1

APROB Adjunctul medicului sanitar şef al U.R.S.S. D.N.LORANSKII № 946-А-71 30 decembrie 1971

NORME SANITARE PENTRU ÎNTREPRINDERI DIN INDUSTRIA MARGARINEI

1.Prezentul Regulament stabileşte norme sanitare privind aparatura, utilaje şi

întreţinerea întreprinderilor din industria margarinei. 2.Normele privind întreţinerea sanitară a întreprinderii se execută complet şi imediat.

normele care se referă la reconstrucţie şi mecanizarea principalelor procese de producţie, trebuie să fie îndeplinite în termene convenite cu supravegherea departamentală sanitară şi cu organele locale ale departamentului sanitar-epidemiologic; normele care se referă la planificarea şi amenajarea teritoriului de construcţie sa reconstrucţie a instalaţiilor de purificare în termene convenite cu organele locale ale departamentului sanitar-epidemiologic şi cu alte organe în modul stabilit.

3.Punerea în exploatare a întreprinderilor producătoare de margarină nou construite sau acelora cărora li s-au făcut reparaţii capitale se admite numai după examinarea specială de către organele departamentale şi de cele ale supravegherii sanitare de stat şi cu aprobarea acestora. 2. Norme sanitare pentru teritoriu

4.Pe teritoriu spaţiului gospodăresc se amplasează: depozitul de combustibil şi zgură, hala cazanelor, depozitul materialelor lubrifiante şi combustibil, secţia de ambalaje (tara), spălătorie de cisterne, maşini auto , platforma pentru spălarea maşinilor, colectoare de gunoi şi deşeuri.

5.Materiale de construcţii şi alte materiale gospodăreşti trebuie depozitate în depozite şi sub şopron, iar în cazul depozitării temporare trebuie acoperite bine cu prelată.

6.Spaţiu gospodăresc trebuie să aibă o distanţa faţă de sectorul de producţie de cel puţin 25 m şi să se afle în direcţia ferită de vânt. Aceasta zona trebuie să o zona verde

7.Pe teritoriu nu trebuie să existe porţiuni cu ape stătătoare atmosferice sau cele freatice. În planificarea suprafeţei teritoriului trebuie prevăzute pante pentru scurgerea apelor atmosferice, îndreptate de la clădiri şi alte construcţii către colectoare de apă (cu o pantă comună în direcţia spaţiului gospodăresc).

Scurgeri de apă (canale) pentru scurgerea apelor atmosferice trebuie curăţate în mod regulat şi trebuie reparate la timp.

8. Pentru colectarea şi depozitarea temporară a deşeurilor şi gunoiului trebuie instalate containere sau colectoare impermeabile, cu capace etanşe.

9.Se admite ca amplasarea colectoarelor de gunoaie se admite să nu fie mai aproape de 25 m de la încăperile de producţie şi cele de depozite pe suprafeţe asfaltate sau acoperite cu beton, care depăşesc suprafaţa bazei colectoarelor cu 1 m în toate părţile.

10.Colectoare de gunoaie trebuie golite în mod regulat de gunoaie şi să fie dezinfectate cu o soluţie de clorură de var 10% (pentru o găleată de apă 1 kg de clorură de var.

2

11. Lichidarea deşeurilor şi gunoiului din colectoare se face cu un transport special, a cărui folosire se interzice pentru transportul de materii prime şi a producţiei finite.

12.Se recomandă ca toalete pentru vizitatori, expeditori, şoferi, hamali etc. să fie instalate prin blocaj cu clădiri auxiliare, cu ieşirea separată din toaleta pe teritoriu.

Toaletele separate trebuie să fie amplasate la distanţa de cel puţin 25 m de la clădirile de producţie şi trebuie să fie conectate la canalizare.

Toalete trebuie întotdeauna să fie menţinute în curăţenie şi dezinfectate zilnic cu o soluţie de 10% de clorură de var sau cu alte mijloace de dezinfectare similare.

13. Curăţenia teritoriului se face zilnic. Pe timp de vară trebuie să se facă stropirea regulată a teritoriului. Iarnă teritoriul (treceri pietonale şi cele de transport) trebuie curăţate de zăpada şi gheaţă, iar în timpul îngheţului trebuie acoperite cu nisip.

Pe teritoriu trebuie să fie instalate robinete pentru stropit. Curăţenia teritoriului trebuie să fie mecanizată.

3. Aprovizionarea cu apă şi canalizarea 14. Se interzice conectarea reţelei de canalizare cu destinaţie tehnologică şi de

gospodărie şi alimentare cu apă potabilă cu reţea de canalizare tehnică care nu livrează apă potabilă.

Reţea canalizării tehnice trebuie să fie colorată în culoare care se deosebeşte de alte reţele de canalizare.

În fiecare secţie şi sector de producţie trebuie instalate chiuvete pentru spălarea mâinilor cu apă caldă şi apă rece. Pentru punctele cu consumul de apă caldă trebuie instalate amestecătoare.

Chiuvetele trebuie să fie aprovizionate cu săpun, soluţie dezinfectantă şi prosop. 15. Pentru sistemul de aprovizionare a apei calde se foloseşte apă, care să corespundă

normelor GOST 2874-54 „Apă potabilă” Se interzice folosirea apei calde din sistemul de încălzire cu apă. 16. Aprovizionarea lucrătorilor cu apă potabilă se face prin saturătoare sau fântâni ?.

Instalaţiile de saturare pentru producţia apei gazoase trebuie să corespundă „Normelor de instalare şi exploatare în siguranţă a vaselor care funcţionează sub presiune”.

Instalaţiile e saturare trebuie să aibă instalaţii de spălare mecanică a paharelor. Rezervoare de saturaţie trebuie cositorite periodic, cel puţin 1 data pe an sau să fie acoperite cu alte compoziţii aprobate de organele supravegherii sanitare. Conţinutul de plumb în substanţa de cositorit nu trebuie să depăşească 0,24%.

17.Apele de producţie deversate din secţii şi sectoare, unde se efectuează prelucrarea grăsimilor şi uleiului (depozite de grăsimi, de rafinare, depozite de margarină, încăperi de hidrogenizare şi altele), înainte de deversare în canalizarea orăşenească să fie trecute prin separatoare şi colectoare de grăsimi cu prelucrarea ulterioară (dacă este necesar) în instalaţii speciale pentru purificarea apelor de deversare.

18.Până la colectoare de grăsimi conductă de deversare trebuie să fie pe cât posibil de scurtă şi asigurată într-o măsură suficientă de revizii.

19.Până la deversare în canalizare, apele de producţie de deversare din secţia de gaze (metodă fier-abur) şi din sectorul de catalizare trebuie să treacă prin instalaţii de decantare până la separarea barbotinei. Puţuri de canalizare, în care intră apă din scruberele secţiei de gaze, trebuie utilate cu conducte de aspiraţie pentru prevenirea acumulării gazelor dăunătoare în puţuri. Asemenea conducte trebuie instalate de la secţia de gaze până la colectorul oraşului.

3

20.Deveresarea apelor de producţie, care vin din secţia de gaze în canalizarea întreprinderii trebuie să se efectueze mai jos de colectoare de grăsime. Se interzice deversarea acestor ape în colectoare de grăsimi sau mai sus de acestea.

21.Se interzice deversarea în canalizare a produselor obţinute din producţie, chiar şi în cazuri de avarie. Pentru asemenea cazuri trebuie prevăzută o capacitate specială.

22. Reţele de canalizare pentru ape reziduale din producţie trebuie curăţate periodic de depuneri.

23.Controlul apelor reziduale se efectuează la ieşire în canalizarea oraşului sau în bazine de apă. Se face analiza probei medii pe o zi (24 ore) pentru conţinutul de grăsime, pH, substanţe în suspensie, hidrogen sulfurat, (în funcţie de metodă de producţie a hidrogenului şi de compoziţia gazului natural).

24. Instalaţiile de curăţire trebuie păstrate în stare de funcţionare şi să nu constituie surse de poluare a apei, aerului şi solului.

Pentru supravegherea stării tehnice şi sanitare a instalaţiilor de curăţire trebuie desemnată o persoană pregătită special.

25. Condiţiile de îndepărtare şi deversare a apelor de producţie şi celor din gospodărie şi din toalete trebuie convenite cu organele de supraveghere sanitară de stat şi să corespundă normelor „Regulamentului de protecţie a apelor de suprafaţă de poluarea acestora de către apele de deversare” Nr. 372-61.

4. Norme sanitare pentru iluminat 26. În toate încăperile de producţie şi în cele auxiliare trebuie luate măsuri pentru

folosirea la maximum a iluminatului natural. Nu se admite ca nişe de iluminat să fie aglomerate cu utilaje de producţie, cu produse finite, semifabricate etc. cât în interiorul, atât şi în afară clădirii, geamurile să fie înlocuite cu placaj, carton etc.

Observaţii. Pentru protecţia de insolaţie puternică, în regiunile sudice ale ţării pe timp de vară se admite folosirea unor instalaţii de protecţie (apărătoare, apărătoare de soare, ecrane, văruitul, geamuri).

27. Iluminatul natural al încăperilor de producţie trebuie să corespundă normelor şi regulamentului de construcţie P-A 8-2.

28. Suprafaţă cu geamuri montate a nişelor de iluminat (ferestrelor, felinarelor etc.) trebuie curăţară de praf şi fum pe măsură murdăririi acestora, însă nu mai rar de 1 data pe trimestru.

29.Geamuri sparte la ferestre trebuie înlocuite imediat cu geamuri întregi. Se interzice montarea la ferestre a geamurilor compuse1

30. În secţii iluminatul artificial trebuie să fie combinat şi să corespundă normelor şi regulamentului de construcţie în vigoare.

31.Aparate şi armatura de iluminat trebuie să se menţină în curăţenie şi să fie şterse pe măsură necesităţii, însă cel puţin 1 data pe săptămână.

32. În cazul modificării destinaţiei încăperii de producţie, precum şi în cazul mutării sau înlocuirii unui utilaj cu altul, instalaţiile de iluminat trebuie reutilate în mod corespunzător şi adaptate la condiţii noi, fără abatere de normele de iluminat.

33.Obiecte de iluminat pentru iluminatul local trebuie să aibă construcţia şi amplasarea, care să asigure lipsa lucire directă sau cea reflectată.

Se interzice folosirea lămpilor mobile şi amplasarea obiectelor de iluminat direct sub utilaje descoperite.

Observaţie: Pentru examinarea suprafeţei interioare se permite folosirea lămpilor volante de mic voltaj cu o plasă de protecţie.

1 Nota traducator: probabil termopan

4

34.Supravegherea stării şi exploatării instalaţiilor de iluminat trebuie dată în sarcina persoanelor pregătite din punct de vedere tehnic.

5. Norme sanitare pentru ventilaţie 35.Ţinând seama de condiţii tehnice, secţiile, depozitele pentru producţia finită,

încăperi auxiliare şi cele gospodăreşti trebuie să fie asigurate cu o ventilaţie mecanică şi cea naturală prin refulare şi aspiraţie în conformitate cu nomele şi regulamentele de construcţie în vigoare.

36.Pentru efectuarea unei aerisiri corecte a clădirilor de producţie trebuie întocmite instrucţiuni detaliate, care au avut în vedere condiţii meteorologice în perioade diferite ale anului şi de direcţia vânturilor.

37.Aparatura şi capacităţile din care se pot emana vapori, gaze, praf etc. (prese de filtrare masei-grăsimi, colectoare de masa-grăsimi, cartere ale compresoarelor de hidrogen, capacităţi pentru fierberea catalizatorului, capacităţi pentru prepararea apei de Javel, uscătoare pentru catalizatoare şi pământuri decolorante, mori cu bile etc.) trebuie să fie etanşe la maximum sau utilate cu aspiratoare (absorbţie).

38.Instalaţiile de ventilaţie nu trebuie să facă zgomot, care să depăşească normele stabilite. 6.Norme sanitare pentru încăperi de producţie şi pentru cele auxiliare 39.La întreprinderi reconstruite nu se permite amplasarea secţiilor principale de producţie în demisoluri şi subsoluri. 40.Secţiile şi compartimentele întreprinderii trebuie amplasate după fluxul proceselor tehnologice şi fie comode pentru legături reciproce; compartimentele cu un conţinut ridicat de praf, gaz, umiditate trebuie izolate. 41.Tavane şi pereţi din toate încăperile trebuie să fie tencuite, văruite (zugrăvite) şi menţinute în stare bună. 42.Panouri (pereţi) din încăperile de producţie trebuie acoperite la p înălţime de cel puţin 1,8 m cu plăci de faianţa sau vopsite cu vopsea de ulei. 43.Pentru protejarea acoperirii cu plăci de faianţa sau suprafeţelor vopsite la pereţi, coloane , golurilor pentru uşi este necesar să se prevadă corniere de reazem şi limitatoare la podea. 44. Văruirea şi vopsirea tuturor încăperilor de producţie se face cel puţin 1 data pe an, iar în cazul apariţiei petelor murdare, scurgerilor, igrasiei, funingerii pe tavane, pe pereţi, în colţuri etc, acestea se văruiesc şi se vopsesc pe măsură murdăririi. În cazul apariţiei igrasiei, pereţii, tavanele se prelucrează înainte de văruire cu substanţe antiseptice micocide, care se admit pentru întreprinderi de alimentaţie. Locuri cu tencuială sparta urmează să fie tencuite imediat şi văruite sau vopsite cu condiţia unei bune protecţii a producţiei de poluare cu obiecte străine. 45.Podea în încăperile de producţie trebuie să fie impermeabilă la apă, cu o suprafaţa netedă, însă nealunecoasă, fără crăpături şi adâncituri, uşor de curăţat şi de spălat cu o pantă suficientă spre scări. 46.Podele în depozite şi pe suprafeţele unde se depozitează acizii şi alcalii, trebuie să fie din materiale rezistente la influenţa acizilor şi alcaliilor. 47.Panourior (pereţii) din încăperile de producţie trebuie şterse zilnic cu cârpe umede, muiate în soluţie de săpun-sodă şi cel puţin 1 data pe săptămână să fie spălate cu apa fierbinte şi săpun.

5

48.Toate uşile din încăperile de producţie trebuie spălate zilnic cu apa fierbinte şi săpun şi să fie şterse până să fie uscate. Uşile exterioare se spală pe măsură necesităţii însă cel puţin 1 data pe săptămână. 49. Balustradele scărilor trebuie spălate cel puţin 1 dat pe schimb. Treptele scărilor se mătură cu mopuri umede şi se spală cel puţin 1 data pe schimb. 50.Podele în încăperile de producţie se spală de câteva ori pe zi cu apa fierbinte cu săpun sau cu o soluţie cu sodă şi se şterg până sunt uscate. 51. Trapele şi jgheaburi de scurgere se curăţa foarte bine, se spală cu apă fierbinte şi săpun sau cu o soluţie cu sodă şi se dezinfectează cu soluţie 5-10% de clorură de var. 52.În încăperile de producţie suprafeţele cu rame acoperite cu geamuri se spală pe măsură murdăririi însă nu mai rar de 1 data pe săptămână. 53.Cornişe, glafe, aparate de încălzit şi spaţiile de după acestea se curăţă zilnic de murdărie. 54.Împrejmuirile sub forma de grile şi alt gen de împrejmuiri, camere de ventilaţie şi canale trebuie curăţate periodic, pe măsură murdăririi de către lucrătorii corespunzători (electricieni, ajustori). 55.Cabinele lifturilor trebuie curăţate zilnic şi şterse în prezenţa liftierilor cu respectarea tuturor normelor ale tehnicii de securitate. 56.La intrare în încăperile de producţie trebuie să existe dispozitive pentru curăţat încălţăminte şi covoraşe, umezite cu soluţii dezinfectante. 57.Curăţenia în încăperile de producţie şi în cele auxiliare şi gospodăreşti trebuie curăţate în toate schimburile de femei de serviciu, iar curăţenie locurilor de muncă se va face de lucrătorii însuşi. Observaţii. Se interzice folosirea femeilor de serviciu pentru muncile de producţie. Femeile de serviciu trebuie să fie utilate cu inventarul destinat curăţeniei, cu mijloace pentru spălare şi curăţenie (soda, săpun etc.). Materialul de curăţenie, inventatul pentru curăţenia încăperilor de producţie trebuie să fie marcat şi păstrat în dulapuri separate, se interzice folosirea acestor pentru alte scopuri în afară celor cu care au fost marcate. 58. Cârpe şi inventarul mic pentru curăţenie se curăţă, se spală după fiecare schimb în încăperi speciale pentru spălat, se fierb şi se usucă. 59.Încăperile de producţie şi cele auxiliare trebuie menţinute în curăţenie şi ordine, secţiile să fie predate din schimb în schimb cu înscrierile obligatorii ale rezultatelor controlului stării sanitare în jurnalul special. 60. Instructajul lucrătorilor nou angajaţi privind norme de curăţenie trebuie făcut de şeful echipei, maestrul, inginerul de schimb. 7. Norme sanitare pentru întreţinerea încăperilor gospodăreşti 61.În toalete, camere de duş, în camere pentru igiena femeilor, în încăperile de garderoba curăţenie trebuie să se facă de câteva ori pe zi cu apă fierbinte, mijloace de spălare şi mijloace dezinfectante. Vase din WC, pisoire, vase de umplere se curăţa periodic acid clorhidric tehnic. 62.Pentru curăţirea şi dezinfectarea grupurilor sanitare trebuie pus la dispoziţie un inventar special (găleţi, cârpe, foraşe, perii etc.) vopsite într-o culoare distinctivă şi să fie marcate. Inventarul pentru curăţirea grupurilor sanitare trebuie păstrat separat de inventarul de curăţenie al altor încăperi gospodăreşti. Se interzice folosirea acestuia pentru curăţenie încăperilor gospodăreşti.

6

8. Norme sanitare pentru utilaje 63.Agregate, aparatura şi alte utilaje trebuie să fie amplasate astfel, încât să fie asigurat accesul liber spre acestea. 64. Suprafaţa utilajelor trebuie să fie netedă şi uşor de spălat şi de dezinfectat. 65.Toate piesele ale utilajelor care intra în contact cu producţia trebuie să fie fabricate din materiale aprobate de Ministerul Sănătăţii al U.R.S.S. pentru a fi folosite în construcţii de maşini destinate alimentaţiei şi industriei de alimentaţie. 66.Punerea în exploatare a aparaturii şi utilajelor după reparaţii şi reconstrucţie se permite numai după spălare şi dezinfectare, după examinarea acestora de către şeful secţiei sau şefului de schimb (şef de echipă). 67.Se permite ca lucrări de volum mic pentru reparaţii de aparatura şi utilajelor să se execute fără oprirea producţiei cu condiţia unei bune protecţii a producţiei de pătrundere unor corpuri străine. 68.Inventarul ajustorilor şi al altor lucrători de reparaţii trebuie să se găsească în lăzi mobile de instrumente. Pentru depozitarea pieselor de rezerva, cuielor, instrumentului etc. trebuie să existe un spaţiu separat special, se interzice păstrarea instrumentarului la locuri de muncă în secţiile de producţie. 69.Aparaturi, utilaje şi inventar trebuie curăţate sistematic, spălate şi dezinfectate. 70.Bidoane pentru grăsime se golesc cel puţin 1 data la 30 de zile, se opăresc din furtun pentru îndepărtarea stratului de grăsime, se spală cu perii cu detergenţi, apoi se clătesc cu apă şi se usucă, prin trecerea apei fierbinţi prin cămaşa. 71. Bidoane mici pentru emulgator se golesc 1 data pe săptămână şi se spală cu detergenţi, apoi se clătesc cu apă fierbinte. 72.Cutie de componente negrăsoase de pe cântare sau dozatoare şi conductă de aducere acestora în amestecător (mixer). Zilnic, până la terminarea lucrului cutie şi conductă se spală cu apă caldă, care să spele resturi de lapte, apoi se spală cu detergenţi, se clătesc cu apă fierbinte şi se tratează cu abur din furtun cel puţin 15 minute sau se dezinfectează cu clorură de var şi se clătesc cu apă. Se recomandă ca spălarea conductelor pentru componente negrăsoase să se facă prin metode circulatorie. 73.Cutie de componente negrăsoase de pe cântare sau dozatoare şi conductă de aducere acestora în amestecător (mixer). 1 data pe săptămână cutie şi conductă se tratează cu abur (se aburesc) şi se spală cu detergenţi, se clătesc cu apă fierbinte şi se aburesc prin furtun timp de cel puţin 15 minute. 74.Solventul sării. Cel puţin 1 data pe săptămână solventul sării se goleşte de soluţie salină şi de sare nedizolvată şi se spală cu perii cu folosirea detergenţilor, apoi se clătesc cu apă fierbinte şi se tratează cu abur din furtun sau se dezinfectează cu soluţia de clorură de var.. După dizolvarea fiecărei încărcături de sare se înlocuiesc filtrele din pânză (şifon) cu cele curate. 75.Linie de producţie continuă a margarinei cu răcitori de eliminare. Spălarea liniei se face zilnic prin metoda circulatorie cu apă fierbinte cu adăogire detergenţilor şi clătire ulterioară. Cel puţin 1 data pe săptămână, după spălare, linie se dezinfectează cu o soluţie de clorură de var. 76. Linie pentru producţia margarinei conform schemei tambur de răcire – vacuum-complector. Amestecătoare (Mixere). Zilnic, după terminarea lucrului emulsie se spală cu apă fierbinte cu detergenţi. După o clătire intensă cu apă fierbinte, mixere de tratează cu abur şi se lasă cu robinete demontaţi.

7

Conductă de emulsie. Zilnic, după terminarea lucrului conductă se goleşte de resturile emulsiei, prin aburire şi apoi fără de montare se spală cu apă fierbinte. Cel puţin 1 data pe săptămână conductă de emulsie se demontează , se spală cu detergenţi. După spălare piesele demontate ale conductei se clătesc cu apă fierbinte şi se tratează cu abur sau se dezinfectează cu o sluţie de 2% clorură de var timp de 15 minute; după dezinfectarea cu clorură de var conductă se clăteşte cu apă şi se usucă. Pompe de emulsie. Zilnic, la sfârşitul programului de lucru pompele se demontează şi se spală cu detergenţi, se clătesc cu apa fierbinte şi se lasă demontate până la schimbul următor sau se spală împreună cu conductă de emulsie 1 data pe săptămână, după spălare pompele de dezinfectează cu soluţia de clorură de var tip de 15 minute, după spălarea cu clorură de var pompele se clătesc cu apă şi se usucă. Tambure de răcire. . Zilnic, la sfârşitul programului de lucru tamburele se curăţă de resturile emulsiei închegate. Cel puţin 1 data pe săptămână tamburele de răcire se golesc de amoniac , iar suprafaţa lor şi butucul se spală cu detergenţi, apo se spală cu apa fierbinte şi se tratează cu abur timp de 15 minute. Buncărul şi vacuum-complectorul. Zilnic, la sfârşitul programului de lucru buncărul se curăţă de resturi şi se tratează cu abur. Margarină topită se scurge într-un vas special şi se trimite în deşeuri sanitare. Aburirea buncărului ţi vacuum-complectorului se face până la îndepărtarea resturilor de emulsie. După aceasta buncărul şi vacuum-complectorul se spală prin furtun cu apa fierbinte şi se usucă. Cel puţin 1 data pe săptămână buncărul şi vacuum-complectorul demontate se spală cu detergenţi, apoi buncărul şi toate piesele ale vacuum-complectatorului se clatesc cu apa fierbinte şi se tratează cu abur sau se dezinfectează cu soluţia de clorură de var timp de 15 minute. După dezinfectarea cu clorură de var buncărul şi piesele vacuum-complectorului se clătesc cu apă şi se lasă demontate pentru a se usca. 77.Utilaje ţi căile de comunicare legate de preluarea laptelui. Imediat după pomparea laptelui în cisterna secţiei de pasteurizare cisterna de preluare a laptelui şi conductă, rin care s-a pompat laptele, se spală la început cu apă caldă, apoi cu apă fierbinte cu detergent, se clăteşte cu apă fierbinte, se tratează sau se dezinfectează cu soluţia de clorura de var, iar după aceasta se spală cu apă. Pompele de lapte. Zilnic se demontează şi se spală cu detergenţi, se clătesc cu apă fierbinte şi se tratează cu abur sau se dezinfectează cu soluţia de clorură de var cel puţin 15 minute, se clătesc cu apă fierbinte şi se usucă. 78.Utilaje şi căile de comunicare, legate de depozitarea şi fermentarea laptelui. Cisterne pentru depozitarea laptelui şi conductă respectivă se spală imediat după golire cu detergenţi şi cu aburirea ulterioară sau dezinfectare. Conducte de lapte se spală în stare de demontare sau fără a fi demontate n funcţie de materialul din care acestea au fost fabricate şi de felul montării lor. În cazul spălării fără demontare, conductă trebuie să aibă posibilitatea conectării cu sistemul închis, prin care se trece apă curgătoare pentru a se depărta resturile de lapte, iar apoi se trece soluţia de spălare cu o circulaţie de cel puţin 20 minute. Soluţie de spălare se pompează din conductă de lapte cu apă curgătoare, apoi prin circulare se trece soluţia de dezinfectare şi iar se trece apa curgătoare. Dacă este necesar, o data pe săptămână conductă de lapte se demontează şi fiecare sector al ţevilor se spală separat cu detergenţi. După spălare ţevile cu clătite cu apă fierbinte, se tratează cu abur sau se dezinfectează cu soluţia de clorură de var timp de 15 minute, apo sectoare de ţevi se lasă pe stelaje speciale pentru a se usca. Garniturile de cauciuc se spală şi se dezinfectează separat. După golire, căzile de fermentare se spală cu detergenţi, se clătesc cu apă fierbinte, apoi se aburesc prin cămaşă sau se dezinfectează cu soluţie de clorură de var. După

8

dezinfectarea cu clorură de var se clătesc cu apă fierbinte şi se usucă. Robinete căzilor se demontează, se spală şi se dezinfectează separat. 79.Spălarea instalaţiilor de pasteurizare care încălzesc şi răcesc laptele, se face prin metoda de circulaţie. Se spală cu apă rece, apoi cu o soluţie de 1% de acid azotic la temperatura de 700C timp de 30 minute, se clătesc cu apă, se spală cu o soluţie de 0,5-1% alcalii la temperatura de 700C timp de 40-60 minute. După spălare aparatul şi conducte se clătesc cu apă fierbinte şi se usucă. Cel puţin 1 data pe săptămână instalaţia se spală în stare demontabilă. 80.Pentru spălarea utilajelor se folosesc detergenţi, aprobaţi de Ministerul Sănătăţii al U.R.S.S. pentru industria alimentară, în concentraţiile, indicate în instrucţiunile anexate sau pe etichete; soda calcinată (la spălare circulatorie sub forma soluţiilor de 1-2%, la spălare manuală sub forma de soluţie de 0,5% ); sodă caustică (în cazul spălării circulatorii cu soluţii de 1-2%, iar în cazul spălării manuale cu soluţii de 0,15-0,2%). Nu se foloseşte soda caustică la spălarea utilajului din aluminiu. 81. Temperatura soluţiei de spălat la spălare circulatorie trebuie să fie de 60-700C, iar la spălarea manuală 50-55%). 82.Pentru dezinfectarea utilajului se folosesc soluţiile de 0,5-1% clorură de var, cloramina etc. 9. Norme sanitare pentru materii prime, materiale, procesul tehnologic şi producţie finită 83.Toate materiile prime intrate, materiale auxiliare şi producţia fabricată trebuie să corespundă GOST-urilor în vigoare sau condiţiilor tehnice şi trebuie să aibă certificate sau certificate de calitate. Materii prime şi materiale auxiliare se admit să intre în producţie numai după examinarea de laborator. 84.În producţia de margarină se admite folosirea emulgătoarelor, coloranţilor, substanţelor aromatice, acizilor alimentari, aprobate de Ministerul Sănătăţii al U.R.S.S. pentru folosirea în aceste scopuri. 85.Coloranţii, substanţe aromatice, acizii trebuie să aibă certificate şi trebuie depozitate în ambalajul întreprinderii producătoare. Nu se admite transferarea coloranţilor, substanţelor aromate, acizilor în alte vase. Depozitarea acestora trebuie să se facă în dulapuri separate închise sub răspunderea maestrului de schimb sau a şefului de echipă. 86.Pregătirea materiilor prime pentru producţie trebuie să se facă într-o încăpere separată. Dezambalarea materiilor prime şi a materialelor auxiliare trebuie să se facă după curăţirea prealabilă a suprafeţei tarei (ambalajului) de murdărie. 87.Butoaie şi bidoane, golite de grăsime şi uleiuri, trebuie curăţate imediat, să fie spălate şi tratate cu abur. 88. Tara (ambalajul) moale şi dură, golită de materii prime trebuie imediat scoasă din secţie şi dusă într-o încăpere specială pusă la dispoziţie pentru depozitare. 89.Cisterne auto sau bidoane cu lapte trebuie să intre în întreprindere sigilate. 90.Înainte de folosire în producţie laptele trebuie să fie filtrat şi pasteurizat. Laptele trebuie să fie prelucrat în cel mai scurt timp. Laptele trebuie păstrat în cisterne închise la temperatura de 2-40C timp de cel mult 24 ore din momentul scoaterii acestuia din întreprindere de lapte. 91.Zahărul tos trebuie cernut; dizolvat în apă sau în lapte, filtrat şi pasteurizat la temperatura de 90-950C (110-1150C). 92. Sarea dizolvată trebuie depozitată în compartimente ( hambare) sau lăzi cu capace, - în capacităţi cu filtre şi în producţie poate fi dată numai dizolvată şi filtrată.

9

93.Înainte de punere în producţie, coloranţii, substanţe aromatice, vitamine, emulgatoare trebuie să fie strecurate sau cernute prin filtre şi site care să fie în stare bună. 94.Pentru măsurarea materiilor prime şi semifabricatelor trebuie să existe dispozitive de măsurat , cupe (linguri) , foraşe etc.; se interzice ca produsele să fie scoase cu mâini. 95.Se interzice a se pune tara (ambalaje) cu produse pe podea fără stelaje. 96.Lucrătorii, ocupaţi în prelucrarea plastică şi ambalarea margarinei, trebuie să aibă mănuşi albe curate. Înlocuirea mănuşilor se face la fiecare schimb. 97.Margarină căzută pe podea, precum şi resturile de la curăţirea utilajului înainte de spălare trebuie depozitate în tara metalică specială cu inscripţie „Rebut sanitar” . Tara pentru colectarea rebutului sanitar trebuie curăţată zilnic, să fie spălată şi tratată cu abur. 10. Norme Sanitare Privind Depozitarea Şi Transportul Materiilor Prime, Materialelor Auxiliare Şi Produselor Finite 98.Depozite pentru materii prime , materiale auxiliare şi pentru producţia finită trebuie să fie curate , cu acoperişul şi podele în stare bună. Văruirea pereţilor şi tavanelor trebuie să se facă cel puţin 1 data pe an. Depozite trebuie sistematic aerisite şi curăţate în mod regulat 99.Se interzice depozitarea materialelor nealimentare în depozite destinate pentru depozitarea şi păstrarea materiilor prime alimentare. 100.Depozite trebuie să fie utilate cu platforme speciale pentru descărcarea materiilor prime şi pentru încărcarea producţiei finite. 101.Încărcarea producţiei finite şi descărcarea materiilor prime trebuie să se facă sub copertină pentru protecţia împotriva ploii şi zăpezii. Se interzice aşezarea tarei (ambalajului) cu materii prime şi cu producţie finită direct pe pământ, pe zăpadă, pe podea acoperită de zăpada sau pe podea, platforme , pardoseală etc.ude. 102.Pentru transportul materiilor prime şi producţiei finite trebuie pus la dispoziţie un mijloc de transport special, al cărui folosirea în alte scopuri se interzice. Mijlocul de transport trebuie să fie curat, fără miros aparte, utilat cu stelaje. Producţia încărcată pe un mijloc de transport descoperit trebuie neapărat acoperită deasupra şi lateral cu prelată. 103.Producţia finită, ambalată în lăzi şi butoaie trebuie depozitată în depozite-frigorifere, pe stelaje având o înălţime de 10-15 cm deasupra podelei, în stive având o distanţa între acestea de cel puţin 50 cm de la pereţi, şi cu distanţa între stive de cel puţin 50 cm, lăţimea trecerii principale trebuie să fie de 150 cm. 104. Materiile prime şi materiale auxiliare ambalate în saci, butoaie, lăzi şi în alte ambalaje trebuie păstrate pe stelaje cu respectarea trecerilor între stive. 105.Tara (ambalajul) pentru producţia finită trebuie să fie curată, uscat, rezistentă, fără miros aparte. În interior tara trebuie să fie acoperită cu pergament sau semipergament. 106.Tara (ambalajul) restituit înainte să fie pusă spre ambalare trebuie să fie foarte bine spălată şi uscată, iar butoaiele, afară de cele de mai sus, trebuie tratate cu abur proaspăt. 107.Lăzile, cutiile, butoaiele şi alte ambalaje, aduse în secţie pentru ambalarea margarinei, trebuie aşezate în stelaje. 108.Întreprinderile care folosesc pentru transportul laptelui autocisterne proprii trebuie să aibă platforma utilată pentru spălarea cisternelor. Aprobarea pentru folosirea cisternelor se dă de către laborator după verificarea calităţii spălării şi dezinfecţiei. 109.Pentru starea sanitară a producţiei şi păstrarea acesteia în timpul transportului sunt răspunzătoare persoane împuternicite care însoţesc transportul.

10

11.Acţiuni în lupta cu rozătoarele şi insectele 110.Nu se admite că în încăperile întreprinderii să existe rozătoarele şi insectele (muşte, gândaci). 111.Pentru prevenirea apariţiei insectelor şi rozătoarelor trebuie respectat un regim sanitar pe teritoriu, în secţiile de producţie, în depozite şi în încăperi auxiliare. 112.Toate golurile care se deschid în timpul călduros al anului trebuie să fie protejate de pătrunderea insectelor cu plase metalice mobile. 113.Înainte de dezinsecţie materii prime, producţia finită şi inventarul trebuie scoase din încăpere. Urmează să fie prelucrate numai pereţi, tavane şi ramele ferestrelor. După dezinsecţie încăperea trebuie să fie aerisită şi bine curăţată. Observaţie. Se interzice folosirea pentru dezinsecţie a preparatelor din florură, formalină, hârtie „moarte muştelor” . 114.Pentru prevenirea apariţiei rozătoarelor (şobolani, şoareci), spărturi în podea, orificii în tavane, pereţi, podele, în jurul intrărilor tehnice trebuie să fie astupate cu cărămizi, ciment sau fier; orificiile şi canale de ventilaţie trebuie să fie închise cu plase metalice.

În cazul apariţiei rozătoarelor se folosesc mijloace mecanice pentru nimicirea acestora (capcane, vârşe).

Observaţii. Folosirea mijloacelor chimice pentru distrugerea rozătoarelor se admite numai când acestea sunt efectuate de specialişti-deratizatori.

115.Toate întreprinderile trebuie să aibă contracte cu servicii profesionale ale staţiilor sanitar-epidemiologice locale pentru acţiunile în luptă împotrivă rozătoarelor şi insectelor.

12. Norme de igiena personală a personalului din întreprinderile industriei de margarină 116.Salariaţii sunt obligaţi să respecte norme de igiena personală. a)înainte de angajare trebuie să facă un consult medical, examinarea ca purtător de

bacterii, de viermi intestinali şi examenul radiologic (Roentgen, fluorografie), să facă inoculări împotrivă bolilor intestinale infecţioase şi să cunoască instructajul sanitar. Ulterior salariaţii trebuie să facă examene medicale în mod periodic şi cercetările conform normelor supravegherii sanitare.

b) să vină la serviciu în îmbrăcăminte şi încălţăminte curate, la intrarea în întreprindere să cureţe bine încălţăminte; c)haine, acoperământ pentru cap, galoşi, obiecte personale trebuie lăsate la garderobă; d)înainte de începerea lucrului să îmbrace îmbrăcăminte sanitară curată; să adune părul sub bonetă sau batic; se interzice încheierea îmbrăcămintei sanitare cu ace, cu ace de gămălie şi să păstreze în buzunarele halatelor ţigări, bani şi alte obiecte străine, să poarte broşe, coliere, cercei, inele etc. e) înainte de vizitarea toaletei să lase îmbrăcămintea sanitară într-un loc special rezervat; după vizitarea toaletei să spele mâini cu săpun şi să le dezinfecteze cu soluţie de 2% clorură de var; f) să nu mănânce, să nu fumeze în secţiile de producţie; luarea mesei şi fumatul se permite în locuri special amenajate. 117. Lucrătorii, inginerii şi tehnicieni şi salariaţii de birou sunt obligaţi: să aibă grijă de utilaje, inventar şi îmbrăcăminte sanitară, să păstreze ordine şi curăţenie, să cureţe locul de muncă şi dulapul individual la garderobă. 118. După terminarea lucrului, lucrătorul este obligat să cureţe locul său de muncă şi să-l predea maistrului, şefului de brigadă sau schimbului său în ordine şi curăţenie; să

11

respecte normele prevăzute în „Instrucţie privind prevenirea pătrunderii incluziunilor străine în producţie”. 119.Lucrătorii sunt obligaţi să anunţe rănile produse de tăieturi la locul de muncă sau acasă, alte răniri, lovituri, precum şi bolile infecţioase în familie; în cazul de îmbolnăvire trebuie imediat să se adrese punctului medical pentru ajutor. 120.În fiecare încăpere de producţie şi în atelier trebuie să existe truse de prim ajutor cu un stoc de medicamente pentru acordarea de prim ajutor până la prezentarea la medic. 121.Ajustori, electricieni, montatori şi alţi lucrători din profesii „penetrante”, lucrători care lucrează la întreprindere în domeniul reparaţiilor şi construcţiilor sunt obligaţi: a)să respecte normele de igiena personală; b)instrumentul şi piese de rezervă trebuie păstrate într-un dulap special şi să le transporte în lăzi închise cu mânere; c) la efectuarea lucrărilor să ia măsuri pentru prevenirea pătrunderii unor obiecte străine în materii prime, în semifabricate şi în producţia finită. 13. Răspunderea pentru respectarea prezentelor norme sanitare 122.Administraţia întreprinderii este obligată să asigure: a)pentru fiecare lucrător o îmbrăcăminte sanitară conform normelor aprobate; b) spălarea şi repararea periodică a îmbrăcămintei sanitare şi eliberarea acesteia pentru a fi purtată numai în timpul lucrului. Observaţii. Se interzice categoric spălarea îmbrăcămintei sanitare în mod individual acasă. c)existenţa pentru femei de serviciu în cantităţi suficiente a inventarului pentru curăţenie, spălare şi dezinfectarea. d)efectuarea sistematică a acţiunilor de dezinfectare, dezinsecţie şi de deratizare conform graficului, convenit cu organele locale ale supravegherii sanitare de stat; e)studiu şi susţinerea examenelor privind cunoştinţe sanitare de către lucrătorii secţiilor principale de producţie cu înscrierea rezultatelor în carnetul medical personal şi într-un jurnal sanitar special; f)numărul necesar de carnete medicale pentru lucrători care urmează să fie examinaţi medical, conform formei aprobate de Ministerul Sănătăţii al U.R.S.S.; g)prezentarea prealabilă la policlinica şi în alte instituţii medicale în care se efectuează examinări medicale a tabelelor lucrătorilor pentru menţionarea datei şi rezultatelor examenelor medicale; h)să urmărească ca lucrătorii să facă la timp examene medicale, să facă inoculări profilactice şi să susţină examene în domeniul sanitar. 123.Răspunderea pentru starea sanitară a întreprinderii şi pentru respectarea prezentelor Norme o are directorul întreprinderii. Răspunderea pentru starea sanitară a secţiilor întreprinderii o are conducătorul secţiei respective (şeful de echipă, maistru, inginerul de schimb, şeful de schimb).

12

Anexa 1 Caracterizarea soluţiilor de spălare (detergenţilor)

La întreprinderile industriei alimentare o importanţa deosebită are menţinerea curăţeniei şi respectarea normelor sanitare respective stabilite pentru utilaje alimentare. Spălarea utilajelor şi încăperilor se face cu soluţii de spălat. Se folosesc soluţii acide şi alcaline. Soluţiile de spălat trebuie să corespundă unor norme stabilite. Soluţiile de spălat trebuie să aibă o capacitate superioară de spălat, să asigure umezirea completă a suprafeţei, dedurizarea apei dure şi legarea ionilor de calciu, care există în lapte şi prin aceasta să prevină formarea unor depuneri minerale şi a pietrei lactate pe suprafaţa utilajului prelucrat. Soluţiile de spălat trebuie să asigure lichidarea totală a murdăriri, dispersarea , emulgarea, neutralizarea murdăriei acide sau saponificarea grăsimii. Soluţiile de spălat nu trebuie să producă coroziunea utilajului. Toate aceste proprietăţi sunt proprii soluţiilor de spălat care reprezintă amestecul substanţelor active de suprafaţă şi electroliţilor alcalini. În aceste amestecuri substanţele active de suprafaţă contribuie la umezirea şi lichidarea murdăriei cu emulgarea şi dispersarea concomitentă , iar electroliţii alicalini accentuează acţiunea acestora şi asigură dedurizarea apei (fosfaţii condensaţi – tripolifosfat de sodiu), neutralizarea murdăriei acide (soda calcinată), saponificarea grăsimii (soda caustică), reducerea acţiunii corosive a soluţiilor de spălat (silicaţii de sodiu). Pentru spălarea utilajului de lapte şi de margarină pot fi folosiţi prafuri sintetice produse în industrie pentru spălarea utilajului de lapte la fermele de creştere a animalelor (ferme de zootehnie), soluţie dezinfectantă şi de spălat dezmol, precum şi să facă din componente separate amestecuri aproximativ ca aceeaşi compoziţie. Preparate alcaline Prafuri sintetice pentru spălarea utilajelor pentru lapte la fermele de creştere a animalelor (zootehnie) (МРТУ 18/173-67) Prafuri conform acestor МРТУ se produc în trei tipuri – A, B şi C (А, Б, В) în scopul folosirii acestora în regiunile cu diferită duritate a apei. Compoziţia acestor prafuri pe tipuri este următoare, %: Denumirea componentelor A B C Sulfonol (recalculat în substanţa activă) 2 2 2,5 Tripolifosfat de sodiu 40 20 - Metasilicat de sodiu (Na2SiO3 . 9H2O) 30 30 10 Sodă calcinată 20 40 85 Sulfat de sodiu Restul până la 100 Praful de tipul A se foloseşte în regiunile cu duritatea apei de peste 5,35, mg·echib/l, tipul B – în regiunile cu duritatea apei până la 5,35 mg·echib/l, tipul C – în regiunile cu apă moale (cu duritate scăzută), unde duritatea apei nu depăşeşte 2 mg·echib/l. Prafuri de tipul A şi B înmoaie apă dură. Prafuri sintetice de tipul A, B şi C se folosesc la spălarea circulară sub forma de soluţii apoase de 0,5-1% la temperatura de 70-800C. Durata circulaţiei soluţiilor este de 10-15 minute. În cazul spălării manuale a utilajului, aceste mijloace se folosesc sub forma soluţiilor de 0,% la temperatura de 45-500C.

13

Soluţie sintetică de spălat-dezinfectat „Dezmol” (МРТУ 18/173-67) Aceasta soluţie este destinată pentru spălarea şi dezinfectarea concomitentă a utilajelor şi vaselor atât la spălare mecanică, cât şi l spălare manuală. Componenţa acestei soluţii: % Substanţa sintetică pentru spălat 1 (alchilsulfaţi, alchilsulfonaţi) Tripolifosfat de sodiu 20 Metasilicat de sodiu de 9 ape 30 Sodă calcinată 24-28 Cloramină B 18-22 Sulfat de sodiu şi apă (în componente) Rest până la 100 La spălare circulară se folosesc soluţii de 0,25-0,5% la temperatura de 60-800C, durata circulaţiei 15 minute, iar la spălare manuală soluţii de 0,5% la temperatura de 45-500C. Soluţiile de sodă calcinată , sodă caustică şi metasilicat de sodiu folosite pentru spălarea utilajelor la întreprinderile de alimentaţie nu au proprietăţi active de suprafaţă, nu au proprietăţi de înmuiere, dispersare, emulgătoare şi complexoformatoare (capacitatea de a lega elementele de duritate a apei în complexe care se dizolvă în apă). În soluţii apoase ale acestor substanţe se formează o concentraţie mare a ionilor hidroxili, care măresc respingerea electrostatică a particulelor de murdărie, dar acest lucru nu este suficient pentru manifestarea acţiunii mari de spălare în lipsa substanţelor active de suprafaţă. La spălarea utilajelor soda calcinată şi soda caustica exercită o acţiune chimică asupra murdăriei. La folosirea sodei calcinate prin neutralizarea acizilor graşi liberi, care se găsesc în grăsimea laptelui, se pot forma săpunuri, iar în cazul folosirii sodei caustice se poate saponifica parţial şi grăsimile neutre. Insă cantitatea de săpun format va fi mică, mai ales în cazul folosirii sodei calcinate, şi săpunul format nu este suficient ca să asigure lichidarea murdăriei. Afară de aceasta, prezenţa în apă a sărurilor de calciu şi magneziu duce la formarea săpunurilor insolubile de calciu şi magneziu, care produc formarea de reziduuri la suprafaţa utilajelor. Sodă calcinată Sodă calcinată (Na2CO3) este un praf alb din cristale mici, care se dizolvă bine în apă. La spălare manuală a utilajelor se pot folosi soluţii de 0,5% de sodă calcinată la temperatura de 40-500C, iar la spălare circulară soluţii de 1-2% la temperatura de 70-800C Folosirea sodei calcinate în amestec cu substanţe active de suprafaţă şi cu adaosuri anticorozive măreşte efectul de spălare. Soda caustică Soda caustică (NaOH) – substanţa cristalină incoloră. Uşor solubilă în apă. În aer uşor absoarbe CO; şi apă transformându-se în Na2CO3. Soluţiile de soda caustică de 2-3% saponifică grăsimi, hidrolizează albumină, scindează hidrocraburi. Asemenea soluţii de soda caustică au la temperatura de 60-700C o acţiune dezinfectantă. La spălare mecanică a utilajelor se pot folosi soluţii de soda caustică de 1-2%.

14

Metasilicat de sodiu Metasilicat de sodiu (Na2SiO3·9H2O) este un praf cristalin de culoare crem, se floseşte pentru spălarea utilajelor ca un adaos anticoroziv. În soluţiile de soda calcinată concentraţia metasilicatului de sodiu poate reprezenta 0,1%. Preparate acide Pentru îndepărtarea depunerilor, care se formează pe suprafeţele interioare ape aparatelor şi conductelor, prin care trece laptele fierbinte, se folosesc soluţii diluate ale acizilor minerali sau organici: acid azotic, acid fosforic şi altele, la temperatura de 45oC produce topirea grăsimii.

Eficienţa prelucrării cu soluţiile acizilor creşte dacă acestea se folosesc după spălarea prealabilă a utilajelor cu soluţiile alcaline. O asemenea metoda se foloseşte la spălarea pasteurizatoarelor şi conductelor.

După spălarea cu oricare din substanţe menţionate este necesară lichidarea totală de pe suprafaţa spălată a murdăriei şi a soluţiei de spălat. Aceasta se realizează: la aparatura de tip închis – prin circularea apei, iar apoi cu apă curgătoare fierbinte;

în cisterne, unde există aparate de spălare – printr-un jet de apă fierbinte cu ajutorul injectorului; în cisterne unde lipsesc aparate de spălat şi în aparatură deschisă – cu un jet de apă fierbinte din furtun. O caracteristică a curăţeniei aparaturii după spălare este umezirea completă (scurgerea concomitentă a apei pe suprafaţă spălată). După clătirea , aparatură se usucă cu ajutorul unuia din următoarele metode, în funcţie de construcţia aparaturii:

1) se trece abur prin cămaşa aparatului; 2) se clăteşte cu apă fierbinte şi se lasă în stare de deconectare pentru a se usca; 3) se trece aer fierbinte.

Anexa 2 Caracteristica substanţelor dezinfectante

La întreprinderile industriei alimentare dezinfecţia trebuie să se facă cu substanţe care nu posedă o mare toxicitate, care nu au mirosuri specifice rezistente şi care nu produc o mare coroziune a utilajelor. Ca substanţe pentru dezinfectarea utilajelor la întreprinderile industriei alimentare se folosesc în general substanţe cu conţinut de clor, ale căror acţiune dezinfectantă are loc datorită eliminării oxigenului activ. Din aceste substanţe fac parte: clorură de var şi preparatele, pregătite pe baza acesteia (antiformină), monocloramină (cloramină). Se folosesc mai rar compuşii cvadruplii.

Pentru realizarea unui grad mare de dezinfectare la folosirea soluţiilor dezinfectante pe baza substanţelor cu conţinut de clor, dezinfectarea trebuie făcută numai pe utilaje foarte bine spălate, deoarece resturile substanţelor organice reduc considerabil proprietăţile dezinfectante ale acestor soluţii.

Eficienţa prelucrării utilajelor depinde de conţinutul în soluţie a substanţei active , de temperatura acesteia şi de timpul de acţiune a acestei soluţii asupra suprafeţei prelucrate.

Substanţele cu conţinut de clor produc o coroziune considerabilă a metalului (cu excepţia oţelului inoxidabil), care creşte odată cu creşterea temperaturii, de aceea dezinfectarea trebuie făcută la temperatura de ~200C.

15

De obicei pentru dezinfectare se folosesc soluţii care conţin 150-200 mg de clor activ la 1 l . Locurile deosebit de murdare se dezinfectează cu soluţii care conţin ~400 mg de clor activ la 1 l. Durată dezinfectării utilajelor cu substanţe dezinfectante trebuie să fie de cel puţin 15 minute. Preparate dezinfectante pentru utilaje Clorură de var

Este un praf alb uscat cu un miros puternic de clor. Prin atingerea cu aer clorură de var uşor se distruge, ea trebuie depozitată în ambalajul închis şi la întuneric. În timpul depozitării, clorură de var îşi pierde din acţiune , de aceea aceasta trebuie preparată cel mult pentru 6 zile. Periodic în clorură de var se stabileşte activitatea, care se exprimă în procente ale clorului activ, Pentru dezinfectare este bună de folosit clorură de var cu clor activ de cel puţin 15%.

Pentru dezinfectarea aparaturii şi mâinilor se foloseşte soluţia de clorură de var limpezită (sedimentată), aşa numită „apă de clor”. Concentraţia apei de clor se exprimă în miligrame de clor activ la 1 l de apă. Apă de clor

Apă de clor , în a cărei 1 litru este conţinută o anumită cantitate de clor activ, se prepară din soluţie concentrată (soluţie primară).

Soluţie primară se prepară astfel. Clorură de var uscată se dizolvă în cantitate înzecită a apei, se amestecă de câteva ori şi se lasă pentru decantare timp de 2-3 ore. Soluţia transparentă decantată se scurge. În funcţie de cantitatea clorurii de var uscate, soluţia primară obţinută poate conţine de la 16 000 până la 36 000 mg clor activ la 1 litru. Din aceasta soluţie primară se prepară o soluţie de lucru astfel încât la 1 litru să se conţină 100-400 mg de clor activ.

Pentru dezinfectarea aparaturii se folosesc soluţii ale apei de clor de 200-300 mg pentru 1 litru. Pentru dezinfectarea mâinilor se folosesc soluţii ale apei de clor cu conţinut de clor activ de 100-150 mg clor activ pentru 1 litru. Cantitatea soluţiei concentrate de clorură de var, necesară pentru prepararea a 1 litru de apă de clor, cu un conţinut de clor activ de la 100 până la 400 mg la 1 litru se stabileşte conform tabelului.

Conţinutul de clor activ, mg/l 36000 32000 28000 24000 20000 16000

Concentrarea de activ în soluţialucru, mg/l Cantitatea soluţiei concentrate de clorură de var în ml în funcţie de conţinutul

în aceasta de clor activ la 10 litri de apă. 100 28 32 36 41 50 63 150 42 48 55 62 77 100 200 55 62 70 83 100 120 225 62 71 80 95 113 140 400 112 124 142 168 200 250

Cloramină B (sare de sodiu benzolmonoclorsulfamidă) Cloramină reprezintă un praf alb cu un miros slab de clor. Soluţiile de cloramină sunt soluţii dezinfectante cu acţiune lentă. În mediu puternic alcalin acţiunea bactericidă a

16

cloraminei se reduce repede. Proprietăţile bactericide ale soluţiei de cloramină se accentuează în urmă adaosului de sulfat de amoniu. La întreprinderile de margarină se folosesc soluţii de 0,5% de cloramină pentru dezinfecţia mâinilor şi soluţii de 1% pentru dezinfecţia aparăturii. Antiformină Aceasta soluţie dezinfectantă eficientă, care este un amestec de clorură de var, soda calcinată şi soda caustică. Soluţiile substanţelor primare se prepară separat în felul următor: 5 kg clorură de var se dizolvă în 150 litri apă; 10 kg odă calcinată se dizolvă în 20 litri de apă fierbinte la temperatura de 80-900C; 2,5 kg sodă caustică se dizolvă în 12 litri de apă fierbinte. După răcirea soluţiilor, prima şi a două soluţie se amestecă şi se lasă pentru 7 zile. Soluţia limpezită se decantează, se diluează de 15-20 ori cu apă şi se foloseşte ca o soluţie de lucru. Antiformină se foloseşte pentru dezinfecţia furtunelor din cauciuc, conducte, diferite rezervoare de producţie. Soluţii cuaternari de amoniu

Compuşii cuaternari de amoniu posedă acţiune bactericidă considerabilă şi în concentraţii folosite au o toxicitate redusă, nu au miros şi gust. Afară de aceasta, ei nu produc coroziuni la metal şi nu irită pielea mâinilor . Compuşii cuaternari de amoniu sunt foarte stabili, acţiunea lor nu se reduce în cazul unei depozitări îndelungată încălzire soluţiile acestora nu pierd din acţiune dezinfectantă. O lipsa importantă a compuşilor cuaternari de amoniu este capacitatea lor redusă de spălare şi incompatibilitatea lor cu substanţe cu acţiune anionică de suprafaţă. De aceea, efectuarea dezinfecţiei cu folosirea compuşilor cuaternari de amoniu trebuie făcută numai pe suprafeţe curate. Aceşti compusi se folosesc în concentraţii de 150-200 mg la 1 litri la temperatura de 200C timp de 10-20 minute. Odată cu creşterea temperaturii şi alcalinizării mediului acţiunea compuşilor de amoniu se accentuează. La concenraţia mare acestea distrug microorganismle, iar la o concentraţie redusă ei reţin dezvoltarea acestora. Între preparatele locale din aceasta grupa putem numi cetazol şi catapină2. Preparate dezinfectante pentru încăperi şi ambalaje Pentru dezinfectarea încăperilor întreprinderilor ale industriei alimentare se folosesc diferite preparate pe baza de clorură de var, formaldehidă etc. Din aceste preparate fac parte: aseptol, lapte de var. formalină, antiformină şi „Kupral”. Antiseptol

Antiseptol este un amestec de clorură de var şi sodă calcinată. Se recomandă pentru dezinfecţia pereţilor din depozite pentru producţia finită şi pentru dezinfectarea secţiilor de producţie.. Cu soluţia de antiseptol se spală pereţii, astfel se îndepărtează mucegaiul. La 2-3 ore după spălarea pereţilor din secţiile de producţie, soluţia se spală. Dezinfectarea pareţilor tencuiţi, antiseptol se introduce în văruire împreună ci var proaspăt stins şi cretă. După

2 Nota traducator: în dicţionar se indică substanţa CATALINĂ nu catapină. S-ar putea să fie o greşeală de dactilo, cum s-au mai găsit.

17

văruire pereţii se usucă, se aeriseşte încăperea şi se văruiesc a două oară cu soluţia de 20% de lapte de var din var proaspăt stins. Intervale pentru văruire – 2 ore. Antiseptol se prepară astfel; 3,5 kg sodă calcinată se dizolvă în 20-30 litri de apă fierbinte; 2,5 kg clorură de var se dizolvă în 60-70 litri apă şi apă se adaogă până la 100 l; soluţia decantară de clorură de ar se toană în soluţia de sodă; soluţia obţinută se diluează dublu cu apă şi se foloseşte pentru dezinfecţia sau în soluţie de adaogă var proaspăt stins sau cretă pentru obţinerea unei mase semilichide şi cu aceasta se văruiesc pereţii încăperii. Lapte de var

Lapte de var se obţine astfel: O parte din clorură de ar se dizolvă în 9 părţi apă. Pentru lcru cu lapte de var sunt necesari ochelari şi haine de protecţie, deoarece pătrunderea laptelui de var pe piele şi în ochi produce un proces inflamator. Laptele de var se foloseşte pentru dezinfectarea pereţilor din depozite şi pentru secţiile de producţie. Câteodată se adaogă la lapte de var soluţie de 0,5-2% de clorură de var sau soluţia de 3% formalină (în funcţie de volum). Formalină

Formalină este o soluţie apoasă de 35-40% formaldehidă. În timpul acţiunii formalinei asupra celulei bacteriale are loc denaturarea (coagularea) albuminelor celulei. În soluţia de formalină de 5% formele cu spori mor după 30 minute, în soluţia de 2% - după 60 de minute, în soluţia de 1% - după 2 ore. Pentru dezinfectare se foloseşte formalină sub forma soluţiei de 2% pentru pereţii şi tavanele din secţiile de producţie. Dacă există mucegai dezinfecţia se face de 2-3 ori pe lună. Afară de aceasta formalină se foloseşte pentru dezinfectarea aerului din secţiile de producţie. Se recomandă că stropirea încăperilor să se facă după terminarea lucrului ca să dispară mirosul. La 1 m3 din suprafaţa încăperii este nevoie de 25 ml formalină. Temperatura încăperii nu trebuie să fie mai joasă de 16-180C. Odată cu creşterea temperaturii creşte şi acţiunea bactericidă a formalinei. Timpul de expunere – cel puţin 5 ore. Din încăpere care se dezinfectează trebuie scoase produse alimentare. După terminarea dezinfecţiei aerul din încăpere se neutralizează cu soluţie de 20% de clorură de amoniu (15 ml la 1m3 timp de câteva ore. Ca o lipsa a formalinei este acţiunea toxică a acesteia asupra mucoaselor omului. Preparatul „Kupral”

Preparatul „Kupral” este compus din sulfat de cupru şi sulfat de aluminiu. Două părţi din masa de sulfat de cupru şi o parte de sulfat de aluminiu se amestecă şi acest amestec se adaogă în amestecul de văruit.

Pentru prepararea amestecului de văruit pentru 10 litri de apă se ia 1 kg preparat „Kupral” şi 7 kg var stins, întreg amestecul se amestecă până la obţinerea unui terci. Amestecul de văruit se aplică pe suprafaţa pereţilor şi tavanelor printr-un strat egal (la 1 m2 500-600 g amestec). Suprafeţe văruite capătă o culoare albastru deschis. După văruire încăpere se închide pentru 24 ore. Apoi se spală ferestrele, uşile şi podea. Văruire se face 1 data de lună.

18

Anexa 3. Consideraţiuni generale pentru folosirea la întreprinderile de margarină a lămpilor bactericide

Lămpile bactericide emit raze ucid microflora, atât patogenă, cât şi saprofită. De aceea acest tip de lămpi se foloseşte pentru decontaminarea (dezinfectarea) aerului din încăperile de producţie, din depozite, laboratoare bacteriologice şi boxe. Afară de aceasta, lămpile bactericide se folosesc pentru decontaminarea suprafeţei materialelor de ambalat: pergament, carton , scânduri, placaj. Acestea se folosesc pentru decontaminarea tarei gate produse: lăzi, butoaie, cutii. Industria noastră produce lămpi bactericide în câteva tipuri – pentru tensiune 127 ţo 220. Indicăm mai jos caracteristica lămpilor pentru tensiunea 220 V. Lămpi Capacitatea, W Tensiune V Temperatura

încăpere, la care funcţiona lămpile, 0C

BUV-30 30 220 10-25 BUV-6 60 220 5-25

Lămpile bactericide pot fi puse în funcţiune cu ajutorul aceloraşi aparate, care se folosesc pentru lămpile luminiscente de iluminat de capacitate corespunzătoare. Lămpile conectate în reţea fără aparatul de conectate, ard intr-o clipă. Lămpile trebuie protejate cu condensatoare de perturbaţii radio. Lămpile au apărătoare sau reflectoare, în interior sunt vopsite cu o vopsea de aluminiu. Radiaţii UV se recomandă să fie folosite pentru decontaminarea aerului şi produselor, care nu conţin grăsimi, deoarece raze UV au o acţiune oxidantă puternică.

Folosirea radiaţiilor UV pentru decontaminarea aerului

Pentru decontaminarea aerului din încăperile de producţie şi din depozite ale fabricilor de margarină se folosesc lămpile bactericide fără reflectoare şi cu reflectoare. Lămpile se fixează staţionar pe un anumit sector (perete, tavan, uşă etc.) sau pe o instalaţie mobilă. Asemenea instalaţie poate consta dintr-un ax metalic vertical cu o lungime de 1,5-2 metri pe picioruşe-role, pe care se montează lămpile de una până la mai multe lămpi. Pentru lămpi se folosesc sofite cu o deschizătură, ceea ce formează o perdea de raze.

Acţiunea lămpilor bactericide sunt eficiente numai în încăperile cu o anumită temperatura, indicată în tabel- La temperaturi mai ridicate lămpile se ard, la temperaturi mai joase de funcţionează. La o umiditate relativă a aerului de peste 65-75% efectul bactericid al razelor UV se reduce.

Instalaţiile pentru iradierea UV a aerului se completează având în vedere calculul că la 1 m2 de încăpere sunt necesare 2-2,5 W. Capacitatea lămpii se împarte la numărul de waţi, necesar pentru iradierea a 1 m3 de încăpere. Astfel, dacă există lămpi BUV-60 capacitatea lămpii (60 W) se împarte la 2 sau la 2,5. Rezultatul arată că o lampă BUV-60 poate să asigure iradierea încăperii, care are un volum de la 24 până la 30 m3.

Modul de iradiere: decontaminarea aerului se realizează cu o iradiere continuă timp de 2-3 ore cu o pauza ce urmează de 1 oră şi cu o iradiere mai departe timp de 2-3 ore. În total timpul de iradiere în 24 ore trebuie să reprezinte 6-8 ore. În cazul în care în încăpere care este iradiată sunt prezenţi lucrătorii lămpile trebui să aibă reflectoare inferioare şi trebuie

19

să fie suspendate la o înălţime de cel puţin 2-2,5 m, deasupra podelelor. Pot fi folosite lămpile fără ecrane; conectându-le noaptea, în perioadele între schimburi, în timpul pauzelor speciale. În acest caz trebuie mărit numărul lămpilor pe suprafaţa respectivă de iradiere (calculând 4 W la 1 m2 (pornind de la calculul 4 W la 1 m3) şi prin aceasta să reducă de două ori timpul de iradiere.

Folosirea iradierii cu UV pentru decontaminarea materialelor de ambalat şi a tarei

Pentru decontaminarea materialelor de ambalat şi tarei este foarte important de a reduce timpul de iradiere. Pentru aceasta lămpile trebuie coborâte cât mai jos deasupra suprafeţei iradiate, fiecare punct al acestei suprafeţe trebuie supus acţiunii razelor timp de 30 secunde. Acest lucru se poate realiza, folosind instalaţiile mobile cu lămpile bactericide. Asemenea instalaţii pot avea de la una până la câteva lămpi.

La iradierea pergamentului, rulourile se reînfăşoara încet, trecându-l rin camera în care se află lămpile bactericide. Rulourile de pergament cu etichete sunt iradiate de la capete. Butoaie şi lăzi din lemn pentru margarină se trec prin cameră cu lămpile bactericide, care este instalată deasupra rolgang, pe care se afla aceasta tara. Pentru aceasta poate fi folosită instalaţia mobilă cu lămpile bactericide, acoperind-o cu un paravan de culoare închisă pentru protejarea personalului de acţiunea razelor bactericide.

Control microbiologic al stării sanitare a aparaturii, tarei, aerului din încăperile de producţie şi curăţeniei mâinilor

Laboratorul microbiologic trebuie să fie compus din trei încăperi izolate: pentru

muncă cu culturile de fermentare şi de pregătire a fermenţilor; pentru analizele sanitare; pentru muncă auxiliară în vederea prepărării mediilor, sterilizării şi spălării vaselor etc. Se interzice a se lucra şi fermenţii şi analizele sanitare într-o singură încăpere. Toate încăperile ale laboratorului trebuie să fie utilate cu un număr corespunzător de lămpi bactericide. În timpul efectuării analizelor sanitare, bacteriologul trebuie să îmbrace un halat special, care trebuie să fie înlocuit cu un halat curat cel puţin 1 data pe săptămână.

Controlul curăţeniei aparaturii Controlul curăţeniei aparaturii se face înainte de începerea procesului de producţie, când s-au terminat spălarea şi dezinfectarea.

Fiecare loc controlat se verifică cel puţin 1 data pe lună, iar locurile, unde se constată prezenţa bacteriilor din grupa bacteriile colimorfe, se controlează din nou pentru verificarea eficienţei spălării şi dezinfecţiei următoare.

Este necesar că spălarea şi dezinfectarea aparaturii să asigure lipsa bacteriilor din grupa clor colimorfe. La controlul bacteriologic cu un tampon de vată steril, umezit în apă sterilă, se şterge suprafaţă interioară a aparaturii, având 10 cm2 , iar după asta tamponul se introduce în eprubetă cu 10 ml de apă sterilă şi tamponul este foarte bine clătit prin rotirea eprubetei. Scoţând tamponul, apă , în care tamponul a fost clătit, se toarnă iar eprubetă cu mediu Kessler şi se termostatează timp de 48 ore la temperatura de 430C. Lipsa fermentării arată curăţenia aparaturii.

Se admite ca în locul tampoanelor să fie folosite şervete din pansament cu dimensiune de circa 4 cm2, care se împăturesc de patru ori şi se păstrează într-un borcan steril sau în pachete sterile. Şerveţelul se ia cu o pensetă flambată, se înmoaie în apă sterilă şi cu ea se

20

şterge suprafaţa examinată, iar după aceasta şerveţelul se introduce în eprubetă cu mediu Kessler.

După verificarea aparaturii închise şi a conductelor, circa 5 ml din ultima apă de spălat, care se scurge din aparat, se introduce direct în eprubetă cu mediu Kessler.

Pergament şi subpergament

Din proba extrasă de pergament sau de subpergament se taie cu foarfece flambat un cerc care să corespundă mărimi ceştii (cuvei) Petri sau un pătrat (aproximativ 3 x 3 cm) şi se introduce în ceaşca, umplută în prealabil cu agar de legume sau de malţ. Bucată de pergament se apasă cu atenţie de agar cu un şpaclu (ca pergamentul să fie mai bine ataşa, bucăţile de pergament pot fi umezite cu câteva picături de apă sterilă sau cu mediu nutritiv). Ceştile se menţin 3 zile la temperatura camerei şi se calculează coloniile de mucegai şi drojdii.

Ambalajul (tara) din lemn (butoaie, lăzi)

Ambalajul se controlează în ceea ce priveşte lipsa mucegăirii printr-o examinare cu lupa, precum şi prin însămânţarea spălăturii de pe o anumită suprafaţă a ambalajului. Dacă există mucegăiri vizibilă ambalajul este respins şi trimis spre dezinfectare.

Aerul din încăperile de producţie

Controlul microbiologic al purificării aerului se face prin metoda de sedimentare

(depunere). Agarul nutritiv topit se toarnă în ceşti (cuve) Petri şi îl lasă să se închege. Ceştile Petri cu mediu răcit (închegat) se deschid în încăperile de producţie şi se lasă deschise timp de 5 minute, apoi se închid şi se menţin în laboratorul bacteriologic la temperatura camerei timp de 3-4 zile. După aceasta se face calculul coloniilor crescute de mucegai, drojdii şi bacterii.

Rezultatele calculului se compară cu normele, indicate în tabel.

Cantitatea de colonii, crescute în agar în ceaşcă Petri după expunere de 5 minute Încăperile pt.fabricarea producţiei

Alte încăperi

Evaluarea purităţii Aerului în încăpe- rile de producţie

Bacterii Mucegai şi drojdii

Bacterii Mucegai şi drojdii

Excelent Până la 20 0 Până la 30 Până la 5 Bine 20-50 Până la 2 30-70 Până la 10 Satisfăcător 50-70 Până la 5 70-100 Până la 15 Rău Peste 70 Peste 5 Peste 100 Peste 15

Evaluarea curăţeniei mâinilor lucrătorilor

Curăţenia bacterială a mâinilor fiecărui lucrător se verifica cel puţin de două ori pe lună. Controlul se face înainte de începerea lucrului, înainte de intrare la locul de muncă. Se stabileşte cantitatea totală de microorganisme de pe mâini şi existenţa bacteriilor din grupa celor colimorfe. Cantitatea totală de microorganisme se stabileşte prin metoda de spălare. Cu un tampon steril, umectat în 0 ml de apă sterilă se şterg degete, palmele şi partea exterioară a ambelor mâini, tamponul se introduce din nou în aceeaşi eprubetă cu apă. Conţinutul

21

eprubetei se scutură bine, 1 ml de spălătură se toarnă cu pipeta în ceaşca Petri şi se acoperi de agar carne-peptonă sau cu agar de must. Însămânţările se menţin la temperatura de 370C timp de 48 ore, se calculează coloniile crescute şi se face calculul pentru volumul întreg al apei de spălat. La calculul rezultatelor, orientativ se poate avea în vedere următoarea evaluare: Cantitatea de colonii, crescute la însămânţare a 1 ml de spălătură de pe mâini

Evaluare

1000 Excelent 1000-5000 Bine 5000-10000 Satisfăcător Peste 10000 Nu este bine (rău)

Anexa 5

Spălarea şi dezinfecţia liniei continue de producţie a margarinei cu refrigerente (răcitoare) de eliminare

Se goleşte rezervorul de restituire a emulsiei. Se închide aducerea de amoniac lichid

în acumulatoare cu 5-6 minute până la terminarea lucrului. Se deconectează pompă de amoniac. Se goleşte sistemul de amoniac al votatorului de amoniac. Se închide aburul care intră în cămăşile abur-apă. După ce temperatura emulsiei la ieşirea din votator se va ridica până la 30-35 0C şi rezervorul de nivelare se va goli, acesta se umple cu apa rece care se pompează prin votator, ocolind cristalizatorul, direct în rezervor fără întoarcere. Imediat ce apă începe să intre în rezervorul de întoarcere, votatorul se opreşte şi apa rece se trimite în cristalizatoare pentru scoaterea margarinei.

După scoaterea masei de margarină din cristalizatoare se opresc automate de ambalat , se deconectează apă rece. În timpul pompării apei reci prin sistem se începe acumularea apei fierbinţi (60-700C) în amestecătoare. Din amestecătoare apa fierbinte se pompează în rezervorul de întoarcere până când toată aparatură se curăţa de producţie şi în rezervorul de întoarcere începe să intre apa curată. Grăsime se decantează, apoi se pune în funcţiune pompă, apă se pompează în captator de grăsime, iar grăsime - se pompează în rebutul sanitar. Din nou în amestecătoare se introduce apă fierbinte (800C), se adaogă detergenţi sau în amestecătoare se pompează soluţii fierbinţi de detergenţi, la fel la temperatura de 800C, care sunt pregătite în rezervoare speciale. Soluţie de spălat se amestecă prin punerea în funcţiune a amestecătoarelor timp de 5-10 minute. Oprind amestecător, pereţii interiori şi capacele amestecătoarelor se spală cu perii cu mânere lungi sau cu ajutorul instalaţiilor mobile. Pornind pompe, întreg sistem se umple cu soluţie de spălat care se pune în circulaţie cel puţin 30-40 minute, iar după aceasta soluţia alcalină folosită se aruncă în colector de grăsimi.

Din nou în amestecător se introduce apă fierbinte (800C) care se introduce în circulaţie pentru cel puţin 15-20 minute. Filtrele, automate de ambalat etc. după curăţire se spală manual cu perii cu folosirea soluţiilor de spălat, apoi aceste piese se clătesc cu apă fierbinte şi se lasă să se usuce.

Cel puţin 1 data pe săptămână, după spălare linia se dezinfectează cu soluţia de clorură de var. Totodată în amestecător se introduc circa 200-300 litri de apă, se adaogă 10-15 litri de soluţie 10% clorură de var ( pentru obţinerea unei soluţii de 1,5-2%, care să conţină 150-200 mg/l de clor activ). Cu soluţie de clor se umple linia cel puţin pentru 20 minute, iar după aceasta soluţia se varsă în canalizare, iar linia se spală cu apă fierbinte.

22

LEGEA FEDERALĂ Nr.90-F3 din 24 iunie 2008

„REGULAMENT TEHNIC PENTRU PRODUCŢIA ULEI-GRĂSIMI”

Adoptată de Duma de Stat la 11 iunie 2008.

Aprobată de Consiliul Federaţiei la data de 18 iunie 2006.

CAPITOLUL 1. CONSIDERAŢIUNI GENERALE Articolul 1. Domeniu de aplicare al prezentei Legi Federale.

1. Obiectivele de reglementare tehnică ale Prezentei legi Federale sunt: 1)producţia de uleiuri-grăsimi, scoasă în circulaţie pe teritoriul Federaţiei Ruse; 2)procese de producţie, depozitare şi transportul producţiei de uleiuri-grăsimi legate

de normele pentru aceasta. 2.În scopul protecţiei vieţii sau sănătăţii cetăţenilor ş a prevenirii acţiunii care induc în

eroare pe consumatori, prezenta Lege Federală stabileşte: 1)normele de securitate faţă de obiecte ale reglementării tehnice; 2)normele de identificare a obiectelor reglementării tehnice în scopul aplicării

prezentei Legi Federale; 3)reguli şi forme ale evaluării conformităţii obiectelor reglementării tehnice faţă de normele prezentei Legi Federale, termene limită ale evaluării conformităţii producţiei

de uleiuri-grăsimi; 4)norme pentru ambalaj şi marcare pentru producţia de ulei-grăsimi. Articolul 2. Producţia ulei-grăsimi care este obiectul reglementării tehnice a prezentei

legi Federale. Obiectul reglementării tehnice a prezentei Legi Federale este următoare producţie de ulei-grăsimi:

1) producţia alimentară de ulei-grăsimi: a) uleiuri vegetale; b) margarinele; c) spreads (engl.) vegetale-unt şi vegetale-grăsime d) amestecuri vegetale-unt şi vegetale-grăsimi topite; e) grăsimi cu o destinaţie specială, inclusiv grăsimile culinare, de cofetărie,

de brutării şi înlocuitorii grăsimii de lapte; f) echivalenţi ai untului de cacao; g) îmbunătăţitorii untului de cacao tipus SOA; h) înlocuitorii untului de cacao tipul POP; i) înlocuitorii untului de cacao netemperate de tipul celor nelaurine; j) înlocuitorii untului de cacao netemperate de tipul celor nelaurine; k) sosuri pe baza de uleiuri vegetale; l) maioneze; m) sosuri de maioneză; n) creme pe baza de uleiuri vegetale;

2) producţia ulei-grăsimi nealimentară; a) glicerină naturală; b) săpun de gospodărie.

23

Articolul 3. Noţiuni de baza, folosite în prezenta Lege Federală şi semnele de

identificare ale obiectelor de reglementare tehnică. 1.Producţia de ulei-grăsimi uleiuri vegetale şi producţia, fabricată pe baza de uleiuri

vegetale sau pe baza de uleiuri vegetale şi animale (inclusiv grăsimile de peşte şi ale mamiferelor marine), cu adaos sau fără adaos de apă, adaosuri alimentare şi altor ingrediente.

2. Producţia alimentară ulei-grăsimi – producţie de ulei-grăsimi, destinată pentru a fi folosită pentru alimentaţie sau pentru a fi folosită în diferite ramuri ale industriei alimentare.

3. Determinarea producţiei alimentare ulei-grăsimi: 1)ulei vegetal – amestecul triglicidelor acizilor graşi şi substanţelor colaterale, extrase

din seminţele florii soarelui, din porumb, in, rapiţă şi din alte plante, din fructe de palmier, măsline şi alte plante, din alte părţi ale culturilor oleaginoase vegetale cu conţinut de ulei care conţin mai puţin de 99% grăsime.

2)ulei vegetal nerafinat – ulei vegetal curăţat de suspensie mică şi mare; 3)ulei vegetal supus la îngheţare – ulei vegetal curăţat de suspensie şi supus

procesului de lichidare a substanţelor ceroase de joasă temperatura; 4)ulei vegetal rafinat - ulei rafinat care a trecut ciclul complet sau parţial al stadiei

de rafinare; 5)ulei vegetal rafinat dezodorizat – ulei vegetal rafinat, trecut prin procesul de

dezodorizare; 6) amestec de ulei vegetal – amestecul uleiurilor vegetale în raport diferit; 7) ulei vegetal aromatizat – ulei vegetal cu adaos adaosurilor de gust şi aroma; 8)ulei vegetal cu adaosuri vegetale – ulei vegetal cu adaosul extractelor vegetale

naturale, extracte de uleiuri; 9)margarină - produs gras de emulsie cu cantitatea de grăsime de cel puţin 20%, compus din uleiuri naturale şi(sau) uleiuri vegetale modificate cu (sau fără) grăsimi animale cu 9sau fără) grăsimi de peşte şi de mamifere marine, a apei cu adaos sau fără adaosul de lapte şi (sau) produse de prelucrare a acestuia, adaosuri alimentare şi altor ingrediente; 10) margarina tare – margarină care are o consistenţă densă elastică şi care păstrează forma sau la temperatura de 20±20C.; 11)margarină moale – este o margarină care are o consistenţa moale elastică la temperatura de 10±20C, care conţine cl mult 8% din masa trans-izomerilor acidului oşeic în grăsime, eliminată din produs (recalculat la metilelaidat); 12)margarină lchidă – margarină care are o consistenţă lichidă şi care păstrează proprietăţile unei emulsii omogene la temperaturile prevăzute pentru margarină lichidă cu o destinaţie concretă.; 13) spreads (engl.) spred – un produs grăsos de emulsie cu cota de masă a grăsimii de cel puţin 39%, care are o consistenţă elastică, cu temperatura de topire a fazei grăsoase de maximum 36 0 C, produs din grăsimea laptelui, şi (sau) smântână, şi (sau) unt şi din uleiuri naturale şi (sau) uleiuri vegetale modificate sau numai din uleiuri naturale şi(sau) uleiuri vegetale modificate cu adaos sau fără adaos de ingrediente alimentare şi altor ingrediente, care conţine maximum 8% din cota de masa a trans-izomeilor acidului oleic în grăsime, scoasă din produs (recalculată la metilelaidat). 14) spred vegetal-smântână – spred cu cota de masă de grăsime de lapte în compoziţia fazei de grăsime de la 15 până la 50%; 15) spred vegetal-grăsime – spred, al cărui faza de grăsime este compusă din uleiuri naturale şi(sau) uleiuri vegetale modificate cu adaos sau fără adaos de grosime de lapte (maximum 15%);

24

16)amestecuri topite – produse cu cota de grăsime în masa de minimum 99%, produse din amestecul grăsimii de lapte încălzită până la temperatura de topire completă a grăsime de lapte şi(sau) smântână şi(sau unt şi din uleiuri naturale şi(sau) uleiuri vegetale modificate sau numai din uleiuri naturale şi(sau) uleiuri vegetale modificate sau prin folosirea altor metode tehnologice, care conţin maximum 8% din cota de masa a trans-izomeilor acidului oleic în grăsime, scoasă din produs (recalculată la metilelaidat).; 17)amestecuri vegetale-smântână topite – amestecuri topite cu cota de masa a grăsimii de lapte în componenţa fazei grăsoase de la 15 – până la 50%; 18)amestecuri vegetale-grăsoase topite – amestecuri topite ai căror gaza grăsoasă este compusă din uleiuri naturale şi(sau) uleiuri vegetale modificate cu adaos sau fără adaosul grăsimii de lapte (maximum 15%); 19)grăsimi cu destinaţie specială, inclusiv grăsimi culinare, de cofetărie, de brutărie şi înlocuitorii grăsimii de lapte – produse cu cota grăsimii în masa de cel puţin 98%, produse pentru diferite ramuri ale industriei din uleiuri naturale şi(sau) uleiuri vegetale modificate cu adaos sau fără adaos de grăsimi animale şi amestecuri ale acestora, cu adaos sau fără adaos de ingrediente alimentare şi altor ingrediente; 20)echivalente untului de cacao – produse cu cota de grăsime în masa de cel puţin 99%, care sunt compatibile cu unt de cacao sub orice raport, care au nevoie de temperare, care au proprietăţile fizico-chimice asemănătoare cu unt de cacao şi componenţa acizilor graşi, care conţin cel mult 1% din cota de masa de acid laurinic, minimum 50% din cota de masa de 2-triglicide oleo saturaţi, de cel mult 2% din cota de masa a trans-izomerilor acizilor graşi, produse din uleiuri naturale şi uleiuri fracţionate de origine tropicală şi(sau) din uleiuri vegetale modificate cu adaos sau fără adaos ingredientelor alimentare şi altor ingrediente; 21)ameliratoare untului de cacao de tipul SOS (SOS arată prezenţa în produs de 2-oleodistearinei) – produse cu cota de masa a grăsimii de cel puţin 99%, care au o capacitate mare de compatibilitate cu unt de cacao sub orice raport, care au nevoie de temperare, ale căror component principal este 2-oleostearină (până la 70%), care conţin cel mult 1% din cota de masa de acid laurinic, cel mult 2% din cota de masa de trans-izomeri ai acizilor graşi, produse din uleiuri naturale şi fracţionate de origine tropicală şi(sau) din uleiuri vegetale modificate cu adaos sau fără adaos de ingrediente alimentare şi de alte ingrediente; 22)înlocuitorii untului de cacao tipul POP (POP arată prezenţa în produs de 2-oleodipalmitină) – produse cu cota de masa a grăsimii de cel puţin 99%, care au o compatibilitate parţială cu unt de cacao (cel puţin 25%), care au nevoie de temperare, al căror component principal este 2-oleodipalmitină (peste 50%)m care conţin cel mult 1% din cota de masa acid laurinic, cel mult 2% din cota de masa trans-izomeri ai acizilor graşi, produşi din uleiuri naturale şi fracţionale de origine tropicală şi(sau) din uleiuri vegetale modificate cu adaos sau fără adaos de ingrediente alimentare şi altor ingrediente; 23)înlocuitori al untului de cacao netemperate de tip nelaurinic – produse cu cota în masa grăsimii de cel puţin 99%, care nu au nevoie de temperare, produse pe baza de uleiuri vegetale modificate, care conţin cel mult 1% din cota de masa de acid laurinic, cu adaos sau fără adaos ingredientelor alimentare şi altor ingrediente; 24)înlocuitorii untului e cacao , netemperate de tip laurinic – produse cu cota de grăsime în masa cel puţin 99%, care nu au nevoie de temperare, se produc pe baza de uleiuri vegetale modificate, conţin cel puţin 40% cota din masa de acid laurinic, cu adaos sau fără adaosul ingredientelor alimentare şi altor ingrediente; 25)sos pe baza de uleiuri vegetale – produs alimentar cu un conţinut de grăsime de cel puţin 5%, produs pe baza de unuia sau a câtorva uleiuri vegetale alimentare, apă cu adaosul de ingrediente alimentare şi altor ingrediente, inclusiv ingrediente naturale şi/sau mirodenii, şi(sau) ierburi, şi(sau) legume, şi(sau) fructe, şi(sau) ciuperci, şi(sau)nuci sub

25

forma de bucăţele mici şi(sau) praf, care dau un anumit gust şi care se foloseşte ca un condiment l diferite feluri de mâncare; 26)maioneză – un produs cu dispersie fină, omogen, de emulsie cu un conţinut de grăsime , care sunt indicate pe marcaj, care se produce din uleiuri vegetale dezodorizate rafinate, apă, produse din ouă cu adaos sau fără adaosul de producte obţinute din prelucrarea laptelui, adaosuri alimentare şi altor ingrediente; 27)sos de maioneză – cu dispersie fină, omogen, produs de emulsie, cu un conţinut de grăsime indicat pe marcaj, care se produce din uleiuri vegetale dezodorizate rafinate, apă, cu adaos sau fără adaosul produselor obţinute din prelucrarea laptelui, adaosuri alimentare şi altor ingrediente; 28)cremă pe baza de uleiuri vegetale – produs de emulsie cu un conţinut de grăsime, indicat pe marcaj, produs pe baza de uleiuri vegetale şi(sau) uleiuri vegetale modificate cu adaosul aluminelor din lapte sau adaos de albumine vegetale, zahăr, precum şi cu adaosul sau fără adaosul de fructe naturale, sucuri, adaosuri alimentare şi altor ingrediente. 4.Producţia de produs nealimentar cu conţinut de uleiuri-grăsimi – producţia din uleiuri-grăsimi, destinată pentru scopuri tehnice, gospodăreşti. 5.Determinăril producţiei nealimentare ulei-grăsimi: 1)glicerină naturală – alcool triatomic, obţinut prin hidroliză sau saponificarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale fără folosirea metodelor de sinteză; 2)săpun de casă – produs compus din săruri de sodiu şi potasiu ai acizilor naturali graşi cu(sau fără) sarea acizilor sintetice, răşinoase, de naften şi altor componente, care îmbunătăţesc proprietăţile de consum ale acestuia. 6. Determinările proceselor tehnologice: 1)rafinare - este un proces de curăţire a uleiurilor vegetale de impurităţi colaterale; 2)dezodorizare – este un proces cu o foarte înaltă temperatura pentru îndepărtarea substanţelor odorizante şi altor substanţe volatile prin distilare sub vacuum cu abur supraîncălzit; 3)modificarea uleiurilor vegetale şi(sau) grăsimilor cu excepţia modificării genă-ingnereşti) – transformarea chimică, biochimică sau fizică a uleiurilor vegetale şi(sau) grăsimilor prin hidrogenizare, reeterificare, fracţionare sau combinare acestora; 4)hidrogenizare - este un proces de saturaţie parţială sau totală cu hidrogen a legăturilor nelimitate ale acizilor graşi nesaturaţi ai triacilgliceridelor, care intră în componenţă uleiurilor vegetale şi(sau) grăsimilor; 5)reeterificare – este un proces de reîmpărţire a grupelor acile în triacilgliceride ale grăsimilor fără modificarea componenţei grăsimi-acizi a triacilgliceride; 6) fracţionarea – separarea uleiurilor vegetale în fracţii prin metoda termomecanică cu temperatura diferită de topire. 7.Alte determinări folosite în prezenta Lege Federală: 1)supraveghere – posibilitatea persoanei interesate să stabilească proprietar anterior şi cel următor în afară de achizitori ai producţiei ulei-grăsime; 2)poluarea producţiei alimentare ulei-grăsime – pătrunderea în producţia alimentară ulei-grăsimi a obiectelor, particulelor, substanţelor şi organismelor, din care cauza producţia capătă proprietăţi periculoase pentru om şi încetează să corespundă normelor prezentei Legi Federale;

3) încăpere de producţie – este încăpere folosită direct pentru producţia de ulei- grăsimi;

4)tratarea sanitară a încăperilor de producţie, utilajului tehnologic şi inventarului, care sunt direct legate cu fabricarea producţiei de ulei-grăsimi, - spălarea sau o altă tratare a suprafeţei încăperilor de producţie, utilajului tehnologic şi inventarului datorită căreia aceste

26

încăperi, utilaje, inventar nu pot să devină surse de poluare a producţiei ulei-grăsime şi materiilor prime; 5)circulaţia producţiei ulei-grăsime – vânzarea-cumpărarea şi alte mijloace de transmitere a producţiei ulei-grăsime, începând cu prima oferta a producătorului sau importatorului, precum şi depozitarea şi transportul acesteia. Articolul 4. Normele de identificare a obiectelor de reglementare tehnică. 1.Identificarea producţiei se face de persoana interesată în scopul: 1)stabilirii apartenenţei producţiei în sfera de acţiune a prezentei Legi Federale; 2)prevenirea acţiunilor, care induc în eroare pe achiziţionari. 2.Pentru identificarea producţiei, în scopul stabilirii apartenenţei acesteia de sfera de acţiune a prezentei Legi Federale, orice persoana interesată este obligată să se convingă că producţia ce se identifică corespunde uneia din denumiri a producţiei ulei-grăsime, stabilite în articolul 2 din prezenta Lege Federală; 3.Identificarea producţiei pentru stabilirea apartenenţei acesteia la sfera de acţiune a prezentei Legi Federale se face prin: 1)comparaţia vizuală a denumirii producţiei ulei-grăsimi, indicate pe ambalaj, cu denumirea, stabilită în articolul 2 din prezenta Lege Federală pentru producţia în ambalajul pentru consumator; 2)comparaţia vizuală a denumirii producţiei ulei-grăsime, indicată în document, care confirmă trecerea dreptului de proprietate pentru producţia, cu denumirea stabilită în articolul 2 din prezenta Lege Federală, - pentru producţia în alt ambalaj (nu cel de consumător); 3)pentru compararea vizuală a denumirii producţiei ulei-grăsimi, indicate în informarea producătorului sau vânzătorului, cu denumirea stabilită de articolul 2 din prezenta Lege Federală, - pentru producţia fabricată în gospodării personale auxiliare. 4.Pentru identificarea producţiei în scopul prevenirii acţiunilor care induc în eroare pe achizitori, orice persoană interesată este obligată să se convingă că producţia identificată corespunde însemnelor stabilite de articolul 3 din prezenta Lege Federală, precum şi informaţiei indicate pe marcaj şi(sau) în documentul care confirmă trecerea dreptului de proprietate asupra producţiei, sau în informaţia producătorului sau vânzătorului , - pentru producţia fabricată în gospodării auxiliare personale. 5.Pentru identificarea proceselor de producţie, depozitare şi transportul în scopul trecere în sfera de acţiune a prezentei Legi Federale, orice persoană interesată este obligată să se convingă că procesele respective asigura producţia, depozitarea şi transportul producţiei ulei-grăsimi indicată în articolul 2 al prezentei Legi Federale. CAPITOLUL 2. NORME PENTRU PRODUCŢIA ULEI-GRĂSIMI Articolul 5. Normele pentru producţia alimentară ulei-grăsimi şi pentru producţia nealimentară ulei-grăsimi. 1.Producţia ulei-grăsimi, pusă în circulaţie pe teritoriul Federaţiei Ruse , prin folosirea cesteia conform scopului în cursul termenului de valabilitate a producţiei ulei-grăsimi şi termenului de depozitare a producţiei ulei-grăsimi nealimentare nu trebuie să dăuneze vieţii şi sănătăţii omului. 2.Normele pentru producţie ulei-grăsimi cuprind: 1)norme de securitate pentru producţie ulei-grăsimi; 2)norme pentru ambalajul producţiei ulei-grăsimi-

27

3.Producţia alimentară ulei-grăsimi trebuie să corespundă normelor de securitate, prevăzute în anexele 1 şi 2 la prezenta Lege Federală. 4.Producţie ulei-grăsimi nealimentară trebuie să corespundă normelor de securitate, prevăzute în anexa 3 la prezenta Lege Federală. Articolul 6. Norme pentru ambalajul producţiei ulei-grăsimi. 1.Ambalajul producţiei ulei-grăsimi trebuie să asigure securitatea şi nemodificarea însemnelor de identificare la folosirea producţiei de ulei-grăsime în timpul termenului de valabilitate a producţiei ulei-grăsimi alimentare şi termenului de depozitare a producţiei ulei-grăsimi nealimentare. 2.Materiale de ambalaj, care intră în contact cu producţia ulei-grăsimi alimentară trebuie să corespundă normelor de securitate, stabilite de regulamentele tehnice respective. 3.În cazul deteriorării ambalajului de consumator, producţia ulei-grăsime alimentară trebuie să fie scoasă imediat din circulaţie de către proprietarul acestei producţii. Articolul 7. Norme privind marcarea producţiei alimentare ulei-grăsimi. 1.Producătorul sau vânzătorul este obligat să prezinte achizitorului o informaţie necesară şi veridică privind producţia ulei-grăsimi. 2.Informaţia cuprinsă în marcajul producţiei alimentare ulei-grăsimi se prezintă în limba rusă. Informaţia amintită poate fi prezentată în alte limbi, însă cuprinsul acesteia trebuie să fie identic cu conţinutul informaţiei în limba rusă. 3.Ambalajul de consumator al producţiei alimentare ulei-grăsimi trebuie să cuprindă următoare informaţie: 1)denumirea producţiei alimentare ulei-grăsimi conform denumirii, stabilite în articolul 2 din prezenta Lege Federală. Denumirea uleiului vegetal se indică conform denumirii materiei prime uleioase, din care aceasta este preparată. În denumirile margarinelor şi spreads (engl.) spred nu se admite folosirea cuvântului „unt” , cuvintelor cu aceeaşi rădăcină, precum şi cuvintelor care conţin cuvţntul „maslo”3. 2)denumirea şi locaţia producătorului (adresa cu indicarea ţării producătoare ) sau adresa organizaţiei în Federaţia Rusă împuternicită de către producător să primească reclamaţii din partea achizitorilor; 3)greutatea neto şi(sau) volumul; 4)componenţa producţiei alimentare ulei-grăsimi (în ordinea reducerii cotelor în masa a ingredientelor cu indicarea obligatorie a adaosurior alimentare, în alimentaţie a adaosurior active din punct de vedere biologic, vitaminelor, micronutrienţilor, componentelor din organisme genetic-inginerie-modificate); 5)valoarea alimentară (valoarea energetică, conţinutul de albumine, grăsimi, carbonaţilor , vitaminelor, macro- şi microelementelor în 100 de grame (ml) a părţii comestibile a produsului); 6)termenul de valabilitate; 7)denumirile ale valoarea alimentară (valoarea energetică, conţinutul de albumine, grăsimi, carbonaţilor , vitaminelor, macro- şi microelementelor în 100 de grame (ml) a părţii comestibile a produsului);

3Nota traducator: în limba rusa termenul „ulei” şi „unt” are aceeaşi scriere „maslo”, însă la termenul”ulei” se adaogă adjectivul „de floarea soarelui”, iar la termenul „unt” se adaoga adjectivul „de frişcă” sau „de smântână”, dat fiind ca în text se foloseşte numai termenul „maslo” nu pot să ştiu la ce se referă autorul” la ulei sau la unt. Am ales termenul „ulei”.

28

8)informare privind confirmarea ca producţia alimentară de ulei-grăsimi corespunde cu normele prezentei Legi Federale. 4.Pe ambalajul consumatorului pentru uleiuri vegetale trebuie să existe următoarea informaţie: 1)denumire „Ulei vegetal – amestec” – pentru uleiuri vegetale – amestecuri. 2)lista tuturor uleiurilor vegetale în ordine de reducere a cotei în masa (pentru uleiuri vegetale – amestecuri): 3)data de fabricaţie (data de umplere – pentru ulei vegetal în ambalajul pentru consumator: data umplerii – pentru ulei vegetal în tara de transport (butoaie, bidoane, cisterne, containere); 4)recomandări privind depozitarea după deschiderea ambalajului consumatorului. 5.Pe ambalajul consumatorului al margarinelor, spreads (spred) vegetale-smântână şi vegetale-grăsimi, amestecuritopite vegetale-smântână şi vegetale-grăsimi grăsimilor cu destinaţie specială, inclusiv grăsimilor culinare , de cofetărie, pentru brutării li înlocuitorilor grăsimii de lapte, echivalentelor cu unt de cacao, îmbunătăţitorilor untului de cacao de tipul SOS, înlocuitorilor untului de cacao de tipul POP, înlocuitorilor untului de cacao netemperate de tipul nelaurinic, înlocuitorilor untului de cacao netemperate de tipul laurinic trebuie să existe următoare informaţie suplimentară: 1)data fabricaţiei; 2) temperatura de depozitare; 3)cota grăsimii în masa; 4)cota în masa a grăsimii de lapte – pentru spreads vegetale-smântână ţi amestecuri vegetale-smântână topite; 5)cota în masa a grăsimii de lapte (la introducere) – pentru spreads vegetale-grăsime şi amestecuri topite vegetale-grăsimi.

6.Pe ambalajul consumatorului pentru sosurilor pe baza de uleiuri vegetale, maionezelor, sosuri de maioneză şi cremelor pe baza de uleiuri vegetale trebuie să existe în plus următoarea informaţie:

1)data fabricaţiei; 2)temperatura de depozitare: 3)recomandările privind depozitarea după deschiderea ambalajului de consumator. 7.La introducerea pe ambalajul consumatorului a datei de fabricaţie şi termenului de

valabilitate pentru producţia ulei-grăsimi mărimea literelor trebuie să fie: 1)pentru greutatea producţiei până la 100 g – mărimea literei trebuie să fie de cel

puţin 8,5 Kegel; 2) pentru greutatea producţiei peste la 100 g – mărimea literei trebuie să fie de cel pţin

9,5 Kegel; 8.Pe ambalajul de transport al producţiei alimentare ulei-grăsimi trebuie să existe

următoarea informaţie: 1)denumirea producţiei alimentare ulei-grăsimi; 2)denumirea şi locaţia producătorului (adresa cu indicarea ţării producătoare) sau

adresa organizaţiei din Federaţia Rusa, împuternicită de către producător pentru primirea reclamaţiilor de la achizitori;

3)greutatea neto a unităţii de producţie alimentară ulei-grăsimi, ambalate în ambalajul de consumator;

4)greutatea totală neto a ambalajului de transport şi numărul unităţilor ale producţiei alimentare ulei-grăsimi în ambalajul de consumator;

5)greutatea neto pentru producţia alimentară ulei-grăsimi ; 6)componenţa producţiei alimentare ulei-grăsimi (în ordinea reducerii cotelor în masa

a ingredientelor cu indicarea obligatorie a adaosurilor alimentare, adaosurilor la consum

29

active din punct de vedere biologic, vitaminelor, micronutrientelor, aromatizatoarelor, componentelor din organisme genetic-inginereşte modificate, iar pentru producţia alimentară ambalată ulei-grăsimi – conform condiţiilor din contractul de livrare;

7) valoarea alimentară (valoarea energetică, conţinutul de albumine, grăsimi, carbonaţilor , vitaminelor, macro- şi microelementelor în 100 de grame (ml) a părţii comestibile a produsului) –pentru producţia alimentară ulei-grăsimi neambalată;

8)termenul de valabilitate şi condiţiile de depozitare; 9)numărul lotului şi numărul unităţii ambalate; 10) data fabricaţiei; 11)denumirea prezentei Legi Federale şi standardului naţional sau a documentaţiei

tehnice, care conţin însemnele de identificare ale producţiei ulei-grăsimi şi conform cărora a fost fabricată producţia respectivă de ulei-grăsimi;

12) informaţia privind conformitatea ca producţia alimentară ulei-grăsimi corespunde normelor prezentei Legi Federale.

9.Pentru producţia lichidă ulei-grăsimi neambalată, transportată în capacităţi, în documentele comerciale de însoţire a mărfii trebuie să existe următoarea informaţie:

1) denumirea producţiei alimentare ulei-grăsimi; 2) denumirea şi locaţia producătorului (adresa cu indicarea ţării producătoarei) sau

adresa organizaţiei din Federaţia Rusă, împuternicită de producător să primească reclamaţii de la achizitori; 3)greutatea neto; 4)termen de valabilitate; 5)numărul lotului sau data fabricaţiei; 6)denumirile din prezenta Lege Federală şi standardului naţional sau din documentaţia tehnică care conţin însemnele de identificare ale producţiei ulei-grăsime şi conform cărora s-a fabricat producţia ulei-grăsime respectivă; 7)informare privind confirmarea ca producţia alimentară ulei-grăsimi corespunde normelor prezentei Legi Federale. 10.Pe ambalajul de consum şi(sau) de transport al producţiei ulei-grăsimi pot fi indicate suplimentar denumirea organizaţiei care a elaborat reţetă şi(sau) tehnologie de fabricaţie, însemnul mărfii, codul şi altă informaţie. 11.Conform standardelor naţionale sau documentaţiei tehnice, pe ambalajul de transport al producţiei ulei-grăsimi, se aplică însemne şi înscripţii, necesare pentru asigurarea securităţii producţiei în timpul transportului. Articolul 8. Norme pentru marcarea producţiei nealimentare ulei-grăsimi. 1.Producătorul sau vânzătorul este obligat să prezinte achizitorului o informaţie necesară şi veridică privind producţia nealimentară ulei-grăsimi. 2.Informaţia indicată în marcajul producţiei nealimentare ulei-grăsimi, se prezintă în limba rusă. Informaţia amintită poate fi prezentată în alte limbi, însă cuprinsul acesteia trebuie să fie identic cu conţinutul informaţiei în limba rusă. 3.Pe ambalajul de consum pentru săpun de casă trebuie să existe următoarea informaţi: 1)denumirea săpunului de casă; 2)denumirea şi locaţia producătorului (adresa cu indicarea ţării producătoare) sau adresa organizaţiei în Federaţia Rusă împuternicită de producător pentru primirea reclamaţiilor de la achizitori; 3)greutatea nominală (condiţională) a unei bucăţi; 4)compoziţia produsului în ordine de reducere a cotelor în masa a ingredientelor;

30

5)termenul de depozitare; 6)numărul lotului sau data fabricaţiei; 7)denumirile din prezenta Lege Federală şi din standardul naţional sau din documentaţia tehnică, care conţin însemne de identificare, conform cărora s-a fabricat săpunul respectiv;

8)informaţia privind confirmarea ca săpunul de casă corespunde normelor prezentei Legi Federale. 4.Pe fiecare bucată de săpun de casă fără ambalaj trebuie aplicată o ştampila clară cu indicaţii: 1)denumirea producătorului sau semnului comercial al producătorului; 2)denumirile săpunului de casă conform documentaţiei tehnice;

3) greutatea nominală (condiţională) a unei bucăţi de săpun. 5.Pe fiecare unitate a ambalajului de transport al producţiei nealimentare ulei-grăsimi

trebuie indicată următoare informaţie: 1)denumirea producţiei nealiamentare ulei-grăsimi; 2)denumirea şi locaţia producătorului (adresa cu indicarea ţării producătoare) sau

adresa organizaţiei din Federaţia Rusă împuternicită de achizitor pentru primirea reclamaţiilor; 3)compoziţia produsului în ordinea reducerii cotei în masa a ingredientelor – pentru săpun de casă; 4)sortul, marca – pentru glicerină naturală; 5)numărul lotului; 6)numărul de bucăţi în ladă cu indicarea greutăţii totale nominale (condiţionale) a bucăţilor – pentru săpun de casă; 7)data fabricării; 8)data depozitării; 9)denumirile din prezenta Lege Federală şi din standardul naţional sau din documentaţia tehnică, care conţin însemne de identificare şi conform cărora a fost fabricată producţia nealimentară ulei-grăsimi; 10)informaţia privind confirmarea ca producţie nealimentară ulei-grăsime corespunde normelor prezentei Legi Federale. 6.Pentru glicerină naturală, transportată în capacităţi, în documentele însoţitoare a mărfii trebuie să existe următoarea informaţie: 1)denumire; 2)sort, marca;

3)denumirea şi locaţia producătorului (adresa cu indicarea ţării producătoare) sau adresa organizaţiei din Federaţia Rusa, împuternicită de către producător pentru primirea reclamaţiilor de la achizitori;

4)greutatea neto; 5)termen de depozitare; 6) numărul lotului sau data fabricaţiei; 7) denumirile din prezenta Lege Federală şi din standardul naţional sau din

documentaţia tehnică, care conţin însemne de identificare şi conform cărora a fost fabricată producţia nealimentară ulei-grăsimi;

8) informaţia privind confirmarea ca producţie nealimentară ulei-grăsime corespunde normelor prezentei Legi Federale.

31

CAPITOLUL 3. NORMELE PENTRU ASIGURAREA SECURITĂŢII PRODUCŢIEI ULEI-GRĂSIMI ÎN PROCESELE DE FABRICAŢIE, DEPOZITARE ŞI TRANSPORTULUI A ACESTEIA

Articolul 9. Normele pentru procesul de fabricaţie a producţiei alimentare ulei-grăsimi.

Pentru asigurarea securităţii producţiei alimentare ulei-grăsime în procesul de

Producţie este necesar : 1)să realizeze fabricarea producţiei alimentare ulei-grăsimi conform normelor prevăzute în articolul 10 din prezenta Lege Federală; 2)a se folosi materiale şi produse, care intră în contact cu producţia alimentară ulei-grăsimi, care corespund normelor din regulamentele tehnice respective; 3)a se respecta normele privind apă şi aerul, folosiţi în procesul de fabricare a producţiei alimentare ulei-grăsimi, conform prevederilor articolului 11 din prezenta Lege Federală; 4)a se folosi materii prime şi adaosuri alimentare, care corespund normelor prevăzute în articolul 12 din prezenta Lege Federală;

5)a se realiza fabricarea producţiei alimentare ulei-grăsimi în clădirile şi în încăperile de producţie, care să corespundă normelor prevăzute în articolul 13 din prezenta Lege Federală;

6)a se folosi utilaje tehnologice şi inventarul, care să corespundă normelor prevăzute în articolul 14 din prezenta Lege Federală; 7)a se realiza depozitarea şi îndepărtarea deşeurilor de fabricaţie a producţiei alimentare ulei-grăsimi conform normelor prevăzute în articolul 15 din prezenta Lege Federală; 8)să introducă în fabricaţia producţiei alimentare ulei-grăsimi personalul, care să corespundă normelor articolului 16 din prezenta Lege Federală; 9)să organizeze controlul de producţie conform normelor prevăzute în articolul 17 din prezenta Lege Federală; Articolul 10. Asigurarea securităţii producţiei alimentare ulei-grăsimi în procesul fabricării acesteia. Securitatea producţiei alimentare ulei-grăsimi în procesul fabricării acestei trebuie să fie asigurată de: 1)alegerea proceselor tehnologice şi regimurilor realizării acestora la toate etapele (compartimentele) de fabricare a producţiei alimentare ulei-grăsimi; 2)alegerea succesiunii optime a proceselor tehnologice, care exclude poluarea producţiei alimentare ulei-grăsimi fabricate; 3)controlul funcţionării utilajelor tehnologice; 4)respectarea condiţiilor de depozitare a materiilor prime şi adaosurilor alimentare, necesare pentru fabricarea producţiei alimentare ulei-grăsimi; 5)întreţinerea încăperilor de producţie, utilajului tehnologic şi inventarului, folosite în procesul de fabricare a producţiei alimentare ulei-grăsimi în stare care să excludă poluarea producţiei alimentare ulei-grăsime; 6)alegere a metodelor şi periodicităţii de prelucrare sanitară, dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare încăperilor de producţie, prelucrare sanitară şi dezinfectarea utilajului tehnologic şi inventarului, folosite în procesul de fabricare a producţiei alimentare ulei-grăsimi. Prelucrarea sanitară, dezinfecţia , dezinsecţia şi deratizarea trebuie făcute cu o periodicitate care să fie suficientă pentru excluderea riscului de poluare a producţiei alimentare ulei-

32

grăsimi. Periodicitatea prelucrării sanitare, dezinfecţiei, dezinsecţiei şi deratizării se stabileşte de producător; 7) evidenţa şi păstrarea documentaţiei, care confirmă îndeplinirea normelor prezentei Legi Federale. Articolul 11. Norme pentru apă şi aer, folosite în procesul de fabricare a producţiei alimentare ulei-grăsimi. 1.Apă folosită în procesul de fabricare a producţiei alimentare ulei-grăsimi trebuie să corespundă normelor stabilite pentru apa potabilă, stabilite de regulamentul tehnic respectiv. 2.Aerul folosit în procesul de fabricare a producţiei alimentare ulei-grăsimi nu trebuie să fie o sursă de poluare a producţiei alimentare ulei-grăsimi. Articolul 12. Normele pentru materii prime şi adaosuri alimentare folosite în procesul de fabricare a producţiei alimentare ulei-grăsimi. Materii prime şi adaosuri alimentare, folosite în procesul de fabricaţie a producţiei alimentare ulei-grăsimi trebuie să corespundă normelor de securitate, stabilite de regulamentele tehnice respective. Articolul 13. Norme pentru clădiri şi încăperi de producţie. 1.Clăirile în care se află încăperi de producţie trebuie să fie utilate: 1)cu sisteme de ventilaţie şi(sau) cu aer condiţionat, care exclud complet posibilitatea de pătrundere a aerului poluat. Construcţia şi executarea sistemelor de ventilaţie trebuie să asigure accesul rapid la filtre şi alte sectoare ale sistemelor menţionate, care necesită curăţire sau înlocuire. 2)cu vestiare pentru personal, care nu trebuie să se afle în încăperile de producţie; 3)cu încăperi: a)pentru depozitare, spălare şi dezinfecţia inventarului şi pentru tara restituită, folosit în procesul de fabricaţie a producţiei alimentare ulei-grăsimi; b)pentru depozitarea inventarului şi utilajului pentru curăţenie, spălarea şi dezinfectarea acestora; 4)cu toalete şi chiuvete pentru spălarea mâinilor. Toalete trebuie să se afle în încăperile separate de încăperile de producţie. Uşile toaletelor nu trebuie să prezinte intrarea în încăperile de producţie. 2.La planificarea, amplasarea şi stabilirea dimensiunilor încăperilor de producţie trebuie respectate următoarele condiţii: 1)asigurarea succesiunii optime a proceselor tehnologice, care să excludă fluxuri din sens opus sau încrucişate ale materiilor prime şi ale producţiei finite alimentare din ulei-grăsimi; 2)excluderea posibilităţii poluării aerului folosit în procesul de fabricaţie a producţiei alimentare ulei-grăsimi;

3)asigurarea protecţiei faţă de pătrunderea animalelor, inclusiv a rozătoarelor şi insectelor;

4) asigurarea condiţiilor de depozitare a producţiei finite alimentare ulei-grăsimi, materiilor prime şi adaosurilor alimentare stabilite de producător;

5) asigurarea posibilităţii de efectuare a curăţeniei sanitare, dezinfecţiei, dezinsecţiei şi deratizării ale încăperilor de producţie;

33

6)excluderea zonelor din care este imposibil de a îndepărta surse de poluare ale producţiei alimentare ulei-grăsimi. 3.Nu se admite depozitarea în încăperile de producţie a oricăror substanţe şi materiale, care nu se folosesc în procesul de fabricaţie a producţiei alimentare ulei-grăsimi, inclusiv substanţelor de spălat şi dezinfectantelor. 4.în încăperile de producţie: 1)suprafeţele podelelor, pereţilor şi uşilor trebuie să fie executate din materiale impermeabile, care se spală şi din materiale lipsite de toxicitate, care pot fi supuse prelucrării sanitare şi dezinfecţiei; 2)construcţia podelelor trebuie să asigure drenare; 3)pe tavane (în cazul lipsei tavanelor – pe suprafeţele acoperişurilor şi construcţii, care se află deasupra încăperilor de producţie, nu se admite formarea de condens; 4)ferestre deschizătoare (framughi) trebuie să fie utilate cu plase de protecţie contra insectelor. 5.Utilaj de canalizare din încăperile de producţie trebuie să fie proiectate şi execute astfel încât să excludă riscul de poluare a producţiei alimentare ulei-grăsime. Articolul 14. Norme pentru utilaje tehnologice şi inventar, folosite în procesul de fabricare a producţiei alimentare ulei-grăsimi 1.Utilaj tehnologic şi inventar folosite în procesul de fabricare a producţiei alimentare ulei-grăsimi trebuie: 1)să aibă caracteristici de construcţie şi exploatare, care să asigure fabricarea producţiei alimentare ulei-grăsime, care să corespundă normelor prevăzute în prezenta Lege Federală. Construcţiile şi executarea utilajului tehnologic şi inventarului trebuie să dea posibilitatea de a efectua curăţenie sanitară şi dezinfectarea; 2)să fie confecţionate din materiale, care nu sunt surse de poluare a producţiei alimentare ulei-grăsimi; 3)să fie întreţinute în stare bună; 2.Suprafeţele utilajelor tehnologice şi ale inventarului, care intră în contact cu producţia ulei-grăsimi, trebuie să fie netede, confecţionate din materiale impermeabile, lipsite de toxicitate, rezistente la coroziune. Articolul 15. Norme pentru condiţiile de depozitare şi lichidare a deşeurilor de producţie.

1. Deşeuri care se formează în procesul de fabricaţie a producţiei alimentare ulei- grăsimi trebuie scoase în mod regulat din încăperile de producţie după încheierea operaţiunilor tehnologice

2. Condiţii de depozitare şi de scoaterea deşeurilor din producţie trebuie să excludă posibilitatea de poluare a producţiei ulei-grăsimi, apariţia unei ameninţări pentru viaţa sau sănătatea omului. Articolul 16. Norme pentru personalul ocupat în procesul de fabricaţie a producţiei alimentare ulei-grăsimi. 1.Personalul ocupat în procesul de fabricaţie a producţiei alimentare ulei-grăsimi, trebuie:

34

1)să cunoască şi să respecte normele care să asigure securitatea fabricaţiei producţiei alimentare ulei-grăsimi; 2)să efectueze examene medicale preliminare (la angajare) şi cele periodice; 3)să respecte igiena personală, să poarte îmbrăcăminte şi încălţăminte specială de lucru curate. 2.Personalului, ocupat în procesul de fabricaţie a producţiei alimentare ulei-grăsimi, i se interzice să aducă în încăperile de producţie obiecte care nu se folosesc în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu şi care pot deveni surse de poluare a producţiei alimentare ulei-grăsime, orice fel de obiecte de tăiat şi de înţepat, se interzice fumatul şi luarea meselor în incintă încăperii de producţie. 3.Nu se admite accesul la procesul de fabricaţie a producţie alimentare ulei-grăsimi bolnavi sau persoane care sunt purtătoare de agenţi ai maladiilor infecţioase, care se pot transmite prin producţia ulei-grăsimi. Se admite accesul la lucru a persoanelor care au intrat în contact cu bolnavi sau cu purtători ai agenţilor unor asemenea maladii după efectuarea examenului medical. Articolul 17. Norme pentru controlul de producţie 1.În scopul confirmării ca producţia ulei-grăsimi corespunde prezentei Legi Federale, producătorul producţiei ulei-grăsimi trebuie să elaboreze programul controlului de producţie privind respectarea normelor prevăzute în prezenta Lege Federală şi să organizeze controlul menţionat mai sus. 2.Programa controlului de producţie privind respectarea normelor din prezenta Lege Federală trebuie să conţină: 1)lista parametrilor controlate ale proceselor tehnologice, legate de respectarea normelor pentru producţia ulei-grăsimi, stabilite de prezenta Lege Federală; 2)datele privind măsurile pentru efectuarea controlului de producţie şi periodicitatea acestora; 3)lista parametrilor controlate de securitate a materiilor prime şi adaosurilor alimentare, materialelor de ambalat, producţiei finite. 3.Programa controlului de producţie privind respectarea normelor din prezenta Lege Federală se aprobă de conducătorul organizaţiei, care fabrică producţia ulei-grăsimi sau de persoana împuternicită în modul stabilit. Articolul 18. Normele privind procesul de depozitare a producţiei alimentare ulei-grăsimi. 1.Termene de valabilitate şi condiţiile de păstrare a producţiei alimentare ulei-grăsimi e stabilesc de către producător ţinând seama de faptul că în procesul de depozitare producţia alimentară ulei-grăsimi să corespundă normelor prevăzute în prezenta Lege Federală în perioada termenului de valabilitate. 2.Nu se admite depozitarea producţiei alimentare ulei-grăsimi împreună cu o altă producţie , dac aceasta poate duce la poluarea producţiei alimentare ulei-grăsimi. 3.Clădirile şi încăperile pentru depozitarea producţiei alimentare ulei-grăsimi trebuie să corespundă normelor prevăzute în articolul 13 din prezenta Lege Federală. Încăperile pentru depozitarea producţiei alimentare ulei-grăsimi cu condiţiile de depozitate reglementate precum şi utilajele instalate în aceste încăperi, trebuie să fie utilate cu aparatura de măsură şi control pentru controlul condiţiilor de depozitare.

35

4.Producţia alimentară ulei-grăsimi, care se află în depozitare, trebuie să fie însoţită de documente, care să asigure urmărirea şi informare privind condiţiile de depozitare, data de fabricaţie şi termenul de valabilitate al producţiei respective. 5.În încăperile pentru depozitarea producţiei alimentare ulei-grăsimi, şi în camerele frigorifice trebuie efectuată curăţenie sanitară , dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea. Articolul 19. Normele pentru procesul de transport al producţiei alimentare ulei-grăsimi. 1.Transportul producţiei alimentare ulei-grăsimi se realizează în modul stabilit de legislaţia Federaţiei Ruse. 2.Transportul producţiei alimentare ulei-grăsimi se realizează cu mijloacele de transport corespunzătoare pentru acest scop. Condiţiile de transport sunt stabilite de expeditorul mărfii. Acestea trebuie să corespundă condiţiilor stabilite de producător pentru transportul producţiei alimentare ulei-grăsimi. 3.Se interzice transportul producţiei alimentare ulei-grăsimi împreună cu mărfurile nealimentare. Se admite transportul în acelaşi compartiment de marfă al mijloacelor de transport a producţiei alimentare ulei-grăsimi şi altor tipuri de produse alimentare numai dacă produsele menţionate nu emană miros şi au condiţiile de transport identice cu cele ale producţiei alimentare ulei-grăsimi. 4.Transportul producţiei alimentare lichide neambalate trebuie efectuat în compartimentele de marfă sigilate ale mijloacelor de transport (cisterne), destinate pentru transportul produselor alimentare lichide. 5.Construcţia compartimentelor de marfă din mijloacele de transport trebuie să asigure protecţia împotrivă poluării a producţiei alimentare ulei-grăsimi. 6.Suprafaţa interioară a compartimentelor de marfa al mijloacelor de transport trebuie să fie executată din materiale netoxice şi care se pot spăla. Periodicitatea tratării sanitare şi dezinfecţiei suprafeţelor interioare a compartimente de marfă din mijloacele de transport se stabileşte de salariatul activităţii gospodăreşti în sfera de transport al producţiei alimentare ulei-grăsimi. Apa folosită pentru spălarea compartimentelor de marfă din mijloacele de transport trebuie să corespundă normelor pentru apă potabilă, stabilite prin regulamentul tehnic respectiv. 7.Producţia alimentară ulei-grăsimi trebuie să fie însoţită de documentele, care confirmă securitatea acesteia şi care asigură urmărirea acesteia, precum şi de informaţie privind condiţiile de depozitare şi termene de valabilitate ale producţiei menţionate. Articolul 20. Normele pentru procesul de depozitare şi transport ale producţiei nealimentare ulei-grăsimi.

1. Depozitarea şi transportul producţiei nealimentare ulei-grăsimi trebuie să asigure securitatea acestei în perioada termenului de depozitare conform normelor din prezenta Lege Federală.

2. Condiţiile şi termene de depozitare ale producţiei nealimentare ulei-grăsimi Trebuie menţionate în standarde naţionale ţi în documentaţia tehnică. CAPITOLUL 4. EVALUAREA CONFORMITĂŢII OBIECTELOR DE REGLEMENTARE TEHNICĂ FAŢĂ DE PREZENTA LEGE FEDERALĂ. Articolul 21. Formele de evaluare a obiectelor de reglementare tehnică faţă de normele prezentei Legi Federale.

36

1.Evaluarea conformităţii producţiei ulei-grăsimi faşă de normele prezentei Legi Federale (în continuare – evaluarea conformităţii) se realizează sub forma: 1)confirmării conformităţii producţiei ulei-grăsimi faţă de normele prezentei Legi Federale; 2)controlului de stat (supraveghere); 2.Evaluarea conformităţii producţiei ulei-grăsimi, fabricate în gospodării personale auxiliare şi vândute pe pieţe cu amănuntul, se realizează conform legislaţiei Federaţiei Ruse în sfera asigurării calităţii şi securităţii produselor alimentare. 3.Evaluarea conformităţii proceselor de producţie, depozitării şi transportului producţiei ulei-grăsimi faţă de normele prezentei Lefi Federale se realizează sub forma controlului (supravegherii de stat). Articolul 22. Confirmarea obligatorie privind conformitatea producţiei ulei-grăsimi cu normele prevăzute în prezenta Lege Federală.

1. Confirmarea obligatorie a conformităţii producţiei ulei-grăsimi cu normele prevăzute în prezenta Lege Federală (în continuare – confirmarea conformităţii) se realizează sub forma:

1)adoptării unei declaraţii privind conformitatea producţiei ulei-grăsimi cu normele din prezenta Lege Federală (în continuare – declaraţia de conformitate); 2)certificare obligatorie.

2. Forma de confirmare a conformităţii se alege de către solicitant. 3..Dacă la fabricarea producţiei alimentare ulei-grăsimi s-au folosit materii prime de

origine animală, pentru care există documente, care confirmă nepericlitatea acesteia (inclusiv certificate veterinare), pentru expedierea şi desfacerea unei asemenea producţii nu este necesară întocmirea certificatelor veterinare. 4.Confirmarea conformităţii sub forma de declaraţie a conformităţii se efectuează ţinând seama de prevederile articolului 24 din Legea Federală Nr. 184-Ф3 din 27 decembrie 2002 „Privind reglementarea tehnică” (în continuare – Legea Federală „Privind reglementarea tehnică”) şi prezenta Lege Federală. 5.Confirmarea conformităţii sub forma certificării obligatorii se realizează ţinând seama de normele articolelor 25 ţi 28 din Lege Federală „Privind reglementarea tehnică” şi prezenta Lege Federală. 6.La declararea conformităţii şi certificării obligatorii de către solicitant poate fi persoana fizică sau întreprinzătorul individual înregistraţi conform legislaţiei Federaţiei Ruse, care sunt producători sau vânzători sau persoane care îndeplinesc funcţiile unui producător din străinătate în baza contractului cu acesta în ceea ce priveşte asigurarea conformităţii producţiei ulei-grăsimi cu normele prezentei Legi Federale , în ceea ce priveşte răspunderea pentru nonconformitatea producţiei ulei-grăsimi livrate cu normele prezentei Legi Federale. Articolul 23. Declararea conformităţii 1.Declararea conformităţii se efectuează conform uneia din următoarele scheme:

1)primirea declaraţiei privind conformitatea producţiei ulei-grăsimi cu normele prezentei Legi Federale (în continuare declaraţia privind conformitatea) în baza dovezilor proprii; 2)primirea declaraţiei privind conformitatea în baza propriilor dovezi şi a dovezilor obţinute cu participarea organului de certificare şi/sau laboratorului de testare acreditat (în continuare şi – terţa parte).

37

2.Declaraţia privind conformitatea în baza propriilor dovezi se acceptă în ceea ce priveşte uleiuri vegetale, margarinele , grăsimi cu destinaţie specială, inclusiv grăsimi culinare, de cofetărie, brutărie şi înlocuitori ai grăsimii de lapte, echivalente cu untul de cacao, ameliatoare untului de cacao de tipul SOS, înlocuitorii untului de cacao de tipul POP, înlocuitorii untului de cacao netemperaţi de timpulcelor nelaurinici, înlocuitorii untului de cacao netemperaţi de tipul laurinic, glicerina naturală, săpunul de casă. 3.Pentru efectuarea procedurii de primire a declaraţiei pe baza propriilor dovezi solicitantul trebuie să aibă: 1)un laborator de testare propriu sau un contract cu un laborator de testare; 2)documentaţie tehnică pentru producţia de ulei-grăsimi. 4.Primirea declaraţiei de conformitate în baza propriilor dovezi cuprinde următoarele operaţiuni, executate de solicitant: 1)formarea unui complet de materiale doveditoare; 2)întocmirea şi înregistrarea declaraţiei de conformitate; 3)marcarea producţiei din ulei-grăsimi cu însemnul circulaţiei pe piaţă. 5.Materiale doveditoare trebuie să cuprindă documentaţia tehnică şi procesul verbal detestare a producţiei din ulei-grăsimi. 6.Declaraţia de conformitate în baza propriilor dovezi şi în baza dovezilor obţinute cu participarea terţei părţi se acceptă: 1)în privinţă spreads (engl.) vegetal-smântână şi amestecurilor vegetale-grăsimi, amestecurilor topite vegetale-smântână şi celor vegetale-grăsimi, sosurilor pe baza de uleiuri vegetale, maionezelor, sosurilor dein maioneză şi cremelor pe baza de uleiuri vegetale; 2)în privinţa producţiei ulei-grăsimi, care nu este indicată la punctul 1 al prezentei părţi, - în lipsa la solicitant a laboratorului propriu de testare sau a contractului cu un laborator de testare; 3)în cazul în care solicitantul este vânzător al producţiei ulei-grăsimi; 4)producţiei ulei-grăsimi achiziţionate în străinătate; 5)în cazul unei singure livrări a producţiei ulei-grăsimi. 7.Primirea declaraţiei privind conformitatea în baza propriilor dovezi şi dovezilor obţinute cu participarea terţei părţi , cuprinde următoarele operaţii, executate de solicitant. 1)formarea completului materialelor doveditoare; 2)întocmirea şi înregistrarea declaraţiei privind conformitatea; 3)marcarea producţiei ulei-grăsimi cu însemnul circulaţiei pe piaţa.

8.La declararea conformităţii în baza propriilor declaraţii şi a declaraţiilor obţinute cu participarea terţei părţi , solicitantul, la alegerea şi spre completarea propriilor materiale doveditoare, prevăzute în partea 5 a prezentului articol, prezintă procesul verbal al testărilor producţiei, efectuate de laboratorul de testări acreditat , sau certificatul sistemului de calitate (nepereclitate), în legătură cu care se prevede controlul (supravegherea) organului de certificare , care a eliberat certificatul respectiv.

9.Sistemul de calitate (nepericlitate) trebuie să asigure conformitatea producţiei fabricate ulei-grăsimi cu normele prevăzute în prezenta Lege Federală.

10.Completul materialelor doveditoare se află la solicitant. 11.Declaraţia de conformitate se eliberează pentru cinci ani. În cazul introducerii

modificărilor în tehnologia de producţie şi în documentaţia tehnică de producţie ulei-grăsimi solicitantul trebuie să întocmească o nouă declaraţie de conformitate.

12.Producţia ulei-grăsimi pusă în circulaţie până la terminarea valabilităţii declaraţiei de conformitate poate fi realizată după încheierea termenului de valabilitate a declaraţiei de conformitate până la terminarea termenului de valabilitate a producţiei alimentare ulei-grăsimi şi a termenului de depozitare a producţiei nealimentare din ulei-grăsimi.

38

Articolul 24. Certificarea obligatorie a producţiei din ulei-grăsimi.

1.Confirmarea conformităţii sub forma unei certificări obligatorii pentru producţia ulei-grăsimi fabricată în serie în baza testărilor tip şi a certificării obligatorii a lotului de producţie ulei-grăsimi în baza testărilor în laboratorul de testări acreditat se efectuează în cazul lipsei la solicitant a propriului laborator de testare sau a contractului cu terţa parte ori la cererea solicitantului.

2.Certificarea obligatorie a producţiei ulei-grăsimi, fabricată în serie, în baza testărilor tip cuprinde următoarele operaţii:

1)depunerea de către solicitant a cererii la organul de certificare în vederea certificării producţiei ulei-grăsimi;

2)examinarea cererii şi luarea hotărârii în legătură cu aceasta cerere de către organul de certificare;

3)efectuarea testărilor tip a producţiei ulei-grăsimi în laboratorul de testare acreditat; 4)efectuarea de către organul de certificare a analizei stării de fabricaţie a producţiei ulei-grăsimi; 5)generalizarea rezultatelor testărilor şi a analizei stării de fabricaţie a producţiei ulei-grăsimi şi eliberarea solicitantului a certificatului de conformitate; 6)marcarea producţiei ulei-grăsimi cu însemnul circulaţiei pe piaţa; 7)efectuarea controlului de inspecţie a producţiei certificate ulei-grăsimi;

3.Solicitantul, la alegerea sa depune cererea pentru certificarea obligatorie a producţiei ulei-grăsimi fabricată în serie la unul din organele de certificare, acreditate în modul stabilit de Guvernul Federaţiei Ruse.

4.În termen de cinci zile din ziua primirii cererii pentru certificarea obligatorie a producţiei ulei-grăsimi fabricată în serie, organul de certificare comunică hotărârea referitoare la cerere, care conţine condiţiile de certificare obligatorie.

5.Testările tip ale producţiei ulei-grăsimi fabricate în serie se fac în laboratorul de testări acreditat la cererea organului de certificare, căruia i se eliberează procesul verbal de testări.

6.Analiza stării de fabricare a producţiei ulei-grăsimi se face de către organul de certificare la solicitant. Rezultatele sunt cuprinse în procesul verbal.

7.În cazul rezultatelor pozitive pentru producţia ulei-grăsimi fabricată în serie şi analizei stării de fabricaţiei a producţiei ulei-grăsimi, organul de certificare întocmeşte certificatul de conformitate în forma aprobată de organul federal al puterii executive pentru reglementarea tehnică, înregistrează şi îl eliberează solicitantului. Certificatul de conformitate se eliberează pentru cinci zile. Producţia ulei-grăsimi pusă în circulaţie până la expirarea termenului de valabilitate a certificatului de conformitate, poate fi desfăcută după expirarea termenului de valabilitate al producţiei alimentare ulei-grăsimi şi a termenului de depozitare a producţiei nealimentare ulei-grăsimi.

8.Solicitantul informează organul de certificare despre modificările introduse în tehnologia de fabricare şi în documentaţia tehnică a producţiei ulei-grăsimi produsă în serie.

Organul de certificare evaluează aceste modificări şi hotărăşte dacă se va păstra valabilitatea certificatului eliberat. Organul menţionat comunică solicitantului hotărârea sa.

9.O data pe an organul de certificare efectuează un control de inspecţie al producţiei ulei-grăsimi certificate fabricate în serie în tipul de valabilitate a certificatului de conformitate prin efectuarea de testări a tipului de mostră şi analizei stării de fabricaţie a producţiei ulei-grăsimi. La alegerea organului de certificare extragerea de mostre pentru testare se face la producător sau la vânzător. Conform rezultatelor controlului de inspecţie, organul de certificare ia una din următoarele hotărâri:

1)a se considera confirmată valabilitatea certificatului de conformitate; 2)a opri valabilitatea certificatului de conformitate;

39

3)a anula valabilitatea certificatului de conformitate; 10.Certificarea obligatorie a lotului producţiei ulei-grăsimi în baza testării acesteia

într-un laborator de testare acreditat se aplică pentru producţia ulei-grăsimi vândută de solicitant, care este vânzătorul producţiei ulei-grăsimi şi cuprinde următoarele operaţiuni: 1)depunere de către solicitant la organul de certificare a cererii privind efectuarea certificării a producţiei ulei-grăsimi;

2)examinarea cererii şi luarea hotărârii de către organul de certificare; 3)efectuarea testărilor producţiei ulei-grăsimi într-un laborator de testare acreditat; 4)analiza rezultatelor testărilor şi eliberarea solicitantului certificatului de conformitate; 5)marcarea producţiei ulei-grăsimi cu însemnul circulaţiei pe piaţa.

11.Socilitantul care este vânzător al producţiei ulei-grăsimi depune cerere pentru certificarea obligatorie a producţiei ulei-grăsimi la alegerea sa la unul din organele de certificare, acreditat în modul stabilit de Guvernul Federaţiei Ruse.

12.În termen de cinci zile din ziua depunerii cererii pentru certificarea obligatorie organul de certificare comunică solicitantului, care este vânzător, hotărârea luată, care conţine condiţiile de efectuare a certificării obligatorii.

13.Testările extragerilor din lotul producţiei ulei-grăsimi se fac într-un laborator de testare acreditat la cererea organului de certificare, căruia i se eliberează procesul verbale al testărilor.

14.Dacă rezultatele sunt pozitive, organul de certificare întocmeşte certificatul de conformitate pentru lotul respectiv de producţiei ulei-grăsimi în forma aprobată de organul federal al puterii executive privind reglementarea, înregistrează şi îl eliberează solicitantului care este vânzătorul producţiei ulei-grăsimi.

15.În baza certificatului obţinut, solicitantul, inclusiv solicitantul care este vânzătorul producţiei ulei-grăsimi marchează producţia cu însemnul circulaţiei pe piaţa. 16Certificatul de conformitate se eliberează pentru lotul producţiei ulei-grăsimi pentru termenul de valabilitate al producţiei alimentare ulei-grăsimi şi pentru termenul de depozitare a producţiei nealimentare ulei-grăsimi.

Articolul 25. Principiile şi formele de efectuare a controlului (supravegherii) de stat privind conformitatea producţiei ulei-grăsimi, procesul de fabricaţie a acesteia, depozitarea şi transportul cu normele prezentei Legi Federale.

1.Controlul (supraveghere) de stat privind conformitatea producţiei ulei-grăsimi, procesul de fabricaţie a acesteia, depozitarea şi transportul cu normele prezentei Legi Federale în continuare la fel – controlul (supraveghere) de stat se efectuează conform legislaţiei Federaţiei Ruse privind protecţia drepturilor persoanelor juridice şi ale întreprinzătorilor individuali în efectuarea controlului (supravegherii) de stat. 2.Procesele de producţie, de depozitare şi de transport ale producţiei ulei-grăsimi fabricate în gospodării personale auxiliare şi vândute pe pieţe cu amănuntul nu sunt controlului (supravegherii) de stat. 3.Controlul (supraveghere) de stat privind conformitatea poducţiei alimentare ulei-grăsimi cu normele prevăzute în prezenta Lege Federală se efectuează în faza de circulaţie a acesteia. 4.Controlul (supraveghere) de stat se efectuează de către organul federal al puterii executive, de către împuternicitul privind îndeplinirea funcţiei controlului (supravegherii) sanitar-epidemiologic de stat în sfera corespunzătoare a activităţii (în continuare – organul controlului (supravegherii ) de stat. 5.Controlul (supraveghere) de stat se efectuează sub forme: 1)controlului vizual; 2)controlului instrumental;

40

6.La efectuarea controlului vizual se controlează prezenţa marcajului pe producţie ulei-grăsime şi conformitatea acesteia cu normele prezentei Legi Federale. 7.La efectuarea controlului instrumental cu ajutorul mijloacelor de măsurat se stabileşte conformitatea producţiei ulei-grăsime cu normele din prezenta Lege Federală prin extragerea mostrelor pentru efectuarea testării producţiei din ulei-grăsime atât pe locul efectuării controlului (supravegherii) de stat , cât şi în afară acestuia. Stabilirea conformităţii proceselor de producţie, de depozitare şi de transport ale producţiei ulei-grăsime cu normele prezentei Legi Federale se realizează prin cercetarea proceselor menţionate. 8.Se interzice extragerea mostrelor din producţia ulei-grăsime pentru controlul instrumental fără întocmirea în forma stabilită a procesului verbal de extragere a mostrelor ale producţiei ulei-grăsime şi în cantitate care depăşeşte normele stabilite pentru extragerea mostrelor din producţia ulei-grăsimi pentru efectuarea cercetărilor şi măsurătorilor aprobate de Guvernul Federaţiei Ruse. Articolul 26. Normele de efectuare a controlului (supravegherii) de stat.

1.La efectuarea controlului (supravegherii) de stat persoana oficială a organului de control (supraveghere) de stat efectuează identificarea obiectelor de reglementare tehnică ale prezentei Legi Federale în conformitate cu articolele 3 şi 4 din prezenta Lege Federală.

2.la efectuarea controlului instrumental persoana oficială a controlului (supravegherii)de stat procedează la extragerea mostrelor din producţia ulei-grăsimi conform normelor de extragere a mostrelor din producţia ulei-grăsimi sau conform listelor standardelor naţionale, care conţin normele de extragere a mostrelor, aprobate de Guvernul Federaţiei Ruse.

3.Controlul (supraveghere) de stat se efectuează conform normelor şi metodelor de testare şi măsurare sau conform standardelor naţionale, care conţin norme şi metode de testare şi de măsurare, aprobate de Guvernul Federaţiei Ruse.

Articolul 27. Răspunderea pentru nerespectarea normelor prevăzute în prezenta Lege

Federală. Nerespectarea normelor din prezenta Lege Federală atrage răspunderea conform legislaţiei

Federaţiei Ruse. CAPITOLUL 5. CONSIDERAŢIUNI FINALE Articolul 28. Consideraţiuni finale. 1.Certificatul de conformitate ţi declaraţia de conformitate pentru producţia ulei-grăsimi,

fabricată până în ziua de intrare în vigoare a prezentei Legi Federale, eliberate până în ziua intrării în vigoare a prezentei Legi Federale se consideră valabile până la expirarea termenelor de valabilitate a certificatului de conformitate şi a declaraţiei de conformitate.

2.Normele, valabile până în ziua intrării în vigoare a prezentei Legi Federale, se referă la producţia ulei-grăsimi, fabricată până în ziuă intrării în vigoare a prezentei Legi Federale.

3. Se admite ca în cadrul termenului de valabilitate a producţiei alimentare ulei-grăsimi şi a termenului de depozitare a producţiei nealimentare ulei grăsimi punerea în circulaţie (inclusiv vânzarea în sfera comerţului cu amănuntul) a producţiei ulei-grăsimi, produse sau importate până în ziua intrării în vigoare a prezentei Legi Federale. 4.Până în ziua intrării în vigoare a regulamentelor tehnice respective, la care există referiri în prezenta Lege Federală, referirile menţionate înseamnă referiri la documente normative ale organelor federale puterii executive.

41

Articolul 28. Aducerea documentelor normative de drept ale Federaţiei Ruse şi a documentelor ale organelor federale ale puterii executive în conformitate cu Legea Federală.

Din ziua intrării în vigoare a prezentei Legi Federale, documentele normative de drept ale Federaţiei Ruse şi documentele normative ale organelor federale ale puterii executive din sfera securităţii producţiei ulei-grăsimi, proceselor de fabricare a acesteia şi transportului se aplică în parte care nu contravine prezentei Legi Federale. Articolul 30. Modul de intrare în vigoare a prezentei Legi Federale.

Prezenta Lege Federală intră în vigoare după expirarea a şase luni din ziua publicării oficiale a acesteia. Preşedinte al Federaţiei Ruse L.Medvedev Moscova Кremlin 24 iunie 2008 Nr.90-Ф3.

42

Anexa 1 La Lege Federală

„Regulament tehnic pentru producţia ulei-grăsimi”

Normele de securitate pentru producţia alimentară ulei-grăsimi Grupul de produse Indicatorii Nivele admise,

maximum Observaţii

Ulei vegetal –toate tipurile

Elemente toxice: Plumb Arsen Cadmiu Mercur Fier Cupru Micotoxinele: Aflatoxină B1 Pesticide *: Hexaclorciclohexan (alfa-, beta-, gama-izomeri) DDT ** şi metaboliţii Acestuia Conţinutul acidului erucic Radionucleide: Cesiu-137 Stronţiu Indicatorii alterării acide: Indice de aciditate Indice de peroxid

0,1 mg/kg 0,2 mg/kg 0,1 mg/kg 0,05 mg/kg 0,03 mg/kg 5,0 mg/kg 1,5 mg/kg 0,4 mg/kg 0,1 mg/kg 0,005 mg/kg 0,2 vg/kg 0,05 mg/kg 0,2 mg/kg 0,1 mg/kg 5 procente 60 Bq-kg 80 Bq-kg 4,0 kg hidroxid de potasiu/g (mgKOH/g) 10,0 mol de oxigen activ/kg

Pentru ulei de arahide Pentru uleiuri nerafinate Pentru uleiuri rafinate Pentru uleiuri nerafinate Pentru uleiuri rafinate Pentru uleiuri nerafinate Pentru uleiuri rafinate, dezodorizate Pentru uleiuri rafinate, dezodorizate Pentru uleiuri vegetale din seminţele Cruciales

Produse de la prelucrarea uleiurilor vegetale şi grăsimilor animale, inclusiv grăsime de peşte (margarine, spreids vegetale-grăsimi, amestecuri topite vegetale-grăsimi, grăsimi cu destinaţie specială, inclusiv grăsimi culinare, de cofetărie, de brutărie şi

Elemente toxice: Plumb Arsen Cadmiu Mercur Nichel

0,1 mg-kg 0,3 mg/kg 0,1 mg/kg 0,05 mg/kg 0,05 mg/kg 0,7 mg/kg

Pentru maioneze Pentru grăsimi cu destinaţie specială şi pentru margarine

43

înlocuitorii grăsimii de lapte, echivalenţii de unt de cacao, amelioratori ai untului de cacao de tipul SOS, înlocuitorii untului de cacao de tipul POP,înlocuitorii untului de cacao care nu se temperează de tipul nelaurinic, înlocuitorii untului de cacao netemperate de tipul laurinic, sosuri pe baza de uleiuri,maioneze, sosuri de maioneza, creme pe baza de uleiuri vegetale)

Fier Cupru Micotoxine: Aflatoxină B1 Pesticide: Hexaclorciclohexan (alfa-, beta-, gama-izomeri) DDT li metaboliţii acestuia Radionucleizii: Cesiu-137 Stronţiu-90 Bifenile de policlorvinil Indicatori de alterare acidă Indice de peroxid

1,5 mg/kg 0,1 mg/kg 0,005 mg/kg 0,05 mg/kg 0,1 mg/kg 60 Bq/kg 80 Bq/kg 3,0 mg/kg 10,0 mol de oxigen activ/kg

Pentru margarine, spreads (sprede) vegetale-grăsimi şi amestecuri vegetale-grăsimi topite Pentru margarine, spreads vegetale-grăsimi şi amestecuri vegetale-grăsimi topite Pentru produse care conţin grăsimi de peşte

Spreids vegetale-smântână, amestecuri topite vegetale-smântână

Elemente toxice Plumb Arsen Cadmiu Mercur Cupru Fier Nichel

0,1 mg/kg 0,3 mg/kg 0,1 mg/kg 0,03 mg/kg 0,2 mg/kg 0,03 mg/kg 0,4 mg/kg 1,5 mg/kg 0,7 mg/kg

Cu component de ciocolată Cu component de ciocolată Pentru cei livraţi pt.depozitare Pentru cei livraţi pt.depozitare Pt.produse cu grăsime hidrogenizată

44

Micotoxine: Aflatoxină B1 Antibiotice ***: Levomicetină Grupul de Tetraciclină Streptomicină Penicilină Pesticide: Hexaclorciclohexan (alfa-, beta-, gama-izomeri) DDT şi metaboliţii acestuia Radionuclide: Cesiu-137 Stronţiu Indicatorii alterării acide: Aciditatea fazei grăsoase Indice de peroxid

0,005 mg/kg Nu se admite Nu se admite Nu se admite Nu se admite 1,25 mg/kg 1,0 mg/kg 100 Bq/kg 80 Bq/kg 2,50 Kettstofera 10,0 mol oxigen activ/kg

Cel mult 0,01 unit/g Cel mult 0,01 unit/g Cel mult 0,5 unit/g Cel mult 0,01 unit/g Recalculate în grăsimi Recalculate în grăsimi

*Este necesar a se controla cantităţile rămase şi a acelor pesticide, care au fost folosite în fabricarea materiilor prime alimentare. **DDT – diclordifeniltricloretan, insecticid ***La folosirea metodelor chimice de stabilire a grivinei, bacitracinei, penicilinei, strepromicinei şi antibioticelor din aceasta grupa, recalcularea conţinutului real al acestora în unit./g se face după standard. Anexa 2 La Legea Federală „Regulamentul Tehnic pentru producţia ulei-grăsimi”

Norme privind securitatea pentru producţia alimentară ulei-grăsimi conform indicilor microbiologici

Masa produsului (g),în care nu se admit Grupa

produselor КМА-ФанМ,*(1) КОЕ*(2) max.

БГП *(3) Coliforme

Stafilococcii S.aureus

Patogeni, Inclusiv Salmonela

KOE/g max Mucegai KOE/g max

Obseraţii

Maioneze, so- suri de maioneza,ssosuri pe baza uleiurilor vegetale

- 0,1 - 25 5 x 10(2) 50

Grăsimi cu Destinaţie Specială,inclusiv Grăsimi culimare, De cofetărie

- 0,001 - 25 5 x10(3) 1 x 10(2) -

45

Brutărie şi Înlociitproo Grăsimi de Lapte, Echivalente cu Unt de cacao, Amelioratorii Untului de cacao. De tipul SOS, Înlocuitorii Untului de Cacao tip POP, Înlocuitorii Untului de cacao Netemperate de Tip nelaurinic Înlocuitorii de Unt de cacao Netemperate de Tip laurinic, Amestecuri Vegetale-grăsime topite

Margarine, Spreads, Vegetale- grăsime

- 0,01 - 25 5 x 10 (2) 50 -

Creme cu Uleiuri vegetale

1 x 10(4) 0,01 - 25 50 50 -

Spreads Vegetale-smântână cu cota De grăsime în Masa de la 60% Şi mai multe

1 x 10(5) 0,01 0,3 25 100 100 L.*(4) Monocytogenes la 25 g nu se admit

Spreads Vegetale-smântână cu cota De grăsime în Masa de la 39% Până la 60%

- 0,01 0,01 25 200 în suma L.monocytogenes La 25 g nu se Admit

Amestecuri Vegetale-smântânătopite

1 x10(3) 1,0 - 25 200 - -

*(1) КМА-ФанМ, КОЕ :cantitatea microorganismelor mezofile aerobe şi facultativ anaerobe *(2) КОЕ/г, cantitatea unităţilor formatoare de colonii *(3) БГКП – bacterii di grupa colimorfe *(4) L-listerii

46

Anexa 3 La Legea Federală „Regulamentul tehnic

Pentru producţia ulei-grăsimi”

NORME PRIVIND SECURITATEA PENTRU PRODUCŢIA NEALIMENTARĂ ULEI-GRĂSIMI

Grupa produselor Indicatori Nivele admisibile,

Maximum Observaţii

Glicerină naturală distilată

Acroleină şi alte Substanţe de Restabilire Substanţe de albumină Fier Plumb Arsen

Nu se admite Nu se admit Nu se admite 5,0 mg/kg Nu se admite

Glicerină pentru scopuri farmacopeice, pt.industria alimentară şi cosmetică Glicerină pentru scopuri farmacopeice, pt.industria alimentară şi cosmetică Glicerină pentru scopuri farmacopeice, pt.industria alimentară şi cosmetică

Săpun de casă Cota în masa de alcaline libere Cota în masa de bioxid liber

0,2% 1,0%

47

GUVERNUL FEDERAŢIEI RUSE

HOTĂRÂRE

Din 27 decembrie 2008 Nr. 1037 Moscova Privind aprobarea normelor şi metodelor de cercetare (testare) şi măsurătorilor. Inclusiv normelor de extragere a mostrelor , necesare pentru aplicarea şi îndeplinire Legii Federale „Regulamentul tehnic pentru producţia ulei-grăsimi” şi pentru realizarea evaluării de conformitate Conform articolului 7 din Lege Federală privind „Regulamentul tehnic pentru producţia ulei-grăsimi” Guvernul Federaţiei Ruse h o t ă r ă ş t e: Să aprobe normele şi metode de cercetare (testare) şi a măsurătorilor anexate, inclusiv normele de extragere a mostrelor, necesare pentru aplicarea şi îndeplinirea Legii Federale „Regulamentul tehnic pentru producţia ulei-grăsimi” şi pentru realizarea evaluării de conformitate. Preşedintele Guvernului Federaţiei Ruse V.Putin

48

S-AU APROBAT Prin hotărârea Guvernului Federaţiei Ruse Din 27 decembrie 2008, Nr.1037

NORME ŞI METODE Pentru cercetare (testare) şi măsurarea, inclusiv norme de extragere a

mostrelor, necesare pentru aplicarea şi îndeplinirea Legii Federale „Regulamentul tehnic pentru producţia ulei-grăsimi” şi

realizarea evaluării de conformitate

M04-32-2004. Metodologia executării măsurări cotei în masa a aflatoxinei B1 în probele produselor alimentare (produse din făina, crupe, nuci, ulei vegetal, produse ale prelucrării uleiurilor vegetale şi animale),materiilor prime alimentare (cereale, seminţe, seminţele culturilor oleaginoase ) , materiilor prime alimentare, destinate pentru producţia alimentelor pentru copii şi alimentelor dietetice, nutreţului combinat, premix (amestecul de vitamine, microelemente, substanţelor minerale) şi materii prime pentru producţia acestora prin metoda ВЭЖХ (Cromatografia de lichide de înaltă performanţă) cu folosirea analizatorului de lichide „Fluorat-02” în calitate de detector fluometric. Certificat de atestare a metodologiei de executare a măsurătorilor din 6 decembrie 2004, Nr.224.04.328/2004.

49

GUVERNUL FEDERAŢIEI RUSE

DISPOZIŢIE

Din 27 decembrie 2008, Nr.2008-p Moscova Conform articolului 7 din Legea Federală „Privind reglementarea tehnică” şi în scopul realizării Legii Federale „Regulamentul tehnic pentru producţia ulei-grăsimi” a se aproba lista anexată a standardelor naţionale, care conţin norme şi metode de cercetare (testare) şi măsurare, inclusiv norme de extragere a mostrelor, necesare pentru aplicarea şi îndeplinirea Legii Federale „Regulamentul tehnic pentru producţia ulei-grăsimi” şi realizarea evaluării de conformitate. Preşedintele Guvernului al Federaţiei Ruse V.Putin

50

APROBATA Prin dispoziţia Guvernului Federaţiei Ruse Din 27 decembrie 2008 nr.2008-p

LISTA STANDARDELOR NAŢIONALE, CARE CONŢIN NORME ŞI

METODE DE CERCETARE (TESTARE) ŞI MĂSURĂTORI, INCLUSIV NORME DE EXTRAGERE A MOSTRELOR, NECESARE PENTRU

APLICAREA ŞI ÎNDEPLINIREA LEGII FEDERALE „REGULAMENTUL TEHNIC PENTRU PRODUCŢIA ULEI-GRĂSIMI”

ŞI REALIZAREA EVALUĂRII DE CONFORMITATE 1.GOST 5472 -50 . Uleiuri vegetale. Determinarea mirosului, culorii şi transparenţei 2.GOST 549-64. Uleiuri vegetale şi acizi graşi naturali. Metoda de stabilire a substanţelor nesaponificate 3.GOST 5480-59. Uleiuri vegetale şi acizi graşi naturali. Metode de stabilire a săpunului. 4.GOST 5481-89. Uleiuri vegetale. Metode de determinare a amestecuri negrăsoase şi reziduurilor. 5.GOST 5482-90 (ISO 6320-85). Uleiuri vegetale. Metoda de determinare a refracţiei. 6.GOST 5485-50. Uleiuri vegetale şi acizi graşi naturali 7.GOST 5487-50. Uleiuri vegetale. Reacţia de calitate pentru ulei de bumbac. 8.GOST 5488-50.Uleiuri vegetale. Reacţia de calitate pentru ulei de susan. 9.GOST 9287-59. Uleiuri vegetale. Metoda de determinare a temperaturii de aprindere îb creuzetul închis. 10.GOST 10444.2-94. Produse alimentare. Metode de constatare şi stabilire a cantităţii Staphykiciccus aureus 11.GOST 10444.12-88. Produse alimentare. Metoda de determinare a drojdiilor şi fungilor de mucegai 12.GOST 10444.15-94. Produse alimentare. Metode determinare a cantităţii de microorganisme mezofile aerobe şi facultativ anaerobe. 13.GOST 10766-64. Ulei (unt ?)de cocos. Condiţii tehnice 14.GOST 11812-66. Uleiuri vegetale. Metode de determinare a umidităţii şi substanţelor volatile.

51

15.GOST 26593-85. Uleiuri vegetale. Metode de măsurare a indicelui de peroxid 16.GOST 26929-94- Materii prime şi produse alimentare. Pregătirea probelor. Mineralizarea pentru determinarea conţinutului de elemente toxice. 17.GOST 26927-86. Materii prime şi produse alimentare. Metode de determinare a mercurului 18.GOST 26928-86. Produse alimentare. Metode de determinare a fierului 19.GOST 26930-86.Materii prime şi produse alimentare. Metoda de determinare a arsenului 20.GOST 26931-86. Materii prime şi produse alimentare. Metoda de determinare a cuprului 21.GOST 26932-86.Mazerii prime şi produse alimentare. Metode de determinare a plumbului. 22.GOST 26933-86.Materii prime şi produse alimentare. Metode de determinare a cadmiului. 23.GOST 28414-89.Grăsimi pentru culinarie, cofetării şi industria de brutării. Condiţii tehnice generale. 24.GOST 28928-91.Înlocuitorii untului de cacao. Metoda de determinare a compoziţiei trigliceridelor 25GOST 28929-91. Înlocuitorii untului de cacao. Metode de determinare a cotei în masa a trigliceridelor dure. 26.GOST 28930-91. Înlocuitorii untului de cacao. Metode de determinare a compatibilităţii cu unt de cacao. 27.GOST 2668-85. Produse alimentare şi gustative. Metode de extragere a probelor pentru analize microbiologice. 28.GOST 2669-85. Produse alimentare şi gustative. Metode pregătire a probelor pentru analize microbiologice. 29.GOST26670-91. Produse alimentare. Metode de cultivare a microorganismelor. 30.GOST P 51446-99 (ISO 7218-96). Produse alimentare, Norme generale pentru cercetări microbiologice. 31.GOST 28805-90.Produse alimentare- Metode de constatare şi determinare a cantităţii de drojdii osmotolerante şi a fungilor de mucegai. 32.Maioneze. Reguli de primire şi metode de încercare. 33.GOST 30089-93.Uleiuri vegetale. Metoda de determinare a acidului erucic.

52

34.GOST 30178-96. Materii prime şi produse alimentare. Metoda atomică de absorbţie pentru descoperirea elementelor toxice. 35.GOST 30306-95. Ulei di sâmburi de fructe şi din nucile de migdale. Condiţii tehnice. 36.GOST 30418-96. Uleiuri vegetale. Metode de determinare a compoziţiei grăsimi-acizi. 37.GOST 30538-97. Produse alimentare. Metoda de determinare a elementelor toxice prin metoda atomică de emisie 38.GOST 30623-98. Uleiuri vegetale şi producţia de margarine. Metoda de descoperirea a falsificării vitamina D 39.GOST 30624-98.Uleiuri vegetale. Metoda de descoperirea falsificării cu vitamina D concentrată. 40.GOST 30711-2001. Produse alimentare. Metode de descoperirea şi determinare a conţinutului de aflatoxine B1 şi M1. 41.GOST P 50206-92 (ISO 6463-82). Grăsimi şi uleiuri animale şi vegetale. Determinarea butiloxianizolului (BОА) şi butiloxitoluoluli (BOT) cu metoda cromatografiei gaze-lichide. 42.GOST P 50456-92 (ISO 662-80). Grăsimi şi uleiuri animale şi vegetale. Determinarea conţinutului de umiditate şi a substanţelor volatile. 43.GOST 50457-92(ISO 660-83). Grăsimi şi uleiuri animale şi vegetale. Determinarea indicelui de aciditate. 44.GOST P 50474-93. Produse alimentare. Metode de descoperire şi de determinare a cantităţii bacteriilor din grupa bacteriilor coliforme. 45.GOST P 51301-99. Oriduse alimentare şi materii prima alimentare. Metode de determinare inversionare-voltampermetrice a conţinutuluui elementelor toxice (cadmiu, plumb, cupru şi zinc) 46.GOST P 51445-99 (ISO 6320-95). Grăsimi şi uleiuri animale. Metoda de determinare a indicelui de refracţie. 47.GOST P 51481-99 (ISO 6886-96). Grăsimile şi uleiuri animale şi vegetale. Metoda de determinare a rezistenţei la oxidare (metoda de oxidare accelerată) 48.GOST P 51483-99. Uleiuri vegetale şi grăsimi animale. Determinarea prin metoda de cromatografie gazoasă a cotei în masa a eterilor de metil a acizilor grase individuale faţă de totalul acestora. 49.GOST P 51484-99. Uleiuri vegetale şi grăsimi animale. Metoda de determinare a componenţei acizilor în poziţia 2 în molecule trigliceridelor. 50. GOST P 51486-99. Uleiuri vegetale ţi grăsimi animale. Obţinerea eterilor metilici ai acizilor graşi.

53

51,GOST P 51487-99. Uleiuri vegetale ţo grăsimi animale. Metoda de determinare a indicelui de peroxid. 52.GOST P 51766-2001. Materii şi produse alimentare. Metoda atomica-de absorbţie de determinare a arsenului. 53.GOST P 51921-2001. Produse alimentare. Metode de descoperirea şi determinare a bacteriilor Listeria monocytogenes. 54.GOST P 51962-2002. Produse alimentare şi materii prime alimentare. Metoda inversionă-voltampermetrică de determinare a concentraţiei arsenului în masa. 55.GOSTP 52062-2003. Uleiuri vegetale. Norme de primire şi metode de extragere a probelor. 56.GOST P 52100-2003. Spreads şi amestecuri topite. Condiţii tehnice generale. 57. GOST P 52110-2003. Uleiuri vegetale. Metode de determinare a indicelui de peroxid. 58.GOST P 52465-2005. Ulei de floarea soarelui. Condiţii tehnice. 59.GOST P 521179-2003. Margarine, grăsimi pentru culinarie, cofetărie, brutarii şi industria laptelui-Norme de primire şi metode de control. 60.GOST P 52676-2006. Uleiuri vegetale. Metode de stabilire a substanţelor ce conţin fosfor. 61.GOST P 52814-2007 (ISO 6579:2002). Produse alimentare. Metoda de descoperire a bacteriilor de tipul Salmonella. 62.GIST 7482-96. Glicerină, Norme de primire şi metode de testare. 63. GOST 790-89.Săun de casă şi săpun de toaletă. Norme de primire şi metodologia efectuării măsurătorilor. Observaţii: În cazul prezenţei în text a standardelor naţionale, referiri de GOST 5471-83 Urmează să se ia în consideraţie GOST P 52062-2003. Uleiuri vegetale. Norme de primire şi metode de extragere a probelor.