1_REFERAT - Aparatorul in procesul penal - drepturi si obligatii

  • Published on
    02-Jul-2015

  • View
    1.140

  • Download
    5

Embed Size (px)

Transcript

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA LEGISLATIE COMUNITARA SI CARIERA JUDICIARA

DREPTURILE SI OBLIGATIILE PROCESUALE ALE APARATORULUI IN PROCESUL PENAL

Masterand Negrea (Valcu) Monica

Brasov

2011

CUPRINS

Dreptul la aparare si dreptul de aparare.....................................4 Cazuri in care intervine reprezentarea procesual penala..........5 Pozitia procesuala..........................................................................6 Principiul garantarii dreptului de aparare...............................10Asistenta juridica facultativa..........................................................................................14 Asistenta juridica din oficiu sau obligatorie..................................................................14

Drepturile si obligatiile aparatorului.........................................15 Jurisprudenta...............................................................................18 Bibliografie...................................................................................26 Codul de procesura penala ........................................................26 Codul deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana din 28 noiembrie 1998 emis de Consiliul Barourilor Uniunii Europene 26 Constitutia Romaniei...................................................................26 Alexandru Pintea - "Drept procesual penal. Partea generala si speciala", Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2002.............................26 Gheorghita Mateut - "Aparatorul - subiect al procesului penal in lumina ultimelor modificari legislative" in Dreptul nr. 5/1996............................................................................................26

2

Gr. Theodoru Drept procesual penal. Partea generala, Ed. Cugetarea, Iasi, 1996 ..................................................................26 Grigore Theodoru - "Drept procesual penal. Partea speciala", Ed. Cugetarea, Iasi,.....................................................................26 Grigore Theodoru, Lucia Moldovan - "Drept procesual penal", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979..............26 I. Neagu Drept procesual penal. Tratat, Editura Global Lex, Bucuresti, 2002....................................................................27 Ioan Doltu - "Rolul procurorului in prima faza a procesului penal cu privire la respectarea normelor procesual penale care asigura si garanteaza dreptul la aparare al invinuitului si inculpatului" in Dreptul nr. 7/1994,...........................................27 L. Muraru Drept constitutional si institutii politice, vol. I, Editura Proarcadia, Bucuresti, 1993.........................................27 Legea nr. 304 din 2004 privind organizarea judiciara.............27 Legea nr. 51/1995, pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat.......................................................................................27 Nicolae Volonciu Tratat de procedura penala, Partea generala, vol. I ,Editura Paideia, Editia a III-a revizuita si adaugita,.......................................................................................27 Tribunalul Suprem, s. pen., dec. nr. 10/1979, in C.D., 1979....27

3

V. Dongoroz si altii Explicatii teoretice ale codului de procedura penala roman , vol. I Partea generala, Editura Academiei 1975,...........................................................................27 Vasile Pavaleanu - "Drept procesual penal. Partea generala", Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2002...............................................27 Vintila Dongoroz, Siegfried Kahane, George Antoniu, Constantin Bulai, Nicoleta Iliescu, Rodica Mihaela Stanoiu Explicatii teoretice ale Codului de Procedura Penala roman. Partea generala, Ed. Academiei, Bucuresti, 1976, vol. I........27

Dreptul la aparare si dreptul de aparare Consacrat inca de pe vremea dreptului roman cand nimeni nu putea fi judecat, nici macar sclavul, fara sa fie aparat, dreptul la aparare a fost recunoscut de mult timp in legislatia noastra penala, dar a primit un continut mai larg prin modificarile recente ale Codului de procedura penala si ale Constitutiei Romaniei. Dreptul la aparare ca totalitate de drepturi si reguli procedurale ofera partilor posibilitatea de a-si valorifica pretentiile sau de a dovedi

4

netemeinicia pretentiilor adversarului. In aceasta acceptiune larga se include si apelarea la serviciile unui avocat. Acceptiunea mai restransa are insa o utilitate mai mare si presupune ca in proces partile au dreptul la asistenta din partea unui avocat. Acesta este un drept al persoanei pe care il poate exercita sau nu, pe riscul sau1. Intr-o alta opinie, dreptul la aparare este definit ca totalitatea mijloacelor instituite de lege pentru constatarea si invocarea imprejurarilor ce sustin apararea, precum si pentru aplicarea dispozitiilor favorabile partii care se apara2. In privinta terminologiei utilizate pentru desemnarea dreptului in discutie, se poate constata ca se impune a fi facute doua precizari: In primul rand, atat in legislatie, cat si in doctrina romaneasca pot fi intalnite doua denumiri: "drept la aparare"3 si "drept de aparare"4. Apreciem ca este corecta formularea de "drept la aparare" in special din ratiuni de ordin semantic si gramatical, sustinute si de folosirea prepozitiei "la" si pentru alte drepturi, precum "drept la acces". Nu trebuie omis si argumentul potrivit caruia trebuie acordata intaietate formularii din actul fundamental - articolul 24 din Constitutia Romaniei. In al doilea rand, legislatia si doctrina din Romania, desi vizeaza mai multe realitati juridice, a preferat adoptarea unei denumiri generalizatoare pentru acestea, respectiv de drept la aparare, in timp ce doctrina si jurisprudenta europeana au pledat pentru o conceptie extinsa a apararii, considerand ca institutiile juridice calificate ca modalitati de realizare a dreptului propriu-zis la aparare au un statut superior, si sunt chiar drepturi la aparare. Cazuri in care intervine reprezentarea procesual penala Daca am precizat ca in cazul partii vatamate, a partii civile si a partii responsabile civilmente, reprezentarea poate interveni la efectuarea oricarui act procesual si in orice stadiu al procesului penal, alta este situatia in cazul invinuitului sau inculpatului reprezentarea invinuitului sau inculpatului se poate realiza numai in acele situatii prevazute expres de lege. Restrangeri ale regulii (privind celelalte parti in procesul penal) nu apar decat in putine1 2

L. Muraru Drept constitutional si institutii politice, vol. I, Editura Proarcadia, Bucuresti, 1993, p. 254. Gr. Theodoru Drept procesual penal. Partea generala, Ed. Cugetarea, Iasi, 1996, p. 81. 3 Constitutie, Legea nr. 304 din 2004, Gr. Theodoru, op. cit., p. 81 4 Codul de procesura penala, V. Dongoroz si altii, - Explicatii teoretice ale codului de procedura penala Roman , vol I Partea generala, Editura Academiei 1975, pag 176;., p. 349, I. Neagu Drept procesual penal. Tratat, Editura Global Lex, Bucuresti, 2002, p. 57

5

cazuri limitate de caracterul strict personal al activitatilor (de exemplu, audierea nemijlocita a unei parti in cadrul ascultarii ei, astfel cum este reglementata in art. 76-77 Cod Procedura Penala sau acordarea la sfarsitul dezbaterilor a beneficiului ultimului cuvant)5. In faza de urmarire penala, reprezentarea invinuitului sau inculpatului este posibila numai la acele acte de urmarire penala la care legea indica expres aceasta. Astfel, conform art. 104 Cod Procedura Penala, cand invinuitul sau inculpatul se afla retinut sau arestat si nu poate fi adus la o ridicare de obiecte sau perchezitie, la activitatea respectiva el poate fi reprezentat. La fel, in cazul cercetarii la fata locului, cand invinuitul sau inculpatul este retinut sau arestat, daca nu poate fi adus la cercetare, organul de urmarire penala ii pune in vedere sa fie reprezentat si ii asigura, la cerere, reprezentarea (art. 129 Cod Procedura Penala). Anterior modificarii Codului de Procedura Penala prin Legea nr. 281/2003, art. 174 alin. 1 prevedea faptul ca in cursul judecatii, inculpatul poate fi reprezentat, numai in urmatoarele ipoteze: la judecarea cauzei in prima instanta ori la rejudecarea ei dupa desfiintarea hotararii de apel sau dupa casare de catre instanta de recurs, numai daca pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta supusa judecatii este amenda sau inchisoarea de cel mult 1 an; la judecarea cauzei in caile de atac. Dupa modificarea legislativa, textul art. 174 alin. 1 Cod Procedura Penala a devenit In cursul judecatii invinuitul si inculpatul, precum si celelalte parti pot fi reprezentati, cu exceptia cazurilor in care prezenta invinuitului sau inculpatului este obligatorie. Totusi, chiar si in cele doua situatii mentionate anterior, daca instanta considera necesara prezenta inculpatului la judecata poate dispune aducerea acestuia6. Pozitia procesuala Trebuie retinut si faptul ca dreptul de a reprezenta pe una din parti confera persoanei mandatate calitatea de subiect procesual si nu de parte in proces7. Astfel, desi este un participant important, reprezentantul are calitatea doar de subiect al procesului penal si nu de subiect al cauzei penale,5

Grigore Theodoru, Lucia Moldovan Drept procesual penal, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979, pag. 66. 6 Nicolae Volonciu Tratat de procedura penala, Partea generala, vol I,Editura Paideia, Editia a III-a revizuita si adaugita, pag. 146. 7 Alexandru Pintea, Drept procesual penal. Partea generala si speciala, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2002 op. cit., pag. 57

6

intrucat reprezentantul, aparand in locul partii vatamate (de exemplu), nu se confunda niciodata cu pozitia procesuala a celui reprezentat. In literatura de specialitate8 s-a facut mentiunea ca reprezentantii sunt obligati, in limitele prevazute de lege si a imputernicirii pe care o au ca mandatari sa faca tot ce este necesar pentru apararea intereselor partii pe care o inlocuiesc. Reprezentantii pot indeplini toate actele procesuale care stau la indemana partii cu exceptia acelora care au un caracter strict personal. De aceea, in doctrina9 s-a precizat ca reprezentantul nu poate exercita drepturile procesuale ale invinuitului sau inculpatului prevazute intuitu personae si nici nu poate renunta la vreunul din drepturile acestuia fara un mandat special de renuntare. Astfel, pot fi art. 368 alin. 3, art. 369 alin. 2 si art. 3854 alin. 2 Cod Procedura Penala privind renuntarea sau retragerea apelului ori a recursului. Cand la o activitate procesuala participa in locul partii reprezentantul acesteia, se aplica regimul juridic corespunzator situatiei in care ar fi fost de fata insasi persoana reprezentata. In practica judiciara10 s-a decis ca pentru partea civila care a lipsit atat de la dezbateri cat si de la pronuntare, fiind insa reprezentata de un aparator ales, termenul de declarare a caii de atac curge de la pronuntarea sentintei, ca si cum partea ar fi fost prezenta in cursul judecatii, si nu de la data comunicarii acestei sentinte. In ceea ce priveste pozitia procesuala a aparatorului ca reprezentant, acesta, la fel ca o persoana participara oarecare, nu are pozitia procesuala de parte, deoarece nu are drepturi si obligatii izvorate din exercitarea unei actiuni penale sau civile intr-un proces penal, ci drepturi si obligatii care isi au izvorul in contractul de asistenta juridica incheiat cu clientul si in lege. El este subiect procesual care se situeaza numai pe pozitia procesuala a partii pe care o apara fara insa a se confunda cu aceasta. Deci, se poate afirma ca aparatorul are o pozitie procesuala sui generis, distincta atat de cea a partilor, de care se apropie numai prin natura activitatilor specifice apararii, constand in exercitarea drepturilor partilor, cat si de cea a organelor judiciare, datorita functiei procesuale proprii pe care o indeplineste in procesul penal.

8

Vintila Dongoroz, Siegfried Kahane, George Antoniu, Constantin Bulai, Nicoleta Iliescu, Rodica Mihaela Stanoiu Explicatii teoretice ale Codului de Procedura Penala roman. Partea generala, Ed. Academiei, Bucuresti, 1976, vol. I 9 Grigore Theodoru, Drept procesual penal. Partea speciala, Ed. Cugetarea, Iasi, 1998 op. cit., pag. 73; Vasile Pavaleanu,Drept procesual penal. Partea generala, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2002, op. cit., pag. 89. 10 Tribunalul Suprem., s. pen., dec. nr. 10/1979, in C.D., 1979, pag. 507

7

In exercitarea functiei procesuale fundamentale a apararii de pe o pozitie procesuala distincta, aparatorul trebuie sa fie un colaborator al organelor judiciare pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei. Acesta este motivul pentru care asa cum corect s-a subliniat in literatura de specialitate11, aparatorul serveste in procesul penal nu numai interesul privat al partii pe care o asista sau o reprezinta (dupa caz), ci si un interes general, interesul infaptuirii justitiei in cauzele penale. Aparatorul trebuie sa dea dovada de o temeinica pregatire juridica de specialitate si de o vasta cultura generala. De asemenea, trebuie sa stapaneasca instrumentele logicii juridice si sa aiba talent oratoric, sa fie un bun psiholog, sa dea dovada de cinste, corectitudine, loialitate si probitate profesionala, atat in relatiile cu clientul, cat si in relatiile cu organele judiciare penale. In exercitarea drepturilor si obligatiilor ce-i revin potrivit legii si contractului civil incheiat cu clientul, aparatorul trebuie sa manifeste o inalta constiinta profesionala si sa slujeasca cu cinste si devotament interesele justitiei pentru aflarea adevarului si realizarea scopului procesului penal. Pozitia procesuala a aparatorului se impune a fi analizata din perspectiva a doua categorii de raporturi: raporturile aparatorului cu organele judiciare penale cu care vine in contact in indeplinirea functiei de aparare, adica atat cu organele de urmarire penala, cat si cu instantele de judecata, in functie de faza procesuala in care actioneaza; raporturile dintre aparator si clientul sau. Aparatorul intretine relatii stranse cu organele judiciare penale, insa numai in masura in care acestea sunt necesare scopului apararii, pentru realizarea actului de justitie si afirmarea rolului sau educativ. Raporturile cu organele judiciare trebuie sa aiba un caracter strict profesional de colaborare in vederea realizarii scopului procesului penal, in raport de fiecare faza procesuala. In cadrul acestor raporturi, se nasc drepturi si obligatii corelative, astfel, organele judiciare sunt obligate sa garanteze realizarea dreptului la apararea al partilor si execitarea de catre aparator a drepturilor prevazute de lege pentru infaptuirea apararii12. Corelativ aceste obligatii, aparatorului ii revine la randul sau datoria de a apara doar interesele legitime ale partilor si de a actiona doar in limitele legii, cu mijloacele juridice prevazute de lege. Aparatorului nu ii este permis sa se serveasca de mijloace11

Gheorghita Mateut Aparat...

Recommended

View more >