2006 – 2008 REGIUNEA SUD MUNTENIA - Prima Pagină fonduri... · - Dezvoltarea de noi surse de locuri de munca in domeniul servicii pentru persoane fizice si societati, in special

PLANUL REGIONAL DE ACTIUNE PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA SI INCLUZIUNE SOCIALA

si

PLANUL DE IMPLEMENTARE A PLANULUI REGIONAL DE ACTIUNE

2006 – 2008 REGIUNEA SUD MUNTENIA

Sprijin Acordat Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei pentru Elaborarea si

Implementarea Politicilor de Ocupare Proiect nr: RO 2003/005 – 551.05.01.04.01.01

Beneficiar: Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei

Autoritatea Contractanta: Ministerul Integrarii Europene

Consultant: B&S EUROPE, in consortiu cu COTECNO(I), ECORYS NEI

CUPRINS:

PLANUL REGIONAL DE ACTIUNE PENTRU OCUPARE SI INCLUZIUNE SOCIALA 2006 – 2008 REGIUNEA SUD MUNTENIA

I. INTRODUCERE...........................................................................................1 II. VIZIUNEA STRATEGICA ...........................................................................1

1. CADRUL EUROPEAN .............................................................................................................1 2. CADRUL NATIONAL ...............................................................................................................5 3. CADRUL REGIONAL.............................................................................................................11 4. ANALIZA SWOT ....................................................................................................................45

III. PLANUL DE ACTIUNE PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA A REGIUNII SUD – MUNTENIA ................................................................... 48 2006 - 2008................................................................................................... 48 IV. ANEXE DEMOGRAFIE ........................................................................... 59 PLANUL DE IMPLEMENTARE A PLANULUI REGIONAL DE ACTIUNE PENTRU OCUPARE SI INCLUZIUNE SOCIALA 2006 – 2008 (REGIUNEA SUD MUNTENIA)

Proiect finantat de UE: Sprijin Acordat Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei pentru Elaborarea si Implementarea Politicilor de Ocupare (proiect nr: RO 2003/005 – 551.05.01.04.01.01 )

PRAO Sud Muntenia Pag.1

I. INTRODUCERE Planul Regional de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca (PRAO) pentru

regiunea Sud Muntenia, pentru perioada 2006 – 2008, descrie masurile concrete si activitatile

care tintesc cresterea ratei ocuparii.

Obiectivul Planului Regional de Actiune privind Ocuparea fortei de munca (PRAO)

este de a furniza un cadru de planificare strategica pe termen mediu pentru promovarea

ocuparii in interiorul regiunii Sud Muntenia.

Pentru a asigura stabilitatea necesara pentru implementare, este important ca

PRAO sa fie revizuite din trei in trei ani, fapt care poate avea ca urmare schimbari

semnificative legate de prioritati si actiuni pentru a satisface nevoile in continua schimbare ale

regiunii si de asemenea prioritatile / directivele recomandate de UE.

II. VIZIUNEA STRATEGICA Viziunea strategica se coreleaza cu obiectivele de dezvoltare pe termen mediu si

lung configurate in documentele programatice nationale si de integrare in structurile Uniunii

Europene.

Avand in vedere trendul descrescator al ratei ocuparii inregistrat la nivelul Regiunii

Sud Muntenia (rata ocuparii in 2004 a fost 58,1% cu 6,5 punte procentuale mai redusa decat

in anul 1999), obiectivul global vizeaza cresterea ratei ocuparii in perspectiva anului 2008.

1. CADRUL EUROPEAN Obiectivul strategic stabilit de Consiliul Uniunii Europene ( Lisabona martie 2000 )

este ca « Uniunea Europeana sa devina cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe

cunoastere in lume, capabila de crestere economica durabila, cu mai multe locuri de munca

si o mai mare coeziune sociala »

Politica de ocupare implementata de Uniunea Europeana este reflectata de

Strategia Europeana privind Ocuparea lansata la summit-ul de la Luxemburg in anul 1997 ca

o reactie la nivelul ridicat al somajului si avand ca instrument financiar Fondul Social

European .

Scopul formulat pe termen lung “ocuparea deplina” in perspectiva anului 2010

trebuie sa se materializeze in atingerea unei rate generale a ocuparii de 70% ,60% pentru

femei si 50% pentru lucratorii in varsta (55-64 ani).

Intr-un context in schimbare mai mult ca oricand Strategia Europeana de Ocupare

si-a demonstrat valoarea ca strategie pentru promovarea managementului schimbarii in



scopul facilitarii transformarilor economice si sociale atat in statele membre cat si in statele

candidate.

Procesul de extinere a Uniunii Europene catre est va conduce in final la cresterea

cu 30% a pietei muncii precum si la o mai mare diversitate.Problemele pietei muncii din

statele care au aderat in mai 2004 precum si din tarile candidate nu sunt diferite fundamental

de cele ale vechilor state membre, totusi in multe cazuri sunt mai acute si necesita

restructurari majore. Nivelul ridicat al somajului din noile state membre precum si din tarile

candidate a condus la crestrea relevantei masurilor active si abordarilor preventive solicitand

totodata necesitatea unor servicii publice de ocupare eficiente.

In acest context si ca urmare a evaluarii mid-term Strategia Europeana de Ocupare

a fost revizuita la reuniunea de primavara a Consiliului Uniunii Europene din martie 2005,

stabilindu-se trei domenii politice de actiune:

1. transformarea Europei intr-un loc mai atractiv pentru investitii si ocupare;

2. cunoasterea si inovarea pentru dezvoltare ;

3. crearea de locuri de munca mai multe si mai bune, vizand :

- cresterea ocuparii si modernizarea sistemelor de protectie sociala ;

- imbunatatirea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor si flexibilitatea pietei

muncii ;

- investitii mai mari in capitalul uman pentru imbunatatirea educatiei, a competentelor si a

calificarilor pe ansamblu.

In domeniul ocuparii au fost elaborate pentru perioada 2005-2008, 8 linii directoare

integrate:

1) Linia directoare 17: Implementarea politicilor de ocupare avand ca scop favorizarea ocuparii depline, imbunatatirea calitatii si productivitatii in munca, intarirea coeziunii sociale si teritoriale

Politicile trebuie sa contribuie la atingerea unei rate medii de ocupare globala pentru

Uniunea Europeana (UE) de 70%, de minim 60% pentru femei si 50% pentru lucratorii cu

varsta inaintata (55-64) pana in anul 2010, si la reducerea somajului si a inactivitatii. Statele

Membre trebuie sa aiba in vedere stabilirea de rate nationale ca tinta de ocupare .

In abordarea acestor obiective, actiunea trebuie centrata asupra urmatoarelor prioritati: - Atragerea si mentinerea mai multor persoane in activitate, cresterea ofertei de locuri de

munca si modernizarea sistemelor de protectie sociala;

- Imbunatatirea adaptabilitatii lucratorilor si societatilor;

- Cresterea investitiilor in capitalul uman printr-o mai buna instruire si noi aptitudini.

2) Linia directoare 18: Promovarea unei abordari pentru ciclul de viata in munca prin :



- Un efort reinnoit de formare a parcursurilor de ocupare pentru tineri si reducerea

somajului in randul tinerilor conform prevederilor Pactului European pentru Tineret;

- Actiune ferma pentru cresterea participarii femeilor si reducerea diferentelor intre sexe cu

privire la ocupare, somaj si retributie;

- O impacare mai buna a activitatii si vietii private si oferirea de facilitati accesibile si

disponibile de ingrijire a copilului si asistenta pentru alte persoane dependente;

- Sprijin financiar pentru imbatranirea activa, inclusiv conditii adecvate de munca, stare de

sanatate (ocupationala) imbunatatita si stimulente adecvate pentru munca si descurajarea

pensionarii premature;

- Sisteme de protectie sociala moderne, inclusiv pensii si ingrijiri medicale; o asigurare

sociala adecvata; viabilitate financiara si sensibilitate fata de nevoile in schimbare, astfel

incat sa sprijine participarea activa si o mai buna mentinere in activitate; o durata de

activitate mai lunga.

3) Linia directoare 19: Asigurarea unor piete ale muncii inclusive, sporirea atractivitatii si asigurarea rentabilitatii ocuparii pentru persoanele aflate in cautarea unui loc de munca, inclusiv pentru persoanele dezavantajate si cele inactive: - Masuri active si preventive pe piata muncii, inclusiv identificarea timpurie a nevoilor,

asistenta in vederea cautarii unui loc de munca, orientare si instruire in cadrul planurilor

de actiune personalizate, oferirea de servicii sociale necesare pentru sprijinirea integrarii

persoanelor care nu au contact cu piata muncii si contribuirea la eradicarea saraciei;

- Revizuirea continua a stimulentelor si mijloacelor de descurajare rezultand din sistemele

de impozitare si beneficii, inclusiv administrarea si conditionarea beneficiilor si o reducere

semnificativa a ratelor marginale de impozitare efective ridicate, in special pentru

persoanele cu venituri reduse, asigurand in acelasi timp niveluri adecvate de protectie

sociala;

- Dezvoltarea de noi surse de locuri de munca in domeniul servicii pentru persoane fizice si

societati, in special la nivel local.

4) Linia directoare 20: Imbunatatirea armonizarii nevoilor pe piata muncii - Modernizarea si intarirea institutiilor pietei muncii, in special serviciile de ocupare avandu-

se in vedere de asemenea asigurarea unei mai mari transparente a oportunitatilor de

ocupare si instruire la nivel national si european;

- Eliminarea obstacolelor de mobilitati, in cadrul tratatelor, pentru lucratori la nivelul

Europei;

- Anticiparea mai buna a aptitudinilor necesare, a dezechilibrelor si impedimentelor de pe

piata muncii; gestionarea corespunzatoare a migratiilor economice.



5) Linia directoare 21: Promovarea unei mai mari flexibilitati, combinata cu siguranta locului de munca si reducerea segmentarii pietei muncii, avind in vedere rolul partenerilor sociali prin: - Adaptarea legislatiei ocuparii, revizuirea diferitelor acorduri contractuale si referitoare la

norma de lucru;

- Abordarea problematicii ocuparii la negru;

- Anticiparea imbunatatita si administrarea pozitiva a schimbarii, inclusiv a restructurarii

economice, in special legata de deschiderea economica, pentru a minimiza costurile

sociale si a facilita adaptarea;

- Promovarea si diseminarea de moduri inovative si flexibile de organizare a ocuparii, in

vederea imbunatatirii calitatii si productivitatii ocuparii, inclusiv in ce priveste sanatatea si

siguranta la locul de munca, sprijinirea tranzitiei situatiei profesionale, inclusiv instruirea,

auto-ocuparea, crearea de locuri de munca si mobilitatea geografica.

6) Linia directoare 22: Asigurarea dezvoltarii unor costuri cu munca si a unor mecanisme de stabilire a salarizarii favorabile angajarii: - Incurajarea parteneriatelor sociale in cadrul propriei arii de responsabilitate, pentru a

stabili cadrul corect de negociere a salarizarii in vederea reflectarii corecte a productivitatii

si a provocarilor de pe piata muncii, la toate nivelurile relevante, si pentru a elimina

diferentierea salarizarii pe sexe;

- Revizuirea impactului ocuparii asupra costurilor de munca nesalariata si, dupa caz,

adaptarea structurii si nivelului acestora, in special pentru a reduce impozitarea salariilor

mici.

7) Linia directoare 23: Extinderea si imbunatatirea investitiilor in capitalul uman prin: - Educatie incluziva si politici de formare si de actiune pentru a facilita semnificativ accesul

la pregatire profesionala initiala, secundara si tertiara, inclusiv stagii de pregatire si

instruire antreprenoriala;

- Reducerea semnificativa a cazurilor de abandon scolar;

- Strategii eficiente de educatie continua deschisa tuturor in cadrul scolilor, companiilor,

autoritatilor publice si al gospodariilor, in conformitate cu acordurile europene, incluzand

stimulente si mecanisme de partajare a costurilor, in vederea cresterii participarii la

formarea continua, inclusiv la locul de munca, pe tot parcursul vietii, in special in randul

lucratorilor cu calificari reduse sau varstnici.

8) Linia directoare 24: Adaptarea sistemelor de invatamant si formare profesionala ca urmare a noilor cerinte privind competentele prin:



- Cresterea si asigurarea unui anumit grad de atractie, atitudine deschisa si a anumitor

standarde de calitate relative la invatamant si formare profesionala, urmarind cresterea

ofertei in domeniul invatamantului si formarii profesionale, asigurarea de moduri flexibile

de invatare si cresterea posibilitatilor de mobilitate pentru studenti si cursanti;

- Facilitarea si diversificarea accesului pentru toate persoanele la cursurile de instruire si

formare profesionala, precum si la cunostintele adecvate, privind organizarea timpului de

lucru, a serviciilor de sprijin adresate familiilor, indrumarea in cariera, si daca este necesar

prin crearea unor noi forme de impartire a costurilor;

- Rezolvarea necesitatilor de competente nou aparute, a competentelor cheie, si a

cerintelor viitoare de competente, prin imbunatatirea modului de definire si a transparentei

calificarilor, a modului eficient de recunoastere a acestora, precum si a validarii sistemului

formal sau non-formal de invatare.

2. CADRUL NATIONAL Romania s-a aliniat la Strategia Europeana pentru Ocupare , revizuita, politica

nationala in domeniul ocuparii fortei de munca fiind in concordanta cu liniile directoare

integrate ale acestei strategii.

In vederea aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, legislatia nationala in domeniul

ocuparii fortei de munca a fost armonizata gradual incepand cu anul 2002, vizandu-se in

mod prioritar cresterea ponderii masurilor active de stimulare a ocuparii tendinta reflectata

de Planurile Nationale de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca 2002-2003, 2004-2005

si 2006.

In acest context, incepand cu luna martie 2002 intrarea in vigoare a Legii nr.76

privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca a conturat o

noua perspectiva in abordarea politicilor de ocupare in Romania. Atat in forma sa initiala cat

si prin modificarile ulterioare legislatia in domeniul ocuparii fortei de munca a condus la

cresterea ponderii masurilor active pe piata muncii vizand:

1. Cresterea sanselor de ocupare a persoanelor in cautare de loc de munca: - medierea muncii ( continuta si in vechea legislatie);

- informarea si consilierea profesionala;

- consultanta pentru inceperea unei afaceri;

- formarea profesionala – masura care a inregistrat cele mai mari modificari in sensul

armonizarii la standardele europene incepand cu anul 2002; Incepand cu anul 2004

adaptarea legislatiei romanesti la standardele europene in domeniul formarii profesionale a

determinat extinderea categoriilor de persoane care pot beneficia de cursuri gratuite –

finantate din bugetul asigurarilor pentru somaj. Chiar si in aceste conditii ponderea somerilor



cuprinsi la cursuri de formare profesionala a fost de 2% in anul 2002, inregistrand un trend

crescator in anii urmatori (in anul 2003 cu 23% mai mult decat in 2002, iar in anul 2004 cu

14,6% mai mult decat in 2004).In anul 2004 , rata de participare la formare profesionala

continua a persoanelor din categoria de varsta 25-64 de ani a fost de 1,1 % extrem de redusa

comparativ cu media UE25 de 10,6% si tinta de 7% prevazuta in Strategia de Formare

Profesionala Continua 2005-2010, aprobata prin Hotararea de Guvern nr.875/2005.

- completarea veniturilor salariale;

- stimularea mobilitatii fortei de munca.

2. Stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor si crearea de noi locuri de munca: -subventionarea locurilor de munca pentru incadrarea persoanelor din categoriile defavorizate

pe piata muncii;

- acordarea de credite in conditii avantajoase cu dobanda subventionata in vederea crearii de

noi locuri de munca;

- acordarea unor facilitati cu reducerea contributiei de 3% incepand cu anul fiscal urmator,

angajatorilor care incadreaza in munca persoane din randul somerilor si pe care le mentin in

activitate cel putin 6 luni de la angajare.

3. Prevenirea somajului si consolidarea locurilor de munca:

Incepand cu anul 2004, in scopul prevenirii somajului si consolidarii locurilor de

munca prin cresterea si diversificarea competentelor profesionale ale persoanelor incadrate,

angajatorii, in baza planului anual de formare profesionala pentru proprii angajati,

beneficiaza de o suma reprezentand 50% din cheltuielile cu serviciile de formare

profesionala derulate prin furnizori autorizati, in conditiile legii, pentru un numar de cel mult

20% din personalul angajat, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca sau de servicii a

persoanelor participante la curs cel putin 3 ani de la data acordarii sumei.

Implementarea legislatiei armonizate cu obiectivele Uniunii Europene in domeniul

ocuparii a contribuit la cresterea ponderii cheltuielilor cu masurile active in totalul cheltuielilor

bugetului asigurarilor pentru somaj de la 2,26% in anul 2000 la 20,85% in anul 2003. In anul

2004, ponderea cheltuielilor cu masurile active a fost de 16,51%, prognozandu-se pentru anul

2006 o crestere la 30%. In acest context, in perioada 2002-2004, rata somajului s-a redus de

la 8,4% la 8% mentinandu-se sub media de 9% din UE25, in conditiile in care capacitatea

economiei romanesti de a crea locuri de munca a ramas scazuta. De asemenea, rata de

ocupare a inregistrat o usoara scadere de la 58% in anul 2002, la 57,9% in anul 2004 (sub

nivelul de 63,3% inregistrat in UE25).



Incepand cu anul 2002, politica Romaniei in domeniul ocuparii elaborata in cadrul

Planurilor Nationale de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca 2002-2003, 2004-2005 si

2006, a respectat obiectivele si liniile directoare conform celor 4 piloni ai Strategiei Europene

de Ocupare a Fortei de Munca.

Primul Plan National de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca 2002-2003,

a stabilt un numar total de 88 obiective si 175 de masuri structurate sub cei patru piloni:

- Imbunatatirea capacitatii de angajare;

- Dezvoltarea spiritului antreprenorial si crearea de locuri de munca;

- Promovarea capacitatii de adaptare a intreprinderilor si a angajatilor acestora au fost;

- Asigurarea egalitatii de sanse intre femei si barbati.

Implementarea masurilor stabilite in cadrul Planului National de Actiune pentru

Ocuparea Fortei de Munca a fost monitorizata periodic, analiza realizata in anul 2004,

reflectand urmatoarele constatari : economia a evoluat pozitiv; cresterea PIB-ului real a fost de 5,1% in 2002 si 5,2% in anul 2003, sectorul serviciilor contribuind in 2003 cu 46,4%; ponderea sectorului privat in PIB a ajuns in anul 2003 la 67,7%, fata de 69,4% in 2002 respectiv, 68% in anul 2001; salariul minim brut pe tara a crescut in termeni reali cu 32,7%. Din punct de vedere al contextului demografic, in aceeasi perioada, procesul de

scadere a populatiei totale a Romaniei a continuat, mentinandu-se sporul natural negativ si

tendinta de imbatranire a populatiei.

Este de mentionat un aspect metodologic important privind populatia activa,

populatia ocupata si somajul: incepand cu anul 2002, definitiile principalilor indicatori ai ocuparii si somajului au fost revizuite pentru deplina conformitate cu datele internationale si ale EUROSTAT, iar comparatii cu anii anteriori sunt posibile numai din punct de vedere calitativ. Din punct de vedere al pietei muncii, rata de ocupare a ramas relativ constanta, datele statistice au inregistrat o scadere totala a acesteia de 0,1 puncte procentuale (pe

sexe – o crestere cu 0,1 puncte pentru barbati si o scadere de 0,4 pentru femei, iar pe grupe

de varsta – o crestere cu 0,6 puncte procentuale pentru 35-54 ani si o scadere de 0,4 pentru

25-34 de ani). In ceea ce priveste somajul, in perioada analizata s-a inregistrat o reducere a

numarului somerilor BIM cu 140 de mii persoane, din care 80 mii barbati si 60 mii femei.

Al doilea Plan National de Actiune pentru Ocupare 2004–2005 a fost elaborat in

conformitate cu Strategia Europeana pentru Ocupare,

La elaborarea PNAO 2004–2005 au fost analizate prioritatile nationale stabilite in

cadrul altor documente elaborate, in contextul corelarii politicilor nationale cu politica

europeana in domeniu, respectiv cu prevederile:



• Planului National de Dezvoltare 2004 – 2006, prioritatea 3 - „Dezvoltarea Resurselor

Umane”;

• Programului Economic de Preaderare - PEP 2003;

• Documentului Comun RO-UE de Evaluare a Politicilor de Ocupare - JAP.

PNAO 2004-2005 a stabilit urmatoarele trei obiective strategice interdependente:

I. Ocuparea deplina II. Calitatea si productivitatea muncii III. Coeziunea si incluziunea sociala

Implementarea celor trei obiective majore s-a preconizat a se realiza prin 37 Obiective specifice liniilor directoare si prin realizarea a 127 Masuri. Planul National de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca 2004–2005 a fost de

asemenea monitorizat periodic, pentru evaluarea stadiului de implementare a masurilor

stabilite, constatandu-se indeplinirea acestora de catre institutiile responsabile.

Datele statistice au aratat atat pentru anul 2004, cat si pentru anul 2005, scaderi

usoare ale populatiei ocupate totale de 1,1 si, respectiv, 0,2 puncte procentuale (la 9 luni

fata de anul anterior); pentru populatia ocupata in varsta de munca o scadere nesemnificativa, de 0,1 puncte procentuale si o stagnare in 2005; pentru populatia ocupata de peste 64 ani scaderea puternica, din 2004 fata de 2003, de 15,5 puncte

procentuale (s-a atenuat in 2005 la 2,5 puncte procentuale).

Planul de masuri prioritare al Guvernului pentru integrare europeana, a stabilit, pentru

anul 2006, in domeniul Ocuparea fortei de munca, ca una dintre masurile necesare pentru

pregatirea deplina a aderarii, elaborarea celui de-al treilea Plan National de Actiune pentru Ocupare - PNAO 2006. Acesta are o abordare pragmatica a procesului de elaborare a

politicilor privind piata muncii, cu un accent deosebit pe ameliorarea ocuparii din mediul rural

si insertia pe piata fortei de munca a persoanelor de etnie roma, stabilind urmatoarele

prioritati generale: *consolidarea capacitatilor institutionale existente la nivel national, regional si local ;

*ocuparea fortei de munca din mediul rural ;

*insertia pe piata fortei de munca a persoanelor de etnie roma ;

*ameliorarea discrepantelor zonale si regionale si utilizarea cat mai eficienta a fondurilor

comunitare in special a Fondului Social European.

Tendintele de dezvoltare a resurselor umane elaborate in cadrul Planului

National de Dezvoltare pentru perioada 2007-2013, asigura pe de o parte continuitatea

documentelor programatice nationale anterioare si, pe de alta parte, corespondenta cu

orientarile strategice la nivel european si cerintele specifice legate de accesarea Fondului Social European (post-aderare).



Obiectivul general al prioritatii « dezvoltarea resurselor umane » il constituie

dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii acestuia pe piata muncii, prin asigurarea oportunitatilor egale de invatare pe tot parcursul vietii si dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si inclusive care sa conduca pana in anul 2015 la integrarea durabila pe piata muncii a 900.000 persoane.

Atingerea obiectivului general al prioritatii nationale de dezvoltare “ Dezvoltarea

resurselor umane, cresterea gradului de ocupare si combaterea excluziunii sociale” se

realizeaza prin actiuni grupate in patru sub-prioritati :

1. dezvoltarea capitalului uman;

2. promovarea ocuparii depline;

3. promovarea incluziunii sociale;

4. dezvoltarea capacitatii administrative si a bunei guvernari.

Masurile specifice pentru fiecare dintre cele patru sub-prioritati au fost stabilite pe

baza analizei situatiei identificate in Romania in acest domeniu si in concordanta cu liniile

directoare integrate de dezvoltare si ocupare 2005-2008. Strategia de dezvoltare a resurselor

umane este structurata pe doua domenii cheie:

a. educatia si formarea profesionala initiala si continua – plasate in contextul

invatarii pe tot parcursul vietii;

b. dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si incluzive.

Totodata sunt prezentate si aspecte transversale privind egalitatea de sanse,

dezvoltarea durabila si societatea informationala.

Prioritatile si obiectivele stabilite prin « Strategia de dezvoltare a resurselor umane »

vor fi implementate dupa aderare prin Programul Operational Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane, care cuprinde domeniile de interventie finantate din Fondul Social

European .

In perioada 2007-2013 obiectivele generale ale interventiei Fondului Social European

in Romania, stabilite prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane,

sunt:

1. investitia in capitalul uman;

2. modernizarea sistemelor de educatie si formare profesionala;

3. cresterea accesului la ocupare;

4. intarirea incluziunii sociale pentru grupurile vulnerabile.

Axele prioritare identificate in cadrul Programului Operational Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane vor avea o contributie substantiala in atingerea acestor

obiective specifice pentru a atrage si mentine cit mai multe persoane pe piata activa a muncii,

inclusiv grupuri vulnerabile, si pentru a imbunatati adaptabilitatea fortei de munca si a



intreprinderilor, in special pentru a putea raspunde la introducerea permanenta de noi

sisteme tehnologice si organizationale.

Axe Prioritare: Axa Prioritara 1: Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere Axa Prioritara 2: Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii Axa Prioritara 3: Cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a companiilor Axa Prioritara 4: Modernizarea serviciului public de ocupare Axa Prioritara 5: Promovarea masurilor active de ocupare Axa Prioritara 6: Promovarea incluziunii sociale Axa Prioritara 7: Asistenta tehnica

Axe prioritare Obiective POS-DRU

AP1 AP2 AP3 AP4 AP5 AP6 AP7

Cresterea nivelului de educatie si de

pregatire profesionala vocationala a

capitalului uman

Dezvoltarea resurselor umane in

sistemul de educatie

Promovarea culturii antreprenoriale

Facilitarea accesului tinerilor pe piata

muncii

Dezvoltarea unei piete de munca

cuprinzatoare, flexibila si moderna

Promovarea (re)insertiei pe piata muncii

a persoanelor inactive, inclusiv in

zonele rurale

Imbunatatirea serviciului public de

ocupare

Facilitarea accesului la educatie si pe

piata muncii a grupurilor vulnerabile



3. CADRUL REGIONAL

Regiunea Sud este formata din 7 judete si, dupa cum indica si numele, este situata

in partea de sud a Romaniei. Are o suprafata de 34453 km2, reprezentand 14,5 % din

suprafata tarii, ocupa locul 3 ca marime in cadrul celor 8 regiuni

La 31 decembrie 2004, Regiunea Sud avea in componenta 2575 localitati din care

48 de municipii si orase, 509 de comune si 2018 sate .

Cinci judete din cadrul regiunii - Giurgiu, Calarasi, Ialomita, Prahova si Dambovita –

se invecineaza cu capitala tarii Bucuresti.

Se invecineaza cu Regiunea Centrala la nord, cu Bulgaria la sud, cu Regiunea Sud-

Est la nord-est si cu Regiunea Sud-Vest la vest.

DEMOGRAFIA

Structura populatiei La 1 iulie 2004, populatia Regiunii Sud Muntenia a fost de 3342,0 mii locuitori, cu o

densitate de 97,0 locuitori pe km2 .Din punct de vedere al numarului de locuitori, Regiunea

Sud este a doua ca marime, detinand 15,4% din populatia tarii.



Dinamica populatiei totale la nivel regional Populatia Regiunii Sud Muntenia s-a aflat intr-un proces continuu si lent de scadere

in perioada 1996-2004, urmare a sporului natural negativ si a soldului negativ al migratiei

externe. In anul 2004 populatia regiunii Sud Muntenia s-a redus cu 168,8 mii persoane fata

de anul 1996 (-4,8%).

Sporul natural negativ si migratia externa au determinat potrivit datelor furnizate de

ultimul recensamant din anul 2002, cele mai semnificative scaderi ale populatiei totale

comparativ cu anul 1990, in judetul Teleorman (11,4%) si in Giurgiu (7,4%). Cea mai mica

scadere a populatiei a fost in judetul Ialomita (2,9%) – Fig.1.

Fig.1 Dinamica populatiei totale in 2002 fata de 1990 in judetele regiunii S (in %)

-4,0

-6,2

-4,4

-7,4

-5,1

-11,4

-5,8

-2,9

-12,0

-10,0

-8,0

-6,0

-4,0

-2,0

0,0Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleorman Total S

Principalul factor care a determinat scaderea populatiei este sporul natural negativ.

Din punct de vedere al trendului, se pare ca tendinta se va inversa in urmatorii ani, fiind

posibile valori pozitive ale sporului natural.

Structura populatiei pe medii de rezidenta in perioada 2002-2004, manifesta in

general o usoara tendinta de crestere a ponderii populatiei urbane in total populatie (anexe

demografie 1).

In anul 2004, 41,4% din totalul populatiei, locuia in mediul urban (40,6% in anul

2002) si 58,6% locuia in mediul rural (59,4% in anul 2002). Analizand dinamica populatiei pe

o perioada mai mare de timp 1995-2004, tendintele generale au fost de crestere in mediul

rural

( 58,6% in anul 2004 fata de 58,3% in anul 1995) si de scadere in mediul urban ( 41,4% in

anul 2004 fata de 41,7% in anul 1995) inducand astfel perceptia diminuarii migratiei rural-

urban. In acest context schimbarea survenita in dinamica populatiei in perioada 2002-2004,

desi nu poate fi definitorie in analiza trendului, poate fi apreciata ca o consecinta a dezvoltarii

sectoarelor de activitate cu mai mare reprezentativitate in mediul urban (industrie, servicii

comerciale si sociale, constructii), corelat cu o crestere relativa a capacitatii acestora de

generare de locuri de munca, in timp ce agricultura, reprezentativa in mediul rural,

inregistreaza tendinte de scadere. Tendinte asemanatoare sunt si la nivel national, desi



ponderea populatiei urbane este semnificativ mai mare decat in Regiunea Sud Muntenia

(54,9% in anul 2004) , in timp ce pentru mediul rural este mult mai scazuta (45,1% in anul

2004).

Din punct de vedere al distributiei pe cele doua medii rezidentiale, intre judetele

regiunii Sud Muntenia, cu exceptia judetului Prahova, care are populatia dominant in mediul

urban (50,9% in anul 2004), restul judetelor au populatie preponderent rezidenta in mediul

rural (judetul cu cea mai mare pondere a populatiei in mediul rural este Dambovita, cu circa

69,9%, urmat la mica distanta de Giurgiu cu 69% (anexa demografie 2).

Trendurile de evolutie a structurii populatiei pe cele doua sexe, in perioada

2002-2004, pentru regiunea Sud Muntenia, indica o usoara scadere a ponderii populatiei

masculine in timp ce ponderea populatiei feminine a inregistrat cresteri nesemnificative

(anexa demografie 3). Pe intreaga perioada 2002-2004 populatia feminina este dominanta,

atat pe total, cat si pe cele doua medii rezidentiale (in anul 2004 populatia masculina a fost de

1632,4 mii persoane, iar cea feminina de 1709,6 mii persoane, raportul de masculinitate a

fost de 96 barbati la 100 femei), situatie care se regaseste si la nivel national (anexa

demografie 3). In anul 2004, populatia de sex masculin reprezinta 48,8% din total populatie

(48,9% in anul 2002) iar cea de sex feminin detine 51,2% din total populatie (51,1% in anul

2002).

Structura pe grupe de varste a populatiei, reflecta un proces de imbatranire

demografica, datorat in principal scaderii natalitatii, care a determinat reducerea absoluta si

relativa a populatiei tinere (0-14 ani) si cresterea numarului si a ponderii populatiei varstnice

(de 60 ani si peste).

Dinamica populatiei Regiunii Sud Muntenia, pe grupe de varsta, a inregistrat evolutii

diferite : reducerea populatiei tinere (0-14 ani) de la 17% in anul 2002 la 15,8% in anul 2004,

in timp ce populatia varstnica ( 60 de ani si peste) a crescut de la 21,3% in anul 2002 la

21,9% in anul 2004 (anexa demografie 4). In ceea ce priveste populatia adulta, se

inregistreaza usoare cresteri de la 61,7% in anul 2002 la 62,3% in anul 2004, diferenta

regasindu-se in categoria populatiei inactive pe piata muncii, in mod deosebit ca urmare a

pensionarilor anticipate (anexa demografie 4).

Procesul lent, dar continuu, de imbatranire demografica a afectat cu preponderenta

judetele Ialomita, Prahova, Arges, Calarasi si Dambovita potrivit datelor furnizate de ultimul

recensamant din anul 2002 . (anexa demografie 5 ) – Fig.2.



Fig.2

Dinamica structurii grupelor de populatie in perioada 1990-2002 in judetele regiunii S (in %)

-8,0

-6,0

-4,0

-2,0

0,0

2,0

4,0

6,0

Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleorman Total S

0-14 ani 15-59 ani 60+

Din punctul de vedere demografic, grupa de varsta cu cele mai insemnate evolutii

este grupa 0-14 ani. In perioada 1990 - 2002, ponderea acestei grupe ( 0-14 ani ) in total

populatie s-a redus semnificativ- Fig.3 .

Fig.3

Dinamica populatiei de 0-14 ani in 2002 fata de 1990 in judetele regiunii S (in %)

-30,9 -31,7-29,5 -29,0

-30,7-32,2

-36,6

-31,6

-40,0

-35,0

-30,0

-25,0

-20,0

-15,0

-10,0

-5,0

0,0Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleorman Total S

Tendintele evidentiate in structura pe varsta a populatiei in Regiunea Sud Muntenia

necesita o analiza diferentiata pentru fiecare categorie. In ceea ce priveste cresterea

populatiei varstnice acest fenomen demografic impune o extindere a retelei si standardelor de

calitate a serviciilor sociale. Ponderea mai mare a populatiei adulte, corelata cu cresterea

populatiei inactive, releva atat un mediu de afaceri inca instabil si cu capacitate insuficienta

de a absorbi forta de munca din regiune, dar si necesitatea unor masuri speciale pentru a

creste numarul persoanelor reintegrate pe piata muncii. Scaderea populatiei tinere are ca

efect direct reducerea numarului de elevi din invatamantului preuniversitar. Corelata cu

tendinta de reducere a populatiei tinere, populatia scolara din invatamantul preuniversitar a

scazut drastic, cele mai mari reduceri inregistrandu-se in judetele Prahova (25,4%), Arges

(25,1%) si Teleorman (19%) –Fig.4 . Mentionam ca reducerea populatiei tinere nu a fost



singura cauza a scaderilor populatiei scolare, la acest trend contribuind si cresterea ratei

abandonului scolar in special in mediul rural si zonele defavorizate.

Fig.4

-25,1

-14,1-18,4

-15,3-12,9

-25,4

-19,0 -20,7

-30,0

-25,0

-20,0

-15,0

-10,0

-5,0

0,0

Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman RegiuneaSud

Muntenia

Pe termen lung reducerea populatiei tinere va genera consecinte negative in cee ce

priveste oferta pe piata muncii.

Structura etnica a populatiei In urma Recensamantului populatiei din 18 martie 2002 a rezultat ca 96,9 % din

populatia Regiunii Sud este de nationalitate romana, minoritatile nationale reprezentand

3,1 % din care, 2,9 % populatia roma, peste media nationala (anexa demografie 6). Acest

aspect demografic implica o atentie deosebita avand in vedere anumite aspecte caracteristice

etniei rome: deficit sever de educatie; cazuri frecvente de lipsa a unei identitati legale; numar

mare de persoane care nu au nici o calificare; venituri foarte mici; discriminare sociala; acces

redus la informare; locuinte inadecvate sau chiar lipsa acestora ; conservatorismul si

mentinerea unor cutume ce obstructioneaza accesul femeilor la valorile civilizatiei moderne.

Etnicii roma reprezinta un segment al populatiei regiunii pentru care se impun demersuri

specifice in scopul cresterii accesului acestora la educatie si pe piata muncii.

Migratia populatiei Un factor explicativ al scaderii populatiei Regiunii Sud Muntenia este migratia, atat

cea interna, cat si cea externa.

In cadrul migratiei interne, fluxul rural-urban merita o mentiune deosebita, fiind cel

care detine cea mai mare pondere. Referitor la segmentul de populatie care este mai dispusa

la modificarea domiciliului se constata o migrare a populatiei tinere catre oras, mai intai la

scoala, iar mai apoi prin integrarea profesionala in sectoare de activitate cu pondere mare in

mediul urban ( industrie, servicii, constructii).

Conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica – Directia Regionala de

Statistica Calarasi, migratia populatiei in interiorul Regiunii Sud Muntenia, interregionala si



externa, in perioada 2000 – 2003, prezinta un sold migratoriu negativ asa cum se poate

vedea in anexa demografie 7. Migratia interna si externa a populatiei nu influenteaza in mod

semnificativ structura demografica a regiunii.

Alaturi de migratia interna, un factor deosebit de important pentru structura populatiei

este si migratia externa. Imediat dupa 1990, s-a constatat la nivelul regiunii cat si national un

flux migratoriu extern mai important. Schimbarile din sistemul politico-social romanesc au

facut ca populatia din regiune sa se poata indrepta atat spre tarile membre ale Uniunii

Europene, cat si spre SUA si Canada. Dupa anul 1995, Regiunea Sud Muntenia cunoaste o

emigrare a populatiei (in special a celei tinere, fara ocupatie) catre Italia, Spania si alte tari

europene.

Tendinte pentru perioada 2005-2013 in Regiunea Sud Muntenia - studiu realizat

de Institutul National de Cercetare Stiiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale Estimari cu privire la evolutia populatiei in perioada 2005-2013

Ca urmare a mentinerii trendurilor demografice manifestate in perioada 1990-2003

(scaderea natalitatii populatiei, mentinerea unor fluxuri migratorii interne generate de unele

evolutii economice nefavorabile), prognoza populatiei in perioada 2005-2013 semnaleaza

scaderi ale populatiei cu circa 5,3% la nivelul regiunii. In judetul Teleorman se estimeaza cea

mai mare scadere a populatiei (11,3%), iar in judetele Arges si Calarasi cea mai mica

reducere a populatiei (3,8%) – Fig.5.

Fig.5 Proiectia dinamicii populatiei totale in perioada 2005-2013 in judetele regiunii S

(in %)

-3,8 -3,8 -4,0

-6,2

-4,6 -4,7

-11,3

-5,3

-12,0

-10,0

-8,0

-6,0

-4,0

-2,0

0,0Argeş Călăraşi Dâmbov iţa Giurgiu Ialomiţa Prahov a Teleorman Total S

Sursa: calculele autorilor dupa date INS

Proiectia ofertei de forta de munca

Luand in considerare tendintele demografice ale populatiei la nivel regional si

considerand constante ratele de participare la activitatea economica, oferta de forta de

munca la orizontul 2005-2013 se va reduce in medie cu 5,2%. Judetele in care oferta de forta

de munca se va reduce cel mai semnificativ sunt: Teleorman(11,3%) si Giugiu (6,2%).



Fig.6 Proiectia dinamicii ofertei restranse 2005-2013 in judetele regiunii S (in %)

-3,8 -3,8 -4,0

-6,2

-4,6 -4,7

-11,3

-5,2

-12,0

-10,0

-8,0

-6,0

-4,0

-2,0

0,0Argeş Călăraş i Dâmbov iţa Giurgiu Ialomiţa Prahov a Teleorman Total S

Sursa: calculele autorilor dupa date INS

INVATAMANTUL

In Regiunea Sud invatamantul este organizat intr-un sistem complex, care poate

asigura scolarizarea la toate nivelurile.

In anul scolar 2004/2005 invatamantul s-a desfasurat in 1892 unitati de invatamant

din care 594 gradinite, 1092 scoli primare si gimnaziale, 176 licee, 12 scoli profesionale si de

ucenici, 13 scoli postliceale, 5 institutii de invatamant superior.

La inceputul anului de invatamant 2004/2005, 596 mii copii, elevi si studenti

frecventau o forma de invatamant organizata, ceea ce reprezinta 68,1% din populatia de

varsta prescolara si scolara si 17,8% din total populatie.

Evolutia populatiei scolare Regiunea Sud

1996/ 1997

1997/ 1998

1998/ 1999

1999/ 2000

2000/ 2001

2001/ 2002

2002/ 2003

2003/ 2004

2004/ 2005

Populatia scolara (mii persoane) Ponderea populatiei scolare in populatia totala ( % )

638,1

18,2

633,0

18,1

630,5

18,1

623,8

18,0

623,0

18,0

621,9

18,0

613,8

18,2

611,8

18,2

596,3

17,8

In anul scolar 2004/2005 rata bruta de cuprindere a copiilor in invatamantul

prescolar a fost de 67,9 % (54,4 % in anul scolar 1996/1997), printre judetele cu un grad mai

scazut numarandu-se Ialomita (53,4%) si Giurgiu (59,1%).

Rata bruta de cuprindere scolara la toate nivelele, in anul scolar 2004/2005, a fost

de 65,2 %, in crestere constanta pe toata perioada analizata (56,9 % in anul scolar

1996/1997). Cea mai scazuta rata s-a inregistrat in judetul Giurgiu (55,2 % in 2004/2005) si

cea mai ridicata in judetul Arges (75,6 % ).

Rata bruta de cuprindere a elevilor in invatamantul general obligatoriu (primar si

gimnazial), a fost de 101,7 % in anul scolar 2004/2005, in ultimii cinci ani inregistrandu-se o



tendinta de crestere, atat la nivel regional cat si la nivelul celor 7 judete, exceptie facand anul

scolar 2001/2002 cand s-a inregistrat o usoara scadere.

Rata bruta de cuprindere scolara in invatamantul secundar (ciclul II) este

mult mai scazut (72,7 % in anul scolar 2004/2005) dar si la acest nivel se constata o crestere

comparativ cu 1996/1997, cand s-a inregistrat o rata de 66,0 %. Cea mai scazuta rata de cuprindere in invatamantul secundar (ciclul II) s-a inregistrat in judetul Giurgiu (45,4 % in

anul scolar 2004/2005) si cea mai ridicata in judetul Arges (87,8 % ).

Populatia scolara in anul scolar 2004/2005 Regiunea Sud

Populatia scolara

- persoane - Invatamant - total - prescolar - primar si gimnazial - liceal - profesional si de ucenici - postliceal si de maistri - superior

596270 89839 307798 109737 43029 6348 39519

In anul scolar 2004/2005, in invatamantul primar si gimnazial reveneau 13,4 elevi la

un cadru didactic. In ultimii cinci ani se constata o usoara crestere a numarului studentilor si a

elevilor din invatamantul profesional si de ucenici.

Structura sistemului educational in TVET Invatamantul profesional si tehnic se desfasoara in doua cicluri, ciclul inferior de

invatamant si un ciclu superior, de profesionalizare tehnica.

Ciclul inferior obligatoriu este scolarizat de institutii diferite, in functie de finalitate,

respectiv calificare – specializare, astfel:

• Un traseu direct de profesionalizare prin ciclul inferior al Liceului Tehnologic, pe trei

profiluri: Tehnic, Servicii si Resurse naturale si protectia mediului;

• Un traseu de pregatire progresiv, prin Scoala de Arte si Meserii – SAM, pentru 47 de

domenii de pregatire generala.

Ciclul superior TVET este organizat pe doua rute de profesionalizare, si iesiri din

sistem, in functie de nivelul de calificare, astfel :

• Un traseu direct de profesionalizare prin liceul tehnologic, ciclul superior (clasele a XI-a si

a XII-a), avand ca finalitate calificari de nivel 3 – tehnician, corespunzator specializarilor

celor 3 profiluri: Tehnic, Servicii si Resurse naturale si protectia mediului;



• Un traseu progresiv de profesionalizare pentru absolventii SAM prin ciclul superior al

liceului tehnologic (clasa a XI-a – an de completare, clasele a XII a si a XIII a), avand ca

finalitate calificari de nivel 3 – tehnician, corespunzator specializarilor celor 3 profiluri:

Tehnic, Servicii si Resurse naturale si protectia mediului.

Standarde profesionale In conformitate cu prevederile actelor normative in vigoare, emise prin Ordine ale

ministerului Educatiei si Cercetarii, pentru fiecare nivel educational la care se realizeaza

pregatirea prin invatamantul preuniversitar sunt elaborate si puse in aplicare standardele de

pregatire profesionala.

In invatamantul profesional si tehnic formarea profesionala initiala reprezinta o

forma de pregatire realizata prin-un tip de invatamant bazat pe competente, avand ca scop

obtinerea unei calificari inainte de practicarea acesteia pe piata muncii.

Din punct de vedere al nivelurilor de calificare adoptate in Romania, potrivit Deciziei Consiliului European 85-368-EEC, invatamantul profesional si tehnic preuniversitar asigura

primele 3 niveluri de calificare, dupa cum urmeaza:

• nivelul I de calificare prin scoala de arte si meserii;

• nivelul II de calificare prin anul de completare;

• nivelul III de calificare prin ciclul superior al liceului – filiera tehnologica ( ruta liceu sau

ruta SAM) si prin invatamantul postliceal.

Standardele de pregatire profesionala cuprind unitati de competenta grupate astfel:

• Unitati de competenta cheie – comune tuturor domeniilor de calificare;

• Unitati de competenta tehnice generale – specifice unui domeniu de calificare;

• Unitati de competenta tehnice specializate – specifice unei calificari.

Daca reteaua scolilor primare si gimnaziale acopera intr-un grad suficient nevoile

educationale, nu acelasi lucru se poate spune si despre invatamantul TVET a carui oferta

educationala nu este corelata cu cererea de calificare si acopera partial nevoile pietei muncii,

ceea ce determina un grad redus de integrare profesionala a absolventilor.

Accesul limitat al tinerilor din mediul rural la invatamantul TVET este determinat de:

• Situatia materiala precara a familiilor din mediul rural;

• Numarul mic de scoli TVET din mediul rural;

• Lipsa informatiei.

Accesul la educatie pentru elevii cu handicap este limitat de infrastructura

necorespunzatoare a scolilor TVET.

Dotarea didactico-materiala a unora dintre scolile TVET, uzata fizic si moral, nu este

in concordanta cu noua structura a invatamantului profesional si tehnic.



In Regiunea Sud Muntenia incadrarea scolilor TVET cu personal didactic se

caracterizeaza prin:

• Mobilitate profesionala scazuta a personalului didactic;

• Fluctuatia personalului didactic;

• Nevoia de noi competente si abilitati datorate progresului tehnologic.

Procesul de consiliere si orientare profesionala trebuie sa asigure cresterea

interesului elevilor, parintilor si profesorilor pentru invatamantul TVET, in conjunctura socio-

economica caracterizata prin:

• Schimbarea permanenta a raportului cerere / oferta pe piata muncii;

• Cresterea nevoii de educatie pe parcursul intregii vieti;

• Nevoia de dezvoltare a unor competente transversale si specifice, in raport cu evolutiile

de pe piata muncii in UE.

Acoperirea partiala a nevoilor de formare academica din cadrul Regiunii, de catre cele

4 institutii de invatamant superior, localizate in judetele din nordul Regiunii, a determinat

crearea in ultimii ani a unui numar de 7 colegii universitare in judetele din Sudul acesteia.

Un avantaj major pentru Regiune cu privire la invatamantul superior il constituie

existenta, in imediata vecinatate, a celui mai mare centru universitar din tara, Bucuresti. Forta de munca ocupata in educatie, din care in TVET Forta de munca ocupata in educatie reprezinta 3 % din forta de munca ocupata in

regiune, iar forta de munca ocupata in invatamantul TVET reprezinta 14 % din forta de munca

ocupata in educatie, inregistrand un usor progres in anul 2005 fata de anul 2004.

La nivelul inspectoratelor scolare sunt situatii complete referitoare la resursele

umane fara sa fie un capitol special pentru invatamantul TVET. Caracteristicile resurselor

umane TVET au fost deduse cu dificultate din situatiile generale, pentru ca unele cadre

didactice nu au ore numai in invatamantul TVET.

Analizand forta de munca ocupata in educatie observam ca:

- Majoritatea cadrelor didactice ocupate in TVET sunt tinere si au grade didactice;

- In general, suplinitorii necalificati pentru invatamantul profesional si tehnic sunt cadre

didactice cu studii superioare, care predau alte discipline decat cea inscrisa pe diploma

(domeniul constructii si lucrari publice, fabricarea produselor din lemn, industrie textila si

pielarie, estetica si igiena corpului omenesc, agricultura etc.). Aceste cadre didactice se

regasesc in special, in mediul rural, la scolile cu clase de arte si meserii;

- Pentru domeniile prioritare: constructii, electric, industrie alimentara, industria textila sunt in

sistem multe cadre didactice pensionabile si pensionare.



Cheltuieli publice pentru formarea resurselor umane Personalul didactic din scolile TVET ale Regiunii Sud Muntenia poseda calificari

profesionale si pregatire metodologica in domeniul didacticii generale si didacticii disciplinei.

Dezvoltarea profesionala a personalului didactic din TVET s-a materializat pana in

prezent in participarea unui numar insemnat de cadre didactice la stagii de formare

organizate in cadrul Programului Phare VET EU RO 9405, in cadrul Proiectului TVET

01.08.01 si stagii de formare organizate de CCD-urile din regiune.

Exista scoli TVET care au experienta in domeniul inovatiei didactice (ex. "Firma de

exercitiu" ca metoda de desfasurare a pregatirii practice a elevilor), asa cum exista si scoli in

care procesul didactic se desfasoara dupa modelul traditional.

Evidentele referitoare la cheltuielile publice pentru formarea cadrelor didactice sunt

incomplete la nivel de Inspectorat Scolar Judetean si Casa Corpului Didactic.

Descentralizarea functionala Prin implicarea treptata a partenerilor sociali interesati in formarea profesionala, in

viata scolii, asistam la un fenomen de descentralizare. Consiliile de administratie ale scolilor

cuprind reprezentanti ai parintilor si ai administratiei publice locale. Parteneriatul social in

formarea profesionala se materializeaza prin:

• validarea de catre agentii economici a Standardelor de Pregatire Profesionala (SPP);

• implicarea agentilor economici in elaborarea curriculumului de dezvoltare locala,

componenta importanta a planului de invatamant la scoala de arte si meserii;

• cooptarea agentilor economici ca membri ai comisiilor de examinare in cadrul examenelor

de absolvire a invatamantului profesional si tehnic;

• incheierea de acorduri de colaborare scoala - agenti economici, privind instruirea practica

a elevilor;

• consultarea agentilor economici in procesul de fundamentare a planului de scolarizare

pentru invatamantul profesional si tehnic si in procesul de elaborare a Planului de

Actiune al Scolii (PAS);

• implicarea agentilor economici in procesul de elaborare a instrumentelor de planificare a

invatamantului profesional si tehnic – PLAI (Plan Local de Actiune pentru Invatamantul

Profesional si Tehnic) si PRAI (Plan Regional de Actiune pentru Invatamantul Profesional

si Tehnic);

• alocarea resurselor pentru finantarea invatamantului de la bugetele locale;

• atragerea de catre scoli a resurselor de finantare extrabugetara prin activitate de

microproductie in laboratorul scoala, comercializare produse alimentare, bauturi

racoritoare, papetarie, scoala postliceala cu taxa, inchirieri de spatii, cursuri de formare

adulti, sponsorizari, finantari din proiecte in cadrul unor programe europene).



Conditii de invatare (spatii, dotari, acces la informatie, domenii deficitare etc.) Calitatea cladirilor scolilor poate avea un impact semnificativ asupra dorintei elevilor

de a merge la scoala si asupra capacitatii lor de a accesa tipul adecvat de formare. In acest

sens toate cladirile trebuie partial sau total reabilitate pana in 2010 si dotate minimal. Scolile

nu sunt accesibile pentru elevii cu probleme de mobilitate.

Baza materiala existenta in invatamantul TVET - ( 535 laboratoare, 271 cabinete,

487 ateliere scoala, 4268 calculatoare, 151 biblioteci) este intr-un proces de degradare fizica

si morala si nu corespunde progresului tehnic si standardelor actuale de formare

profesionala. Dotarea si capacitatile existente permit realizarea orelor de instruire practica

pentru un numar maxim de 15 elevi. Exceptie fac unitatile scolare care au fost scoli de

aplicatie in programul Phare VET RO 94.05., scolile de aplicatie si centrele de resurse din

cadrul Proiectului Phare 01.08.01. (aflate in curs de reabilitare si dotare cu echipamente

didactice). Din totalul elevilor cuprinsi in scoli TVET, 70.83% desfasoara practica in ateliere –

scoala (cele mai multe necorespunzatoare), 22.5%, la agenti economici si 6.67% la agenti

economici si ateliere-scoala. Lipsa laboratoarelor de informatica din scolile cu clase de arte

si meserii din mediul rural si a conexiunii la Internet in majoritatea scolilor, impiedica

atingerea standardelor educationale. Pentru grupurile scolare unde s-au achizitionat

calculatoare prin intermediul unui program al MEC raportul nr. elevi/calculator este 2, iar

pentru scolile cu clase SAM din mediul rural, unde calculatoarele s-au achizitionat din surse

extrabugetare, raportul nr. elevi/calculator este 4-5. Calculatoarele sunt folosite in general

pentru initiere, birotica si pentru desfasurarea lectiilor la diferite discipline ( programul AEL).

Lipsa laboratoarelor de informatica din scolile cu clase de arte si meserii din mediul rural si a

conexiunii la Internet in majoritatea scolilor, impiedica atingerea standardelor educationale.

Concluzii Examinand corelatia dintre oferta scolara si retea scolara – se pot trage

urmatoarele concluzii:

mentinerea in structura retelei scolare a unor calificari/specializari din domenii pentru

care cererea pe piata muncii este redusa ( mecanica, agricultura, electric);

includerea intr-un procent redus in oferta scolara a calificarilor / specializarilor pentru

domenii in care se inregistreaza un deficit de forta de munca (turism si alimentatie;

telecomunicatii; agroturism; comert; colectarea, depozitarea, reciclarea deseurilor;

electronica; informatica; materiale de constructii; estetica si ingrijirea corpului

omenesc; retele distributie pentru produse agricole ecologice; transport ; comunicatii;

depozitare);

inexistenta in oferta scolara a unor specializari/calificari noi, corelate cu solicitarile

recente aparute pe piata muncii (tamplar universal, tehnician in activitati economice,



tehnician merceolog, broker, agent asigurari, operator tehnologii neconventionale,

confectioner tamplarie si mase plastice, montator produse regips, asistent social,

administrator credite, designer pagini WEB,. montator aparate aer conditionat,

tranzactii plasamente etc.);

Numar mare de scoli cu oferta excedentara pentru unele calificari (mecanic);

Numar mic de scoli cu clase pentru calificari din domeniile :

- industria materialelor de constructii (Dambovita, Ialomita, Arges, Giurgiu)

- telecomunicatii (Arges, Ialomita)

- transporturi (Arges, Giurgiu, Ialomita, Prahova)

- mica industrie (Dambovita, Calarasi, Arges, Giurgiu, Ialomita)

- Ingrijirea, infrumusetarea si igiena corpului omenesc (Arges, Giurgiu, Prahova)

- veterinar

- silvicultura

Concentrarea scolilor de acelasi tip in mediul urban;

Numar insuficient de scoli in unele zone populate care sa acopere toata gama de

calificari a zonei (Oltenita - Calarasi, Topoloveni - Campulung, Curtea de Arges,

Costesti - Arges, mediul rural din toata regiunea etc.);

Numar insuficient de scoli in unele zone in care vor avea loc cresteri sectoriale;

Elevii sunt fortati sa studieze intr-un domeniu nepotrivit zonei si optiunilor lor.

ECONOMIA

In 2003 PIB –ul regional inregistrat era de 1.964.4 euro/locuitor (2.420,5

euro/locuitor valoarea nationala). La nivel de judet, cea mai mare valoare este inregistrata in

Arges (2.55,9 euro/locuitor) si Prahova (2.282,6 euro /locuitor), in timp ce cea mai scazuta

valoare este inregistrata in Calarasi (1.449,2 euro/locuitor). Caractersitica esentiala a regiunii

este impartirea in doua sub arii deferite din punct de vedere economic si geografic.

Un nivel crescut al industrializarii caracterizeaza partea de nord a regiunii (Arges,

Dambovita si Prahova), Prahova fiind primul judet, la nivel national, in ceea ce priveste

productia industriala. Principalele probleme ce caracterizeaza aceasta zona sunt legate de

declinul unitatilor industriale care a generat o rata mare a somajului. Inchiderea unor unitati

industriale in zone mono industriale a determinat aparitia unor grave probleme siciale, in

special in localitataile urbane mono-industriale : Mizil, Plopeni, Urlati, Costesti si Campulung

Muscel.

Contributia industriei la PIB-ul regional este de 30%, in special prin industria chimica

si petrochimica (Prahova si Arges), masini, echipamente de transport, materiale de



constructie (Prahova, Arges, Dambovita), industria textila, confectii si industria alimentara.

Orasele Ploiesti, Pitesti si Targoviste actioneaza atat ca poli de dezvoltare, dar si ca centre

ce polarizare a noilor activitati industriale, in afara activitatilor traditionale existente, incluzand

si investitiile straine.

Partea de sud a regiunii (Calarasi, Giurgiu, Ialomita si Teleorman), nedezvolata,

reprezinta a doua zona ca saracie din Romania (prima fiind Regiunea Nord Est). Aceasta

zona este caracterizata prin predominarea populatiei ocupate in agricultura.

Industria reprezinta cel mai important sector economic al regiunii, daca se ia in

considerare ca din totalul cifrei de afaceri regionale aceea realizata de intrprinderile

industriale a fost de 45.9% (anul2003). La nivel de judet cea mai mare cifra de afaceri este

realizata in Prahova (38%) si Arges (33%). Ultimul judet fiind Calarasi (4%). Sunt 11 parcuri

industriale, stiintifice si tehnologice (care reprezinta 30% din totalul acestor parcuri

industriale), 5 fiind in localizate in judetul Prahova.

Potentialul agricol al regiunii in general si in partea de sud in special, este foarte

important. Conditiile naturale ale Regiunii Sud sunt favorabile dezvoltarii tuturor ramurilor

agriculturii.

Baza agriculturii o reprezinta suprafata agricola care masoara 2448,3 mii ha (71,1 %

din suprafata regiunii) din care, 80,6 % teren arabil, 16,1 % pasuni si fanete si 3,3 % vii si

livezi.

In ceea ce priveste marimea suprafetei agricole si arabile, Regiunea Sud se afla pe primul loc in cadrul celor 8 regiuni.

In anul 2004 agricultura Regiunii Sud a realizat 18,4 % din productia agricola de

bunuri si servicii agricole a tarii (18,8% din valoarea productiei vegetale a tarii, 17,2 % din

valoarea productiei animale si 27,8% din valoarea serviciilor agricole).

In prezent, 96,2 % din suprafata agricola apartine sectorului privat.

Sunt de asemenea importante investiti straine in regiune Renault – Pitesti, Holcim –

Campulung Muscel, Samsung COS – Targoviste.

In cadrul regiunii Sud-Muntenia se intalnesc puternice discrepante intre judetele

componente. Astfel, chiar de la indicatorul cantitativ numarul IMM-urilor active pe judet, in

Giurgiu activeaza 3.618 unitati (7,1% din nivelul regional), iar in Prahova 16.240 (32%).

Cumulat, Prahova si Arges detin aproape 55% din totalul IMM-urilor din din regiune. Aceasta

diferentiere apare si la nivelul indicatorilor economici. In tabelul 3 se prezinta pe judete

indicatorii de rezultate: cifra de afaceri, profitul brut si rezultatul net al exploatarii.



Tabelul 3.

Rezultate economice in regiunea Sud-Muntenia

Judetul Cifra de afaceri

(CA)

Mii lei

Profitul brut

(PR)

Mii lei

Rezultatul net al

exploatarii (RNE)

mii lei

Arges 48.700.000.000 3.070.000.000 2.510.000.000

Dambovita 20.000.000.000 1.320.000.000 1.070.000.000

Ialomita 16.400.000.000 1.370.000.000 1.150.000.000

Prahova 61.500.000.000 5.570.000.000 4.300.000.000

Teleorman 11.600.000.000 683.000.000 572.000.000

Calarasi 11.800.000.000 973.000.000 758.000.000

Giurgiu 17.000.000.000 1.370.000.000 1.070.000.000

Total 187.000.000.000 14.296.000.000 11.430.000.000

Densitatea este puternic diferentiata si poate fi considerata o expresie a mediului de

afaceri mai mult sau mai putin favorabil manifestarii spiritului antreprenorial.

Densitatea teritoriala a intreprinderilor.

Judetul Numar firme populatie Numar firme / 1000

locuitori

Arges 11.315 650.502 17,39

Calarasi 4.116 319.701 12,87

Dambovita 6.208 539.322 11,51

Giurgiu 3.622 289.484 12,51

Ialomita 4.138 293.969 14,08

Prahova 16.314 832.558 19,60

Teleorman 5.215 432.856 12,05

TOTAL 50.928 3.358.392 14,25 In prognozele privind evolutia cererii de forta de munca la orizontul anilor 2013 s-a

utilizat pentru proiectia cererii modelul econometric recursiv Macbeth propus de Centru de

Studii pentru Piata Muncii din Olanda (recomandat pentru tarile in tranzitie). Stabilindu-se

tinte pentru rata investitiilor si ritmul de dezvoltare economica pentru anul de prognoza 2002,



ritmul mediu anual de crestere economica considerat a fost de 5,5%, iar rata investitiilor de

circa 30-35% din PIB. Studiul1 a fost realizat pentru Regiunea Sud Muntenia de catre

Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale

(INCSMPS). Activitati economice 2002

mld lei 2015 mld lei

ritm mediu de crestere

crestere/scadere in mld. Lei

agricultura, vanatoare si silvicultura 28391,5 42249,12 3,038012 871,1696

pescuit si piscicultura 8,1 12,27507 3,038012 0,25311 industrie 41476,1 70524,49 3,038012 1454,203 constructii 6952,9 11454,55 3,038012 236,1907 comert 11580,5 21545,3 3,038012 444,2604 hoteluri si restuarante 1922,8 3542,709 3,038012 73,05004 transport, depozitare, comunicatii 13213,6 22871,25 3,038012 471,6012 intermedieri financiare 1840 2933,349 3,038012 60,48514 tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal firmelor

13439,5 23194,31 3,038012 478,2627

administratie publica si aparare 5259,7 9712,697 3,038012 200,2741 invatamant 3748,8 6799,794 3,038012 140,2106 sanatate si asistenta sociala 2169,8 4061,893 3,038012 83,75554 PIATA MUNCII

Ocuparea fortei de munca Piata muncii din Regiunea Sud - Muntenia a suferit schimbari importante in

contextul procesului de tranzitie economica, manifestat prin reducerea populatiei active si

ocupate, afectata in principal de capacitatea limitata de a crea noi locuri de munca. In paralel

cu reducerea, in cadrul populatiei ocupate au aparut modificari importante privind structura

ocuparii pe sectoare, domenii de activitate, regiuni, tipuri de proprietate, varsta si statut

profesional.

Gradul de ocupare a populatiei In perioada 2002 - 2004 populatia activa civila a Regiunii Sud Muntenia a

inregistrat o tendinta de scadere, la sfarsitul anului 2004 fiind de 1277,7 mii persoane, cu

67,4 mii persoane mai mica decat in 2002 si cu 246,4 mai mica decat in 1996.

Populatia ocupata civila a inregistrat aceeasi tendinta de scadere, aceasta fiind de

1183,0 mii persoane la sfarsitul anului 2004, cu 38,6 mii persoane mai putin ca in 2002 si cu

256,0 mii persoane mai putin decat in anul 1996, fenomenul fiind datorat, in mare masura,

procesului de restructurare economica.

1 Studiu pilot pentru Regiunea Sud Muntenia, cu privire la determinarea nevoilor de pregatire prin invatamantul profesional si tehnic la orizontul anului 2010



Rata de ocupare la nivelul regiunii Sud – Muntenia a fost in anul 2004 de 58,1 %, in

scadere continua in ultimii ani (70,8% in 1996). Comparativ cu rata de ocupare la nivel

national (57,9% in anul 2004), in regiunea Sud – Muntenia nu sunt diferente semnificative.

In ceea ce priveste populatia feminina, participarea acesteia la activitatea

economica este mai activa inregistrand ponderi mai mari in anul 2004 comparativ cu anul

1996 ( Fig.1), fapt datorat modificarii structurii cererii pe piata muncii. Urmare dezvoltarii

industriei textile, a crescut cererea pentru forta de munca feminina, in timp ce restructurarile

economice au condus la concedieri colective in domeniile care concentrau forta de munca

masculina.

Principalii indicatori ai fortei de munca, in anii 1996 si 2004, pentru Regiunea Sud Muntenia (la sfarsitul anului)

Fig. 1

1996

2004 2004 fata

de 1996- % -

Populatia activa civila - total - mii persoane Populatia ocupata civila - mii persoane Someri - mii persoane Rata bruta de activitate - % Rata de ocupare a resurselor de munca - % Ponderea femeilor in: - populatia activa civila - % - populatia ocupata civila - %

1524,11439,0

85,143,570,8

45,845,4

1277,7 1183,0

94,7 38,3 58,1

47,3 47,8

83,882,8

111,3-5,2

-13,4

+1,5+2,4

Sursa: INS - date la sfarsitul anului conform balantei resurselor de munca. La rate si ponderi in ultima coloana (2004/1996) sunt diferente procentuale.

Participarea la activitatea economica pe sexe, medii si grupe de varsta Evolutia resurselor umane a fost in ultima decada sub influenta unor fenomene

demografice si sociale cum ar fi: reducerea accelerata a ratei natalitatii si mentinerea unei

rate ridicate a mortalitatii, determinand cresterea ponderii segmentului populatiei de 60 de ani

si peste de la 21,3%, in anul 2002, la 21,9%, in anul 2004, fapt ce necesita cresterea gamei

si calitatii serviciilor de asistenta medicala si sociala. Structura populatiei, dupa participarea

la activitatea economica, pe sexe, medii si grupe de varsta, in anul 2004 (anexa piata muncii

1), reflecta aspecte relevante care caracterizeaza piata muncii din Regiunea Sud-Muntenia,

precum :

• Ponderea scazuta a populatiei active ocupate (42,3%), datorita capacitatii reduse a economiei regionale de a crea locuri de munca;



• Procentul mare al somerilor ca efect direct al dezechilibrelor existente intre cerere si oferta (4,4% rata BIM) ;

• ponderea mare a persoanelor inactive (53,3%) ca urmare a imbatranirii populatiei, sporului negativ, pensionarilor anticipate, atitudinii pasive a persoanelor care dupa expirarea perioadei de acordare a indemnizatiei pentru somaj nu-si reactualizeaza cererea de loc de munca. Toate acestea au contribuit la cresterea raportului de dependenta demografic in perioada 1996-2004 ( 1435,7 persoane inactive si someri la 1000 persoane ocupate in anul 1996 si respectiv 1821,8 in anul 2004- anexa piata muncii 2).

In cadrul fiecarei categorii de varsta participarea la activitatea economica in anul

2004 se prezinta diferentiat (anexa piata muncii 1):

- din totalul populatiei din grupa de varsta 15-24 ani numai 28,2% reprezinta populatia

activa ocupata in timp ce rata somajului BIM este de 10,1%, mult peste rata medie la nivel de

regiune (4,4%), fapt ce releva dificultatile de integrare a tinerilor pe piata muncii si

impetuozitatea cuprinderii acestora in procent mai mare la masurile active pentru stimularea

ocuparii. Totodata, la aceasta grupa de varsta populatia inactiva detine ponderea de 61,7%

fapt explicat prin cuprinderea majoritatii persoanelor din aceasta categorie in invatamantul

preuniversitar si universitar.

- populatia activa ocupata detine o pondere mult mai mare in cazul categoriilor de varsta

25-34 ani (72,6% ) , 35-44 ani (77,3%) si 45-54 ani (67,9%). La aceste categorii ponderea

populatiei inactive este foarte redusa. Rata somajului BIM se mentine si la aceste categorii de

varsta peste media regionala (varsta 25-34 ani 7,8% , 35-44 ani 6,6% si 45-54 ani 5,2%).

In ceea ce priveste raportul urban – rural (anexa piata muncii1), la nivel regional

nu sunt diferente semnificative, ponderea populatiei ocupate fiind cu 1,4 puncte procentuale

mai mare in mediul rural decat in mediul urban ( 42,8% din populatia mediului rural si 41,4%

din populatia mediului urban), iar rata somajului BIM cu 2,5 puncte procentuale mai mica in

mediul rural ( mediul urban 5,9% si 3,4% in mediul rural), fapt datorat mentinerii agriculturii ca

zona tampon. In privinta ocuparii fortei de munca, desi numarul de someri inregistrati este

mai mare in mediul rural decat in mediul urban – anexa piata muncii 13, aceste tendinte se

mentin la toate categoriile de varsta.

La nivelul regiunii ponderea femeilor ocupate in total populatie feminina a

reprezentat la sfarsitul anului 2004 numai 37,1% , redusa comparativ cu ponderea populatiei

ocupate masculine de 47,6%. Rata somajului BIM a fost mai scazuta in cazul femeilor (3,4%)

comparativ cu barbatii (5,6 %), fapt datorat si ponderii ridicate a populatiei inactive feminine

de 59,5% mult peste media regionala de 53,3%. Aceasta pondere mare a populatiei inactive

feminine se mentine la toate categoriile de varsta .



Ocuparea pe sectoare ale economiei Structura ocuparii este deosebit de sensibila la variatiile cresterii economice

reflectand totodata capacitatea diferentiata a sectoarelor economice de a crea locuri de

munca ( fig.2).

Fig. 2

3224,9

5,1

3839,4

25,1

4,3

31,2

01020304050

Agricultura Industrie Constructii Servicii

Romania Regiune

La nivelul regiunii Sud – Muntenia desi ponderea cea mai mare in perioada 2002-

2003 este detinuta de populatia ocupata in agricultura, trendul inregistrat in acest domeniu de

activitate este descrescator (de la 43,5% in anul 2002 la 39,4% in anul 2004 – anexa piata

muncii 3), mentinandu-se peste media pe tara (36,2% in anul 2002 si 32.0% in anul 2004 –

anexa piata muncii 3). Urmare a restructurarilor din industrie precum si suprafetelor mari de

teren arabil, Regiunea Sud Muntenia ocupa primul loc in cadrul celor 8 regiuni in ceea ce

priveste ponderea populatiei ocupate in agricultura.

In domeniul industriei ponderea populatiei ocupata se mentine constanta in

perioada 2002 -2004 de la 25,3% la 25,1% ramanand la un nivel apropiat mediei pe tara

(25,5% in anul 2002 si 24,9% in anul 2004). Ponderea cea mai mare este detinuta de

industria prelucratoare (21,4% in anul 2002 si 21,5% in anul 2004).

La un nivel apropiat mediei pe tara se mentine si ponderea populatiei ocupate in

constructii, inregistrand usoare cresteri in perioada 2002-2004 ( 3,6% in anul 2002 , 4,3% in

anul 2004 anexa piata muncii 3). Cresteri semnificative ale ponderii populatiei ocupate se

inregistreaza in sectorul serviciilor comerciale si sociale de la 27,6% in anul 2002 la 31,2% in

anul 2004 (anexa piata muncii 3), ramanand in continuare sub nivelul mediei pe tara (38,0%

in anul 2004).



Fig. 3

0%20%40%60%80%

100%

ARGES

CALARASI

DAMBOVITA

IALOMITA

GIURGIU

PRAHOVA

TELEORMAN

TOTAL REGIUNE

PONDEREA POPULATIEI OCUPATE PE SECTOARE DE ACTIVITATE ALE ECONOMIEI NATIONALE

Agricultură, vânătoare şisilvicultură Industrie si constructii

Servicii comerciale si sociale

Pe judetele regiunii Sud-Muntenia, ponderea populatiei ocupate in principalele

sectoare economice indica anumite diferente (fig.3).

In ceea ce priveste agricultura, cea mai mare pondere a populatiei ocupate in acest

sector se inregistreaza in judetele din sud (in anul 2004 Teleorman 58,8%, Giurgiu –57,7%,

Calarasi – 51,5% si Ialomita – 50,7%). In toate judetele regiunii populatia ocupata in

agricultura este in scadere intre 2002-2004 (anexa piata muncii 4).

In domeniul industriei si constructiilor ponderea populatiei ocupate a inregistrat o

usoara crestere in perioada 2002 –2004 in aproape toate judetele regiunii (anexa piata

muncii 4). In judetele din nordul regiunii ponderea populatiei ocupate in aceste sectoare este

peste media pe regiune (in anul 2004 : Arges - 37,6%, Dambovita – 29,0% si Prahova –

39,4%).

Si in domeniul serviciilor in toate judetele s-au inregistrat cresteri ale ponderii

populatiei ocupate la sfarsitul anului 2004, pe primele locuri situandu-se: Prahova 36,2%;

Dambovita 33,0%; Arges 32,3% si Ialomita cu 30,1%.(anexa piata muncii 4). In domeniul

serviciilor publice (sanatate, invatamant, administratie publica si aparare), populatia ocupata

se mentine la un nivel scazut atat la nivel regional cat si in cele 7 judete (anexa piata muncii

4).

Structura populatiei ocupate pe grupe de varsta si nivel de instruire, in anul 2004 Regiunea Sud Muntenia

In totalul populatiei ocupate, la nivel regional, ponderea cea mai insemnata o detin

persoanele cu nivel redus de instruire (60,3 %), in timp ce absolventii de invatamant superior detin o pondere scazuta (8,7%) – fig.4. Comparativ cu anul 2002 ponderea

populatiei ocupate cu studii superioare a crescut cu 1,4 puncte procentuale (de la 7,3%, in

anul 2002, la 8,7%, in anul 2004). Populatia cu studii medii ocupata a inregistrat scaderi

insemnate (de la 36,4%, in anul 2002, la 31,0%, in anul 2004), diferentele regasindu-se in



cresterea populatiei ocupate cu nivel redus de instruire (de la 56,3%, in anul 2002, la 60,3%,

in anul 2004), fapt datorat in primul rand reducerii populatiei tinere dar si abandonului scolar.

Analiza structurii pe grupe de varsta a populatiei ocupate la nivelul regiunii Sud-

Muntenia releva faptul ca ponderile cele mai mari sunt detinute de persoanele de 25-34 ani

(27,2%),

35-44 ani (24,1%) si 45-54 ani (21,9%) (anexa piata muncii 5). Aceste constatari sunt

evidentiate si de analiza structurii populatiei dupa participarea la activitatea economica.

Fig. 4

0%

20%

40%

60%

80%

100%

STRUCTURA POPULATIEI OCUPATE PE NIVEL DE STUDII SI GRUPE DE VARSTA

Superior

Mediu

Scăzut

In cea ce priveste structura pe grupe de varsta in cazul persoanelor cu nivel de

instruire superior si mediu, tendintele sunt comparabile, cea mai mare pondere fiind

inregistrata la grupele 25-34 ani, 35-44 ani si respectiv 45-54 ani (anexa piata muncii 5). La

nivelul de instruire scazut, cea mai mare pondere a populatiei ocupate se inregistreaza la

grupele de varsta 55-64 ani si respectiv 65 ani si peste.

Structura populatiei ocupate dupa statut profesional la sfarsitul anului 2004

In regiunea Sud – Muntenia din totalul populatiei ocupate la sfarsitul anului 2004

50,1% erau salariati, 1,3 % patroni, 24,2% lucratori pe cont propriu, 14,2% lucratori familiali

neremunerati (casnici), 10,2% lucratori in societati agricole sau cooperative (anexa piata

muncii 6) – fig.5.

In perioada 2002-2004, ponderea salariatilor in total populatie ocupata s-a mentinut

relativ constanta (49,0% in anul 2002, 50,1% in anul 2004), situandu-se insa sub media pe

tara (55,4%, in anul 2002 si 56,5%, in anul 2004) (anexa piata muncii 7). Din totalul

salariatilor, ponderea femeilor a inregistrat usoare cresteri de la 45,9%, in anul 2002, la

47,1%, in anul 2004, apropiindu-se de media pe tara (47,8% in anul 2004) (anexa piata

muncii 7). Aceeasi situatie privind participarea femeilor la activitatea economica este relevata

si de ponderea acestora in total populatie ocupata (47,8% in anul 2004).



Analizand numarul mediu al salariatilor pe activitati ale economiei nationale in

Regiunea Sud Muntenia se constata o tendinta de scadere in perioada 2002 –2004, de la

595.808 salariati la 570.523, corelata cu reducerea populatiei ocupate. Din structura pe

sectoare de activitate, reiese faptul ca in agricultura se mentine un numar mare de salariati

(29.926 persoane, in anul 2004), desi tendinta in perioada 2002-2004 este de scadere (anexa

piata muncii 8). In aceeasi perioada, desi populatia ocupata in industrie s-a mentinut relativ

constanta, numarul mediu al salariatilor s-a redus (de la 270.304 in anul 2002 la 250474 in

anul 2004 -anexa piata muncii 8) ca urmare a schimbarii statutului profesional (migrarea de la

salariat la lucrator pe cont propriu sau patron, in contextul restructurarilor industriale).

Reducerea numarului mediu de salariati a fost determinata si de retehnologizarile industriale

in marile companii din acest sector, fapt relevat de ponderea mare a investitiilor (54,4% din

total capital investit in anul 2003), precum si de majorarea contributiei la produsul intern brut

(de la 26,3% in anul 1999 la 31,6% in anul 2002), in conditiile cresterii productivitatii muncii.

Aceeasi tendinta de scadere a numarului mediu de salariati s-a inregistrat in

sectoarele de activitate transport depozitare si comunicatii, sanatate si asistenta sociala si in

invatamant (anexa piata muncii 8). Ca urmare a restructurarilor industriale s-au produs

migrari ale salariatilor spre alte domenii de activitate determinand cresteri ale numarului

mediu de salariati in sectoarele: constructii, comert, hoteluri si restaurante, tranzactii

imobiliare, administratie publica si aparare (anexa piata muncii 8).

Fig. 5

STRUCTURA POPULATIEI OCUPATE DUPA STATUT PROFESIONAL LA SFARSITUL ANULUI 2004

salariat50,10%

lucratori masini de rectificat,polizat6,30%

patron1,30%

lucrator familial neremunerat14,20%

membru al uneisocietati agricole sau cooperativa 10,20%

Celelalte categorii privind statutul profesional (lucratori pe cont propriu, lucratori

familiali neremunerati (casnici) si lucratori in societati agricole sau cooperative (anexa piata

muncii 6), detin o pondere insemnata in totalul populatiei ocupate (48,6% in anul 2004).

Aceste aspecte, alaturi de ponderea mare a populatiei ocupate in agricultura (din care numai

64,2% sunt salariati, iar diferenta de 35,8% o reprezinta persoanele care isi lucreaza propriile

suprafete de teren realizand venituri la limita subzistentei) determina ca in Regiunea Sud



Muntenia nivelul veniturilor populatiei sa fie extrem de scazut. Acest fapt este relevat si de

castigul salarial mediu net lunar care in anul 2004 in Regiunea Sud Muntenia a fost de

5789398 lei, cu 3,3 % mai mic decat nivelul mediu pe tara ( locul 5 in cadrul celor 8 regiuni).

Cele mai mari castiguri salariale in anul 2004, s-au realizat in activitati financiare,

bancare si de asigurari (13.435.831 lei), industria extractiva (9.397.157 lei), energie

electrica si termica, gaze si apa (8.275.844 lei). Cele mai scazute castiguri salariale, s-au

inregistrat in activitatile de hoteluri si restaurante (3.338.483 lei), comert (4.066.921 lei),

agricultura, vanatoare si silvicultura (4.813.347 lei), constructii (4.947.765 lei), sanatate si

asistenta sociala (4.758.138 lei).

Nivelul scazut de trai in Regiunea Sud Muntenia este mentinut si de numarul mare

al somerilor contribuind la cresterea categorilor de populatie cu venituri foarte mici, fapt

relevat si de analiza ce urmeaza asupra somajului.

SOMAJUL

In perioada 2002-2005 numarul somerilor inregistrati la nivelul Regiunii Sud

Muntenia a avut un trend descrescator, de la 123.577 persoane, in anul 2002, la 93.142

persoane in anul 2004 (fig.6) . Acest fenomen nu poate fi datorat cresterii ratei de ocupare

(populatia ocupata a continuat sa scada), ci mai degraba altor factori precum :

reducerea populatiei totale;

atitudinea pasiva a persoanelor care dupa expirarea perioadelor de alocare a

indemnizatiei de somaj nu mai raman activi pe piata muncii regasindu-se in categoria

“lucratori familiali neremunerati” sau “ocupati in agricultura”;

pensionari, in special pensionari anticipate;

”munca la negru”;

migratia catre alte regiuni sau in afara granitelor tarii.

Fig. 6

Numarul somerilor inregistrati in Regiunea Sud Muntenia in perioada 2002-2005

0.00

50.00

100.00

150.00

2002 2003 2004 2005

Thou

sand

s

Arges

Calarasi

Dambovita

Giurgiu

Ialomita

Prahova

Teleorman

Regiune



Trendul descrescator al numarului de someri inregistrati se mentine in perioada

2002-2005 in toate judetele regiunii (anexa piata muncii 9). Totusi, situatia somajului se

prezinta diferit in cele 7 judete ale regiunii, in functie de particularitatile mediului de afaceri,

sectoarele economice restructurate si numarul de personal disponibilizat, precum si nivelul

investitiilor atrase (anexa piata muncii 9). Ponderea femeilor in numarul total de someri, a

ramas relativ constanta (de la 42,46% in anul 2002 la 41,42% in anul 2005 - anexa piata

muncii 10), desi numarul acestora a scazut considerabil de la 52.475 persoane in anul 2002

la 38.384 persoane in anul 2005. Fig. 7

9,28,2 8,3

7,4 7,46,5

0

2

4

6

8

10

2002 2003 2004

Total Femei

Tendinte asemanatoare inregistreaza si rata somajului care a scazut de la 9,2% in

anul 2002 la 7,4% in anul 2004 (anexa piata muncii 10), mentinandu-se insa peste media pe

tara (8,4% in anul 2002 si 6,3% in anul 2004) – fig.7. In privinta femeilor, rata somajului a

scazut de la 7,8%, in anul 2002, la 6,5%, in anul 2004. Rata mai mica a somajului in randul

femeilor releva pe de o parte cererea mai mare pentru forta de munca feminina in domenii

precum industria confectiilor, servicii, industria alimentara, dar si o pondere mai mare a

populatiei feminine inactive pe piata muncii (din totalul populatiei feminine in regiune la

sfarsitul anului 2004, 59,5% erau inactive pe piata muncii). Acest fapt impune necesitatea

cuprinderii unui numar mai mare de femei in masuri de reintegrare pe piata muncii corelate cu

promovarea reconcilierii vietii profesionale cu viata de familie.

Desi rata somajului a inregistrat scaderi in perioada 2002-2004, piata muncii in

Regiunea Sud Muntenia se confrunta cu o pondere mare a somerilor neindemnizati (trend

crescator de la 49,4%, in anul 2002, la 54,3% in anul 2004 - anexa piata muncii 10),

ramanand insa sub media pe tara. Acest fenomen are consecinte negative in plan social fiind

un factor de risc in accentuarea somajului de lunga durata.

O pondere ridicata in numarul total al somerilor inregistrati este detinuta de

persoanele cu varsta de peste 45 de ani, care se confunta cu dificultati de integrare

profesionala. Desi in perioada 2003-2005 ponderea somerilor cu varsta de peste 45 de ani a

ramas relativ constanta (28% in anul 2003 si 29,2% in anul 2005 –anexa piata muncii 11), era



de asteptat ca aceasta sa inregistreze un trend descendent, avand in vedere masurile active

speciale implementate pentru facilitarea accesului la ocupare a acestei categorii de someri.

Aceeasi tendinta se constata si in cazul femeilor somere cu varsta de peste 45 de ani (anexa

piata muncii 11), consecintele atrase putand sa fie accentuarea somajului de lunga durata la

adulti.

Raportat la nivelul de studii se constata un numar mai mare de someri inregistrati

cu nivel scazut al studiilor (79,3% din totalul somerilor inregistrati in anul 2005 - anexa piata

muncii 12), absolventi ai invatamantului primar, gimnazial si profesional, care prezinta

dificultati in integrarea profesionala, datorita unui complex de factori precum:

nivel scazut al studiilor;

lipsa unei calificari;

dezechilibrele dintre cerere si oferta pe piata muncii sub raportul

calificarilor fortei de munca;

lipsa abilitatilor necesare in ceea ce priveste tehnicile de cautare

a unui loc de munca.

Absolventii invatamantului liceal si postliceal (17,4% din totalul somerilor inregistrati

in anul 2005 anexa piata muncii 12) se confrunta de asemenea cu dificultati de integrare in

mod deosebit cei care nu detin o calificare sau detin calificari pentru care cererea este

scazuta pe piata muncii. Acest fapt se datoreaza si insuficientei corelari a ofertei scolare cu

noile calificari solicitate de angajatorii din regiune.

In privinta absolventilor de studii universitare si postuniversitare (3,3% din totalul

somerilor inregistrati in anul 2005 - anexa piata muncii 12), situatia este mai relaxata,

ponderea acestora in numarul total al somerilor fiind mai redusa (fig.8).

Fig. 8

Structura somerilor pe nivel de studii la nivelul Regiunii Sud Muntenia(%)

020406080

100

2003 2004 2005

Primar, secundar, profesional

Liceu, scoala profesionala

Universitar, postuniversitar

Situatia somajului pe nivel de studii prezinta in perioada 2003-2005 un trend

ascendent in cazul absolventilor de invatamant primar, gimnazial si profesional .Desi

ponderea populatiei ocupate la aceasta categorie de studii a crescut, in aceeasi perioada s-a

majorat si numarul somerilor inregistrati, datorita revenirii pe piata muncii a unei parti din forta



de munca retrasa, in inactivitate, in mod deosebit dupa aplicarea Legii nr.416/2001, privind

venitul minim garantat.

Numarul somerilor cu studii medii a scazut in perioada 2003-2005, desi s-a redus si ponderea

populatiei ocupate la aceasta categorie de studii. Aceasta situatie este o consecinta a unui

complex de factori precum: migratia, in special a tinerilor catre alte zone de ocupare, munca

la negru, reducerea populatiei active. In cazul persoanelor cu studii superioare numarul

somerilor inregistrati urmeaza un trend descendent, corelat cu cresterea populatiei ocupate la

aceasta categorie de studii.

Pe medii de rezidenta, in perioada 2003-2005 numarul somerilor din mediul rural

este dominant fata de mediul urban (ponderea somerilor din mediul rural in total someri a

fost de 64,48%, in anul 2005, fata de 58,04%, in anul 2003). Acest fenomen este datorat

concentrarii mai mari a populatiei in mediul rural, dar si scaderii populatiei ocupate in

agricultura si slabei reprezentari a mediului de afaceri in aceasta zona rezidentiala (anexa

piata muncii 13). Contextul socio-economic specific mediului rural, corelat cu nivelul scazut

de pregatire profesionala al populatiei precum si accesul redus la informare, cu precadere in

localitatile aflate la distante mai mari fata de orase, constituie o premiza a accentuarii somajului de lunga durata in urmatorii ani. Identificarea de alternative ocupationale si

cresterea accesului la masuri active a persoanelor in cautarea unui loc de munca (in mod

deosebit participarea la activitati de informare, orientarea profesionala si consiliere precum si

formare profesionala) devin prioritati pentru prevenirea si combaterea somajului in

mediul rural. In acest sens, incepand cu anul 2004 modificarile legislative in domeniul ocuparii

fortei de munca stimuleaza participarea persoanelor din mediul rural la programe de formare

profesionala, prin asigurarea gratuitatii cursurilor (pentru persoanele aflate in cautarea unui

loc de munca sau care desfasoara activitati in mediul rural si nu realizeaza venituri /

realizeaza venituri mai mici decat salariul minim brut pe tara garantat in plata).

Somajul de lunga durata Fig. 9

SITUATIA SOMERILOR DE LUNGA DURATA IN REGIUNEA SUD MUNTENIA

0

20000

40000

60000

80000

100000

2004 2005

someri inregistrati

numar total someri de lungaduratanumar someri de lunga durataadultinumar someri de lunga duratatineri



In regiunea Sud Muntenia ponderea somerilor de lunga durata, in total someri a

inregistrat o evolutie ascendenta in perioada 2004-2005, de la 12,5% la 15,7% (anexa piata

muncii 14). Tendinte de accentuare se inregistreaza in perioada 2004-2005 si somajul de lunga durata in randul tinerilor ( fig.9) .Ponderea somerilor tineri de lunga durata in total

someri a crescut de la 3,6%, in anul 2004 la 4,1% in anul 2005 (anexa piata muncii15).

Principala cauza a somajului de lunga durata este atat capacitatea redusa a economiei din

regiune de a genera un numar suficient de locuri de munca, cat si unele rigiditati ale pietei

muncii care impiedica realizarea, in anumite cazuri, a concordantei dintre cererea si oferta pe

piata muncii, chiar si pe paliere scazute. Accentuarea somajului de lunga durata denota

totodata faptul ca politica salariala axata pe cresterea salariului minim, care a fost foarte

oportuna in perioada 2001-2002, conducand la o imbunatatire a nivelului de trai al lucratorilor

cu venituri reduse, si-a atins limitele. Astfel, raportul dintre salariul mediu si cel minim

(5.789.393 lei/mediu si 2.800.000 lei/minim in anul 2004) descurajeaza generarea reala de

noi locuri de munca, in firmele din sectoarele cu valoare adaugata redusa si medie, ce

constituie motorul actual al cresterii economice. Se formeaza, astfel, un “nucleu dur al

somajulului”, relativ dificil de dislocat. Pe de alta parte, accentuarea somajului de lunga

durata se datoreaza si revenirii pe piata muncii a unei parti din forta de munca retrasa in

inactivitate ori in activitati de subzistenta, in mod deosebit dupa aplicarea Legii nr.416/2001,

privind venitul minim garantat.

O situatie speciala semnalata pe piata muncii din regiune vizeaza persoanele aflate in cautarea unui loc de munca, defavorizate care se confrunta cu riscul excluderii sociale. In aceasta categorie se inscriu: persoanele cu disabilitati, tinerii postinstitutionalizati

si persoanele din institutiile de detentie in cautarea unui loc de munca (anexa piata muncii

16). Din aceste categorii, cele mai multe persoane aflate in cautarea unui loc de munca sunt

cele cu disabilitati (477 persoane, in anul 2005, fata de 248 persoane, in anul 2003 - anexa

piata muncii 16). In perioada 2003-2005, numarul persoanelor defavorizate pe piata muncii a

cunoscut un trend ascendent (anexa piata muncii 16), fapt ce conduce la necesitatea

implementarii unor masuri specifice si programe personalizate inclusiv de formare

profesionala.

Masuri active pe piata muncii Incepand cu anul 2002, modificarile legislative in domeniul ocuparii au contribuit la

extinderea si diversificarea masurilor active implementate in scopul cresterii sanselor de

ocupare a persoanelor in cautarea unui loc de munca si facilitarii accesului la integrare

profesionala prin intrarea in vigoare a Legii nr.76/2002.



In perioada 2003-2005, numarul somerilor inregistrati care au participat la masuri

active a cunoscut cresteri semnificative (anexa piata muncii 17). Situatia se prezinta

diferentiat pe tipuri de masuri. In perioada de referinta, cel mai mare numar de participanti

este inregistrat la medierea muncii (93.946 persoane, in anul 2005 - anexa piata muncii 17),

masura de care beneficiaza toti somerii din evidenta agentiilor judetene pentru ocuparea

fortei de munca, indiferent de situatia concreta a fiecarei categorii socio-profesionale, care

determina ulterior cuprinderea la masuri active specifice potentialului si optiunilor acestora. O

alta masura care inregistreaza numar mare de participanti este informarea si consilierea

privind cariera (10.632 persoane in anul 2005 - anexa piata muncii 17), fapt ce denota

importanta asigurarii de asistenta specializata si personalizata pentru persoanele in cautarea

unui loc de munca in scopul:

orientarii si luarii unei decizii fundamentate in privinta alegerii profesiei

in concordanta cu cererea de pe piata muncii, dar si avand in vedere

propriul potential profesional;

instruirii in tehnici de cautare a unui loc de munca, in acest domeniu

semnalandu-se in general abilitati reduse;

asistarii persoanelor in cautarea unui loc de munca pentru realizarea

autoevaluarii, in special privind traseul profesional ;

schimbarii in plan motivational si dobandirea unei atitudini pro-active in

cautarea unui loc de munca.

Totodata, numarul absolventilor incadrati prin subventionarea locului de munca a crescut de

la 2066 persoane, in anul 2003, la 2123 persoane, in anul 2005, majorare insa nerelevanta in

raport cu tendinta de accentuare a somajului in randul tinerilor, in special somajul de lunga

durata.

Desi piata muncii in Regiunea Sud Muntenia inregistreaza un trend ascendent al

numarului de persoane tinere defavorizate, numarul beneficiarilor prevederilor Legii

nr.116/2002 (incadrare prin incheierea de contracte de solidaritate) a scazut in perioada

2003-2005 de la 197 la 95 (anexa piata muncii 17).

Reduceri ale numarului de participanti se constata mai mult la masurile de

consultanta pentru inceperea unei afaceri, stimularea mobilitatii fortei de munca si incadrarea

prin ocuparea temporara a fortei de munca din randul somerilor pentru dezvoltarea

comunitatilor locale, situatie datorata unui complex de factori specifici fiecarei masuri.

Masura activa cu cel mai mare impact in cresterea sanselor de ocupare a

persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca este formarea profesionala, cu rol esential

in reglarea cererii cu oferta pe piata muncii. In perioada 2004-2005, numarul participantilor la

aceasta masura a crescut de la 6227 persoane la 7378 persoane (anexa piata muncii 18). In



ceea ce priveste participarea somerilor la formare profesionala, numarul acestora a crescut

de la 5322 persoane in anul 2004 la 6115 in anul 2005. La aceasta masura, rata de

participare de 6,5% inregistrata in anul 2005 este foarte apropiata de tinta de 7% prevazuta in

Strategia de Formare Profesionala Continua 2005-2010. Cei mai multi participanti au fost

inregistrati la programele de formare profesionala organizate pentru calificarile deficitare pe

piata muncii din regiune sau pentru a acoperi lipsa sau nivelul scazut de competente din

anumite domenii (ex. informatica - anexa piata muncii 18):

agent paza si ordine ;

ospatar;

operator introducere validare date ;

bucatar ;

zidar;

utilizator microcalculatoare IBM-PC si operator calculatoare;

confectioner asamblor articole din textile ;

operator confectioner industrial;

lucrator in comert si vanzator;

instalator tehnico-sanitar si gaze;

pomicultor;

dulgher;

tamplar.

Ca rezultat direct formarea profesionala contribuie la cresterea numarului de

persoane care isi schimba statutul ocupational din somer in persoana ocupata, insa pe

termen lung conduce la schimbari in plan atitudinal si comportamental. Programele de

formare profesionala asigura dobandirea competentelor si deprinderilor necesare exercitarii

unei meserii si totodata faciliteaza o atitudine pro-activa de invatare pe tot parcursul vietii,

contribuind la cresterea adaptabilitatii si mobilitatii profesionale.

Incepand cu anul 2004, legislatia in domeniul formarii profesionale continue a

adultilor s-a modificat asigurandu-se cadrul legal pentru prestarea acestei activitati de catre

furnizori autorizati in conditii de crestere a calitatii serviciilor oferite. Modificarile legislative au

contribuit la armonizarea standardelor de pregatire profesionala in scopul de a garanta

nivelul de competenta cerut de directivele UE pentru persoanele calificate, recunoasterea



profesionala in Uniunea Europeana, dupa aderare si asigurarea liberei circulatii a fortei de

munca .

In regiunea Sud Muntenia, reteaua furnizorilor de servicii de formare profesionala

autorizati totaliza, in anul 2004, 110 furnizori, iar in anul 2005 numarul acestora a crescut la

198. Totodata, la nivelul Regiunii Sud Muntenia isi desfasoara activitatea 2 Centre Regionale

de Formare Profesionala a Adultilor in judetele Calarasi si Teleorman, autorizate pentru

calificarile cu cea mai mare cerere pe piata muncii.

Modificarile legislative in domeniul formarii profesionale, incepand cu anul 2004, au

condus si la cresterea accesului la programe de pregatire gratuite pentru mai multe categorii

de persoane :

persoane care isi desfasoara activitatea in mediul rural si nu realizeaza venituri

sau realizeaza venituri lunare mai mici decat salariul minim brut pe tara

garantat in plata si sunt inregistrate la AJOFM;

persoanele care au reluat activitatea ca urmare a incetarii concediului pentru

cresterea copilului; persoanele care au reluat activitatea dupa satisfacerea stagiului militar;

persoanele care au reluat activitatea dupa recuperarea capacitatii de munca;

absolventii institutiilor de invatamant angajati prin subventionarea locului de

munca in termenul de 3 ani de la angajare;

persoanele aflate in detentie care mai au de executat cel mult 9 luni pana la

ultima zi de executare a pedepsei;

persoanele care au obtinut statutul de refugiat , strainii care au fost incadrati in

Romania sau au realizat venituri in Romania, precum si persoanele care dupa

repatriere sau eliberate din detentie nu au putut ocupa un loc de munca.

Totodata, din anul 2004, in scopul prevenirii somajului si consolidarii locurilor de

munca, prin cresterea si diversificarea competentelor profesionale ale persoanelor incadrate,

angajatorii, in baza planului anual de formare profesionala pentru proprii angajati,

beneficiaza de o suma reprezentand 50% din cheltuielile cu serviciile de formare

profesionala derulate prin furnizori de servicii de pregatire profesionala autorizati in conditiile

legii, pentru un numar de cel mult 20% din personalul angajat, cu obligatia mentinerii

raporturilor de munca sau de serviciu a persoanelor participante la curs, cel putin 3 ani de la

data acordarii sumei. Aceasta masura va conduce la cresterea accesului persoanelor adulte

la formarea profesionala continua.



DEFICITUL DE CALIFICARI PE TERMEN SCURT- studiu realizat de Institutul National de

Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale in parteneriat cu Centrul de

Sociologie Urbana si Regionala CURS S.A.

Ancheta s-a realizat in randul a 155 firme din Regiunea Sud Muntenia, care la

sfarsitul anului 2005 totalizau un numar de 12.287 de salariati, scopul cercetarii fiind sa se

investigheze „polii” de angajare, concomitent cu asigurarea unei arii de acoperire cat mai

mare a unui numar suficient de meserii.In acest sens, datele prelevate in urma anchetei

releva ca in anul 2005 s-au facut angajari de personal in 74,83% din firmele investigate

(anexa piata muncii 19). In ceea ce priveste angajarile de personal in anul 2005, in cele 7

judete ale regiunii, situatia este relativ asemanatoare, avand in vedere si numarul de firme

din structura esantionului. Referitor la structura pe grupe de varsta a personalului angajat in

anul 2005, din rezultatele anchetei a reiesit ca persoanele din grupa de varsta 25-39 de ani

au fost preferate (50,7% - anexa piata muncii 20).Tinerii cu varsta sub 24 de ani au fost

angajati de firmele investigate in procent de 23,9%, iar persoanele din grupa 40-49 de ani

detin o pondere de 17,4% ( anexa piata muncii 20). Structura pe grupe de varsta a

personalului angajat in anul 2005, in firmele investigate, se prezinta diferit in cele sapte

judete. In judetele Arges si Teleorman ponderea tinerilor cu varsta sub 24 de ani angajati in

anul 2005 depaseste media regionala (anexa piata muncii 20), in timp ce judetul Calarasi

inregistreaza un procent mai mic de numai 14%, la aceasta categorie de varsta. Situatia

diferita privind structura angajarilor pe grupe de varsta atat in regiune cat si in fiecare judet

este determinata de un complex de factori precum: nivelul calificarilor, experienta in

exercitarea unei meserii, ponderea tinerilor sub 24 de ani cuprinsi in invatamantul

preuniversitar si universitar, gradul de corelare a ofertelor scolare cu cerere inregistrata pe

piata muncii, nivelul abilitatilor de cautare a unui loc de munca si in mod deosebit gradul de

atractivitate al locurilor de munca vacante (conditii de munca, nivel de salarizare, cultura si

climat organizational, in special politicile de personal ale firmelor care determina gradul de

motivatie al persoanei in cautarea unui loc de munca). Rezultatele anchetei privind distributia

personalului angajat in anul 2005 pe domenii de activitate releva ca domeniile in care s-a

inregistrat cea mai mare cerere pe piata muncii din Regiunea Sud Muntenia (situatia la

firmele investigate) sunt: industria textila-pielarie (620 angajari in anul 2005), servicii (454

angajari in anul 2005), agricultura (319 angajari in anul 2005), constructii si lucrari publice

(170 angajari in anul 2005) si comert (139 angajari in anul 2005) – (anexa piata muncii 21).

Numarul mare al angajarilor de personal, din anumite domenii de activitate nu ofera insa

dimensiunea reala a deficitului de calificari inregistrat pe piata muncii, impunandu-se analiza

si a altor factori care pot genera aceasta consecinta: fluctuatii de personal (in mod deosebit in

domenii cu locuri de munca mai putin atractive : textile-pielarie, agricultura, constructii),



pensionari, infiintari de firme sau extinderi ale activitatii acestora, angajari sezoniere

(agricultura,constructii). In acest sens, potrivit datelor furnizate de ancheta, in anul 2005 la

firmele investigate din Regiunea Sud Muntenia au fost ocupate 2219 locuri de munca

vacante, in timp ce numai 48 de posturi au ramas libere o perioada mai mare de 3 luni

(anexa piata muncii 22), in domeniile: industrie alimentara, mecanic, electric, textila pielarie,

comert. La 35,5% din firmele investigate toti noii angajati au detinut calificari dobandite prin

scoala, iar la 41,3% din angajatori aceasta situatie s-a regasit la majoritatea personalului nou.

Estimari cu privire la dinamica cererii pe termen scurt

In baza analizei rezultatelor anchetei s-au desprins urmatoarele concluzii: 1. Angajatorii sunt mai degraba optimisti in ceea ce priveste dinamica numarului de salariati pe termen scurt: 45,2% dintre acestia estimeaza o crestere a numarului de salariati

pe termen scurt, in timp ce 29,7% estimeaza o mentinere sau o reducere a numarului de

salariati. Remarcam si ponderea relativ inalta a angajatorilor (25,2%.) care nu se pot

pronunta in legatura cu evolutia salariatilor pe termen scurt (6 luni/1 an). Pe judete exista

unele diferente atat in ceea ce priveste gradul de incredere cu privire la evolutia viitoare a

numarului de salariati, cat si in ceea ce priveste numarul angajatorilor optimisti (pondere

angajatori care estimeaza o crestere a numarului de salariati: Arges 84%; Calarasi 61,9%;

Dambovita 55%; Teleorman 44%; Ialomita 36,4%; Giurgiu 20%; Prahova 11,1%).

2. Pe domenii de exercitare a meseriei, estimarile angajatorilor sunt favorabile comertului (in

special in judetele Arges, Ialomita si Teleorman), serviciilor (in special in judetele Calarasi,

Dambovita, Ialomita ), constructiilor ( in judetele Calarasi, Dambovita, Ialomita ), turism-alimentatie (in judetul Calarasi) si textile-pielarie (anexa piata muncii 23).

ESTIMAREA EVOLUTIILOR VIITOARE ALE CERERII DE FORTA DE MUNCA - Premise si ipoteze ( scenariul 2 – studiu realizat de Institutul National de Cercetare

Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale)

Ipotezele scenariului cresterii economice in conditiile Planului National de

Dezvoltare Economica pentru perioada 2007-2013 sunt urmatoarele:

• Rata medie anuala de crestere a productivitatii muncii previzionata in perioada 2007-

2013, la nivel national, este de 5,5% ;

• Contributia judetelor/regiunilor la crearea PIB/VAB nationale raman constante cu cele

din perioada 1998-2001 ;

• Impactul cresterii investitiilor straine la cresterea economica la nivel local/regional se

va mentine constant si egal cu cel din perioada 1999-2001 ;



• Impactul reducerii numarului de personal asupra cresterii productivitatii muncii se va

mentine constant si egal cu cel din perioada 1998-2001 ;

• Forta de munca se va realoca pe ramuri economice, cu precadere spre ramurile cu

potential de progres tehnologic si cu avantaj competitiv .

Riscurile posibile in realizarea ipotezelor scenariului sunt:

• incetinirea ritmului de crestere economica, urmare a unui aflux insuficient de investitii

straine si/sau autohtone ;

• dificultati in realocarea fortei de munca in domenii cu potential de crestere pe termen

mediu si lung (greve, mobilitate profesionala redusa, lipsa calificarii adecvate) ;

• cresterea deficitului bugetar si, prin urmare, dificultati in asigurarea finantarii

sistemului de educatie ;

• intarzieri in restructurarea economica – cu impact asupra franarii cresterii ocuparii in

sectorul industrial in activitatile productive.

In cazul scenariului 2, ipotezele detaliate la nivelul regiunii, indica ritmuri sustinute

de crestere economica, cele mai dinamice activitati economice fiind: comertul, hoteluri si restaurante, constructiile, transportul, depozitare, comunicatii, intermedieri financiare, industria prelucratoare, sanatate si asistenta sociala.

De asemenea, in ipotezele scenariului 2 se estimeaza rate medii anuale de crestere

a productivitatii muncii ridicate, activitatile economice in care cresterea productivitatii muncii

are cele mai mari valori sunt : industria prelucratoare si intermedieri financiare. Este de retinut

faptul ca pentru toate ramurile economice ritmurile de crestere a productivitatii muncii sunt

semnificativ mai mari comparativ cu perioada 1998-2001.

Analiza ipotezelor privind contributia factorului munca la cresterea PIB releva doua

tipuri de actiune : una in sensul cresterii contributiei factorului munca (ocupare, respectiv

productivitate) la formarea produsului intern brut, alta in sensul reducerii contributiei factorului

munca la crearea PIB, mai ales in activitati intensive in munca. Contributia factorului capital

va fi substantiala, ritmurile anuale de crestere fiind inalte. Cele mai mari cresteri ale

contributiei factorului capital se proiecteaza in activitati economice cum ar fi : agricultura,

energie electrica, termica, apa, transport, depozitare, comunicatii, servicii prestate firmelor.



Rezultate

Estimarea cererii de forta de munca la nivel regional In perioada 2005-2013, dinamica cererii de forta de munca indica scaderea

acesteia cu 0,4% la nivelul regiunii. Cele mai mari reduceri se prevad in judetele Ialomita

(6,5%), Teleorman (5,6%), Calarasi (3,9%) si Giurgiu (2,6%). Cea mai semnificativa crestere

a cererii de forta de munca se estimeaza in judetul Arges (3,2%) - fig10.

Fig.10 Proiectia dinamicii cererii de forta de munca in ipotezele scenariului 2, in

perioada 2005-2013 in judetele regiunii S (in %)

3,2

-3,9

0,3

-2,6

-6,5

1,8

-0,4

-5,6-8,0

-6,0

-4,0

-2,0

0,0

2,0

4,0

Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleorman Total S

Sursa: calculele autorilor pe baza datelor INS

Pe activitati economice, analiza ritmurilor de evolutie a cererii potentiale de forta de

munca in perioada 2005-2013 indica scaderi ale cererii in activitati precum: administratie

publica si aparare, agricultura, vanatoare, silvicultura, educatie, energie electrica, termica, apa,

gaze, industrie extractiva si alte activitati neclasificate. Activitati economice cu potential de

crestere a cererii de forta de munca se estimeaza a fi: comert, industrie prelucratoare, hoteluri

si restaurante, constructii, transport, depozitare, comunicatii, intermedieri financiare, tranzactii

imobiliare si servicii prestate firmelor, sanatate si asistenta sociala (anexa piata muncii 24).

Pe grupe ocupationale, proiectiile privind cererea de forta de munca in scenariul 2

estimeaza scaderi ale cererii pentru grupele:

• Agricultori, lucratori calificati in agricultura, silvicultura, pescuit (cele mai mici in

judetul Teleorman, cele mai mari in judetul Calarasi)

• Muncitori necalificati (cele mai mici in judetele Arges si Dambovita, cele mai mari

in judetul Giurgiu)

• Functionari administrativi (cele mai mici in judetul Giurgiu si cele mai mari in

judetul Dambovita)

Pentru perioada 2005-2013, cresteri ale cererii de forta de munca sunt previzibile

pentru urmatoarele ocupatii:



• tehnicieni in stiintele vietii, ocrotirea sanatatii si asimilati, alte ocupatii asimilate

tehnicienilor (cele mai mici in judetul Prahova, cele mai mari in judetele Calarasi,

Dambovita si Giurgiu)

• lucratori in servici personale si de protectie, adica administratori si lucratori

operativi in restaurante, cantine si pensiuni, personal de ingrijire si asimilat, alti

lucratori in servicii pentru populatie, personal de paza si ordine

• meseriasi si muncitori calificati in constructii si asimilati

• mecanici, montatori si reparatori masini si utilaje, montatori si reparatori de

aparate si echipamente electronice si electrotehnice

• meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara, lucratori in prelucrarea pielii

si fabricarea incaltamintei,

• operatori la instalatii fixe si lucratori asimilati (operatori la cuptoarele si instalatiile

de obtinere a sticlei, ceramicii si produselor refractare, abrazive, operatori la

instalatiile de prelucrare a metalului, operatori la instalatiile de prelucrare a

lemnului si hartiei)

• operatori la masini, utilaje si asamblori de masini, echipamente si alte produse

(operatori la masini pentru fabricarea produselor alimentare, masini pentru

fabricarea articolelor de cauciuc si mase plastice, asamblori de masini,

echipamente si alte produse), conducatori vehicole si operatori la instalatii mobile

• lucratori meseriasi in executarea de produse artizanale din lemn, piele si alte

materiale.

4. ANALIZA SWOT

RESURSE: - Resurse naturale (mare varietate a reliefului, zona de nord resurse ale

subsolului, turism, zona de sud – zona agricola - primul loc din punct de vedere al suprafetei

agricole, acces fluvial) - Pondere ridicata a fortei de munca tanara – 27,2 %

- Pondere ridicata a populatiei ocupate in partea de nord a regiunii – pe

ansamblul regiunii la 01.01.2005 populatia ocupata 14,4 % - locul 2 comparativ cu celelalte

regiuni

- Existenta institutiilor de invatamant superior in fiecare judet

- Existenta programelor de formare si reconversie profesionala

- Retea de transport dezvoltata ca arie de acoperire si densitate

- Procent mare al IMM-urilor in total unitati active (99,2%)



- Existenta unui numar mare de intreprinderi reprezentative la nivel regional si

national (Lukoil, Dacia Renault, Petrobrazi, Arpechim)

- Volum mare al investitiilor (in special in partea de nord) – locul 3 comparativ cu

celelalte regiuni

PROBLEME:

- Lipsa actualizarii si transmiterii informatiilor privind ocuparea catre actorii

interesati

- Calitatea slaba a infrastructurii

- Repartizarea neuniforma a investitiilor in regiune (investitii scazute in partea de

sud)

- Tehnologii invechite

- Interes scazut din partea angajatorului pentru perfectionarea angajatilor proprii

[23]

- Interes scazut pentru invatarea pe parcursul vietii

- Slaba dezvoltarea a activitatii de marketing – in mod special la nivelul IMM-

urilor

- Politicile slabe de motivare a angajatilor

- Protectia mediului

- Existenta unor domenii de activitate cu salarii neatractive

- Scaderea populatiei active

- Cresterea abandonului scolar

- Insuficienta armonizare a sistemului educational si de formare profesionala cu

cerintele pietei muncii (ex. In agricultura lipsa persoanelor instruite)

- Existenta unui numar mare de comunitatii de rromi care au in cadrul lor o

pondere mare de persoane analfabete

- Marginalizarea persoanelor in varsta pe piata muncii

- Gradul de ocupare a resurselor de munca sub media la nivel national

OPORTUNITATI:

- Crearea de noi locuri de munca in anumite domenii prin intermediul investitiilor

(servicii, constructii, turism) si existenta programelor pentru agricultura FERMIERUL,

SAPARD

- Posibilitatea de dezvoltare a transportului fluvial

- Mobilitatea fortei de munca - Migratia interregionala si in UE



- Colaborarea in domeniul formarii profesionale cu furnizorii autorizati

- Dezvoltarea programelor de includere sociala (persoanele de etnie rroma)

- Existenta capitalei in centrul regiunii

- Existenta centrelor universitare puternice

- Vecinatatea cu Bulgaria – existenta si dezvoltarea unor programe

transfrontaliere

- Obligativitatea adoptarii normelor europene privind dezvoltarea activitatilor

economice

AMENINTARILE:

- Regresul unor domenii economice precum industria chimica, extractiva, metalurgica si

in domeniul mecanic

- Atractivitatea scazuta a unor locuri de munca (invatamant, sanatate)

- Cadrul legislativ descurajant pentru investitori, angajatori si pentru exercitarea unor

ocupatii

- Economia subterana

- Lipsa informatiilor reale privind piata muncii

- Subventii insuficiente pentru agricultura

- Evolutia economica si sociala imprevizibila pe termen mediu si lung

- Incetinirea ritmului de crestere economica



III. PLANUL DE ACTIUNE PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA AL REGIUNII SUD – MUNTENIA

2006 - 2008

Prioritatea 1 : Cresterea investitiilor in capitalul uman (Linia directoare europeana 23 – Extinderea si imbunatatirea investitiilor in capitalul uman) (a) Pozitia actuala in regiune Piata muncii din Regiunea Sud - Muntenia a suferit schimbari importante in contextul procesului de tranzitie economica, manifestat prin reducerea populatiei active si ocupate, fiind afectata in principal de capacitatea limitata de a crea noi locuri de munca. In paralel cu reducerea, in cadrul populatiei ocupate au aparut modificari importante privind structura ocuparii pe sectoare, domenii de activitate, regiuni, tipuri de proprietate, varsta si statut profesional.

(b) Situatia viitoare in regiune Prioritatea va avea un impact deosebit asupra fortei de munca din Regiunea de Sud – Muntenia printr-o mai buna orientare si consiliere a celor aflati in cautarea unui loc de munca si prin dezvoltarea sistemului regional de formare profesionala continua a adultilor, pentru cresterea ocuparii, a calitatii resurselor umane si a serviciilor de dezvoltare a resurselor umane. Pe termen lung, programele de formare profesionala vor asigura dobandirea competentelor si deprinderilor necesare exercitarii unei meserii si totodata vor facilita o atitudine proactiva de invatare pe tot parcursul vietii contribuind la cresterea adaptabilitatii si mobilitatii profesionale. La nivel national, investitia in capitalul uman face parte din obiectivele de baza ale Planului Operational Sectorial, care va fi specific perioadei de dupa integrarea europeana si va asigura alinierea Romaniei la obiectivul strategic stabilit de Consiliul Uniunii Europene ( Lisabona martie 2000 ) ca « Uniunea Europeana sa devina cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere in lume, capabila de crestere economica durabila, cu mai multe locuri de munca si o mai mare coeziune sociala »

(c) Masuri identificate pentru atingerea tintelor propuse pentru Prioritatea 1

M1. Dezvoltarea serviciilor de informare, orientare, consiliere profesionala si cresterea calitatii lor

Grafic de realizare

Actiuni propuse pentru implementarea Masurii 1

A1.Promovarea parteneriatelor public-privat pentru oferirea de servicii de informare, orientare si consiliere profesionala de catre furnizori de servicii autorizati .

Semestrial, anual

A2.Extinderea numarului de furnizori si cresterea calitatii serviciilor.

Anual



A3.Dezvoltarea spiritului antreprenorial si orientarea spre diversificarea activitatilor in mediul rural.

Semestrial, anual

Indicatori cheie de evaluare a rezultatelor actiunilor Masurii 1

- Numar de parteneriate realizate; - Numar de furnizori autorizati; - Numar de persoane consiliate; - Numar de persoane participante la cursuri de educatie antreprenoriala. - Numar de persoane din mediul rural participante la cursuri de educatie

antreprenoriala Surse de informare: - Situatiile statistice privind somerii indemnizati si neindemnizati - Informatii publice privind proiectele cu finantare externa ( programe Phare, Banca

Mondiala) (d) Organizatii responsabile pentru indeplinirea Masurii 1

Responsabile: A.J.O.F.M. , D.M.S.S.F., Furnizori de servicii autorizati, C.R.F.P.A. De monitorizare si raportare: A.J.O.F.M. ,

(e) Surse de finantare - Fonduri publice

- Fonduri private - Fonduri ale institutiilor internationale

M2. Cresterea participarii la programe de formare profesionala continua si certificarea de competente dobandite in alte sisteme decat cel formal, a persoanelor adulte din Regiunea Sud Muntenia.

Grafic de realizare

Actiuni pentru indeplinirea Masurii 2 A1.nformare si consiliere privind necesitatea formarii profesionale continue.

Lunar, anual

A2. Extinderea numarului de parteneriate intre reprezentantii AJOFM si furnizorii de programe de formare profesionala continua pentru adulti

Semestrial, anual

A3.Consolidarea de parteneriate pentru formare profesionala continua intre angajatori si furnizorii de pregatire.

Semestrial, anual

A4.Dezvoltarea de programe de formare profesionala continua care sa asigure flexibilitate, mobilitate ocupationala si dezvoltarea spiritului antreprenorial.

Anual



A5. Organizarea de programe de perfectionare pentru dezvoltarea resurselor umane

Trimestrial, anual

A6.Dezvoltarea sistemului de atestare a competentelor dobandite in alte sisteme decat cel formal.

Semestrial, anual


- Numar de certificate eliberate de D.M.S.S.F. ; - Numar de programe de formare profesionala realizate; - Numar de parteneriate incheiate; - Numar de centre de evaluare a competentelor nou infiintate Surse de informare: - Date existente asupra parteneriatelor in Regiunea Sud Muntenia. - Lista contractelor de servicii de formare in parteneriat, - Rapoarte de evaluare a programelor de formare - Baza de date privind centrele de evaluare si certificare a competentelor - Registrul National al Furnizorilor de Programe de Formare Profesionala Continua

pentru Adulti - Evidentele DMSSF din Regiunea de Sud – Muntenia si ale Comisiei Nationale

pentru Formarea Profesionala Continua a Adultilor (CNFPA) - Informatii publice privind proiectele cu finantare externa ( programe Phare, Banca

Mondiala) (d) Organizatii responsabile pentru indeplinirea Masurii 2

Responsabile: : A.J.O.F.M. , D.M.S.S.F., Furnizori de servicii autorizati, C.R.F.P.A.

De monitorizare si raportare: : A.J.O.F.M.

(e) Surse de finantare - Fonduri publice - Fonduri private - Fonduri ale institutiilor internationale



Prioritatea 2 : Promovarea ocuparii depline prin sustinerea unei piete a muncii moderne,dinamice si inclusive

- Linia directoare europeana 19 – Asigurarea unei piete a muncii inclusive. Sporirea atractivitatii si asigurarea rentabilitatii ocuparii pentru persoanele aflate in cautarea unui loc de munca, inclusiv pentru persoanele dezavantajate si a celor inactive.

- Linia directoare europeana 20: Imbunatatirea armonizarii nevoilor pe piata muncii

- Linia directoare europeana 21: Promovarea unei mai mari flexibilitatii combinata cu siguranta locului de munca si reducerea segmentarii pietei muncii avind in vedere rolul partenerilor sociali .

(a) Pozitia actuala in regiune Incepand cu anul 2002, modificarile legislative in domeniul ocuparii au contribuit la extinderea si diversificarea masurilor active implementate in scopul cresterii sanselor de ocupare a persoanelor in cautarea unui loc de munca si facilitarii accesului la integrarea profesionala prin intrarea in vigoare a Legii nr.76/2002. In acelasi timp, relansarea economica a unor sectoare de activitate (serviciilor, constructii, turism,alimentatie) face ca oportunitatile pentru ocupare sa creasca. Un element important care va contribui la sustinerea unei piete a muncii moderne, dinamice si inclusive il reprezinta aparitia unor organizatii private care ofera servicii de ocupare, in baza criteriilor stabilite de sectorul public (b) Situatia viitoare in regiune Ca rezultat direct, modernizarea sistemelor si campaniile de informare vor contribui la cresterea numarului de persoane care isi vor schimba statutul ocupational din somer in persoana ocupata. In acelasi timp, cresterea eficientei serviciilor publice in aplicarea prevederilor Legii Ocuparii si a reglementarilor conexe, vor oferi sanse de incluziune unui numar tot mai mare de persoane dezavantajate si inactive. Asigurarea unui cadru regional de parteneriate pentru ocupare, constituie esenta de sustinere a unei piete a muncii moderne, dinamice si inclusive.

(c) Masuri identificate pentru atingerea tintelor propuse pentru Prioritatea 2 M1.Cresterea gradului de ocupare prin programe de masuri active si servicii specializate ale sectorului public si privat

Grafic de realizare

Actiuni propuse pentru implementarea Masurii 1 A1.Promovarea sistemelor moderne de management al resurselor umane.

Anual Lunar, anual

A2.Modernizarea serviciilor de ocupare .

Semestrial

A3.Cresterea participarii la programele de masuri active a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca.

Lunar, anual

A4.Reducerea muncii la negru prin campanii de informare a angajatorilor si angajatilor

Semestrial, anual



Indicatori cheie de evaluare a rezultatelor actiunilor

Masurii 1 - Numar de sisteme moderne de management a resurselor umane create;

- numar de locuri de munca create; - numar de persoane angajate in urma participarii la programe de masuri

active; - numar de participanti la programe de masuri active; - numar de informare privind reducerea muncii la negru.

Surse de informare - baza de date a serviciilor de ocupare; - date asupra actiunilor de promovare a cazurilor de buna practica - raport asupra cerintelor de masuri active; - date asupra structurii si distributiei participantilor la masuri active; - date asupra proiectelor implementate; - rapoarte de monitorizare si evaluare; - date asupra beneficiarilor de masuri active; - evaluarile proiectelor cu finantare externa.

(d) Organizatii responsabile pentru indeplinirea Masurii 1 Responsabile: A.J.O.F.M. , D.M.S.S.F., Furnizori de servicii autorizati, C.R.F.P.A.

De monitorizare si raportare: : A.J.O.F.M.

(e) Surse de finantare - Fonduri publice - Fonduri private - Fonduri ale institutiilor internationale M2. Identificarea si crearea de noi locuri de munca in regiune Grafic de

realizare Actiuni propuse pentru implementarea Masurii 2

A1.Implementarea in Regiunea Sud Muntenia a unor exemple europene de buna practica in stimularea dezvoltarii afacerilor prin infiintarea unor centre de informare si consiliere si a unor incubatoare de afaceri.

Semestrial, anual

A2.Realizarea de situatii statistice privind evolutia locurilor de munca.

Anual

A3.Valorificarea prevederilor legale pentru crearea de noi locuri de munca de catre angajatori.

Lunar, semestrial, anual




- Exemple de buna practica implementate in regiune; - Numar de centre de informare si consiliere realizate; - Numar de incubatoare de afaceri create; - Situatii statistice realizate; - Numar de locuri de munca create; - Numar de persoane angajate pe locurile de munca nou create. Surse de informare - Baza de date a serviciilor de ocupare; - Date asupra actiunilor de promovare a cazurilor de buna practica - Raport asupra cerintelor de masuri active; - Date asupra structurii si distributiei participantilor la masuri active; - Date asupra proiectelor implementate; - Rapoarte de monitorizare si evaluare; - Date asupra beneficiarilor de masuri active; - Evaluarile proiectelor cu finantare externa.

(d) Organizatii responsabile pentru indeplinirea Masurii 2 Responsabile: : A.J.O.F.M. , D.M.S.S.F., Furnizori de servicii autorizati, C.R.F.P.A.

Monitorizare si raportare: : A.J.O.F.M. , (e) Surse de finantare - Fonduri public - Fonduri private - Fonduri ale institutiilor internationale. M3 Dezvoltarea de parteneriate in Regiunea Sud - Muntenia pentru cresterea ocuparii.

Grafic de realizare

Actiuni propuse pentru implementarea Masurii 3 A1. Crearea de acorduri cu o larga participare a partenerilor, la nivel judetean si regional (Pact de parteneriat)

semestrial, anual

A2. Monitorizarea parteneriatelor de interes regional si diseminarea exemplelor de buna practica.

semestrial, anual

A3. Implicarea activa a partenerilor in dezvoltarea serviciilor de ocupare. Lunar, semestrial




- Numarul partenerilor la nivel local si regional; - Exemple de buna practica implementate in regiune; - Situatii statistice realizate; - Numar de persoane angajate pe locurile de munca nou create.

Surse de informare - Baza de date a serviciilor de ocupare; - Date asupra actiunilor de promovare a cazurilor de buna practica; - Date asupra partenerilor de la nivel judetean si regional - Date asupra proiectelor implementate; - Acordurile de parteneriat semnate.


Monitorizare si raportare: : A.J.O.F.M. ,

(e) Surse de finantare - Fonduri publice

- Fonduri private - Fonduri ale institutiilor internationale.



Prioritatea 3 : Cresterea sanselor de ocupare pentru grupurile vulnerabile si expuse riscului de excluziune sociala (Linia directoare 19 – Asigurarea unei piete a muncii inclusive. Sporirea atractivitatii si asigurarea rentabilitatii ocuparii pentru persoanele aflate in cautarea unui loc de munca, inclusiv pentru persoanele dezavantajate si a celor inactive). (a) Pozitia actuala in regiune Conform analizelor de piata a muncii in Regiunea Sud – Muntenia, lungile perioade de restructurare economica au creat dezechilibre majore in ceea ce priveste grupurile vulnerabile si expuse riscului de excluziune sociala. Dintre acestea, cele mai reprezentative sunt: populatia roma, populatia din agricultura, tinerii din grupa de varsta 15 – 24 de ani, persoanele cu varsta de peste 45 de ani, dar si segmentul populatie de 60 de ani si peste. In acelasi timp, Regiunea de Sud - Muntenia inregistreaza un somaj de lunga durata in crestere si, la fel, persoanele aflate in cautarea unui loc de munca, care se confrunta cu riscul excluderii sociale. In aceasta ultima categorie se inscriu : persoanele cu dizabilitati, tinerii post-institutionalizati si persoanele din institutiile de detentie in cautarea unui loc de munca. Toate aceste dezechilibre conduc la necesitatea implementarii unor masuri specifice si programe personalizate, alaturi de cresterea gamei si calitatii serviciilor de asistenta sociala.(b) Situatia viitoare in regiune Prin implementarea masurilor din PRAO Sud – Muntenia, vor creste sansele de ocupare a persoanelor cu dizabilitati si a tinerilor post-institutionalizati, vor creste si se vor diversifica serviciile sociale, iar oferta de masuri active se va focaliza spre categorii defavorizate sau in situatii de risc social. Masura activa cu cel mai mare impact in cresterea sanselor de ocupare a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca se va realiza prin formare profesionala, aceasta avand un rol esential in reglarea cererii cu oferta pe piata muncii.

(c) Masuri identificate pentru atingerea tintelor propuse pentru Prioritatea 3 M1. Cresterea sanselor de ocupare a persoanelor cu dizabilitati si a tinerilor care parasesc sistemul de protectie a copilului.

Grafic de realizare

Actiuni propuse pentru implementarea Masurii 1 A1. Implementarea de masuri active pentru integrarea in munca.

Lunar, anual

A2. Dezvoltarea de servicii sociale pentru persoanele cu dizabilitati

Semestrial

A3. Sprijinirea masurilor de ocupare a persoanelor cu dizabilitati si a tinerilor care nu mai beneficiaza de sistemul de protectie a copilului prin stimularea financiara a angajatorilor

Lunar, anual

A4. Calificarea in meserii cerute pe piata muncii a tinerilor post-institutionalizati

Anual



Indicatori cheie de evaluare a rezultatelor actiunilor

Masurii 1 - Numar participanti la programele de masuri active;

- Situatii statistice realizate ;

- Numar de persoane beneficiare de servicii sociale;

- Numar persoane cu dizabilitati angajate;

- Numarul tinerilor care parasesc sistemul de protectie a copilului si sunt angajati.

Surse de informare • Baza de date a serviciilor de ocupare , • Date asupra participarii grupurilor tinta la programele de masuri active, • Date asupra structurii si distributiei participantilor la masuri active, • Rapoarte de evaluare si monitorizare, • Date asupra beneficiarilor de masuri active, • Evaluarile proiectelor cu finantare externa.

(d) Organizatii responsabile pentru indeplinirea Masurii 1 Responsabile: A.J.O.F.M. , D.M.S.S.F., Furnizori de servicii autorizati, C.R.F.P.A. Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului. De monitorizare si raportare: : A.J.O.F.M. (e) Surse de finantare - Fonduri publice - Fonduri private - Fonduri ale institutiilor internationale M2. Dezvoltarea armonioasa a ofertei de masuri active cu focalizare pe categorii defavorizate sau in situatii de risc social

Grafic de realizare

Actiuni propuse pentru implementarea Masurii 2 A1. Dezvoltarea masurilor active pentru facilitarea reintegrarii in activitate a grupurilor dezavantajate.

Semestrial, anual

A2. Dezvoltarea de masuri active pentru reducerea marginalizarii persoanelor peste 45 de ani si a somajului in randul tinerilor .

Trimestrial, anual




- Numar participanti la programele de masuri active;

- Numar de campanii de informare privind reducerea muncii la negru;

- Exemple de buna practica implementate in regiune;

- Situatii statistice realizate ;

- Numar de locuri de munca create ;

- Numar persoane defavorizate sau in situatii de risc social;

- Numar persoane peste 45 de ani consiliate.

Surse de informare:

− Baza de date a serviciilor de ocupare;

− Date asupra participarii grupurilor tinta la programele de masuri active,

− Date asupra structurii si distributiei participantilor la masuri active,

− Rapoarte de evaluare si monitorizare;

− Date asupra beneficiarilor de masuri

− Evaluarile proiectelor cu finantare externa.


Monitorizare si raportare: : A.J.O.F.M. , (e) Surse de finantare - Fonduri public - Fonduri private - Fonduri ale institutiilor internationale. M3 Cresterea sanselor egale de ocupare pentru femei si barbati. Grafic de

realizare Actiuni propuse pentru implementarea Masurii 3

A1. Dezvoltarea masurilor active pentru facilitarea integrarii in activitate atat a femeilor cat si a barbatilor prin egalitatea de sanse

semestrial, anual

A2. Dezvoltarea de centre de informare si consiliere profesionala, programe de initiere, calificare, perfectionare, specializare si recalificare profesionala.

anual




- Situatii statistice realizate; - Numar de femei participante la programe de masuri active; - Numar de femei angajate in urma participarii la programele de masuri active; - Numar de centre de informare si consiliere profesionala nou create; - Numar de programe de initiere, calificare realizate; - Numar de femei angajate in urma participarii la programe de recalificare, perfectionare

si specializare.

Surse de informare

• Baza de date a serviciilor de ocupare;

• Date asupra participarii grupurilor tinta la programele de masuri active,

• Date asupra structurii si distributiei participantilor la masuri active,

• Rapoarte de evaluare si monitorizare;

• Date asupra beneficiarilor de masuri active.

(d) Organizatii responsabile pentru indeplinirea Masurii 3

Responsabile: : A.J.O.F.M. , D.M.S.S.F., Furnizori de servicii autorizati, C.R.F.P.A.

Monitorizare si raportare: : A.J.O.F.M. , (e) Surse de finantare - Fonduri publice - Fonduri private - Fonduri ale institutiilor internationale.



IV. ANEXE DEMOGRAFIE

STRUCTURA POPULATIEI PE MEDII DE REZIDENTA ANEXA DEMOGRAFIE 1

Numarul de locuitori (persoane) In % fata de total Densitatea Total

Urban

Rural

Urban

Rural

totala (loc./km2)

1 iulie 2002 Romania Regiunea Sud Muntenia 1 iulie 2003 Romania Regiunea Sud Muntenia 1 iulie 2004 Romania Regiunea Sud Muntenia

21794793 3374916 21733556 3358392 21673328 3342042

11608735 1371613 11600157 1367441 11895598 1384906

10186058 2003303 10133399 1990951 9777730 1957136

53,3 40,6 53,4 40,7 54,9 41,4

46,7 59,4 46,6 59,3 45,1 58,6

91,4 98,0 91,2 97,5 90,9 97,0

Sursa: INS - ANUAR STATISTIC DIRECTIA REGIONALA DE STATISTICA SUD MUNTENIA POPULATIA PE MEDII, LA 1 IULIE 2004

ANEXA DEMOGRAFIE 2

Urban %

Rural %

Regiunea 3 Sud Muntenia 41,4 58,6

Arges 48,1 51,9 Calarasi 38,9 61,1 Dambovita 30,1 69,9 Giurgiu 31 69 Ialomita 45,5 54,5 Prahova 50,9 49,1 Teleorman 33,4 66,6

Sursa: INS - ANUAR STATISTIC DIRECTIA REGIONALA DE STATISTICA SUD MUNTENIA



STRUCTURA POPULATIEI PE SEXE

ANEXA DEMOGRAFIE 3

Numarul locuitorilor (persoane) In % fata de total Total Masculin Feminin Masculin Feminin 1 iulie 2002 Romania Regiunea Sud Muntenia 1 iulie 2003 Romania Regiunea Sud Muntenia 1 iulie 2004 Romania Regiunea Sud Muntenia

21794793 3374916 21733556 3358392 21673328 3342042

10642538 1649979 10606245 1640986 10571606 1632432

11152255 1724937 11127311 1717406 11101722 1709610

48,8 48,9 48,8 48,9 48,8 48,8

51,2 51,1 51,2 51,1 51,2 51,2

Sursa : INS - ANUAR STATISTIC DIRECTIA REGIONALA DE STATISTICA SUD MUNTENIA

STRUCTURA POPULATIEI PE GRUPE DE VARSTA ANEXA DEMOGRAFIE 4

Numarul locuitorilor (persoane) In % fata de total Total 0 - 14

ani 15 - 59 ani

60 ani si peste

0 - 14 ani

15 - 59 ani

60 ani si peste

1 iulie 2002 Romania Regiunea Sud Muntenia 1 iulie 2003 Romania Regiunea Sud Muntenia 1 iulie 2004 Romania Regiunea Sud Muntenia

21794793 3374916 21733556 3358392 21673328 3342042

3779298 572445 3632680 548951 3500149 527703

13832084 2084282 13925857 2095147 13998418 2081842

4183411 718189 4175019 714294 4174761 732497

17,3 17,0 16,7 16,3 16,1 15,8

63,5 61,7 64,1 62,4 64,6 62,3

19,2 21,3 19,2 21,3 19,3 21,9


Dinamica populatiei pe grupe de varste in judetele regiunii Sud Muntenia,1990-2002

ANEXA DEMOGRAFIE 5

Ritm de crestere/scadere (2002 fata de 1990 %) 0-14 ani 15-59 ani 60 ani +

TOTAL Regiune -31,6 -2 16,2 ARGES -30,9 0,3 20,4 CALARASI -31,7 -2,9 19,3 DAMBOVITA -29,5 1,1 13,9 GIURGIU -29,0 -4,3 6,95 IALOMITA -30,7 2 23,3 PRAHOVA -32,2 -1,9 21,2 TELEORMAN -36,6 -9,7 8,95




STRUCTURA ETNICA A POPULATIEI ANEXA DEMOGRAFIE 6 - % -

2002 Romania Regiunea Sud Total Romani Maghiari Rromi (Tigani) Germani Ucrainieni Rusi - lipoveni Turci Sarbi Tatari Slovaci Bulgari Evrei Croati Cehi Polonezi Greci Alte nationalitati si cu etnie nedeclarata

100,0 89,5 6,6 2,5 0,3 0,3 0,2 0,1 0,1 0,1 0,1 * * * * * * 0,1

100,0 96,9 * 2,9 * * * * * * * * * * * * * *


MIGRATIA POPULATIEI IN INTERIORUL REGIUNII SUD MUNTENIA, INTERREGIONALA SI EXTERNA in perioada 2000 – 2003 ANEXA DEMOGRAFIE 7 Sositi Plecati Migratie externa Sold migratoriu Sositi Plecati Intern Inclusiv

migratia externa

REGIUNEA SUD

167.739 172.040 1.132 2.605 - 4.301 - 5.774




ANEXE PIATA MUNCII

Structura populatiei dupa participarea la activitatea economica, pe sexe, medii si grupe de varsta , in anul 2004 Regiunea Sud Muntenia

Anexa Piata Muncii 1 %

BIM = Biroul International. al Muncii ; SURSA: INS Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO) - 2004

Persoane active Persoane

Grupe de varsta Total populatie

Total Ocupate Someri BIM2 inactive TOTAL

Total Sub 15 ani 15 - 24 ani 25 - 34 ani 35 - 44 ani 45 - 54 ani 55-64 ani 65 ani si peste

100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

46,7

- 38,3 80,4 83,9 73,1 42,6 17,4

42,3

- 28,2 72,6 77,3 67,9 41,4 17,4

4,4

- 10,1 7,8 6,6 5,2 1,2

-

53,3

100,0 61,7 19,6 16,1 26,9 57,4 82,6

Masculin


100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

53,2

- 44,7 89,3 90,9 82,0 49,2 19,3

47,6

- 33,0 80,1 83,2 75,1 46,8 19,3

5,6

- 11,7 9,2 7,7 6,9 2,4

-

46,8

100,0 55,3 10,7 9,1

18,0 50,8 80,7

Feminin


100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

40,5

- 31,7 70,9 76,5 64,6 36,9 16,1

37,1

- 23,2 64,6 71,0 61,0 36,7 16,1

3,4

- 8,5 6,3 5,5 3,6 0,2

-

59,5

100,0 68,3 29,1 23,5 35,4 63,1 83,9

URBAN


100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

47,3

- 31,5 83,1 86,5 73,4 24,7 3,4

41,4

- 19,9 73,8 79,5 66,7 22,5 3,4

5,9

- 11,6 9,3 7,0 6,7 2,2

-

52,7

100,0 68,5 16,9 13,5 26,6 75,3 96,6

RURAL


100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

46,2

- 44,3 78,3 81,5 72,8 52,7 22,6

42,8

- 35,5 71,6 75,2 69,2 52,0 22,6

3,4

- 8,8 6,7 6,3 3,6 0,7

-

53,8

100,0 55,7 21,7 18,5 27,2 47,3 77,4



Raport de dependenta economica


1996

2002

2003

2004 Raportul de dependenta economica3 (‰) Regiunea Sud Muntenia

1435,7

1757,5

1776,1

1821,8

SURSA: INS Directia Regionala de Statistica Sud Mutenia

Structura populatiei ocupate pe activitati ale economiei nationale (la sfarsitul anului)-


Industrie Total Agricultura, vanatoare, silvicultura

si piscicultura

Total Industria extractiva

Industria prelucra

- toare

Energie electrica si

termica gaze si apa

Constructii Servicii comerciale si sociale

Anul 2002 Romania Regiunea Sud Muntenia Anul 2003 Romania Regiunea Sud Muntenia Anul 2004 Romania Regiunea Sud Muntenia

100,0 100,0

100,0 100,0

100,0 100,0

36,2 43,5

34,8 42,2

32,0 39,4

25,5 25,3

24,8 24,7

24,9 25,1

1,6 2,3

1,5 2,2

1,4 2,1

22,0 21,4

21,6 21,0

21,9 21,5

1,9 1,6

1,7 1,5

1,6 1,5

4,4 3,6

4,8 4,0

5,1 4,3

33,9 27,6

35,6 29,1

38,0 31,2

SURSA: INS Cercetarea statistica asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO) - 2004. Ocuparea fortei de munca (Regiunea Sud Muntenia, judete) Anexa Piata Muncii 4

2002

2003

2004

Populatia civila ocupata - total (mii pers.) Regiunea Sud Muntenia Arges Calarasi Dambovita Ialomita Giurgiu Prahova Teleorman

1221,6 263,3 101,0 203,4 99,5 91,2

289,2 174,0

1207,3 256,5 101,4 200,3 98,2 90,1

292,8 168,0

1183,0 252,0 100,4 199,4 96,4 87,2

288,8 158,8



Ponderea populatiei ocupate (%) in: - agricultura, vanatoare, silvicultura, piscicultura Regiunea Sud Muntenia Arges Calarasi Dambovita Ialomita Giurgiu Prahova Teleorman - industrie si constructii Regiunea Sud Muntenia Arges Calarasi Dambovita Ialomita Giurgiu Prahova Teleorman - servicii Regiunea Sud Muntenia Arges Calarasi Dambovita Ialomita Giurgiu Prahova Teleorman

43,5 32,7 58,7 42,8 55,8 62,6 27,5 61,6

28,9 38,9 18,4 28,7 18,4 12,8 39,3 17,2

27,6 28,4 22,9 28,5 25,8 24,6 33,2 21,2

42,2 32,3 56,1 41,6 54,0 60,9 26,0 61,0

28,7 37,1 19,5 28,0 18,2 14,1 39,4 17,6

29,1 30,6 24,4 30,4 27,8 25,0 34,6 21,4

39,4 30,1 51,5 38,0 50,7 57,7 24,4 58,8

29,4 37,6 21,4 29,0 19,2 15,4 39,4 18,1

31,2 32,3 27,1 33,0 30,1 26,9 36,2 23,1

Ponderea populatiei ocupate in servicii publice (%) - sanatate Regiunea Sud Muntenia Arges Calarasi Dambovita Ialomita Giurgiu Prahova Teleorman - invatamant Regiunea Sud Muntenia Arges Calarasi Dambovita Ialomita Giurgiu Prahova Teleorman

3,7 3,3 3,5 4,2 3,2 4,2 4,3 3,0

4,1 4,4 4,3 4,4 4,1 3,3 4,0 3,3

3,8 3,4 3,7 4,1 3,7 4,0 4,4 3,2

4,1 4,6 4,4 4,5 4,0 3,4 4,0 3,5

3,9 3,5 4,1 4,0 3,9 4,0 4,6 3,2

4,3 4,7 4,5 4,7 4,4 3,7 4,2 3,7

- administratie publica si aparare Regiunea Sud Muntenia Arges Calarasi Dambovita Ialomita Giurgiu Prahova Teleorman

1,7 1,3 1,8 1,9 1,9 2,6 1,6 1,8

1,8 1,4 2,1 2,0 2,3 2,9 1,5 1,9

1,9 1,5 2,4 1,9 2,3 3,1 1,6 2,1

SURSA: INS Balanta fortei de munca - la sfarsitul anului INS Cercetarea statistica asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO) - 2004.




din care, in varsta de munca Grupe de varsta

Nivel de instruire Total populatie

ocupata 15-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 ani 65 ani si peste

2004 Total Superior Mediu Scazut

100,0

8,7 31,0 60,3

9,9 4,9 9,6

12,0

27,2 34,0 32,0 15,7

24,1 26,9 30,9 10,1

21,9 25,5 22,4 19,9

10,2 8,0 4,4

22,3

6,7 0,7 0,7

20,0

SURSA: INS Cercetarea statistica asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO) - 2004.

Structura populatiei ocupate dupa statut profesional la sfarsitul anului 2004 Anexa Piata Muncii 6 %

Statut profesional

Populatie ocupata (%) l

Salariat 50,1 Patron 1,3 Lucrator pe cont

propriu 24,2

Lucrator familial neremunerat

14,2

Membru al unei societati agricole sau al unei cooperative

10,2

SURSA: INS Cercetarea statistica asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO) - 2004.

Anexa Piata Muncii 7

2002

2003

2004

Efectivul de salariati (la 31 decembrie) (mii persoane) Romania Regiunea Sud Muntenia Arges Calarasi Dambovita Ialomita Giurgiu Prahova Teleorman

4614,7 598,4

153,2 41,0 88,6 42,4 31,8

180,6 60,8

4655,0 598,9

148,5 43,4 87,4 42,8 32,8

185,2 58,8

4652,7 592,5

145,5 45,9 87,6 43,7 33,4

180,5 55,9



Ponderea salariatilor in populatia civila ocupata (%)

Romania Regiunea Sud Muntenia Arges Calarasi Dambovita Ialomita Giurgiu Prahova Teleorman

55,4 49,0 58,2 40,6 43,6 42,6 34,9 62,4 34,9

56,0 49,6 57,9 42,8 43,6 43,6 36,4 63,3 35,0

56,5 50,1 57,7 45,7 43,9 45,3 38,3 62,5 35,2

Ponderea femeilor in total salariati (%) Romania Regiunea Sud Muntenia Arges Calarasi Dambovita Ialomita Giurgiu Prahova Teleorman

47,7 45,9 47,2 48,0 46,6 46,0 50,3 43,8 43,9

46,6 46,2 45,8 50,5 46,8 45,6 45,7 46,3 44,2

47,8 47,1 46,6 49,9 47,5 49,0 47,3 47,6 42,2

SURSA: INS Ancheta anuala "Costul fortei de munca" Numarul mediu al salariatilor pe activitati ale economiei nationale Regiunea Sud Muntenia

Anexa Piata Muncii 8 - persoane -

2002

2003

2004

Total - muncitori

Agricultura, vanatoare si silvicultura

- muncitori Pescuit si piscicultura

- muncitori Industrie - total 1)

- muncitori Constructii - muncitori

Comert - muncitori

Hoteluri si restaurante - muncitori

Transport, depozitare si comunicatii - muncitori

Intermedieri financiare - muncitori

Tranzactii imobiliare si alte servicii

- muncitori Admin. publica si aparare

- muncitori Invatamant - muncitori

Sanatate si asistenta sociala - muncitori

Celelalte activitati ale economiei nationale

- muncitori

595808 389342

33515 24627 258 195

270304 225517 36045 29914 61864 42266 6208 5404

40830 34991 6391 366

21154 8533 20607 1521 48791 1893 40118 7752

9723 6363

597842 387420

33361 24200 370 283

266274 218264 40112 32263 64136 47087 7140 4292

38143 30624 6427 644

21303 9062 22083 2078 47854 2372 40322 9326

10317 6925

570523 365719

29926 20703 338 281

250474 206199 37758 30281 63512 41179 7741 6003

32709 26379 6079 418

21852 9521 22055 2443 47415 2780 39782 12454

10882 7078

SURSA: INS Cercetarea statistica privind costul fortei de munca - 2004




SURSA: Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Somajul la sfarsitul anului (tara, Regiunea Sud Muntenia)


2002 2003 2004

Someri inregistrati (persoane) Romania Regiunea Sud Muntenia

760623123577

658891109897

55789294685

Ponderea femeilor in total someri (%) Romania Regiunea Sud Muntenia

44,642,5

43,441,6

42,041,8

Rata somajului (%) - total Romania Regiunea Sud Muntenia - barbati Romania Regiunea Sud Muntenia - femei Romania Regiunea Sud Muntenia

8,49,2

8,910,0

7,88,2

7,48,3

7,89,2

6,87,4

6,37,4

7,08,2

5,66,5

Ponderea somerilor neindemnizati in total someri (%) Romania Regiunea Sud Muntenia

54,849,4

54,849,3

59,354,3

SURSA: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca Agentiile judetene pentru ocuparea fortei de munca

Numarul total al somerilor inregistrati ( persoane) ANUL

Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleorman Regiune

Total Femei Total Femei Total Femei Total Femei Total Femei Total Femei Total Femei Total Femei

2002 18627 8687 12025 3546 19564 8571 7162 2765 13624 5458 32907 15662 19668 7786 123577 524752003 17064 7419 8630 3245 12949 5406 7298 2959 12228 5703 32385 13671 19343 7327 109897 457302004 18304 8365 9658 3448 14259 5924 6838 2857 11198 4752 20568 8970 13860 5225 94685 395412005 13845 6282 9992 3786 15832 6624 5198 2142 13262 5537 19509 8195 15504 5818 93142 38384



Numar someri cu varsta peste 45 ani Anexa Piata Muncii 11

-persoane- SURSA: Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca

Numar someri inregistrati pe nivel de absolvire a studiilor Anexa Piata Muncii 12 - persoane-

Din care pe nivel de absolvire a studiilor Judet An Total someri Primar, secundar,

profesional Liceu, scoala profesionala

Universitar, postuniversitar

Arges 2003 17064 13158 3.149 757 2004 18304 13997 3.451 856 2005 13845 10557 2.458 830 Calarasi 2003 8630 6487 1922 221 2004 9658 8145 1333 180 2005 9992 8768 1106 118 Dambovita 2003 12949 10879 1530 540 2004 14259 11544 1830 885 2005 15832 13939 1410 483 Giurgiu 2003 7298 5608 1558 132 2004 6838 5167 1540 131 2005 5198 3949 1133 116 Ialomita 2003 12228 8173 3816 239 2004 11198 8344 2576 278 2005 13262 9339 3758 165 Prahova 2003 32385 21905 9048 1432 2004 20568 14736 4716 1116 2005 19509 15148 3665 696 Teleorman 2003 19343 11780 5433 2130 2004 13860 10409 3046 405 2005 15504 12251 2731 522

2003 109897 77990 26456 5451 2004 94685 72342 18492 3851 Total regiune 2005 93142 73951 16261 2930 2003 100 70.9 24.1 5 2004 100 76.4 19.5 4.1

ponderea somerilor pe

nivel de instruire in total someri

inregistrati 2005 100 79.3 17.4 3.3

SURSA: Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca

ANUL

Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleorman

total regiune

ponderea somerilor peste 45 ani in total someri inregistrati

Total Femei Total Femei Total Femei Total Femei Total Femei Total Femei Total Femei Total Femei Total Femei2003 5339 2229 2351 717 2755 979 2192 876 3523 1349 9660 4101 4974 1702 30794 11953 28.02 26.142004 5963 2411 2720 1039 2954 1085 2094 858 3798 1470 5590 2092 5799 2179 28918 11134 30.54 28.162005 3760 1624 3109 1254 4269 1700 1561 586 3628 1447 5921 2299 4988 1907 27236 10817 29.24 28.18



Numar someri inregistrati pe medii de rezidenta Anexa Piata Muncii 13 - persoane- Judet An Total someri Din care pe medii de rezidenta URBAN RURAL

2003 17064 6639 10425

2004 18304 7514 10790

Arges

2005 13845 4949 8896

2003 8630 2987 5643

2004 9658 3342 6316

Calarasi

2005 9992 2735 7257

2003 129493120

9829

2004 142593660

10599

Dambovita

2005 158323242

12590

2003 7298 2922 4376

2004 6838 2660 4178

Giurgiu

2005 5198 1981 3217

2003 12228 4920 7308

2004 11198 5534 5664

Ialomita

2005 13262 5761 7501

2003 32385 17437 14948

2004 20568 9497 11071

Prahova

2005 19509 8843 10666

2003 19343 8086 11257

2004 13860 5416 8444

Teleorman

2005 15504 5568 9936

2003 109897 46111 637862004 94685 37623 57062total regiune 2005 93142 33079 60063

SURSA: Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Someri de lunga durata

Anexa Piata Muncii 14 - persoane -

Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleorman total regiune

Total Femei Total Femei Total Femei Total Femei Total Femei Total Femei Total Femei Total Femei 2004 1951 911 1052 430 3150 1258 2411 837 2348 979 610 242 390 212 11912 48692005 925 380 2010 897 2258 1114 884 507 4389 1745 2631 909 1583 1007 14680 6559




Someri tineri de lunga durata Anexa Piata Muncii 15 -persoane- Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleorman total

regiune Total Tineri Total Tineri Total Tineri Total Tineri Total Tineri Total Tineri Total Tineri Total Tineri 2004 1951 167 1052 362 3150 1643 2411 378 2348 433 610 287 390 232 11912 35022005 925 221 2010 506 2258 1117 884 214 4389 635 2631 782 1583 401 14680 3876 SURSA: Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Persoane defavorizate pe piata muncii

Anexa Piata Muncii 16 -

persoane- SURSA: Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Masuri active

Anexa Piata Muncii 17 -persoane-

REGIUNEA SUD MUNTENIA 2003 2004 2005 Masura activa

Total Femei Total Femei Total Femei Informare si consiliere privind cariera 7569 3252 10973 4865 10632 4939

Medierea muncii 53946 20705 60003 24658 93946 38456

Completarea veniturilor salariale ale angajatorilor

17609 5316 13862 4156 4812 1737

Stimularea mobilitatii fortei de munca 819 209 1020 293 717 192

Incadrarea somerilor peste 45 de ani prin subventionarea locului de munca

3099 1048 3487 1227 2639 991

Incadrarea absolventilor prin subventionarea locului de munca

2066 1198 2135 1283 2123 1172

Numar persoane inregistrate in cautarea unui loc de munca cu dizabilitati

Numar persoane inregistrate in

cautarea unui loc de munca din institutiile de protectie a copilului

Numar persoane inregistrate in

cautarea unui loc de munca din institutiile de

detentie

Total persoane defavorizate

JUDET 2003 2004 2005 2003 2004 2005 2003 2004 2005 2003 2004 2005

ARGES 0 0 1 1 1 1 37 68 83

36 67 81

CALARASI 29 64 88 1 12 7 1 0 2 31 76 97DIMBOVITA 17 14 24 8 4 1 1 1 0 26 19 25GIURGIU 17 13 10 6 0 0 2 1 0 25 14 10IALOMITA 40 46 56 0 0 0 0 2 2 40 48 58PRAHOVA 31 33 44 0 23 7 0 12 6 31 68 57

TELEORMAN 78 175 174 1 1 1 0 0 0 79 176 175TOTAL REGIUNE 248 412 477 16 40 17 5 17 11 269 469 505



Incadrarea persoanelor cu handicap prin subventionarea locului de munca

40 16 36 15 20 6

Incadrarea prin ocuparea temporara a fortei de munca in lucrari de interes comunitar

10486 3028 6407 1997 6454 1799

Incadrare prin incheierea de contracte de solidaritate in temei L.116/2002

197 66 265 76 95 30

Consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente

251

82

151

51

81

50

Acordare de credite IMM-urilor pentru crearea de noi locuri de munca

1270 358 1570 676 501 147

Incadrarea somerilor cu 3 ani pana la pensie

0 0 47 21 36 23


Situatia participarii la programele de formare profesionala in Regiunea Sud-Muntenia Anexa Piata Muncii 18 - persoane-

Numar persoane participante la formare profesionala in Regiunea

Sud Muntenia MESERIA /CALIFICARE

2003 2004 2005agent de paza 1500 823 1012ospatar 338 579 854

operator introducere si validare date 234 401 716

bucatar 207 346 457

zidar pietrar tencuitor 83 224 338

lucrator in comert 0 406 330

instalator TS si gaze 42 291 269

confectioner asamblor articole din textile 909 1134 253

pomicultor 0 179 216

dulgher 49 109 210

operator confectioner industrial imbracaminte 296 214 204

lucrator in structuri pentru constructii 0 0 165

vanzator 673 148 142

operator PC 389 0 137

tamplar 138 106 131



brutar 89 39 130

coafor 50 105 122

comerciant vanzator marfuri alimentare 0 82 118

zidar 128 64 112

lucrator social 0 84 110

secretariat 35 40 91

maseur de intretinere si relaxare 13 0 90

lucrator in cresterea animalelor 0 0 87

sudor electric 39 15 86

patiser 92 27 75

macelar 0 17 73

mozaicar - faiantar 0 69 60

lucrator in cultura plantelor 0 0 59

drujbist 0 0 51

limba engleza 17 34 48

lucrator in mecanica agricola 0 0 48

horticultor 0 43 43

tapiter 198 0 42

utilizator microcalculatoare IBM PC 15 56 39

asamblor profile aluminiu si geam termopan 30 49 29

administrator imobil 41 0 28

ingrijitoare batrani la domiciliu 23 0 28

frizer coafor manichiurist pedichiurist 1 47 28

administrator cladiri 0 0 28confectioner tamplarie din aluminiu si mase plastice 0 36 28

zugrav, vopsitor 20 36 24

lucrator in tricotaje si confectii 0 92 24

confectioner tamplarie 0 0 23

apicultor 0 0 22

manichiurist, pedichiurist 0 0 20



ajutor analist programator 24 0 19

preparator conserve legume si fructe 0 0 19

operator la prepararea produselor zaharoase 70 0 18

limba germana 0 10 17

fierar betonist 58 35 16

fasonator cherestea 0 0 15

lucrator poligraf 0 0 14

comerciant vanzator marfuri nealimentare 0 0 12

imprimator serigraf 0 0 12

limba spaniola 0 10 12

instalator incalzire centrala si gaze 129 34 11

mecanic motoare termici 0 14 6

mecanic agricol 78 0 5

cofetar 13 0 2

croitor 580 156 0

operator la prelucrarea cauciucului 161 0 0

mecanic locomotiva si auto motor 121 0 0

tractorist 103 0 0

contabilitate asistata pe calculator 96 0 0

inspector resurse umane 96 0 0

ingrijitor animale 93 0 0

pescar in ape interioare si de coasta 88 0 0

asistent social 85 0 0

legumicultor 85 0 0operator chimist la chimizarea gazelor de rafinarie 83 0 0

instalator apa canal 80 0 0

electrician 65 0 0masinist la masini mobile pentru transporturi interioare 60 0 0

confectioner lampi 58 0 0

mecanic auto 58 28 0

operator punct termic 50 0 0



operator la prelucrarea maselor plastice 46 0 0

operator la fabricarea mezelurilor 43 0 0

barman 39 0 0

morar 39 0 0

reglor 34 0 0

fochist la caldari pentru incalziri centrale 30 0 0

termist -trantamentist 29 0 0

agent hidrotehnic 27 0 0

operator la prepararea conservelor din legume si fructe 26 0 0operator la fabricarea produselor refractare 25 0 0

taietor cu flacara 25 0 0

operator la fabricarea fermoarelor 24 0 0

asfaltator 23 0 0

pavator 23 0 0

sculptor 21 0 0

taietor slefuitor lustruitor piatra marmura 21 0 0

confectioner articole din piele si inlocuitori 20 0 0

montator pereti plafoane din gips carton 20 0 0

vopsitor 20 0 0

operator la prepararea uleiurilor 19 0 0

laminator 16 0 0

peisagist floricultor 16 0 0

forjor manual 15 0 0

macaragiu 15 0 0

masinist la masini pentru terasamente 14 0 0

arzator produse ceramice 12 0 0

faiantar 12 0 0

lacatus mecanic 12 0 0

agent comercial 11 0 0



electronist depanator utilaje calcul 11 0 0

constructor cai ferate 10 0 0

tamplar mecanic la croit si dimensionat 10 0 0

gaterist 7 0 0

operator la tratarea apei tehnologice 2 0 0

camerista hotel 1 0 0crescator ingrijitor anipale salbatice captive 1 0 0

spalatoreasa lenjerie 1 0 0

turnator metale neferoase 1 0 0

lucrator in alimentatie 0 25 0

viticultor 0 20 0

total 8704 6227 7378 SURSA: Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca

Distributia unitatilor economice care au angajat personalul in cursul anului 2005, dupa judete

Anexa piata muncii 19 Unitati care au angajat personal

Unitati care nu au angajat personal

Total Judet

Nr.unitati Pondere % Nr.unitati Pondere % Nr.unitati Pondere% Arges 16 64,0 9 36,0 25 100 Calarasi 18 85,7 3 14,3 21 100 Dambovita 16 80,0 4 20,0 20 100 Giurgiu 13 86,7 2 13,3 15 100 Ialomita 19 86,4 3 13,6 22 100 Prahova 17 63,0 10 37,0 27 100 Teleorman 17 68,0 8 32,0 25 100 Regiune 116 74,8 39 25,2 155 100 Sursa: studiu realizat de Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale in parteneriat cu Centrul de Sociologie Urbana si Regionala CURS S.A.

Distributia personalului angajat in cursul anului 2005, dupa judete si grupe de varsta (%). Anexa piata muncii 20

Judet < 24 ani (%) 25 – 39 ani (%) 40 – 49 ani (%) > 50 ani (%)

Arges 41,1 45,6 9,5 3,8

Calarasi 14,0 46,0 28,1 11,9 Dambovita 27,2 39,3 17,1 16,3 Giurgiu 23,2 56,8 17,9 21,1 Ialomita 24,6 65,2 9,2 1,0 Prahova 20,9 61,7 16,5 0,9 Teleorman 37,2 53,7 5,3 3,7

Regiune 23,9 50,7 17,4 7,9

Sursa: studiu realizat de Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale in

Proi

ect f

inan

tat d

e U

E: S

priji

n A

cord

at M

inis

teru

lui M

unci

i, So

lidar

itatii

Soc

iale

si F

amili

ei p

entr

u El

abor

area

si I

mpl

emen

tare

a Po

litic

ilor

de O

cupa

re (p

roie

ct n

r: R

O 2

003/

005

– 55

1.05

.01.

04.0

1.01

)

PRA

O S

ud M

unte

nia

P

ag.7

6

Dis

trib

utia

per

sona

lulu

i ang

ajat

in c

ursu

l anu

lui 2

005,

dup

a do

men

iu s

i jud

ete

Anex

a pi

ata

mun

cii 2

1 JU

DET

E

electric

mecanic

electronica/ automatizarielectromecanicatehnic

textil/ pielearie chimie industrialamateriale constructiiestetica si ingrihirea corpului Tehnici poligraficeConstructii si Lucrari

blicomert

servicii

Turism si alim.

agricultura

Idustria alimentara

Fabricarea prod.lemnsivicultura

Resurse nat. si prot mediului total

Arge

s 7

6 3

1 16

9

2 -

- -

51

23

6 2

9 -

23

- -

158

Cal

aras

i 26

62

-

8 8

299

- -

- -

1o4

6 12

35

28

2 -

11

26

- 87

9 D

ambo

vita

10

52

1

1 9

10

- -

- 3

2 6

92

22

- -

- -

- 20

8 G

iurg

iu

9 6

1 -

8 1

- -

- -

8 16

13

-

- 8

12

- -

82

Ialo

mita

-

6 -

- 3

13

5 2

- -

5 51

29

8 -

25

3 1

- -

412

Prah

ova

- 2

3 -

7 46

-

- -

6 -

9 6

16

- 14

3

- -

112

Tele

orm

an

10

20

1 -

- 24

2 6

- -

- -

28

27

5 3

25

- -

1 36

8 R

egiu

ne

62

154

9 10

51

62

0 13

2

- 9

170

139

454

80

319

50

50

26

1 22

19

Surs

a: s

tudi

u re

aliz

at d

e In

stitu

tul N

atio

nal d

e C

erce

tare

Stii

ntifi

ca in

Dom

eniu

l Mun

cii s

i Pro

tect

iei S

ocia

le in

par

tene

riat c

u C

entr

ul d

e So

ciol

ogie

Urb

ana

si R

egio

nala

CU

RS

S.A.

N

umar

ul d

e po

stur

i lib

ere

mai

mul

t de

3 lu

ni i

n cu

rsul

anu

lui 2

005

pe d

omen

ii si

jude

te

An

exa

piat

a m

unci

i 22

JUD

ETE

electric

mecanic

electronica/ automatizarielectromeca

nicatehnic

textil/ pieleariechimie

industrialamateriale constructiiestetica si ingrihirea corpului Tehnici

poligraficeConstructii si

Lucrari bli

comert

servicii

Turism si alim.

agricultura

Idustria alimentaraFabricarea prod. lemn

sivicultura

Resurse nat. si prot

mediului total

Arge

s 1

- -

1 1

- -

- -

- -

2 -

- -

- 12

-

- 17

C

alar

asi

- -

- -

- -

- -

- -

- -

- -

- -

- -

- -

Dam

bovi

ta

- -

- -

- -

- -

- -

- -

- -

- -

- -

- -

Giu

rgiu

4

1 -

- 5

- -

- -

- 3

3 -

- -

2 -

- -

18

Ialo

mita

-

2 -

- -

- -

1 -

- -

- -

- -

- -

- -

3 Pr

ahov

a -

- -

- -

- -

- -

- -

- -

- -

- -

- -

- Te

leor

man

-

5 -

- -

5 -

- -

- -

- -

- -

- -

- -

10

Reg

iune

5

8 -

1 6

5 -

1 -

- 3

5 -

- -

2 12

-

- 48

Su

rsa:

stu

diu

real

izat

de

Inst

itutu

l Nat

iona

l de

Cer

ceta

re S

tiint

ifica

in D

omen

iul M

unci

i si P

rote

ctie

i Soc

iale

in p

arte

neria

t cu

Cen

trul

de

Soci

olog

ie U

rban

a si

Reg

iona

la C

UR

S S.

A

Proi

ect f

inan

tat d

e U

E: S

priji

n A

cord

at M

inis

teru

lui M

unci

i, So

lidar

itatii

Soc

iale

si F

amili

ei p

entr

u El

abor

area

si I

mpl

emen

tare

a Po

litic

ilor

de O

cupa

re (p

roie

ct n

r: R

O 2

003/

005

– 55

1.05

.01.

04.0

1.01

)

PRA

O S

ud M

unte

nia

P

ag.7

7

Dis

trib

utia

ang

ajat

orilo

r dup

a do

men

iile

in c

are

estim

eaza

ca

vor a

ngaj

a pe

rson

al in

cur

sul a

nulu

i 200

6 si

jude

t.

An

exa

piat

a m

unci

i 23

DO

MEN

IUL

ARG

ES

CAL

ARAS

I D

AMB

OVI

TA

GIU

RG

IU

IALO

MIT

A PR

AHO

VA

TELE

ORM

AN

TOTA

LReg

iune

Ag

ricul

tura

2

1 0

0 4

0 2

9 C

him

ie in

dust

riala

0

0 1

0 0

0 0

1 C

omer

t 11

1

3 5

11

3 8

42

Con

stru

ctii

3 4

5 1

6 0

2 21

El

ectri

c 0

1 1

0 0

0 0

2 El

ectro

mec

anic

a 0

0 0

0 1

0 0

1 El

ectro

nica

0

0 0

0 0

1 0

1 Es

tetic

a co

rpul

ui

0 0

0 0

0 0

0 0

Fabr

icar

e pr

od. l

emn

1 2

0 4

0 1

0 8

Indu

strie

alim

enta

ra

0 0

0 4

0 1

0 5

Mat

eria

le c

onst

ruct

ii 0

0 0

0 0

0 0

0 M

ecan

ic

2 1

0 0

1 1

3 8

Res

urse

nat

ural

e, p

rot.

med

. 0

0 0

0 0

0 0

0

Serv

icii

4 9

10

1 11

2

1 38

Si

lvic

ultu

ra

0 1

0 0

0 0

0 1

Tehn

ic

2 2

0 1

1 0

0 6

Tehn

ici p

olig

rafic

e 0

0 4

0 1

0 0

5 Te

xtila

/Pie

larie

3

2 3

2 0

3 4

17

Turis

m, a

limen

tatie

1

9 3

1 0

3 1

18

Surs

a: s

tudi

u re

aliz

at d

e In

stitu

tul N

atio

nal d

e C

erce

tare

Stii

ntifi

ca in

Dom

eniu

l Mun

cii s

i Pro

tect

iei S

ocia

le in

par

tene

riat c

u C

entr

ul d

e So

ciol

ogie

Urb

ana

si R

egio

nala

CU

RS

S.A.



Proiectia dinamicii cererii de forta de munca pe activitati economice, in perioada 2005-2013, in ipotezele scenariui 2, in judetele regiunii Sud


SURSA: Studiu realizat de Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale

Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleorman Regiunea STotal cerere de forta de munca pe activitati economice 3,2 -3,9 0,3 -2,6 -6,5 1,8 -5,6 0,4agricultura, vanatoare si silvicultura -14,0 -11,1 -8,2 -12,6 -12,6 -12,6 -9,5 -11,1industrie extractiva -4,1 -11,1 -2,7 -6,6 0,0 2,6 0,0 -2,4industrie prelucratoare 10,3 2,6 10,7 4,7 4,7 7,5 3,5 8,4energie electrica, termica, gaze, apa 7,8 -17,0 -3,5 0,0 -11,1 -17,0 -6,6 -6,4constructii 18,6 2,0 11,5 10,7 3,9 5,9 3,2 9,4comert 18,6 0,5 18,6 15,1 -4,1 5,2 -2,0 11,2hoteluri si restuarante 22,0 0,5 17,4 23,4 2,6 7,8 2,6 10,7transport, depozitare, comunicatii 7,8 -11,1 15,1 2,6 -2,7 7,8 -1,3 6,9intermedieri financiare 7,8 -6,6 9,3 3,2 -3,2 3,2 -3,2 2,2tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal firmelor -4,1 -3,2 6,9 3,2 -4,9 3,2 -3,0 0,4

administratie publica si aparare -4,1 -19,3 -14,0 -8,2 -21,6 -14,0 -14,0 -12,4invatamant -12,6 -10,4 0,0 0,0 -12,6 -8,2 -12,3 -7,6sanatate si asistenta sociala 3,9 0,0 3,3 3,9 3,9 0,0 3,9 2,4alte -4,5 -20,1 -4,4 0,0 -11,4 -8,2 -6,3 -6,1

PLAN DE IMPLEMENTARE A PLANULUI REGIONAL DE ACTIUNE PENTRU OCUPARE SI INCLUZIUNE SOCIALA

2006 – 2008 (REGIUNEA SUD MUNTENIA)



Planul de Implementare a Planurilor de Actiune Regionale pentru Ocupare si

Incluziune Sociala Introducere Prima Generatie a Planurilor de Actiune Regionale pentru Ocuparea Fortei de Munca (PRAO) 2006 – 2008, intocmite de catre membrii Consortiilor Regionale, structuri de parteneriat consultative sprijinite de Echipa de Asistenta Tehnica au fost aprobate recent de Consiliile de Dezvoltare Regionala in urma unor ample consultari intre factorii de decizie. In cadrul conferintei din 19 iulie 2006 in vederea analizarii experientei acumulate in elaborarea Planurilor de Actiune Regionale pentru Ocuparea Fortei de Munca, exista sentimentul clar ca, in timp ce prima generatie de PRAO si-a castigat statutul de „documente de sine statatoare”, se facea simtita nevoia stringenta de a trece rapid la stadiul de implementare a planurilor, consolidand astfel strategia in masuri operationale semnificative. In acest scop, s-a convenit impreuna cu MMSSF ca Echipa de Asistenta Tehnica si reprezentantii UIP din fiecare regiune sa organizeze un Seminar la sfarsitul lunii august sau la inceputul lunii septembrie in vederea realizarii de planuri de implementare individuale pentru cele 8 PRAO, planuri care sa prezinte masuri concrete de implementare care sa se adreseze problemelor specifice de ocupare a fortei de munca din cadrul regiunii, luand-se totodata in considerare si prioritatile identificate in cadrul liniilor directoare de ocupare de munca ale UE pentru dezvoltare si crearea locurilor de munca. Structura Planurilor de Implementare Pentru a se asigura o conformitate, cele 8 planuri de implementare trebuie sa adopte urmatorul format:

• O declaratie de viziune / intentie a regiunii care sa cuprinda obiectivele si ambitiile identificate in PRAO

• O analiza scurta precum si aspecte esentiale ale problemelor de pe piata muncii / ariile problematice identificate in PRAO

• Un scurt rezumat care sa prezinte strategia extinsa din cadrul PRAO • Prioritatile identificate in PRAO vor fi clasate dupa importanta si gradul lor de fezabilitate

din punctul de vedere al obiectivelor stabilite pentru primul an de implementare si al masurilor concrete si actiunilor identificate in vederea realizarii acestor prioritati

• Toate masurile identificate trebuie sa fie bine definite si sa aiba obiective precise din cadrul zonelor problematice din regiune, mai exact sa se axeze particularitatile regiunii

Seminarul 30 august – 1 septembrie inclusiv La seminarul de trei zile au participat cate doi reprezentanti din fiecare din cele 8 UIP, Echipa de Asistenta Tehnica precum si Liderul de Echipa. Fiecare UIP – cu sprijinul Echipei de Asistenta Tehnica aferente si-a revizuit strategia extinsa a Planurilor de Actiune Regionale pentru Ocuparea Fortei de Munca si a insistat asupra diagnozei zonelor cu mari probleme de pe piata muncii.



Procesul a fost extrem de interactiv cu participarea grupurilor regionale la sesiuni plenare pentru a prezenta si transmite propriile constatari si primind feed back de la colegii UIP din alte regiuni, Expertul Coordonator si Liderul de Echipa. La incheierea acestuia seminar de 3 zile fiecare UIP si-a finalizat planul individual de implementare, plan concentrat si croit in mod evident pe caracteristicile regionale si judetene ce contine masuri si actiuni concrete. In unele cazuri, au fost de asemenea incluse si actiuni “inter-regionale”. Cele 8 planuri de implementare sunt anexate prezentului raport. Planurile de implementare Implementarea Planurilor de Actiune Regionale pentru Ocuparea Fortei de Munca constituie o parte integranta a politicilor modelare a ocuparii fortei de munca, reprezentand prin urmare instrumentul operational ce va fi utilizat de structurile de parteneriat nou-infiintate In consecinta, responsabilitatea globala cu privire la implementarea masurilor si actiunilor specifice din cadrul planurilor de implementare ale PRAO va intra in aria de competenta a Pactului Regional pentru Ocuparea Fortei de Munca si Incluziune Sociala. Este extrem de important ca aria de competenta a acestui Pact sa includa si PRAO, monitorizand implementarea acestuia si dirijandu-i actualizarile ulterioare prin „aplicarea” implementarii sale in parteneriatele de ocupare a fortei de munca locale si judetene. Pentru a-si realiza obiectivele, Pactul va beneficia de sprijinul permanent al Secretariat Tehnic Permanent (STP) care, printre altele, va monitoriza implementarea planurilor si va furniza Pactului rapoarte trimestriale. STP va fi de asemenea permanent responsabil de stimularea dezvoltarii de noi proiecte care sa fie incluse in actualizarea anuala a planurilor de implementare PRAO Rezultate si recomandari ale expertilor Munca depusa in diferite activitati din cadrul proiectului a dus la rezultate ce trebuie incluse si care sunt atasate prezentului document. Anexa 1 include cele opt Planuri de implementare pentru fiecare PRAO care de acum inainte trebuie puse in aplicare, monitorizate si actualizate de catre Pact Anexa 2 prezinta mecanismele de monitorizare a PRAO propuse de expertii Echipei de Asistenta. Anexa 3 descrie structura propusa pentru asistenta tehnica oferita parteneriatelor in vederea realizarii sarcinilor primite.



ANEXE

Anexa 1: Plan de Implementare PRAO Regiunea Sud Muntenia

Anexa 2: Propunere a unui mecanism de monitorizare a Planurilor de

Implementare PRAO Anexa 3: Propunere pentru Secretariatul Tehnic Permanent pentru

Parteneriate



ANEXA 1 Plan de Implementare PRAO Regiunea Sud Muntenia

Viziune : “De la o regiune confruntata cu numeroase disparitati : - un nord industrializat si o zona sudica predominant agricola, a doua ca nivel de saracie din tara; - o pondere mare a populatiei cu nivel redus de instruire, 60,3%; - o cerere si o oferta de forta de munca dezechilibrata in raport cu calificarile cerute de piata; spre o regiune echilibrata, guvernata de o economie dinamica, bazata pe cunoastere si incluziune sociala si capabila sa asigure locuri de munca mai multe si mai bune cetatenilor sai.

Situatia pietei muncii pe plan regional

Regiunea Sud-Muntenia este formata din 7 judete si este situata in partea de sud a Romaniei, ocupand locul 3 ca suprafata in cadrul celor 8 regiuni (14,5% din suprafata tarii). Vecinii regiunii sunt: la nord, Regiunea Centru; la sud, tara vecina Bulgaria; la nord-est, Regiunea de Sud-Est; la vest, Regiunea de Sud-Vest. Una din specificitatile regiunii este situarea Regiunii Bucuresti-Ilfov, cea mai dezvoltata zona economica a tarii, in centrul regiunii Sud-Muntenia.

Ca numar de locuitori, Regiunea de Sud este a doua ca marime din tara (15,4% din nivelul national). Populatia regiunii se afla intr-un proces continuu si lent de scadere (4,8% in intervalul 1996-2004), urmare sporului natural negativ si a soldului negativ al migratiei externe, potrivit datelor furnizate de ultimul recensamant din anul 2002.

Structura populatiei pe medii de rezidenta manifesta o usoara tendinta de crestere a ponderii populatiei urbane, incepand cu anul 2002, fata de perioada anterioara, 1996-2004, caracterizata de o crestere a populatiei din mediul rural. In anul 2004, 41,4% din totalul populatiei locuia in mediul urban si 58,6% locuia in mediul rural.

In urma recensamantului populatiei, a rezultat ca 96,9 % din populatia Regiunii Sud este de nationalitate romana, minoritatile nationale reprezentand 3,1 % din care, 2,9 % populatia rroma, peste media nationala (de 2,5%).

Piata muncii din Regiunea Sud-Muntenia este caracterizata de: - O rata a ocuparii cu 6,5% mai mica in anul 2004 decat in anul 1999; - O zona sudica predominant agricola, a doua ca nivel de saracie din tara; - Un numar mai mare de someri in mediul rural (64,48% din total), fata de zonele urbane; - O pondere mare a persoanelor inactive (53,3%), datorate imbatranirii populatiei, sporului negativ, pensionarilor anticipate, atitudinii pasive a persoanelor care dupa expirarea perioadei de acordare a indemnizatiei pentru somaj nu-si reactualizeaza cererea de loc de munca; - O pondere mare a populatiei cu nivel redus de instruire, 60,3%, in timp ce ponderea absolventilor de invatamant superior este de numai 8,7%, la nivelul anului 2004; - Un somaj ridicat al tinerilor intre 15 – 24 de ani, de 10,1%, mult peste media regionala, de 4,4%, datorat insuficientei corelari a ofertei scolare cu noile calificari solicitate de angajatorii din regiune; - O evolutie ascendenta a somerilor de lunga durata (de la 12,5%/2004 la 15,7%/2005), mai accentuata in randul tinerilor (de la 3,6%/2004 la 4,1%/2005); - O pondere scazuta a populatiei active ocupate (42,3%), determinata de capacitatea redusa a economiei regionale de a crea locuri de munca;



- O pondere redusa a femeilor ocupate in total populatiei feminine (37,1%/2004), comparativ cu ponderea populatiei ocupate masculine (47,6%); - O crestere semnificativa a ponderii populatiei ocupate in sectorul serviciilor (cu 3,8% intre 2002 si 2004) si in cel al industriei si constructiilor (cu 0,5% in aceeasi perioada); - Un somaj in scadere de la 9,2%/2002, la 7,4%/2004 (ambele cifre situandu-se peste media pe tara de 8,4%/2002 si 6,3%/2004); - O rata a somajului populatiei feminine in scadere (de la 7,8%/2002 la 6,5%/2004), datorate cererii mai mari in unele domenii (industria confectiilor, servicii, industria alimentara), dar si o pondere mai mare a populatiei feminine inactive pe piata muncii (59,5% in 2004, din totalul populatiei feminine in regiune); - O rata de participare a somerilor la cursurile de formare profesionala (6,5%/2005), apropiata de nivelul previzionat prin strategia FPC, in perspectiva anului 2010 (de 7,5%).

Strategia politicilor pentru ocuparea fortei de munca

Pornind de la datele de analiza a pietei muncii din regiunea Sud-Muntenia, obiectivul

general al strategiei pentru ocupare, orizont 2008, a fost definit ca fiind: “Cresterea ratei ocuparii”, avand in vedere scaderea accentuata a ratei ocuparii cu 6,5 procente intr-un interval de 5 ani.

Luand in considerare analizele de piata a muncii din Regiunea Sud-Muntenia, dar si tendintele strategice la nivel european (de dezvoltare a competitivitatii prin cunoastere), prima prioritate regionala identificata in Planul Regional pentru Ocuparea fortei de Munca (PRAO) este“ Cresterea investitiilor in capitalul uman (L23)”, prin urmatoarele masuri: • dezvoltarea serviciilor de informare, orientare, consiliere profesionala si cresterea calitatii lor

(parteneriate public-private, cresterea numarului de furnizori si dezvoltarea spiritului antreprenorial)

• cresterea participarii la programe de formare profesionala continua si certificarea de competente dobandite in alte sisteme decat cel formal (informare si consiliere pentru FPC, parteneriate mai multe intre AJOFM si furnizorii de programe, programe FPC care sa asigure flexibilitate si mobilitate ocupationala, dezvoltarea spiritului antreprenorial, programe de dezvoltare a resurselor umane si atestarea de competente dobandite in alte sisteme decat cel formal)

Cresterea investitiilor in capitalul uman va conduce la dezvoltarea spiritului antreprenorial si crearea de noi locuri de munca, diversificarea activitatilor in mediul rural, reducerea disparitatilor determinate de nivelul scazut de educatie al populatiei, adaptarea ofertei de forta de munca la cererea pietei, depasirea problemelor provocate de necorelarea ofertei scolare cu noile calificari solicitate de angajatori, in special pentru somerii tineri si asigurarea unei flexibilitati si mobilitati mai mari pentru forta de munca.

A doua prioritate identificata in PRAO Sud-Muntenia, ca ordine de importanta, este:”Promovarea ocuparii depline prin sustinerea unei piete a muncii moderne, dinamice si inclusive (L19; L 20; L 21)”, prin urmatoarele masuri: • cresterea gradului de ocupare prin programe de masuri active si servicii specializate ale

sectorului public si privat (sisteme moderne de management al resurselor umane, servicii de ocupare mai moderne, mai multe persoane atrase in programe de masuri active si reducerea muncii la negru prin campanii de informare)

• identificarea si crearea de noi locuri de munca in regiune (implementarea unor exemple de buna practica, crearea unor incubatoare de afaceri, urmarirea periodica a evolutiei locurilor de munca si stimularea crearii de noi locuri de munca)

• dezvoltarea de parteneriate in Regiunea Sud - Muntenia pentru cresterea ocuparii (parteneriate judetene si regionale, diseminarea exemplelor de buna practica si implicarea partenerilor in serviciile de ocupare

Promovarea ocuparii depline va sustine eliminarea disparitatilor intre nordul industrializat si sudul agricol, scaderea numarului somerilor de lunga durata, permanetizarea unor locuri de munca si dezvoltarea de cariere, diminuarea nivelului de saracie, scaderea



muncii la negru si promovarea exemplelor de buna practica dinspre nivelul regional spre cel local.

Ultima prioritate PRAO 2006 – 2008 are in vedere „Cresterea sanselor de ocupare pentru grupurile vulnerabile si expuse riscului de excluziune sociala (L 19)”, prin masuri active si servicii sociale, vizand rromii, tinerii cu dizabilitati si tinerii care parasesc sistemul de protectie a copilului, persoane de peste 45 de ani, femei si alte grupuri dezavantajate.

Prioritati si masuri

Prioritatea 1 Cresterea investitiilor in capitalul uman, factor important in reducerea saraciei in zonele rurale si atenuarea discrepantelor economice si sociale intre nordul (jud. Arges, Prahova, Dambovita – cu un nivel economic ridicat) si sudul Regiunii (jud. Teleorman, Giurgiu, Ialomita, Calarasi – zona preponderent agricola) .

Liniile Directoare Masuri si actiuni 17 18 19 20 21 22 23 24

Masura 1.1: Infiintarea a 4 “centre zonale” de consultanta pentru antreprenoriat si dezvoltarea afacerilor in zona rurala, in parteneriat cu autoritatile locale si reprezentanti ai mediului de afaceri.

Actiunea 1. Formarea de consultanti pentru comunitatile locale

x

Actiunea 2. Acordarea de consultanta individuala pentru initierea si dezvoltarea afacerii

x

Actiunea 3. Dezvoltarea si aplicarea unui pachet cu programe de formare profesionale de baza, pentru administrarea unei afaceri

x

Actiunea 4. Dezvoltarea abilitatilor IT si cunoasterea facilitatilor oferite de aceste sisteme

x

Actiunea 5. Dezvoltarea spiritului antreprenorial cu orientare spre diversificarea activitatilor in mediul rural, corelat cu exemplele de buna practica din Europa

x

Actiunea 6. Dezvoltarea unor planuri de actiune in vederea identificarii oportunitatilor de afaceri si a estimarii personalului si a calificarilor necesare in turism, servicii si mestesuguri, la granitele regiunii, in colaborare cu judetele invecinate

x

Masura 1.2: Extinderea retelei de furnizori de consiliere, mediere si formare profesionala

Actiunea 1. Intensificarea activitatilor de informare si consiliere in scopul autorizarii de noi furnizori de formare profesionala

x

Actiunea 2. Infiintarea de centre de evaluare a competentelor dobandite in alte sisteme decat cel formal

x

Actiunea 3. Atragerea furnizorilor de formare profesionala si a universitatilor din regiunea Bucuresti Ilfov, localizata in centrul regiunii Sud Muntenia, in vederea dezvoltarii de programe de formare profesionala in regiunea Sud Muntenia, pentru un impact mai mare pe termen scurt asupra pietei fortei de munca

x

Masura 1.3: Cresterea competitivitatii firmelor si angajatilor in vederea atenuarii dezechilibrelor economice existente in cadrul regiunii



Actiunea 1. Programe de formare profesionala axate pe top management si middle management, in metodele de management modern

x

Actiunea 2. Consiliere si sprijin acordat firmelor pentru dezvoltarea si implementarea standardelor europene privind politica de resurse umane

x

Actiunea 3. Organizarea de intalnirii in vederea dezvoltarii de parteneriate la nivel local, regional si intra-regional si de promovare a ideilor de buna practica si promovarea cooperarii trans-frontaliere

x

Actiunea 4. Infiintarea la nivel regional a unor „euro centre” pentru afaceri combinand incubatoarele de afaceri, consilierea in dezvoltarea afacerilor si formare profesionala

x

Prioritatea 2: Cresterea sanselor de ocupare pentru pentru populatia rroma si stimularea ocuparii pentru persoanele din grupurile dezavantajate pe piata muncii (somerii de lunga durata, tinerii post - institutionalizati, persoane cu dizabilitati)

Liniile Directoare Masuri si actiuni

17 18 19 20 21 22 23 24 Masura 2.1: Cresterea sanselor de ocupare pentru pentru populatia de etnie rroma reprezentata in numar mare la nivelul regiunii si cu un grad ridicat de saracie

Actiunea 1 Intensificarea activitatilor de informare si consiliere in cadrul comunitatilor de rromi privind accesul la educatie si formare profesionala

x

Actiunea 2. Organizarea de intalnirii, seminarii intre reprezentantii etniei rrome, reprezentanti autoritatilor locale, regionale si a mediului de afaceri in vederea identificarii problemelor specifice si a solutiilor adecvate

x

Actiunea 3. Organizarea de „centre de dezvoltare a aptitudinilor” in cadrul comunitatilor rroma pentru femei si copii combinate cu masurii de tip social (masa, asistenta medicala etc.) in vederea schimbarii mentalitatii si abordarii pro-active asupra vietii si muncii

x

Actiunea 4. Campanii de promovare combinate cu masurii active (oferirea de facilitati angajatorilor – masuri active) si formare profesionala in vederea angajarii persoanelor de etnie rroma

x

Actiunea 5. Sprijinirea dezvoltarii activitatilor specifice traditionale prin organizarea de evenimente de popularizare a culturii, a mestesugurilor specifice (festivaluri, targuri)

x

Actiunea 6. Acodarea de consultanta si formare profesionala privind initierea de afacerii axate pe activitatile traditionale si dezvoltarea spiritului antreprenorial

x

Masura 2.2: Stimularea angajarii persoanelor din grupurile dezavantajate pe piata muncii din regiune (somerii de lunga durata, persoane cu dizabilitati, tineri post-institutionalizati)

Actiunea 1: Campanii de informare si consiliere combinate cu masuri active pentru somerii de lunga

x



durata Actiunea 2. Amplificarea masurilor de ocupare a persoanelor cu dizabilitati, a tinerilor post -institutionalizati, somerilor de lunga durata prin stimularea financiara a angajatilor

x

Actiunea 3. Organizarea de „Job cluburi” pentru persoanele cu dizabilitati si alte categorii dezavantaje in vederea socializarii, orientarii si consilierii profesionale, formare profesionala in scopul integrarii pe piata muncii

x

ANEXA 2

Propunere a unui mecanism de monitorizare a Planurilor de Implementare PRAO

INTRODUCERE In mai si iunie 2006, Consortiile Regionale, cu sprijinul expertilor AT au redactat prima generatie de Planuri de Actiune Regionale pentru Ocuparea Fortei de munca in Romania. Acestea se vor desfasura in perioada 2006- 2008. Strategia globala a PRAO este acum consolidata de UIP a SOPHRD, de asemenea cu sprijinul expertilor AT, in masuri operationale concrete incluse in Planul de Implementare a PRAO pentru primul an. Acestea au fost concepute pentru a pune in aplicare liniile directoare privind ocuparea fortei de munca din cadrul Liniilor Directoare Integrate ale Strategiei Lisabona pentru Crestere si Ocupare. In acest scop implementarea PRAO va constitui parte integranta a Programului National de Reformare, participarea nationala a Romaniei la Strategia Lisabona. IMPLEMENTAREA SI MONITORIZAREA PLANURILOR Implementarea PRAO constituie o parte integranta a politicilor modelare a ocuparii fortei de munca, reprezentand prin urmare instrumentul operational ce va fi utilizat de structurile de parteneriat teritorial nou-infiintate. In cadrul aceluiasi proiect AT care a sprijinit redactarea PRAO, organismele locale si regionale au beneficiat de asistenta in elaborarea Pactelor pentru Ocuparea Fortei de Munca si Incluziune Sociala. Scopul acestor pacte este maximizarea la nivel regional si local al impactului crearii de locuri de munca al fondurilor structurale, printr-o abordare bazata pe initiativa locala, parteneriat, inovare si integrare. Unul din obiectivele principale al pactelor este dezvoltarea unor modele de buna practica. Fiecare Pact trebuie sa dezvolte o viziune comuna asupra problemelor ce trebuie rezolvate si sa transpuna aceasta viziune in actiune prin promovarea Planurilor de Actiune Regionale pentru Ocuparea Fortei de Munca. Prin urmare, recomandam ca responsabilitatea globala cu privire la implementarea masurilor si actiunilor specifice din cadrul planurilor de implementare ale PRAO sa intre in aria de



competenta a Pactului Regional pentru Ocuparea Fortei de Munca si Incluziune Sociala (PROIS). Pactul va avea responsabilitatea de a actualiza anual Planul de Implementare si de a redacta ce-a de-a doua generatie PRAO. De asemenea, este extrem de important ca Pact sa includa cat mai curand PRAO in aria sa de competenta, monitorizand implementarea acestuia si dirijandu-i actualizarile ulterioare prin „aplicarea” implementarii sale in parteneriatele de ocupare a fortei de munca locale si judetene, Pentru a-si realiza obiectivele, Pactul va beneficia de sprijinul permanent al Grupului de Asistenta Tehnica (GAT)4. GAT va sprijini Pactul in sarcini executive. Din punct de vedere al implementarii PRAO, acest lucru presupune, printre altele, monitorizarea implementarii planurilor si furnizarea de rapoarte trimestriale pentru Pact. GAT va fi de asemenea permanent responsabil de stimularea dezvoltarii de noi proiecte care sa fie incluse in actualizarea anuala a planurilor de implementare PRAO. Asa cum a fost sugerat, periodicitatea monitorizarii si actualizarii PRAO va fi urmatoarea: a) PROIS are responsabilitatea de a aproba un PRAO cu o durata de trei ani incepand

cu generatia urmatoare b) PROIS are responsabilitatea de a aproba anual Planul de Implementare al PRAO c) PROIS primesc de la GAT rapoarte trimestriale cu privire la implementare SISTEM DE MONITORIZARE PROPUS Monitorizarea reprezinta evaluarea sistematica si continua a evolutiei in timp a unui program sau plan. Aceasta este un instrument de management universal si de baza in identificarea punctelor forte si a punctelor slabe ale unui program/ plan. Scopul acesteia este acela de a sprijini pe cei implicati sa ia deciziile necesare la timpul potrivit , decizii care sa duca la optimizarea calitatii si a rezultatului programului /planului. Monitorizarea acopera o mare varietate de metode si tehnici si se aplica in gestionarea resurselor si a rezultatelor, precum si in cea a progresului Activitatilor Programului /Planului precum si a modului in care acestea sunt desfasurate. Monitorizarea PRAO se poate efectua pe doua paliere diferite: a). Monitorizarea proceselor – Se refera la utilizarea resurselor, progresul activitatilor si modul in care se desfasoara activitatile. Aceasta presupune:

• revizuirea si planificarea regulata a activitatii • verificarea daca activitatile se desfasoara conform planului • identificarea unei metode abordare a problemelor • crearea de puncte forte • evaluarea daca stilul de lucru adoptat reprezinta cea mai buna cale de a realiza

obiectivele programului /PRAO b) Monitorizarea impactului - Se refera la parcursul catre realizarea Indicilor de Performanta si a impactului programului/PRAO asupra grupurilor tinta. Aceasta presupune:

• progresul inspre obiectivele propuse este masurat in permanenta • modalitatea de lucru este masurata in functie de circumstante fara a se pierde din

vedere obiectivele generale

4 Vezi propunerea cu privire la Grupul de Asistenta Tehnica pentru RESIP



• se poate identifica necesitatea schimbarii obiectivelor (prioritiati/masuri/activitati conform PRAO)

• se poate stabili necesitatea unor studii suplimentare • ipotezele pot fi verificate

PROCEDURA DE MONITORIZARE A PRIORITATILOR /MASURILOR /ACTIUNILOR PRAO Conform principiilor de Asigurare a Calitatii, procedura de monitorizare a PRAO ar trebui sa aiba urmatoarele etape: 1. SCOP Aceasta procedura stabileste mijloacele de monitorizare si evaluare a actiunilor si masurilor din cadrul PRAO, in vederea evaluarii:

• Eficacitatii sistemului de gestionare al PRAO • Conformitatea acestuia cu prioritatile de ocupare generale si regionale.

2. DOMENIU Procedura trebuie pusa in aplicare in cazul tuturor prioritatilor, masurilor si actiunilor din cadrul PRAO. 3. OBIECTIVUL PROCESULUI Monitorizarea si, daca este necesara, cuantificarea mijloacelor de realizarea a PRAO 4. RESPONSABILITATI CU PRIVIRE LA MONITORIZARE Se recomanda ca Grupul de Asistenta Tehnica (GAT) sa fie responsabil cu privire la planul de implementare PRAO. 5. DESCRIEREA PROIECTULUI Etape DESCRIEREA PROCESULUI Responsabilitati Pregatirea monitorizarii

1. Stabilirea, in cadrul Pactului Regional pentru Ocuparea Fortei de Munca si Incluziune Sociala (PROIS), a mijloacelor de evaluarea si monitorizare a actiunilor si masurilor PRAO

2. Constituirea de grupuri de lucru in vederea monitorizarii actiunilor / masurilor

3. Stabilirea /elaborarea planului de monitorizare a PRAO (inclusiv perioadele de timp, termenele limita-in functie de posibilitate si schema de raportate)

GAT PROIS identifica grupurile de lucru in vederea monitorizarii si elaboreaza planul de monitorizare a PRAO

Monitorizare

Monitorizarea si evaluarea presupun in primul rand verificarea eficacitatii actiunilor si in al doilea rand, a masuratorilor stabilite in cadrul PRAO

1. Monitorizarea de birou • Colectarea datelor cu privire la stadiul de

implementare a masurilor si actiunilor si respectarea termenelor limita impuse de PRAO

• Analizarea stadiului de implementare a masurilor si actiunilor

• Analizarea stadiului de indeplinire a prioritatilor

2. Monitorizare de teren • Verificarea conformitatii datelor cu monitorizarea

de birou • Verificarea gradului de realizare a PRAO, in

comparatie cu masurile si actiunile stabilite

GAT

-



Raportarea si revizuire PRAO

1. Rapoarte trimestriale cu privire la stadiul de

implementare a PRAO 2. Analiza rapoartelor la nivelul PROIS 3. Actualizarea masurilor /actiunilor 4. Revizuirea anuala finala a Planului de

implementare PRAO

GAT Alti experti (in functie de necesitati)

Cresterea valorii in urma monitorizarii Realitatea ne arata ca multe planuri strategice ajung sa se umple de praf intr-un raft uitat. Monitorizarea si evaluarea planificarii activitatilor si stadiului de implementare a planului reprezinta, pentru multe organizatii, la fel de importanta precum identificarea aspectelor si obiectivelor strategice. Unul din avantajele monitorizarii il reprezinta asigurarea ca programul/organizarea respecta directia stabilita in stadiul de planificare (strategica). Trebuie retinut ca planurile reprezinta linii directoare. Nu sunt reguli stricte. Se poate aborda o directie diferita de cea din cadrul planului. Insa cei care realizeaza planurile trebuie sa inteleaga motivul acestor devieri si sa actualizeze planul astfel incat acesta sa reflecte noua directie.

ANEXA 3 Propunere pentru Secretariatul Tehnic Permanent pentru Parteneriate 1. Introducere

Pactul regional pentru ocuparea fortei de munca si includere sociala va reprezenta modelul guvernarii ce urmeaza sa fie stabilit in fiecare regiune pentru a putea construi procese participative la conceperea si aplicarea de politici cu o utilizare cat mai buna a instrumentelor financiare disponibile, cum sunt fondurile structurale.

Acordurile de ocupare a fortei de munca sunt, in acest context, o forma de acord social cu scopul de a promova ocuparea fortei de munca prin mobilizarea tuturor resurselor teritoriale posibile pentru crearea unei strategii comune in scopul crearii de locuri de munca si ajuta la o mai buna coordonare si integrare a politicilor pentru ocuparea fortei de munca. Ajuta si la crearea unei identitati comune si intareste capacitatea de negociere si lobby a Regiunii. Acest proces trebuie sa includa eforturile partenerilor de identificare a dificultatilor, problemelor si asteptarilor actorilor din domeniul ocuparii fortei de munca.

Pentru a putea atinge acest obiectiv, Pactul trebuie sa integreze diferitele niveluri de guvernare, sa utilizeze toate resursele endogene disponibile intr-un mod sinergic si sa multiplice capacitatea de a crea proiecte ca instrumente reale de dezvoltare si alocare a resurselor financiare. Din acest motiv, pactele trebuie sa implice cat mai multi parteneri posibil cu responsabilitati in domeniul ocuparii fortei de munca, ca de exemplu autoritatile publice, asociatiile patronale si sindicatele, precum si alti actori sociali si economici, ca de exemplu organizatiile din cel de-al treilea sector si biserica.



Pentru a se asigura ca problemele si necesitatile care survin adesea la nivel local sunt rezolvate in cadrul strategiei regionale, este necesara crearea unui mecanism consultativ care sa asigure analiza problemelor si elaborarea de propuneri de actiune la nivel judetean care la randul lor sa primeasca semnale de la nivel local. Mai multe experiente europene sunt constiente de faptul ca o abordare de tip consultativ si descendent constituie un factor important de succes in modelul de parteneriat.

2. Diagrama structurala

Asa cum s-a explicat mai sus, structura parteneriatului are niveluri de functionare – Programare /planificare si evaluare (regional) si doua niveluri de aplicare (judetean si local /municipal sau mai jos). Diagrama structurii este prezentata mai jos.

A - NUTS 2 Regiune Rol strategic B – NUTS 3 Judetean Implementare interfata strategie C – NUTS 4 si + Municipii si orase

Pact regional pentru ocuparea fortei de munca

Actori locali – Parteneriate pentru proiecte locale

Secretariat Tehnic

Permanent

Parteneriate la nivel judetean

Nivel de multiplicare



3. Descrierea structurii

Secretariatul Tehnic Permanent (STP) trebuie sa ia in considerare diferitele niveluri de lucru ale Parteneriatului in baza functiilor specifice respective.

Pentru aceasta, este necesara o structura organizata in functie de aceste niveluri:

Unitate de management – aceasta unitate va include:

1 Director – responsabil pentru toate operatiunile financiare si functionale ale STP. Acesta/ aceasta va integra pactul in pozitia Secretariatului si poate, la cererea membrilor, modera sedintele.

1 Persoana cu responsabilitati administrative si 1 Persoana cu responsabilitati financiare.

Unitatea, directorul si personalul administrativ vor asigura toate serviciile logistice pentru pact, ca de exemplu pregatirea sedintelor (invitatii, stabilirea ocaziilor, catering, etc.), pentru a elabora minutele si continutul acestora.

Facilitatori – Personal tehnic responsabil cu asigurarea suportului in scopul dezvoltarii si consolidarii parteneriatelor, fie la nivel judetean fie la nivel de proiect – parteneriate pentru proiecte locale.

Facilitatorul Parteneriatelor va fi persoana care monitorizeaza procesul de dezvoltare, vizitand partenerii atunci cand este necesar si solutionandu-le problemele atunci cand este nevoie de asistenta tehnica. Acesta /aceasta trebuie sa poata stabili sedinte cu potentiali parteneri in caz de necesitate si sa documenteze intregul proces (colectarea de materiale, prezentari, elaborarea minutelor, etc.).

Unitatede management

+ Personal logistic si admnistrativ

Facilitatori(Cate unul pe judet)

Nivel de pact

Judet + Nivel local



Competente necesare: 1- Foarte buna cunoastere a pietei muncii si situatiei sociale din regiune, in special in judetele Vaslui si Botosani 2- Buna cunoastere a actorilor din judetele mentionate si a competentelor acestora in sensul conceperii si dezvoltarii de proiecte 3 – Foarte bune capacitati de comunicare 3 – Buna perceptie a problemelor si dificultatilor potentiale pentru a permite interventii preventive 4 – Buna cunoastere a limbii engleze (neaparat vorbit si de preferinta si scris) 5 – Foarte buna experienta ca asistenta tehnica si monitorizare a proiectelor din perspectiva imputernicirii actorilor. 4. Observatii importante a) Este de preferat ca finantarea STP sa se faca direct la nivel central pentru a se evita sentimentul de “posesie” al oricaror parteneri implicati in ceea ce ar putea reprezenta un factor de subminare a dezvoltarii unui parteneriat solid si real. b) Alternativele pentru STP sunt, in opinia noastra, doua: STP este contractat la nivel regional (acces liber pentru toate organizatiile interesate si nu doar cele din Regiune chiar daca aceasta optiune ar fi in mod ideal mai buna) cu structura prezentata in fiecare din cele 8 Regiuni. A doua alternativa (precum model austriac de parteneriat) este contractarea unei structuri la nivel national cu o unitate de coordonare superioara unitatilor de gestionare (1 persoana in plus). Aceasta solutie are ca avantaje:

- Asigurarea unei mai mari corectitudini in serviciile asigurate in fiecare regiune - Capacitatea de a asigura o mai buna coordonare a activitatilor in diferitele regiuni si de

a organiza evenimente educative /de schimb in cadrul pactelor cu ajutorul diferitelor STP-uri regionale.

Principala problema in acest caz este gasirea unei organizatii care poate juca un rol neutru la acest nivel, fiabila in toate domeniile, in special pentru problemele financiare si cu competentele de natura tehnica /de continut necesare. (O posibilitate ar putea fi Fondul Roman de Dezvoltare).

Documents

2006 – 2008 REGIUNEA SUD MUNTENIA - Prima Pagină fonduri... · - Dezvoltarea de noi surse de locuri de munca in domeniul servicii pentru persoane fizice si societati, in special