Introducere in formatul World Schools

11.10.2013, Brașov

Importanta dezbaterilor

“According to most studies, people's number one fear is public speaking. Number two is death. Death is number two. Does that sound right? This means to the average person, if you go to a funeral, you're better off in the casket than doing the eulogy.”

Jerry Seinfeld

De ce DEBATE?

• Elimina anxietatea comunicationala

• Dezvolta gandirea critica

• Promoveaza munca in echipa

• Cultiva persuasiune

• Oportunitati

Teoria argumentarii

A argumenta inseamna a intemeia niste afirmatii pe care le gandim adevarate,

probabile sau recomandabile, prin expunerea motivelor si a ratiunilor pe care

ne sprijinim.

Structura argumentului

• Modelul SEXI:

– Statement

• scurt

– Explanation

• logic

– Example

• relevante

– Implication

• de ce ne pasa?

Rationamentul

• Silogisme: – Oamenii sunt muritori. Socrate e om. => Socrate e muritor

• Deductie: – Masinile folosesc carburant. Putem presupune ca un Mercedes

foloseste carburant.

• Inductie: – ET este extraterestru. Putem presupune ca semenii lui ET sunt

extraterestri.

• Analogie: – Oamenii nu ucid pentru ca e infractiune; Infractiunea se pedepseste

grav; probabil daca minciuna ar fi infractiune, oamenii nu ar minti

• Apel la autoritate: – Romania se afla pe un traseu bun din punct de vedere economic (Jefery Franks,

reprezentant Fondul Monetar International in Romania)

Respingerea unui rationament

• Argumentul este fals

• Argumentul reprezinta o exceptie

• Impactul argumentului e mic

P D C

Erori frecvente de logica (1)

• Generalizarea pripita – Azi dimineata am intalnit doua soferite nepricepute. De buna

seama, toate femeile sunt un pericol la volan.

• Cauza -> Coincidenta – In fiecare dimineata cocosul canta inainte de rasarirea soarelui.

Fara indoiala, cantatul cocosului face soarele sa rasara.

• Atacul la persoana – De ce sa aplicam o solutie propusa de un om care nu a terminat

liceul?

• Apelul nelegitim la autoritate – Pele recomanda bateriile “Energizer”. Cu siguranta sunt cele mai

bune.

Erori frecvente de logica (2)

• Panta alunecoasa – Temele imi ocupa timp. Cu cat am mai putin timp liber, cu atat

sunt mai stresat. Daca sunt stresat, nu dau randament la scoala. Daca nu dau randament la scoala, nu intru la facultate. Daca nu intru la facultate, voi ajunge sculer-matriter. Deci nu-mi mai fac temele pentru ca voi ajunge sculer-matriter.

• Gambler’s Fallacy (Monte Carlo fallacy) – Daca a cazut doar “negru” de 15 ori consecutiv, e mult mai probabil

sa vina un “rosu” acum. [ruleta]

• Falsa dilema – Eu nu am facut sa ninga, deci sigur tu ai facut-o!

Erori frecvente de logica (3)

• Tautologia

Argumentele

circulare

sunt

valide

deoarece

Erori frecvente de logica (4)

• Bandwagon fallacy (ad populum) – “40 de milioane de Francezi nu pot sa se insele!”

• Strawman fallacy – Teoria evolutiei nu are cum sa fie adevarata, pentru ca se bazeaza

pe aleatoriu

Q & A

Introducere in formatul World Schools

11.10.2013, Brașov

Formatul World Schools

BP

Australs

<3

Succesiunea discursurilor

• G1 O1

• G2 O2

• G3 O3

• G reply O reply

Guvern 1 (8’)

• 1. Definitii:

• 2. Criteriu / Case Philosophy

– Ideea principala

– O valoare

• 3. Cazul in WS

– O teza de demonstrat

– MAXIM 3 argumente

Prea deschisa

Where you want to be

Prea restransa

Guvern 1 (8’). Rolul Vorbitorului

• Sa interpreteze rezonabil motiunea

• Sa seteze “limitele” dezbaterii

• Sa prezinte cazul Guvernului si impartirea pe vorbitori

• Sa aduca exemple si dovezi in sustinerea motiunii

Opozitie 1 (8’). Rolul Vorbitorului

• Sa raspunda interpretarii motiunii (daca e nevoie)

• Sa seteze pozitia echipei negatoare, in opozitie cu cea afirmatoare (opunand cele 2 filozofii de caz)

• Sa contraargumenteze cazul Guvernului

• Sa anunte impartirea argumentelor

• Sa prezinte o parte proprie de caz (!)

Guvern 2 (8’). Rolul Vorbitorului

• Sa raspunda atacurilor opozitiei

• Sa contraargumenteze argumentele proprii ale opozitiei

• Sa prezinte propria parte de caz

Opozitie 2 (8’). Rolul vorbitorului

• Sa raspunda atacurilor Guvernului

• Sa contraargumenteze cazul Guvernului

• Sa prezinte propria parte de caz

Guvern 3 si Opozitiei 3 (8’). Rolul Vorbitorilor

• Sa identifice principalele arii de conflict

• Sa contraargumenteze argumentele echipei adverse incadrate in fiecare arie de conflict in parte

• Sa raspunda atacurilor echipei adverse incadrate in fiecare arie de conflict in parte

• NU ADUCE ARGUMENTE NOI, dar poate aduce exemple si explicatii noi

Discursurile de Reply (4’). Rolurile Vorbitorilor

• Sa prezinte concluzia din punctul de vedere al echipei sale

• Nu poate aduce materie noua

Points of Information (POIs)

• Primul si ultimul minut din discurs sunt “protejate”

• Intrebare / Observatie / Clarificare

• Maxim 15 secunde

• 1-2/discurs acceptate

• 3-4/discurs/vorbitor oferite

• Fiti scurti

• Fiti relevanti

• Fiti respectuousi atat in oferire, cat si in refuzare

Q & A

Flow

Stil

Umorul in dezbateri

• Rol

– Doua idei opuse in contrast

– Destinderea atmosferei

– Increderea publicului

– Superioritate fata de adversar

Forme de umor (1)

• Anecdota – O intamplare interesanta care ajuta vorbitorul sa clarifice o

chestiune. De multe ori cei care dezbat sunt incurajati sa foloseasca studii de caz sau sa construiasca scenarii. Unele dintre ele pot capata o nuanta comica, nu doar pentru a capta atentia ci si pentru a accentua o anumita idee.

• Hiperbola – Exagerarea unor trasaturi, defecte sau a neadecvarii unei

actiuni.

• Ironia – Folosirea cuvintelor pentru a exprima altceva decat in mod

normal. De obicei vorbitorul spune opusul a ce gandeste sau a ce se asteapta publicul de la el.

Forme de umor (2)

• Revenirea

– Vorbitorul comite o eroare in mod intentionat, numai pentru a

reveni si a corecta repede acea eroare (in cazul unei dezbateri

aceasta metoda poate fi folosita pentru a da dreptate initial

oponentilor, si a reveni apoi pentru a arata cat de gresit ar fi fost

acest lucru).

• Satira – o forma de sarcasm care scoate in evidenta lipsurile unei

idei/actiuni/persoane.

Precautii • Sa fie de bun gust

– Glumele indoielnice sau care socheaza pot atrage dupa sine o reactie adversa din partea

publicului; in loc sa destinda si sa sporeasca increderea ele vor anima spiritele si vor

incuraja o atitudine reticenta din partea ascultatorilor)

• Sa nu atace oponentul, ci ideile acestuia

– Atacul la persoana nu doar ca nu demonteaza argumentul advers, ci atrage si o atitudine

de neincredere din partea arbitrilor si a publicului;

• Sa nu substituie argumentarea, ci sa vina in sprijinul acesteia

– Oricat de amuzanta ar fi o anecdota, ea nu va avea alt rol decat sa castige puncte

individuale; in economia dezbaterii aceasta nu poate raspunde cu adevarat unei dovezi

sau unui rationament corect formulat;

• Sa se potriveasca in contextul dezbaterii

– Bineinteles ca e important ca atmosfera sa fie destinsa si sa se produca ruperi de ritm din

cand in cand, dar nu neaparat nevoie sa incercati sa includeti o gluma intr-o dezbatere

despre pedeapsa capitala sau euthanasie.

Forme de umor (3)

• Subestimarea

– transformarea a ceva mare sau important in ceva normal sau chiar mult mai mic/mai putin important decat este in realitate.

• Comicul de situatie

– umor care vine din experienta proprie. Puteti fi siguri ca publicul

nu are de unde sa cunoasca situatia descrisa si in acelasi timp ca

acest tip de umor va spori relatia de incredere dintre voi si public.

Elemente de impact (1)

• Numarul de oameni afectati – Un argument sau un caz sunt cu atat mai convingatoare cu cat se demonstreaza ca acesta are efect

asupra unei categorii largi, de exemplu: o comunitate locala, o minoritate, o populatie etc.;

• Puterea impactului negativ

– In masura In care se propune o linie de argumentare sau de contraargumentare, este foarte importanta prezentarea efectului negativ major care ar aparea daca propunerea adusa va fi / nu va fi aplicata; totodata, este crucial pentru orice echipa sa ia In considerare eventualele efecte negative „de recul” care ar putea sa apara In momentul In care propun un caz;

• Caz sistemic vs caz singular

– Orice dovada sau dezbatere pe status-quo obliga echipa afirmatoare sa demonstreze ca problema identificata sau dovada adusa sunt sistemice si nu doar cazuri singulare si izolate;

• Motivatia mai inalta

– Intr-o dezbatere de valoare este important ca prin criteriul propus de fiecare echipa sa se ierarhizeze valorile aduse In discutie In contextul dat; atata timp cat una dintre echipe va demonstra de ce valoarea aparata de ei trebuie sa fie prioritara celeilalte, echipa respectiva va castiga runda;

• Eroarea capitala

– aceasta linie de argumentare presupune ca argumentul sau cazul adus de oponenti ar prezenta un pericol iminent sau ca planul propus ar avea efecte catastrofale.

Elemente de impact (2)

Pe langa aceste aspecte ce tin de argumentarea propriu-zisa,

exista o serie de elemente non-verbale care imbunatatesc calitatea discursului si fac ca respectivul vorbitor sa fie mai persuasiv:

• Forma discursului

– acesta trebuie sa aiba o lungime corespunzatoare Impreuna cu o introducere care sa atraga atentia si trebuie sa anunte liniile generale de argumentare si o parte de concluzionare In care se reenumera argumentele enuntate)

• Roadmap si “firul rosu”

– Structurarea si gruparea argumentelor fac ca dezbaterea sa fie mai usor de urmarit si arbitrar.

Structura

• ‘’Harta” discursului

• Cuvinte cheie: filozofia cazului nostru, valoare, argumentul 1+titlu, etc, argumentul x al echipei adverse

• Anunta trecerile dintre materie proprie si contraargumentare

• Aduce claritate argumentelor si discursurilor

Body language – comunicare non-verbala

• Vocea – trebuie sa fie de intensitate rezonabila astfel incat sa nu deranjeze, sa se adapteze salii si

auditoriului prezent si sa aiba variatii pentru a evita un ton monoton care nu capteaza atentia.

• Limbajul

– argumenatarea eficienta presupune folosirea unui limbaj corespunzator, adaptat auditoriului si care sa fie clar, concis si sa evite orice ofensa adusa atat oponentilor cat si celor din audienta.

• Contactul vizual

– pe parcursul discursului este foarte recomandat ca vorbitorul sa nu „isi ingroape” privirea in foi deoarece aceasta denota nesigurata si in felul acesta pierde atentia arbitrului si auditoriului; un vorbitor eficient va mentine contactul vizual In special cu cei care asculta si mai putin cu echipa adversa;

• Pozitia corpului si gestica

– ambele trebuie atent controlate; – se recomanda o pozitie relaxata dar decenta cat si o gestica retinuta; – astfel, sunt de evitat ambele situatii extreme, respectiv plimbarea prin sala in timpul

discursului, ticurile nervoase, lipsa orcarui gest Inspre auditoriu sau o exagerare a acestora, deorece vor focaliza atentia asupra acestora si nu a argumentelor prezentate.

Q & A