10 Boli Metabolice Si de Nutritie-nursing Specific

  • Published on
    17-Jan-2016

  • View
    44

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

metab

Transcript

  • II Manual de nursing pentru elevll de anul II ai $colilor Postttce.iU- s.mit.ire Volumul^

    Incertitudine privind semnifica^ia existen^ei sale manifestata prin intrebari asupra semnificatiei vietii, asupra mortii sj suferintei

    - sa se impace cu sine si sa renunte la intrebarile cu privire la semnificatia vietii si suferintei in decurs de 1-2 saptamani

    - ii explic ca e normal sa se simta frustrat si manios in situatia sa - explorez cu el cunotintele despre boala sa si consecintele asupra starii sale de bine - permit pacientului sa-sj exprime incertitudinile - asigur prezenta apartinatorilor sj a preotului daca pacientul dores.te, precum sj confortul sj intimitatea acestuia - raspund cinstit la intrebarile persoanei - ii explic ca fiecare noua adaptare reduce sentimentul de incertitudine, insecuritate dar cu timpul se va reveni la normal

    Dezinteres in indeplinirea activitatilor recreative din cauza spitalizarii

    Sa participe la activitatile recreative posibilein decurs de 2-3 zile

    - asigur o pozitie confortabila in pat - ii recomand activitati de scurta durata pentru a nu se obosi - stabilesc cu persoana prin intrebari deschise - modalitatea de recreere preferata (joc de carti, privitul la televizor, citit etc.) - evaluez cu el semnele de oboseala, devalorizare, pesimism - facilitez exprimarea emotiilor sj sentimentelor negative - planifk activitati recreative si vizita apartinatorilor in a$a fel incat starea pacientului sa aiba o evolutie favorabila

    MODULUL 37. Boli metabolice, de nutritie si nursing specific

    D I A B E T U L Z A H A R A T De f i n i t i e : s indrom caracter izat prin valori c rescute ale g lucozei Tn sange (hiper-

    g l icemie) si dezechi l ibrarea metabol ismulu i . E t i o l o g i e Interact iunea factor i lor ereditar i si a celor de med iu : predispozi t ia genet ica , auto-

    imuni tatea, factori i de med iu , obezi tatea S i m p t o m a t o l o g i e : senzat ie accentuata de sete si f oame , pol iur ie, senzat ie de

    gura uscata, astenie f iz ica si intelectuala, l ipot imie, p ierdere inexpl icabi la Tn g reu-tate, vedere neclara, c rampe muscu lare , mancar imi ale pieli i, v indecarea lenta a plagilor.

    T r a t a m e n t - Tra tament med icamen tos : insul ina, medicat ie h ipogl icemianta orala, medicat ie

    ad juvanta. Insul ina Insulina poate fi: rapida, intermediara sau lenta, in functie de durata intrarii in

    actiune si de perioada de actiune. Terapia conventionala implica administrarea a 1-2 injectii de insulina intermediara

    pe zi. Terapia insul inica intensiva se real izeaza prin admin is t rarea insul inei cu act iune

    intermediara sau lunga seara, alaturi de insul ina rapida Tnainte de f iecare masa . Admin is t rarea cont inua subcutanata de insulina p resupune fo losirea unei pompe act ionata de un acumula tor electr ic, cu el iberarea subcutanata a insul inei Tn peretele abdomina l . Insul ina este el iberata Tntr-un f lux bazal cont inuu pe parcursul zi lei , cu cresteri p rogramate Tnainte de mese .

    Ant id iabet icele orale Derivatele de sulfoniluree Metformin Derivati de tiazolidindione

    - Terapia compor tamenta la modif icar i ale sti lului de v ia ta ; sch imbarea obiceiur i lor a i imentare.

  • N u r s i n g in d i a b e t z a h a r a t Manifestari de dependents: senzat ie accentuate de sete si f oame, pol iur ie, sen -

    :at,ie de gura uscata, astenie f izica si intelectuala, l ipot imie, p ierdere inexpl icabi la in j reutate, vedere neclara, c rampe rr iusculare, mancar imi ale pieli i , v indecarea lenta i plagilor.

    Probleme de dependents: a l imentat ie inadecvata Tn exces ; desh idra tare ; intoleranta la act iv i tatea f iz ica si in te lectuala; anx ietate; rise de al terare a integritati i tegumente lor si mucoase lor ; rise de compl icate acu te ; rise de compl icate c ron ice ; vulnerabi l i tate; refuzul de a se con forma t ra tamentu lu i ; refuzul de a accepta sch imbarea regimului de v ia ta ; cunost in te insuf ic iente despre boala. Surse de dificultate Factori et iologi si de rise:

    - factori de med iu : poluare, radiat i i , noxe profes ionale; - psihic i : s t res; - bio-f iz iologici : predispozi t ia genet ica, eredi ta tea; - social i : locul de munca si relati i le in terumane de la locul de munca , relati i le fami -

    liale, obiceiur i le si tradit i i le cul inare fami l ia le; - spir i tuals obiceiur i si ritualuri re l ig ioase; - cul tural i : inf luenta mediu lu i cul tural .

    Obiective de ingrijire Pacientu l :

    sa se a l imenteze Tn raport cu nevoi le sa le ; sa nu fie deshidratat ; sa Tsi recapete condit ia f iz ica si in te lectuala; sa benef ic ieze de contort psihic; sa prezinte tegumente si mucoase integre; sa nu prezinte compl icat i i acu te ; sa nu prezinte compl icat i i c ron ice ; se s imta Tn s iguranta ; sa accepte si sa u rmeze t ra tamentu l ; sa prezinte i'nteres fata de sch imbarea regimului de v ia ta ; sa prezinte cunost inte suf ic iente despre boala. Interventii autonome

    comun ica re : in formare, expl icat i i ofer i teTn legatura cu et io logia boli i , s imptoma to logie, evolut ie, impor tanta t ra tamentu lu i si regimulu i ig ienico-dietet ic, adminis-t rarea insul inei- tehnica, ca lcularea ratiei g lucidelor admise ;

    moni tor izarea functi i lor vi tale si vegetat ive de doua ori pe z i : TA, puis, T, respl-ratie, d iureza, scaun ;

    as igurarea condit i i lor de med iu ; as igurarea ig ienei ; a l imentarea ;

    MODULUL 37. Boll metabollce, de nutrljle si nunlng specific :i4f.

    h idratarea; as igurarea pozitj'ilor; mobi l izarea; preveni rea compl icat i i lor ; educat ia pentru sanata te : in formare, expl icati i ofer i te Tn legatura cu et iologia

    boli i , s imptomato log ie , evolut ie, importanta t ratamentu lu i si regimului ig ieni-co-dietet ic, admin is t rarea insul inei- tehnica, ca lcularea ratiei g lucidelor admi -se, de terminarea gl icemiei cu g lucometru l , recunoasterea semne lor comelor si h ipogl icemiei , controlul greutat i i , Tntocmirea meniu lu i si respectarea regimului al imentar.

    Interventii delegate 1. Recol tare de produse bio logice:

    recol tare sange pent ru : g l icemie, H L G , Hb gl icozi lata, colesterol total , LDL, HDL, tr igl icer ide, proteine ser ice, ionograma, ac id uric, V S H ;

    recol tarea urinei pent ru : g l icozur ie, ionograma, corpi cetonic i , proteinur ie, urocul tura.

    2. Admin is t rarea medicat ie i : insul ina, medicat ia h ipogl icemianta orala, medicat ia ad juvanta.

    3. Tngrijirea piciorului diabet ic. T r a t a m e n t s p e c i f i c c u i n s u l i n a Admin is t ra rea subcutanata cont inua sa fie cea mai fo losi ta. Unul dintre progre-

    sele impor tante Tn pract ica insul inoterapiei subcutanate Tn ultimii an i , l-a reprezentat descr ierea vi tezei diferi te de absorbt ie a i nsu l i ne lo rm funct ie de regiunea anatomica Tn care sunt adminis t rate. Aceas ta a dus la recomandarea ferma ca insul inele pre-prandiale sa fie injectate Tn regiunea abdomina la , Tn care absorbt ia este cea mai rapida, iar insul inele bazale, Tn regiunea anter ioara a coapselor. De la recoman-darea c lasica prin rotat ie, admin is t rarea insul inelor sa se faca Tn mai mul te regiuni anatomice (brate, a b d o m e n , fese, coapse) , s-a t recut la recomandarea actuala ca aceasta rotatie sa se faca Tn interiorul acelorasi regiuni , ceea ce a tenueaza var iab i -litatea absorbt ie i .

    Admin is t ra rea in t ravenoasa este calea de elect ie Tn t ra tamentu l cetoacidozelor , a stari lor h iperg l icemice h iperosmolare si a altor stari cri t ice (infarctul miocard ic acut , a l imentat ia parentera la) . Ea se face prin perfuzie cont inua sau prin injectii repetate la intervale de o ora. Int ravenos se admin is t reaza exclusiv insul ine cu durata scurta de act iune.

    Admin is t rarea in t ramusculara as igura o absorbt ie mai rapida a insul inelor atunci cand acestea sunt admin is t ra te la nivelul bratelor si coapselor, dar nu si atunci cand sunt admin is t ra te la nivelul abdomenu lu i . Aceas ta cale de admin is t rare poate fi o al ternat ive Tn t ra tamentu l cetoac idozelor atunci cand calea in t ravenoasa nu este abordabi la . Disconfortu l administrar i i in t ramusculare face ca ea sa nu f ie o recoman-dare pentru pract ica curenta.

    Admin is t ra rea intraper i toneala este s ingura care as igura absorbt ia insul inelor exogene Tn circulat ia portala. Ea se face cu ajutorul pompelor , pr intr-un cateter f lo-tant Tn spatiul per i toneal . Aceas ta cale de admin is t rare prezinta rise mare de infectie, pune prob leme de Tntretinere a cateterului si de costur i r idicate.

    Ser ingi le de plastic de unica fo losinta au deveni t mi j locul s tandard pentru admi -nistrarea insulinelor. Vo lumul lor diferit, de la 0,25 la 1 c m 3 , permite o indiv idual izare a folosiri i lor, pentru copii si adul t i . Ace le folosi te, de 12 m m , 8 m m , 6 m m (ultraf ine)

  • 346 Manual de nursing pentru elevii de anul II ai colilor Postliceale Sanltare - Volumul 2

    asigura in jectarea cu m in imum de disconfort . Manevrarea si pastrarea insul inelor si acelor t rebuie sa se faca Tn condit i i ig ienice.

    Recomandarea actuala este ca, indiferent de lung imea aculu i , in jectarea sa se faca numai dupa efectuarea unui pliu cutanat , Tn direct ie vert icala sau usor obl ica.

    Gradat i i le Tn unitati de pe seringi sunt diferi te, Tn funct ie de concentrat ia insul inelor folosi te. Aces t lucru se marcheaza pe seringi cu U-40 (de ment ionat ca acestea au fost scoase oficial din uz Tn tara noastra Tn urma cu 7 ani) sau U-100 si ech ipa de Tn-grij ire t rebuie sa atraga atent ia pacient i lor asupra acestu i fapt, a carui necunoastere poate duce la gresel i Tn dozarea insul inelor!

    Pen-ur i le sunt dispozi t ive pentru admin is t rarea insul inei, avand fo rma unui st i lou, de unde si denumi rea , Tn care se introduc f lacoane specia le de insul ina (car tuse, pen -fill), nemaif i ind necesara aspirarea insul inei la f iecare injectie. Manevrarea pen-ur i -lor este relativ s impla, avand caracter ist ic i (producerea de zgomote pentru f iecare unitate de insul ina), ceea ce permite fo losirea lor de catre pacient i cu prob leme de manual i ta te sau tulburar i de acui tate v izuala. De asemenea , usurinta manevrar i i lor le face foarte potrivite pentru regimuri le de insul inoterapie cu injectii mult ip le, unice administ rate Tn afara locuintei .

    O B E Z I T A T E A Definitie: crestere a greutat i i corpora le cu mai mult de 20 de procente din g reu -

    tatea normala. Etiologie: complexa impl icand genet ica si mediu l Tnconjurator, aportul si consu -

    mul energet ic , compor tamentu l personal si factori i social i Simptomatologie: crestere Tn greutate, obosea la , astenie, d ispnee, h iper tens iune

    arteriala, amenoree , const ipat ie, prezenta var icelor la membre le infer ioare T r a t a m e n t Terapia fa rmaco log ica Categor i i le pr incipale de med icamente fo losi te:

    - med icamente le care ac t ioneaza central prin scadere aportulu i a l imentar ; - med icamente care ac t ioneaza periferic prin b locarea absorbt ie i a l imentare; - med icamente care cresc consumul energet ic .

    Daca dieta si exercit i i le nu sunt ef ic iente, med icamente le pot fi o opt iune. Or l i s t a t reduce absorbt ia de gras ime Tn intest ine prin inhibarea l ipazei pancrea-

    t ice. Poate cauza f recvent s teatoree, incont inenta fecala, f latu lenta, unele studii au aratat cresterea incidentei canceru lu i la san . Contraindicat i i le cupr ind : malabsorbt ie , co lec is tectomie, sarc ina si a laptare, afect iuni pancreat ice. Orl istat t rebuie sup l imen-tat cu v i tamina A, D, K, E si beta-caro ten.

    S i b u t r a m i n a este un supresant al apet i tului sau anorect ic care reduce dor inta de a manca . Este contra indicat Tn: bul imie nervoasa, depresi i , mani i , a lcool ic i , h iper ten-s iune pu lmonara , h iper tens iune arter iala care nu poate fi contro lata, ar i tmi i , afect iuni va lvulare card iace, insuf ic ienta card iaca, atac cerebra l , h ipert i ro id ism, g laucom Tn unghi Tnchis, epi lepsie, feoc romoc i tom, Tn sarc ina sau a laptare. Efectele adverse cupr ind : mucoase uscate, cresterea paradoxa ls a apet i tu lu i , greata, const ipat ie, tu l -burar i a le somnu lu i , amete l i , c rampe menst rua le , durere art iculara, cefa lee.

    M e t f o r m i n este pr ima opt iune terapeut ica la persoanele cu diabet t ip II si obez i -tate, la persoanele cu funct ie renala pastrata, si pentru bolnavi i cu s indrom pol ichis-tic ovar ian . Efectele adverse cupr ind : ac idoza lactica la cei cu insuf ic ienta hepat ica sau renala, d iaree, c rampe abdomina le , greata, varsatur i si f latu lenta.

    MODULUL 37. Boll metabolice, de nutrlflc si nursing specific 347

    E x e n a t i d o oste un ana log al hormonulu i GLP-1 secretat de cStre Intestine ca raspuns la ingestia de a l imente. GLP-1 Tntarzie gol i rea gast r ic^ si determine senza-tia de sat,ietate. Este recomandat pacient i lor cu d iabet t ip II . Efectele adverse sunt gastro intest inale: h iperacidi tate, greata si varsatur i . Poate accentua h ipogl icemia.

    E f e d r i n a s i c a f e i n a sunt opt iuni de linia a doua Tn t ra tamentu l obezita} i i . Ac t ioneaza prin cresterea consumulu i energet ic , dar sunt asoc iate cu riscul de tah i -cardie, h iper tens iune si palpitat i i . Scaderea Tn greutate apare prin act ivarea te rmo-genezei si prin scaderea apet i tu lui .

    D r o n a b i n o l s i r i m o n a b a n t sunt anorect ice si agonist i inversi pentru receptorul canabino id C B 1 . Sunt indicate la persoanele cu IMC peste 30 , sau cei peste 27 si cu d iabet t ip II sau d is l ip idemie. Efectele adverse sunt severe : depres i i , dezvo l tarea boli lor neurodegenera t ive : sc leroza mult ipla, boala Alzheimer, sc leroza amiotrof ica laterala, Park inson, boala Hunt ington (prin efecte le s imi lare cu canabisu l ) .

    S u b s t i t u e n t i i d e g r a s i m i Una dintre strategi i le de a preveni obezi tatea explorata de catre industr ia dietelor

    a l imentare impl ica subst i tu i re grasimilor. O l e s t r a a fost aprobata pentru t ra tament . Prezinta o va loare calor ica de 0 kcal /

    kg. A re o structura prea mare pentru a putea fi hidrol izata intest inal . S i t o s t a n o l este un stanol ester vegeta l asemana to r margar ine i . B locheaza ab -

    sorbt ia colesterolului Tn intest in. Pi lu la c u h i d r o g e l este fo rmata dintr-un hidrogel , componen t asemana to r ge lat i -

    nei cu proprietat i absorbat ive si var iate aplicati i medica le . Admin is t ra rea pilulei cu un pahar de apa determina expandarea hidrogelului Tn s tomac si senzat ia de sat ietate. Efectele adverse apar la abuzu l de pilule care poate determina blocaje intest inale.

    Terapia chirurgicala (chirurgia bariatr ica) reprezinta una dintre opt iuni le te rapeu-tice asoc iate cu scaderea Tn greutate semni f icat iva si sust inuta la persoanele cu obezi tate morb ida asociata...

Recommended

View more >