Activitatile integrate si eficienta lor in actul
didacticArgument" Lasaticopilulsavada, sa auda, sa descopere, sa
cada, sa se ridice si sa se insele.Nu folositi cuvinte cand
actiunea, faptul insusi, sunt posibile."PestalozziPornind de la
acest indemn, trebuie sa-i invatam pe copii sa invinga
dificultatile prin interventii reale, posibile, sa-i situam in
dialog cu mediul sau sa-i facem sa-si exerseze capacitatea de a
opta si de a decide.Si ce alt loc mai potrivit decat GRADINIA putem
gasi pentru indeplinirea acestui scop nobil? Aici, departe de
forfota si apasarea cotidianului, copilul intra intr-un mediu cald,
protector si stimulativ, 21221v215v un mediu pe care il putem
asemui unei carti cu povesti in care literatura, muzica, artele
plastice, natura, miscarea, socialul sunt intr-un permanent dialog
intre ele si, implicit, cu copilul.Programa activitatilor
instructiv-educative in gradinita de copii prefigureaza doua mari
tendinte de schimbare in interiorul sistemului prescolar, in acord
cu prevederile programului educational care porneste de la ideea
necesitatii imbunatatirii calitatii educatiei la varstele timpurii,
pentru a putea raspunde exigentelor copilului prescolar de astazi.
Tendintele vizeaza crearea unui mediu educational adecvat, in
vederea stimularii continue a invatarii spontane a copilului si
pentru introducerea acestuia in ambianta culturala a spatiului
caruia ii apartine.De asemenea, noua programa a accentuat ideea de
folosire a contextului ludic si a invatarii active in stimularea
rutei individuale a invatarii, fapt pentru care a propus o abordare
educationala diferita. Abordarea educationala propusa de programa
prescolara se orienteaza asupra folosirii metodei proiectelor
tematice de grup, selectate, proiectate si elaborate cu ajutorul
copilului si in care brainstorming-ul, lucrul in echipa si actiunea
directa a copilului cu mediul sunt mijloacele de baza ale
procesului de predare-invatare.Integrarea curriculara in
gradinitaLiteratura pedagogica actuala descrie integrarea
curriculara drept omodalitate inovatoare de proiectarea
curriculum-ului, care presupune sintetizarea si organizarea
didactica a continuturilor din domenii diferite ale cunoasterii,
astfel incat sa se asigure achizitia de catre copii a unei imagini
coerente, unitare despre lumea reala. Termenulcurriculum integrat,
asa cum este definit de diversi autori (V. Chis,2001, Cretu. C.
1999, Cristea S. 2000) sugereaza in primul rand corelarea
continuturilor, insa acest demers necesita o abordare curriculara
in care punctul de pornire este cel mai adesea
finalitatea/finalitatile urmarite, in functie de care sunt alese
toate celelalte componente aleprocesului instructiv - formativ.In
practica educationala recomandarea proiectarii integrate a
curriculum-ului este considerata o provocare pe care invatamantul
prescolar si-a asumat-o atat la nivelul proiectarii documentelor
curriculare cat si la nivelul micropedagogic, al practicii zilnice.
Documentele curriculare care organizeaza activitatea educationala
in invatamantul prescolar asigura un cadru normativ care sustine
din plin abordarea integrata a curriculum-ului.Structurarea
flexibila a continuturilor ofera cadrelor didactice care lucreaza
la acest nivel o libertate de decizie aproape deplina cu privire la
tipurile de continuturi pe care sa le ofere copiilor si o autonomie
sensibil egala in privinta metodologiei de propunere a acestor
continuturi. Singura reglementare formala este data de sistemul
finalitatilor cu grade diferite de generalitate, predefinite, care
constituie punct de plecare pe tot parcursul procesului de
instruire si formare si, in final, in actiunea de evaluare a
performantelor invatarii. In plus, promovarea ideii planificarii pe
teme si incurajarea utilizarii metodei proiectelor in activitatile
didactice cu prescolarii sunt initiative ce expliciteaza si
facilitaza acest demers al abordarii integrate a
curriculum-ului.Valente formative si provocari ale
abordariiintegrate a curriculum-uluiArgumentele psihopedagogice in
favoarea dezvoltarii unui curriculum integrat sunt multiple.
Astfel, in planul profunzimii si solidaritatii cunostintelor
dobandite printr-o abordare, plusul calitativ este evident: cei
care identifica mai usor relatiile dintre idei si concepte, dintre
temele abordate in scoala si cele din afara ei; baza integrata a
cunoasterii conduce la o mai rapida reactivare a informatiilor;
timpul de parcurgere a curriculum-ului este sporit. In planul
relatiilor interpersonale integrarea curriculara si, in special,
metoda proiectelor incurajeaza comunicarea si reyolvarea sarcinilor
de lucru prin cooperare; in timpul derularii proiectelor se
dezvolta un "sens al comunicariii" si o perfectionare implicita a
modurilor de grupare; elevii devin mai angajati si mai responsabili
in procesul invatarii; curriculum-ul integrat promoveaza atitudini
pozitive. In ce priveste rolul cadrului didactic, acesta devine un
"facilitator", mai mult decat o sursa de informatii.Luand in
considerare aceste avantaje se recomanda abordarea integrata a
curriculum-ului sau a unor aspecte ale acestuia, fiind in acelasi
timp constienti de probemele complexe pe care un atare demers le
implica: abilitatea metodologica a cadrelor didactice pentru
integrarea curriculara; realizarea unei coordonari corecte intre
temele abordate din perspectiva integrata si temele abordate
clasic; stabilirea modalitatilor de evaluare a performantelor
individuale, mai ales in situatia invatarii prin cooperare,
acomodarea corecta a proiectelor si abordarii pe teme intr-o schema
orara coerenta.Modele de integrare curricularaLiteratura de
specialitate ofera o serie de modele de organizare si monitorizare
a curriculum-uluiintegrat.a)Modelul integrarii ramificate-
elementul central al acestui model estetema studiata, iar
detalierea experientelor de invatare se face, la un prim nivel, pe
domeniile de activitate prevazute in programa. La un al doilea
nivel de proiectare sunt considerate experientele de formare, pe
diversele dimensiuni psihofizice individuale: intelectuala,
afectiva, sociala, fizica. Avand in vedere finalitatile stabilite
pentru aceste 2 nivele, cadrul didactic alege continuturile ce se
inscriu in sfera temei centrale si care pot contribui la atingerea
finalitatilor.b)Modelul integrarii liniare (modelul hibridarii); in
acest nivel, integrarea curriculara se face in jurul unei
finalitati de transfer, de tipul "dezvoltarea comportamentului
social". Prin complexitatea lor si prin specificul integrat, aceste
finalitati se pot constitui ca (sub)domenii independente. Acest
model al proiectarii este aplicabil pentru finalitatile urmarite
pentru perioade mai indelulgate de timp si este foarte potrivit
pentru proiectarea interventiei educationale diferentiate si
individualizate cu scopuri recuperatorii sau de
dezvoltare.c)Modelul integrarii secventiale:in acest model,
cunostintele de aceeasi sfera ideatica sunt predate in proximitate
temporala:desi adordarea lor se face distinct, propunatorul
faciliteaza transferul achizitiilor invatate de la un domenii la
altul, prin comentariile, trimiterile, intrebarile, sarcinile de
lucru formulate. Priectarea pe teme, o cerinta de actualitate in
invatamantul prescolar romanesc, ilustreaza cel mai adesea acest
model de integrare curriculara.d)Modelul curriculum-ului
infuzionat:specificul acestui model consta in studierea unor teme
diverse din perspectiva unuicentru de interescare poate fi temporar
(de exemplu: o finalitate complexa, precum intelegera conceptului
de transformare reversibile / ireversibile, relatia
timp-transformare etc., analiza structurilor si compararea
structurilor naturale cu cele create de om) sau permanent (de
exemplu: studierea unei discipline optionale utilizand o limba
straina:educarea caracterului, continutul fiind parcurs in limba
engleza.e)Modelul integrarii in retea.Este solutia de integrare pe
care o preopune metoda proiectelor de investigare-actiune. Pornind
de la subiectul proiectului, copiii opteaza pentru o retea de teme
si resurse de studiu corelate cu tema centrala. Domeniul central si
cele corelate ale proiectului sunt ele insele teme
transdisciplinare si vor fi abordate ca atare. Neajunsul acestui
model este faptul ca aplicarea lui poate crea riscul multiplicarii
tematicii proiectului peste posibilitatile de monitorizare a
rezolvarii ei. Proiectarea dupa modelul integrarii in retea impune
cel putin doua nivele de planificare: constituirea unei harti
tematice in care, pornindu-se de la tema centrala, sunt
identificate subtemele ce vor fi parcurse si desfasurarea pe
categorii si tipuri de activitati a continuturilor ce vor rezolva
tema proiectului.f)Modelul polarizarii:implica stabilirea unui nou
domeniu de cunoastere (eventual optional) in jurul caruia, pentru
realizarea unor odiective specifice, sunt polarizate segmente din
alte discipline. Un exemplu in acest sens il poate constitui tema
"Vremea povestilor" in care dezvoltarea deprinderilor de comuncare
si alte finalitati se indeplinesc prin exploatarea continutului
povestilor din perspectiva mai multor categorii de activitati
prevazute in planul de invatamant.Sugestii de planificare a
activitatilorinstructiv-educativeProcesul instructiv-educativ
desfasurat in gradinita permite fiecarei educatoare, sau echipe de
educatoare, punerea in valoare a propriei experiente didactice,
prin activitati educative cu caracter integrat si cu o abordare
complexa a continuturilor.Se impune, asadar ca procesul educational
sa fie creativ, interdisciplinar, complex, sa-i stimuleze pe copii
in vederea asimilarii informatiilor.Educatoarea, managerul
intregului proces didactic, are libertatea de a alege - singura ori
in echipa, tipul de abordare a activitatilor cu prescolarii, in
functie de strategiile pe care le stapaneste.In activitatile
integrate accentul va cadea pe actiunile de grup si nu pe cele cu
intreaga clasa, in care o idee transcede granitele diferitelor
discipline si organizeaza cunoasterea in functie de noua
perspectiva, respectandtema de interes.Alaturi de abordarea
interdisciplinara, organizarea modulara si invatarea asistata de
calculator, predarea integrata a cunostintelor este considerata o
strategie moderna de organizare si desfasurare a continuturilor,
iar conceptulde activitate integrata se refera la o actiune in care
se imbratiseaza metoda de predare-invatare a cunostintelor,
imbinand diverse domenii si constituirea deprinderilor si
abilitatilor prescolaritatii.Integrarea este o maniera de
organizare oarecum similara cu interdisciplinaritatea, in sensul ca
obiectivele invatarii au ca referinta nu o categorie de activitate,
ci o tematica unitara, comuna mai multor categorii. Dar nu trebuie
sa facem confuzii intre cele doua concepte si sa identificam
interdisciplinaritatea( ca o componenta a mediului pentru
organizarea cunoasterii) cu integrarea ( ca o idee sau un principiu
integrator care rupe hotarele diferitelor categorii de activitate
si grupeaza cunoasterea in functie de tema propusa de educatoare
ori de copii). Integrarea, ca sintagma, este explicata ca revenirea
in acelasi loc, in aceeasi activitate, a mai multor activitati de
tip succesiv care conduc la atingerea obiectivelor propuse, la
insusirea continuturilor, la realizarea in practica a proiectul
didactic propus.In codul activitatilor integrate, abordarea
realitatii se face printr-un demers global, granitele dintre
categoriile si tipurile de activitati dispar, se contopesc intr-un
scenariu unitar si de cele mai multe ori ciclic, in care tema se
lasa investigata cu mijloacele diferitelor stiinte, evident,
continuturile au un subiect comun, care urmeaza a fi elucidat in
urma parcurgerii acestora si atingerii obiectivelor comportamentale
avute in vedere.Activitatile integrate vor fi cele prezente in
planificarea calendaristica, proiectate conform planului de
invatamant, orarului aferent nivelului de varsta, sustinute de
experienta cadrului didactic. Educatoarea organizeaza si desfasoara
activitati integrate generate de subiecte stabile planificate
pentru tot timpul anului. Aceste activitati pot fi desfasurate
integrat dupa scenariu elaborat de educatoare ce incepe cu
intalnirea de grup, initiata in fiecare zi si care se poate realiza
sub forma unei povestiri, a intalnirii cu un personaj, a vizitei
unei persoane adulte, prezenta unui animal, o intamplare traita sau
imaginata, un eveniment social sau eveniment special petrecut in
familie.Scenariul educatoarei ii orenteaza pe copii sa opteze
pentru diverse centre care ofera posibilitatea alegerii domeniilor
de invatare si a materialelor. Varietatea acestora incurajeaza
copii sa manifeste, sa observe, sa gandeasca, sa-si exprime ideile,
sa interpreteze date, sa faca predictii.Copiii isi asuma
responsabilitati si roluri in mocrogrupul din care fac parte,
participand la jocuri de rol interesante, initiate la sugestia
celor din jur sau create chiar de ei.La completarea scenariului ne
pot fi de un real folos vizitele, plimbarile, intalnirile cu
specialisti etc. Tematica acestora este aleasa incat prin
activitatile integrate sa se inlesneasca contactul cu lumea
inconjuratoare. In atentia echipei de educatoare se afla in
permanent, intreaga paleta de activitati ( la alegere, comune,
jocuri si activitati de dupa - amiaza) si modalitati de organizare
a acestora.Sugestiile prezentate sunt orientative si lasa loc
imaginatiei colegelor educatoare, pentru a-si organiza propiile
activitati integrate, in functie de grupa pe care o conduc si
temele abordate.Ofer in continuare o exemplificare:Tema
saptamanii:NaturaSubtema:Aspecte de iarnaLuni :Activitati alese: a)
Biblioteca: " Citim imagini cu aspecte de iarna"b) Stiinta: "Sortam
si decupam imagini pentru calendarul naturii"c) Constructii: (cu
pioneze) " Omul de zapada"Activitati obligatorii: a) Cunoasterea
mediului: lectura dupa imagini " A sositiarna"b) Activitate
muzicala " Tine baba iarna sfat" de L. ComesActivitati alese:
Educatie rutiera " Unde ne jucam/ ne dam cu saniuta? "Jocuri in aer
liber: " Oameni de zaopada"Marti :Activitati alese: a) Biblioteca:
" Cum este vremea" - convorbireb) Joc de rol: " De-a gospodinele"c)
joc de masa: " Ce se potriveste iarna"Activitati obligatorii: a)
Activitate matematica - joc didactic "6 nasturi pentru omul de
zapada"(predare-invatare)b) Educatie pentru societate: poveste
creata de copii: " Fapte bune, fapte rele"Activitati alese: jocuri
in aer liber "Urme in zapada"Miercuri:Activitati alese: a)
Biblioteca: " Formulam propozitii despre iarna"b) Arta: "Crengute
de brad cu promoroaca"c) Constructii: " Crengute de brad" (din
betisoare)Activitati obligatorii: a) Educarea limbajului:
povestirea educatoarei " Baba iarna face pozne" de Bogdanovb)
Educatie fizica: invatarea mersului in echilibru intre doua linii
trasate pe sol. Joc " Trecem puntea"Activitati alese: educatie
pentru sanatate: "Cum ne ingrijim sanatatea in anotimpul iarna"Joc
senzorial " Rece - cald"Joi:Activitati alese: a) Biblioteca:
repetam poezii despre iarnab) Stiinta: "Cum se formeaza partia de
schi, patinoarul"c) Joc de rol: " De-a doctorul"Activitati
obligatorii: a) Activitate matematica: compunerea si descompunerea
nr. 6 (exercitiu cu mat. individual).b) activitate practica: taiere
"Fulgi de nea"Activitati alese: concurs de
ghicitoriVineri:Activitati alese: a) Biblioteca: "Gaseste cuvantul
potrivit"b) Arta:modelaj - "Oameni de zapada"c) Joc de creatie: "
In lumea povestilor"Activitati obligatorii: a) Educarea limbajului:
povestirea copiilor " baba iarna face pozne"b) Activitate artistico
- plastica: pictura "Peisaj de iarna"Activitati alese: jocuri de
miscare alese de copiiActivitate gospodareasca: " Ordine la
jucarii"ConcluziiReusita predarii integrate a continuturilor in
gradinita tine in mare masura de gradul de structurare a
continutului proiectat, intr-o viziune unitara, tintind anumite
finalitati. Invatarea intr-o maniera cat mai fireasca, naturala pe
de-o parte si, pe de altaparte, invatarea conform unei structuri
riguroase sunt extreme care trebuie sa coexiste in curriculum-ul
integrat.De retinut este faptul ca prescolarii trebuie sa invete
intr-o maniera integrata, fiecare etapa de dezvoltare fiind strans
legata de cealalta. Activitatile integrate sunt oportune in acest
sens, prin ele aducandu-se un plus de lejeritate si mai multa
coerenta procesului de predare-invatare, punand accent deosebit pe
joc ca metoda de baza a acestui proces.Activitatea integrata se
dovedeste a fi o solutie pentru o mai buna corelare a activitatilor
de invatare cu viata societatii, cultura si tehnologia
didactica.
Jocuri in sprijinul desfasurarii activitatilor matematice din
gradinitele de copii
Jocuri in sprijinul desfasurarii activitatilor matematice din
gradinitele de copiiGradinita cu Program Prelungit Nr.56
ConstantaIn gradinita jocul este activitatea de baza si se
regaseste in toate ariile de activitate,realizand procesul de
invatare intr-un mod atractiv, antrenant si usorasimilabil de catre
copil.Copilul se joaca de la intrarea in gradinita pana la micul
dejun, in timpul activitatilor didactice de dimineata, apoi se
joaca serios in cadrul activitatilor commune, apoi se distreaza
jucandu-se in timpul activitatilor complementare si numai la pranz
opreste temporal jocul, el urmand sa isi reia cursul la plecarea
acasa, unde bineinteles, copiii se joaca.Activitatile matematice
din gradinita, dezvolta la copii abilitatile de a utiliza numerele
si cifrele, de a efectua operatii de adunare si scadere, de a
compune si rezolva probleme implicand cele doua operatii
aritmetice. Dar simpla imitatie, reproducerea, duc intotdeauna la
pasivitate intelectuala, motiv pentru care gandesc ca jocurile,
indiferent de gradul lor de dificultate, antreneaza copiii sa
alcatuiasca ei insusi probleme si sa descopere modalitatile de a le
rezolva prin efort propiu. Voi prezenta in continuare jocuri in
care prescolarii au fost pusi in situatia de a rezolva sarcini
matematice utilizand strategii si modalitati diverse.1. Robotelul
joc logicSe recomanda copiilor de nivel IScopul: recunoasterea
formelor geometrice (rotund, patrat, triunghi) si a culorilor
(rosu,galben, albastru); gruparea acestora dupa forma si
culoare.Obiective-sa recunoasca formele geometrice-sa le
denumeasca-sa grupeze dupa criteriul formei-sa se grupeze dupa
culoare-sa manifeste bucuria de a se juca cu Robotel si satisfactia
rezolvarii corecte a sarcinii de jocRegula jocului: Copiii
semnalati de Robotel vor ridica jucaria de anumita forma
geometricadupacare o vor denumi.Raspunsul corect este marcat de
Robotel cu beculetul verde aprins. In caz contrar, un alt copil va
intervene pentru a da raspunsul corect.Material:Robotel
jucarieTrusa Logi IStegulete colorate in rosu, galben, albastru,
fiecareDesfasurarea jocului: grupa de copii va fi organizata in
semicerc cu fata catre Robotelul jucarie.Acesta este prevazut cu un
beculet verde luminos. De asemenea, miscarea si semnalul sonor emis
de Robotel va ajuta la declansarea actiunii copiilor. Spre exemplu,
atunci cand Robotel va ridica forma rotunda (actionat de catre
educator) copiii care au aceasta piesa geometricao vor ridica la
randul lor. Un singur copil insa o va denumi cu voce tare: aceasta
jucarie este de forma rotunda si o va aseza in dispozitivul de
forma rotunda. Robotelul va marca raspunsul corect cu semnalul
luminos de culoare verde. Altfel, beculetul nu se va aprinde pana
cand sarcina didactica nu se va rezolva corect. Jocul se desfasoara
pana cand vor fi epuizate toate piesele.Varianta: copiii vor fi
anuntati ca se vor juca altfel cu Robotel.Acesta prezinta, pe rand,
3 stegulete colorate in rosu, galben, albastru. La piept, fiecare
copil a primit un ecuson cu una dintre cele 3 culori. La semnalul
lui Robotel copiii se vor grupa dupa culoarea indicata pe ecuson.
Se vor schimba ecusoanele si jocul poate continua.2. ScauneleleGrup
de 10 copii, nivelul IIScopul: verificarea numaratului in limita
1-10, raportarea numarului la cantitate, dezvoltareaorientarii
rapide in spatiu.Obiective:-se numere in limita 1-10-sa raporteze
prin corespondenta de 1 la 1-sa recunoasca cifrele-sa manifeste
viteza de reactie-sa se deplaseze in jurul scaunelelor-sa respecte
regulile de jocRegula jocului: copiii se vor aseza pe scaunelele
numerotate de la 1 la 10, la semnalul educatoarei vor alerga in
jurul scaunelelor.Intre timp, educatoarea sustrage un scaunel
astfel ca un copil va ramane in picioare, exclus din
joc(temporar).Sevor numara copiii ramasi in joc.Material:10 scaune,
cifre de la 1 la 10, ecusoane, fluierDesfasurarea jocului: jocul se
desfasoara sub forma de intrecere.C ine va ramane in joc pana la
epuizarea celor 10 scaune va fi declarat invingator. Se vor alege
doua grupe a cate 10 copii: o grupa reprezinta jucatorii, cealalta
grupa suporterii, cu posibilitatea de a se roti.La semnalull
educatoarei(din fluier)copiii se vor ridica de pe scaune si vor
alerga in jurul acestora cu atentie.La al II lea semnal fiecare
copil va cauta sa ocupe un loc pe scaunel indifferent de ordinea
numeratorii lor sau de locurile ocupate inainte.Pentru ca
educatoarea va sustrage cate un scaunel la fiecare joc, ea va
intreba:ce scaunel lipseste?Copiii raspund dupa sesizand dupa cifra
afisata pe scaun:lipseste scaunelul cu cifra5sau al cinci-lea
scaunel.Educatoarea supune atunci copiii la o noua incercare
intrebandu-i:cati copii au ramas in joc?Copiii vor raspunde dupa ce
vor numara. Jocul se continua pana la epuizarea
scaunelelor.VariantaJocul se poate desfasura in mod similar dar cu
numaratul in ordine crescatoare .Se asaza primul scaunel, vor veni
doi copii, apoi trei, .Al catelea scaunel am asezat?Cu ca sunt mai
multe(mai putine)scaunele?Cate ne-ar mai trebui sa fie pentru toti
copiii?(problematizare)3.Triunghiul lui IstetilaScopul: rezolvarea
problemelor de adunare si scadere in limita 1-10Obiective: -sa
numere de la 1-10, din 2in 2, din 3in 3;-sa recunoasca cifrele;-sa
efectueze operatii de adunare si scadere;-sa fie capabili de
performante-sa manifeste dorinta de afirmareRegula jocului:I.
Copilul numit va numara in ordinea ceruta, cu si fara simboluri
mtematice.Un pisoi cu labe moi0,2,10numara din 2 in 210,82Acum
iata-l pe Grivei0,3,9Numarand din 3 in 39,6,3II. Se distribuie
copiilor cate un triunghiIstetilape laturile caruia sunt dispuse
cerculete.In fiecare cerculet va scrie(aseaza tot atatea
buline)cifra potivita astfel incat insumandu-le sa dea rezultatul
10.Cel ce gaseste primul solutia vine la panou si o prezinta.
ooooooooooooDesfasurarea jocului: Istetila propune copiilor un joc
cu cercuri. Se anunta ca este vorba despre Triunghiul lui
Istetilasi se adreseaza celor ce doresc sa devina asemenea lui .Se
ex-plica regula jocului, pe etape.Copilul care vine cu solutia
gasita are posibilitatea sa aleaga orice varianta doreste; daca
rezolvarea nu este corecta, se poate adresa grupului Istetila,
ajuta-ma!Cine va gasi solutia corecta va fi declarat Istetilasi va
primi un stimulent simbol.4.BrutariiScopul : verificarea
numaratului in limita 1-10 si raportarea numarului la cantitate;
masurarea cantitatii cu unitati nestandardizate.Obiective : -sa
interpreteze roluri;-sa numere in limita 1-10;-sa masoare
cantitati;-sa raporteze cantitatea la valoare;-sa selecteze, sa
ordoneze;-sa cante, concomitant cu actiunea;-sa aiba stisfactia
lucrului facut bine;-sa interactioneze in grup.Regula jocului: 2
copii brutari vor veni sa numere sacii de grau si sa-i eticheteze
cu numarul corespunzator(unul numara, celalalt scrie) in acelasi
mod se va proceda la masurarea ccelorlalte cantitati , de apa si
faina necesara aluatului.Urmeaza apoi numararea painilor
modelate.Jocul fiind complex regula se va explica pe etape.
Materiale:faina, apa, recipiente de masurat, recuzita,
echipamenteDesfasurarea jocului:se anunta jocul stabilindu-se
regula de inceput, materialele folosite.Pe fondul muzical al
canteculuiBrutariise desfasoara actiunea de preparare a
painii:Astazi noi suntem brutarifacem paini rotunde, marifaina,
drojdie, apa, sare,punem in covata mareCu ajutorul recipientelor se
masoara ingredientele, se framanta aluatul, dupa care se vor modela
painile.Din aceasta clipa incepe numaratul lor, coacerea, s.a.Prin
joc copiii utilizeaza cunostinte matematice, selecteaza, ordoneaza,
in functie de cerintele jocului, aplica notiunile insusite intr-un
context inedit, interesant, interiorizandu-le,
experi-menttand.Rolul educatoarei consta doar in dirijarea
invatarii, explicarea unor situatii problema necunoscute, trezeste
curoizitatea, incurajaza copilul in fata noului, motiveaza
actiunile si stimuleaza rezultatele pozitiveJOCUL DIDACTIC JOCUL
DIDACTIC
CUPRINS:*JOCUL DIDACTIC *JUCARIA DIN GRADINITA *CULTIVAREA
CREATIVITATII A ELEVILOR *MEMORIA SCOLARULUI
JOCUL DIDACTIC DEFINITII ALE JOCULUI DIDACTIC: Jocul didactic
este una dintre cele mai accesibile forme de activitate datorata
originalitatii sale specifice;impletirea stransa a jocului cu
activitatea;imbinarea elementelor de joc cu sarcina didactica.Jocul
didactic este un important mijloc de educatie care pune in valoare
si antreneaza capacitatile creatoare ale scolarului.Rolul si
importanta jocului consta in fapul ca el faciliteaza procesul de
asimilare,fixare si consolidare a cunostintelor.Datorita
caracterului sau formativ jocul influienteaza dezvoltarea
personalitatii copilului.Eduard Claparide spunea ca principala
trebuinta a copilului este jocul,este activitatea ce-i permite
copilului sa se manifeste conform naturii sale,sa treaca pe
nesimtite la munca serioasa. Jocul este considerat azi in teoria
pedagogica ca modalitate de asimilare a realului la activitate
proprie(Jean Piaget),asigurand copilului largi posibilitati de
activism intelectual.Jocul este practica dezvoltarii si in
consecinta in perioada copilariei el este adoptat pentru multiplele
sale functii formative.Prin joc,copilul isi imbogateste viata
afectiva si in acelasi timp dobandeste in mod progresiv capacitatea
de a-si stapanii emotiile. CARACTERISTICI ALE JOCULUI
DIDACTIC*jocul este voluntar,autodeterminat,fara un scop
anume,liber de constrangere,de seriozitatea cotidiana,activeaza
fantezia,faciliteaza experienta si prelucrarea datelor experientei
cotidiene.*jocul pleaca de la premisa ca are un scop,dar este
deschis modificarilor,copii reflecta lumea inconjuratoare si se
adapteaza la realitatile vietii.*prin jocuri copii invata cu
placere,devine interesat fata de activitatea ce se desfasoara,ce-i
timizi devin cu timpul mai volubili,mai activi si obtin mai multa
siguranta in raspunsuri.*valoarea principala a jocului rezulta din
faptul ca-i face pe copii participanti nemijlociti,direct
interesati la propria lor formare.*reusita jocului didactic este
proiectarea,organizarea si desfasurarea lui metodica,de modelul in
care invatatorul stie sa asigure o concordanta deplina intre toate
elementele cel definesc.
JOCUL DIDACTIC IN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV Jocul didactic
este un mijloc de facilitare a trecerii timpului copilului de la
activitatea dominanta de joc la ceea de invatare.Jocul didactic
prezinta ca nota definitorie imbinarea armonioasa a elementului
instructiv cu cel distractiv,asigurand o unitate deplina intre
sarcina didactica si actiunea de joc. Aceasta imbinare a
elementului instructiv-educativ cu cel distractiv face ca pe
parcursul desfasurarii sale,copii sa traiasca stari afective
complexe care declanseaza,stimuleaza,intensifica participarea la
activitate,cresc eficienta acestuia si contribuie la dezvoltarea
diferitelor componente ale personalitatii celor antrenati din joc.
Jocurile didactice pot contribui la realizarea unor obiecte
educationale variate si complexe care pot viza dezvoltarea fizica a
copilului in cazul jocurilor motrice,sportive sau dezvoltarea unor
subteme ale vietii psihice.
ELEMENTE COMPONENTE ALE JOCULUI*scopul jocului*continutul
jocului*sarcina didactica*regulile jocului*elementele de joc Scopul
jocului reprezinta o finalitate generala spre care tinde jocul
respectiv si se formuleaza pe baza obiectivelor de referinta din
programa activitatilor instructiv-educativ. Continutul jocului
include totalitatea cunostintelor,priceperilor si deprinderilor cu
care copii opereaza in joc. Sarcina didactica indica ce anume
trebuie sa realizeze efectiv copii pe parcursul jocului pentru a
realiza scopul propus. Regulile jocului concretizeaza sarcina
didactica si se realizeaza legatura dintre aceasta si actiunea
jocului. Elementele jocului includ caile,mijloacele folosite pentru
a da coloratura placuta,atractiva,distractiva activitatii
desfasurate. CLASIFICAREA JOCURILORExista mai multe criterii de
clasificare a jocurilor didactice: 1)Dupa scopul educational
urmarit,jocurile se pot clasifica:*jocuri de miscare -care urmaresc
dezvoltarea calitatilor,priceperilor si deprinderilor
motrice.*jocuri de exersare a pronuntiei corecte*jocuri de atentie
si orientare spatiala*jocuri de dezvoltarea
memoriei,gandirii*jocuri de expresie afectiva 2)Dupa sarcina
didactica urmarita ,jocurile se pot clasifica:*jocuri pentru
fixarea si sistematizarea cunostintelor*jocuri de transmitere si
insusire de noi cunostinte*jocuri de verificare si evaluare a
cunostintelor,priceperilor si deprinderilor 3)Dupa
continut,jocurile se pot clasifica:*jocuri didactice pentru
cunoasterea mediului inconjurator*jocuri didactice cu continut
matematic*jocuri didactice pentru educarea limbajului 4)Dupa locul
care il ocupa in activitate jocurile se pot clasifica:*jocuri
organizate ca activitate de sine statatoare*jocuri integrate in
activitate CONCLUZII Din punct de vedere educativ trebuie sa fie
asigurata o justa proportionare a jocului cu munca,elementul
distractiv cu efortul fizic si intelectual. In scoala se pot
organiza si jocuri didactice interdisciplinare in care se imbina
sarcini didactice in diferite domenii de cunoastere,ele au aceasi
structura si respecta aceeleasi conditii de realizare ca si jocul
didactic dintr-un singur domeniu de activitate.Jocul didactic are o
valoare deosebit de importanta in dezvoltarea capacitatii si
formarea personalitatii acestora in activitatile
instructiv-educative.
BIBLIOGRAFIE:Glava A, Glava C(2002)Introducere in pedagogia
prescolara,Ed Dacia Cluj-NapocaOzunu D,Pedagogia prescolara si
ajocului,Ed Genesis,Cluj-NapocaCurriculum pentru invatamantul
prescolar 3/6/7 ani MECT
Filipoiu Raveca-Viorica
JUCARIA IN GRADINITA
MOTTO: "Nu stiu altii cum sunt ,dar eu, cand ma gandesc la locul
nasterii mele,la casa parinteasca din Humulesti,la stalpul hornului
unde lega mama o sfara cu motocei la capat,de crapau matele
jucandu-se cu ei,la prichiciul vetrei cel humulit,de care ma tineam
cand incepusem a merge copacel,la cuptiorul pe care ma
ascundeam,cand ne jucam noi,baietii,de-a mijoarca,si la alte jocuri
si jucarii pline de hazul si farmecul copilaresc,parca-mi salta si
acum inima de bucurie". Ion Creanga
" Nu este exagerat a spune ca in viata copilului jucaria ocupa
acelasi loc pe care il detine cartea in viata omului adult.Este
prea putin sa definim jucaria drept un obiect anume destinat pentru
jocurile copiilor.De aceea ,jucaria reprezinta pentru copil un
indragit prieten de viata.Ea stimuleaza fortele lui de creatie ,ii
inflacareaza fantezia,ii alimenteaza trairile afective,genereaza
noi dorinte,preferinte sentimente si interese.Putem observa cu cata
seriozitate trateaza prescolarul jucaria si schema sa de
functionare,cu cata grija o protejeaza,ferind-o de eventualele
neglijente sau rautati ale celor din jur."
JUCARIA CUMPARATA
Dupa ce a cunoscut-o,in miscare ,sau static,cauta sa-i afle
secretele alcatuirii,ceea ce pentru unii parinti poate sa insemne
doar o neacceptabila inclinare spre stricaciune.De indata ce
copilul tinde sa desfaca jucariile in partile componente,aceasta
reprezinta un mare semn de rationalitate.In realitate este un
castig profund de imaginatie,de gandire conexiva,de indemanare si
de finalitate a muncii,pentru ca ,jocul este in copilaria mica,o
munca si trebuie cultivat ca atare. ALTERNAREA JOCURILOR Din
propria activitate didactica pot spune ca esentiala este combinarea
si alternarea de jocuri:cele constructive cu cele analitice,cele
individuale cu cele sociale,cele simple cu cele complexe. Jocurile
de constructie au marele avantaj de a-l invata pe copil cum sa
genereze unitatea din parti aparent fara legatura,dar de indata ce
intregul este infaptuit nu mai are aceeasi relevanta destramarea sa
pentru a ajunge la starea initiala. Jucariile si jocurile strict
individuale pot si trebuie alternate cu cele care dezvaluie lumea
sociabilitatii,a conlucrarii sau competitiei umane,a priceperii si
intelegerii semenilor.Jucaria este indragita de copii incepand cu
primele luni de viata cand este doar manipulata,ca in mod
treptat,aceasta sa devina un obiect important in procesul
instructiv educativ organizat. In alegera jucariilor este bine sa
aiba in vederea respectarea unor cerinte si anume:*sa fie simpla ca
functionalitate*sa aiba dimensiuni raportate la posibilitatile de
minuire ale copiilor*sa redea cu exactitate realitatea pentru a
putea fi recunoscute de copii,animale,flori,fructe,mobilier.*sa fie
confectionate dintr-un material trainic pentru a rezista la toate
incercarile la care le pune copilul. Aceste criterii au un rol
deosebit in munca educativa,deoarece prin forma lor si mai ales
coloritul lor,jucariile se servesc numai ca obiecte de
distractie.Jocul este atat de important pentru copil pana la varsta
de 6 ani cand copilul intra la scoala.A ignora jocul copiilor este
o greseala,dar a-l absolutiza la toate varstele este o greseala in
sens contrar,in realitate jocul cunoaste o evolutie in functie de
varsta,iar importanta sa nu e egala la toate varstele copilariei.
Copilul de la 3 ani ii place tot ce are roti,de aceea adora
masinutele,carucioarele si trenurile.Copilul de la 3 si jumatate la
4 ani,in aceasta perioada copilul are un prieten imaginar,pe care-l
inventeaza pentru a-i tine companie.Copiliu de la 4 ani si jumatate
este borbaret,plin de imaginatie,este la varsta "marilor
inventii",el inventeaza povesti bogate,in care el este personajul
principal al aventurilor.Copilul de la 4 ani si jumatate la 5 ani
progreseaza si isi dezvolta caracteristicile de la 4 ani..la
aceasta varsta copilul prezinta interes pentru jocurilevcare il
ajuta sa-si dezvolte aptitudinile necesare lecturii si
scrisului.Copilul de la 5 ani la 5 ani jumatate este mai calm si
realist,devine capabil sa-si apere punctul de vedere intr-o
conversatie,copilului ii place tot mai mult sa i se citeasca,dar
gustul pentru povestile mai apropiate de realitate,sau povestile cu
aventuri iau progresiv locul basmelor cu zine sau cu animale care
vorbesc.Copilul de la 5 ani si jumatate la 6 ani continua sa
castige in maturitate si isi dezvolta in continuare capacitati pe
care le avea deja acum 6 luni,lasa deoparte bicicleta mica si
incearca sa mearga pe o bicicleta adevarata.Copilulu cunoaste acum
mai multe litere ,socoteste bine,si numara cu usurinta pana la 20
de obiecte.,este pregatit si dornic sa intre la scoala primara.
BIBLIOGRAFIE:"Jocuri pentru copii de la o zi la 6 ani",Anne
Bacus,Ed.Teora"Copilul si jocul",Revista pedagogica"Copilul de la 3
la 6 ani"Anne Bacus,Ed .Teora"Intre parinte si copil"Dr.Haim
G.Ginott Ed.Humanitas"Jocurile traditionale de copii" Ivan Essev
Ed.Excelsior Timisoara Referat - Jocul didactic
Pedagogia ne nva cjoculsatisface n cel mai nalt grad nevoia de
activitatea copilului, generat de trebuine, dorine, tendine
specifice copilului.De aceea, jocul constituie o form de
manifestare ntlnit la copiii tuturor popoarelor; din cele mai vechi
timpuri, a fost, este i va rmne tovarul nedesprit al
copilriei.mbrcnd forma jocului, activitatea este tot att de necesar
dezvoltrii psihice i fizice a copilului, ca i lumina soarelui.Jocul
este una dintre activitile prin care copilul nva s cunoasc lumea
real. El influeneaz toate aspectele dezvoltrii colarului :
percepia, memoria, gndirea, imaginaia, sentimentele, interesele,
voina. La vrsta micii colariti se observ o trecere foarte complicat
de la dominaia jocului de manipulare, micare, construcie simpl,
individual la jocurile colective, cu roluri, jocuri n care apar
conductori, condui, jocuri n care se respect reguli, norme de
comportament.Deci, la aceast vrst este practicatjocul
simbolic.JeanPiaget arta c jocul simbolic poate servi la lichidarea
conflictelor i la compensarea trebuinelor nesatisfcute.Jocul nu
constituie o simpl joac pentru copil, ci, prin joc, copilul cunoate
i descoper lumea i viaa.Perioada micii colariti se caracterizeaz
prin dilatarea vieii interioare ce are o independen relativ ca i
jocul care este dominat de proiecii mai ample dect la vrsta
anterioar.Trebuie inut cont de faptul c priceperile, deprinderile,
cunotinele copilului sun limitate, iar jocul este cel care rezolv
contradiciile ntre dorina copilului pe de o parte, i posibilitile
lui reale, pe de alt parte.Gndirea micului colar se dezvolt n strns
legtur cu limbajul i activitatea pe care o desfoar. Formele de joc
l pun n situaia de a stabili legturi ntre fenomene concrete .Prin
joc copilul i dezvolt imaginaia, sensibilitatea, afectivitatea;
jocul n echip contribuie la socializarea copilului .n cadrul
procesului de nvmnt,jocul este conceput ca mijloc de instruire i
educare a copiilori ca procedeu didactic derealizare a obiectivelor
operaionale specifice anumitor coninuturi.Jocul ca mijloc de
instruire i educareestejocul didactic, care reprezint forma ideal
de rezolvare a problemelor de nvare i de instruire, adecvat, n
special, vrstei precolare.Pentru nvmntul primar, jocul didactic
este o specie de joc care mbin armonios elementul instructiv i
educativ cu elementul distractiv ,este un tip de joc prin care
nvtorul consolideaz, precizeaz i verific cunotinele predate
elevilor, le mbogete sfera de cunotin .Orice joc are :-o structur (
coninutul );-reguli sub forma unor succesiuni ordonate .Rolul
regulii este acela de a pstra structura i desfurarea jocului.n
cadrul activitii de nvare a citit scrisului,jocul
didacticesteutilizat ntr-o mare msur.n primul rnd, materialul
lingvistic se caracterizeaz printr-un mare grad de abstractizare, n
contradicie cu gndirea concret-intuitiv a copilului de 6-7 ani,
elev n clasa I. Armonizarea acestor aspecte contradictorii se poate
realiza prin intermediuljocului didactic.n continuare, voi prezenta
cteva exemple de jocuri didactice utilizate n vederea realizrii
pronuniei corecte, element de baz n nvarea citit-scrisului.
Jocul silabelorScop: formarea de cuvinte bisilabice i
trisilabice, pornind de la osilab dat.Desfurare : nvtorul angajeaz
n joc elevii pe rnduri de bnciVizeaz copii ( n final pe toi )
propunndu-le osilab, de la care vor forma cuvinte bisilabice sau
tri-silabice;bu- nic- ni-ca.Ritmulvioi va fi accentuat de rostirea
sacadat a versurilor: Noisi-la-beamg-sitico-rectle-ampo-tri-vit.
Citete i potrivete!Scop: activizarea vocabularului, sesizarea
componenei grafice iortografice a cuvntului.Materiale : jetoane cu
imagini ale unor obiecte, fiine i jetoanecu cuvinte scrise cu
litere de tipar.Desfurare: fiecare elev extrage dintr-un plic un
jeton cu o ima-gine; recunoate imaginea, apoi caut jetonul cu
cuvntulcorespunztor imaginii.ScaraimaginilorScop: consolidarea
despririi cuvintelor n silabe.Desfurare : conductorul jocului scrie
o silab de nceput.Ea trebuie s fie completat cu alte silabe, astfel
nct sobincuvinte care cuprind 3-4 silabe.Eu spun una, tu spui
multe!Scop: familiarizarea elevilor cu forme flexionare ale
substantivelordup numr.Desfurare: nvtorul rostete un substantiv la
numrul singularelevii trebuie s gseasc i s rosteasc( sau s scrie )
for-ma de pluralcorespunztoare:coal-coliVariant : Eu spun multe, tu
spui una!Cautgreeala!Scop: dezvoltarea capacitii de a gsi greeala
ntr-un text scrisi de a o corecta.Materiallingvistic selectat :Pe o
srm de telegrafeste10 vrbii,Una dineiciripesc mai tare.
Fdin unadou!Scop: transformarea cuvintelor monosilabice n
cuvinte bisilabice.Material : fie de lucru care conin cuvinte
monosilabice.Desfurare: nvtorul cere elevilor s scrie aceleai
cuvinte dincoloana1 n aa fel nct s aib dou silabe
:mr-mrul-mererac-ra-cul-ra-ciiVariant :F din dou,
una!sear-seri;moar-moricoal-coli.
CLASA a II-aCuvinte enigmaticea)Rescriei cuvintele, ncepnd cu
ultima liter !CUCUNUAPAAAb)Peste tot scriei acelai cuvnt care s se
poat citi din oricedirecie!
Cuvinte ... cuvinte!( ortografie )S descoperim, n propoziii,
sensul cuvintelor :a)aceea,acea,aceia,aceeai,aceiai, acelai,
aceleai.nsumi,nsui,nsi,nsui.
Att exerciiul ct i jocul didactic cunosc o multitudine
devariante, unele identificate n culegeri de exerciii i jocuri,
altele fiind createde nvtor.Valenele acestor metode se nscriu n
ariaformativ- educativului, fiind acceptate i preferate de elevi.n
vederea mririi eficienei acestora, nvtorul trebuie s respecte unele
condiii i anume:- s fie efectuate n mod contient,s antreneze elevul
n gsirea soluiilor corecte;- s se evite folosirea acelorai exerciii
sau jocuri didactice, deoarece aceasta duce la instalarea
monotoniei i a lipsei de interes ;-s se asigure gradarea acestora,
privind dificultile de nelegere i rezolvare pentru a contribui la
dezvoltarea gndirii, imaginaiei i creativitii elevilor;-exerciiile
i jocurile didactice s asigure elemente de noutatei de diversitate,
pentru a strni interesul i curiozitatea elevilor;- s mbine armonios
activitatea individual cu cea n grup, activitatea independent cu
cea frontal, mrindu-se astfel, caracterul activ participativ al
acestor metode didactice. Prin solicitare i exersare, procesul de
nvmnt ofer un prilej de afirmare i valorificare maxim i pe multiple
planuri a potenialului de cunoatere i de creaie a
elevilor.Participarea poate fileagnul creativitii, al afirmrii, al
realizrii de sine.( I. Cerghit).JOCURI DIDACTICEJOCURI PENTRU
FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALEJoculF ce i spun!Scopul:identificarea
prilor propriului corp.Obiective de referin:s arate diferite pri
ale corpului, s execute la comand verbal diferite micri.Desfurarea
joculuiPropuntorul cere copiilor s aeze mna dreapt pe ochiul drept,
pe ochiul stng, pe genunchiul drept, pe genunchiul stng. S aeze mna
stng pe cotul drept, pe piciorul drept. Saeze simultan mna stng pe
ochiul drept i dreapta pe ochiul stng, i aa mai departe pen-tru
alte pri ale corpului. Se lovesc cele dou mini una de alta, apoi
genunchiul stng cu m-na dreapt, din nou cele dou mini mpreun, apoi
mna stng lovete genunchiul drept, celedou mini se lovesc mpreun,
etc. Combinaiile pot fi variate la nesfrit.Adaptarea unei melodii
care s ritmeze loviturile face ca participarea elevilor s fie i
maitotal.JoculDin buceleScopul:reconstituirea unui obiect din prile
lui componente.Obiective de referin:s asambleze, s reconstituie
imaginea desenat a corpului uman dinbucele tiate.Resurse
didactice:un plic cu toate elementele necesare pentru fiecare elev,
desenul corpuluiuman pecare trebuies-lreconstituie
elevii.Desfurarea joculuiCadrul didactic va mpri tuturor elevilor
cte un plic care conine bucele tiate ale unuidesen ce reprezint
corpul uman. Propuntorul va arta elevilor desenul corpului uman pe
caretrebuie s-l obin ei asamblnd bucelele tiate din plic. Se va
stabili timpul de lucru .Acest joc se poate desfura i sub form de
concurs. Numele elevilor va fi scris pe tabl in funcie de
rapiditatea i corectitudinea executrii sarcinii vor fi ctigtorii
concursului. Lo-cul I va fi elevul care n cel mai scurt
timpareconstituit corect imaginea desenat a corpuluiuman.JoculS
aezm masaScopul:recunoaterea poziiei obiectelor fa pe propriul
corpi stabilirearelaiilor dintre ele.Obiective de referin:s pun
masa, s aeze corect farfuriile i tacmurile.Resurse didactice:set de
menaj pentru ppu.Desfurarea joculuiPropuntorul cere copiilor s pun
masa, s aeze farfuriile, apoi cuitele i lingurile ladreapta i
furculiele la stnga. Fiecare copil aranjeaz un tacm complet,
adoptnd poziiacare i este mai uoar. Un copil aeaz masa cu patru
tacmuri fr s-i schimbe locul fixat.Ceilali copii controleaz dac
masa este pus corect, aezndu-se n chip de consemn.Pentru a corecta
greelile este invitat copilul care a pus masa s se aeze n faa
fiecrei far-furiiSPUNE CE AI GUSTAT?
SCOPUL:Educarea sensibilitatii gustative,olfactive,tactile i
vizuale prin antrenarea analizatorilor
corespunzatori;perfectionarea posibilitatilor de asociere a unor
insusiri cu obiectele carora le apartin.SARCINA
DIDACTICA:Recunoasterea si denumirea corecta a gustului a unor
alimente de baza si a unor insusiri stabilite prin intermediul
celorlanti analizatori,raportarea insusirilor la obiectele care le
poseda.REGULILE JOCULUI:Copilul,legat la ochi,trebuie sa determine
alimentul dupa pipait,gust,miros si sa-l denumeasca.Vecinul lui
confirma corectitudinea raspunsului si cauta un aliment cu gust
asemanator.MATERIAL DIDACTIC:Zahar,lamaie si alte alimente cu gust
dulce,acru,sarat,amarui.Indicatii pentru organizarea si
desfasurarea joculuiEducatoarea cheama la masa ei un copil pe care
il leaga la ochi,apoi il serveste un aliment pe o farfurie.La
semnalul ei"gusta si spune ce este"el gusta si spune ce a
mancat.Daca e cazul,copilul are voie sa cerceteze alimentul si cu
alti analizatori,pentru a-l recunoaste.Vecinul copilului este
chemat sa verifice daca raspunsul este corect si cauta pe masa
educatoarei un alt aliment cu gust asemanator si-l arata
copiilor.In coplicarea jocului,educatoarea spune ce gust are
alimentul respectiv,iar copiii indica alimente cu gust
corespunzator.Castigator este copilul care denumeste cel mai mare
numar de alimente cu gust asemanator.In functie de nivelul
grupei,cerintele pot sa fie mai diferentiate(alimente sarate,mai
putin sarate,alimente cu gust dulce acrisor)
FLUTURII VIN LA FLORI
SCOPUL:Consolidarea si verificarea cunostintelor copiilor despre
culori si a denumirilor lor;educarea rapiditatii si independentei
in actiune.SARCINA DIDACTICA:Raportarea corecta a culorilor la
lucruri de aceiasi culoare.REGULILE JOCULUI:Copiii care au un
fluture de aceiasi culoare cu cea a florii indicate de
educatoare,vin la semnal si se aseaza pe floare,dupa ce unul dintre
ei a denumit-o.MATERIAL DIDACTIC:Flori confectionate din carton in
culorile:rosu,verde,galben,albastru,alb,si pentru fiecare copil
fluturi din hartie creponata de aceiasi culoare.(macheta sau tabla
magnetica)Indicatii pentru organizarea si desfasurarea
joculuiFlorile de dimensiuni mai mari vor fi asezate sau afisate pe
rand pe macheta.Copiii vor avea doi-trei fluturi de diferite
culori.Dupa prezentarea floriiun copil ii denumeste culoarea in
timp ce ceilanti copii selecteaza fluturele de aceiasi culoare si
ii aseaza langa floare.Jocul continua pana se epuizeaza toti
flururii.Se impart copii in"fluturi si flori"in numar egal iar la
semnal se formeaza perechi dupa culoare.Fiecare pereche denumeste
culoarea pe care o are.In partea de incheiere a jocului se impart
copiii din grupa in fluturi si flori.O parte din ei sunt (fluturi
de diverse culori) iar o parte flori cate una pentru fiecare
culoare.La semnalul educatoarei "fluturii vin la flori",copii se
grupeaza in jurul florii de aceiasi culoare.Devine castigatoare
echipa care s-a grupat mai repede in jurul florii.
AL CUI GLAS ESTE?(GHICI CINE TE-A TREZIT)
SCOPUL:Formarea posibilitatii de a distinge glasul colegilor din
grupa si de a utiliza genitivul numelor proprii;educarea atentiei
auditive.SARCINA DIDACTICA :Recunoasterea copiilor din grupa dupa
glasREGULILE JOCULUI:Copilul indicat de catre educatoare printr-un
gest,va da semnalul de trezire a copilului care simuleaza ca
doarme.Cel strigat va trebui sa numeasca copilul care l-a
trezit.Indicatii pentru organizarea si desfasurarea joculuiCopii
stau pe scaunele in semicerc.In fata semicercului se va aseza la o
mica distanta o masa cu un scaun la care va sta copilul numit de
educatoare(trimis la culcare).El se va aseza cu spatele la grupa cu
bratele pe masa,cu capul pe brate si va simula ca doarme.In acest
timp se va face liniste desavarsita pentru a se crea conditii de
somn.Educatoarea va trece apoi prin dreptul copiilor(pe la spatele
lor) si ii va atinge pe unul dintre ei.Acesta va
spune:''Trezeste-te Ionica..''Copilul in cauza,se va intoarce cu
fata spre grupa si va raspunde la intrebarea adresata in cor:''Al
cui glas este?''.In raspunsul sau copilul va formula o propozitie
ca de pilda:''Este glasul lui Vasilica Popescu su este glasul
Ioanei Manolescu"etc.VARIANTA DE JOC Jocul poate sa fie realizat
dupa schema jocului cunoscuta in gradinita:''Deschide urechea
bine''.
SACULETUL FERMECAT
SCOPUL:Formarea deprinderii de a pronunta corect cuvinte care
contin grupe de consoane consecutive,activizarea
vocabularului,educarea capacitatii de a clasifica obiectele dupa
criteriile date(utilitate,material)SARCINA DIDACTICA: Denumirea
corecta a obiectului scos din saculet,raportare lui la alte obiecte
din aceiasi categorie.REGULILE JOCULUI:Copiii la care se opreste
saculetul la semnalul educatoarei ,scot obiectul (imaginea lui)il
denumesc si il aseaza la locul potrivit pe masa sau panou.MATERIAL
DIDACTIC:Un saculet din panza de dimensiune mica,in care se
introduc jucari sau obiecte de uz personal.(se poate introduce si
imagini ale acesora).Indicatii pentru organizarea si desfasurarea
joculuiInainte de inceperea jocului educatoarea aseaza pe panou sau
pe mai multe mese cate un obiect care sa indice criteriul de
clasificare a obiectelor gasite de copii in saculet.De pilda:masa
pentru mobilier,o pisica pentru animale,pieptane pentru obiecte de
uz personal,o caciulita pentru obiectele vestimentare.Se discuta cu
copii ce alte obiecte pot fi asezate alaturi de cele aflate pe mese
in functie de criteriul utilitatii..In saculet vor vi introduse
obiecte din categorii diferite.Ele vor fi date copiilor asezati in
semicerc pentru a le trece din mana in mana.La semnalul educatoarei
realizat fie din clopotel,fie din bataile palmelor saculetul se
opreste.Copilul la care sa oprit saculetul trbuie sa scoata un
singur obiect,il denumeste si il ofera vecinului cu rugamintea sa
il aseze la locul potrivit.Acesta va cauta grupul de obiecte
corespunzator si va motiva asezarea efectuata(L-am asezat langa
imaginea care indica patul pentru ca face parte din
mobilier)VARIANTAJucariile sunt asezate intr-un sac,care va trece
din mana in mana.Copilul la care sa oprit sacul,va scoate o jucarie
si o va denumi.Vecinul lui ,caruia i-o va inmana,va trebui sa
gaseasca un cuvant care sa desemneze categoria de obiecte sau
fiinte din care face parte,apoi va inmana unui alt vecin care de
asemenea va spune un cuvant din aceiasi categorie.De exemplu:daca
din sac va scoate o jucarie reprezentand pisica,urmatorii copii vor
trebui sa denumeasca alte animale sau daca din sac se reprezinta o
jucarie tren,vecinii trebuie sa denumeasca alte mijloace de
transport cunoscute de ei.Miscarea sacului se reia atunci cand
copiii au epuizat seria cuvintelor cunoscute din categoria
stabilita prin jucaria scoasa din sac.Sursa:jocuri didactice pentru
gradinita de copiiEditura didactica si pedagogica Bucuresti1976
JOCURI PENTRU DEZVOLTAREA CAPACITATIIDE ORGANIZARE,ORIENTARE
INSPATIUSI A ATENTIEI COPIILOR
ROSUGALBENSI ALBASTRU
Copiii sunt dispusi in formatie pe doua siruri,cate doi,si merg
in pas de mars dupa cantecul:"Chipul tarii mele""Lunci in
floare,albe creste,Tara noastra asta
este,Macul,spicul,albastrita,Scolile si gradinitaFabrici si zidari
pe scheleIata chipul tarii mele.Macul,spicul,albastrita,Scolile si
gradinita."Vers:D.Ivascanu"In trei colturi ale terenului de joc
sunt fixate trei stegulete:rosu,galben si albastru.La comanda data
de educatoare:Rosu,toti copii alearga in forma de cerc in jurul
steagului de culoare rosie.La urmatoarea comanda copiii isi reiau
locurile,aliniindu-se in sir cate doi.VARIANTA Jocul se mai poate
desfasura astfel:Educatoarea tine in mana stegulete de culori
corespunzatoare celor fixate pe teren.Cand ea ridica unul din
sregulete,copiii alearga si se grupeaza in jurul steguletului
ridicat,iar la coborare isi reiau locurile in coloana.Daca
educatoarea ridica doua sau trei stegulete,copiii se grupeaza in
jurul steguletului de culoarea preferata.
TARAFUL CHIT
Grupa este asezata in formatie de cerc ,tinandu-se de maini,lant
de brate si se deplaseaza cantand cantecul "Taraful chit"
Ne cunoastem de o viata,Noi suntem taraful ChitJucausi si plini
de sagaSuntem cantareti vestitiChit,chit,chit,chit N-a-vem frica de
pisiciChit,chit,chit,chitCand nu sunt pe aiciLa
comanda:"Pisica"totii copii alearga in cele patru colturi ale
terenului de joc,unde au fost marcate casutele soriceilor si se
ghemuiesc unul langa altul.La comanda "Pisica a plecat!"soriceii
revin in mijlocul terenului si reiau joculDaca "pisica"reuseste sa
prinda un"soricel"inainte de a ajunge in casuta si sa se
ghemuiasca,schimba rolul cu el si jocul continua.
ZBOARA,ZBOARA!
Copiii sunt dispusi in formatie de semicerc,cu mainile asezate
pe genunchi.In fata lor pe un scaunel sta educatoarea.La inceperea
jocului ea misca alternativ degetele aratatoare ale mainilor,in sus
sau in jos pe genunchi spunand:"Zboara,zboara!".Ea trebuie sa
adauge dupa mai multe repetitii(in aceasta forma)numele unei pasari
sau al unui aparat care zboara:zboara randunica!,avionul
zboara!,imitand zborul ei.Daca educatoarea vrea sa verifice atentia
copiilor.in loc de aceste cuvinte poate spune:"catelul
zboara".Atunci copii nu trebuie sa ridice mainile,ci sa spuna in
cor:"catelul nu zboara!"Copiii care gresesc sunt pusi sa execute
miscari cat mai hazlii.
POSTA MERGE
Toti copiii sunt dispusi in formatie de cerc.In jurul
picioarelor fiecare isi deseneaza un cerc.In mijlocul cercului mare
se afla un copil care are rol de "Postas".Cei de pe cerc primesc
cate un nume de oras.La incepere jocului postasul striga:"Posta
merge de la Bucuresti la Pitesti!"Cei care au primit aceste
denumiri trebuie sa treaca repede unul in locul celuilalt.In timpul
acesta postasul cauta sa ocupe unul dintre cele doua
cerculete.Acela care ramane fara cerc ramane "postas" si jocul
continua.Daca postasul nu reuseste sa ocupe nici un
cerculet,continua jocul si striga o alta pereche.
ARATA CE ITI SPUNCopiii sunt dispusi in formatie de semicerc.In
fata lor,la cativa metri distanta (pentru a fi vazuta bine de toti
copiii)sta educatoarea.Dupa comanda de incepere a
jocului,educatoarea le spune copiilor:"Fiti atenti!",apoi ridica
mana,indicand prin gest si cuvant o parte a corpului:De exemplu
"arata nasul"Ea poate sa-i pacaleasca pe copii aratandu-le prin
gest o alta parte a corpului,decat cea indicata verbal,insa ei sunt
obligati sa puna degetul pe locul indicat prin cuvinte.Acela care
greseste,luandu-se dupa miscarile educatoarei,nu dupa cuvintele
sale,este penalizat(pus sa execute niste miscari sau sa pronunte
onomatopee care sa-i amuze pe toti copiii)(in nici un caz nu vor fi
pusi sa execute pedepse umilitoare).
PRIN TUNELCopiii sunt dispusi pe doua siruri,pe perechi,cu
bratul din interior in sus,apucat de maini formand un tunel.La
comanda educatoarei,ultima pereche se deplaseaza inainte,prin
tunel,si se aseaza in fata primei perechi.Dupa ea urmeaza si
celelante perechi,una dupa alta.Jocul se termina cand prima
pereche,a ajuns din nou prima,unde a fost la incepera jocului.Daca
efectivul jocului este mare se pot forma mai multe echipe,iar jocul
se poate desfasura sub forma de intrecere.
TRENUL CU SURPRIZE
Copiii sunt asezati pe doua siruri,mergand cate doi in pas
obisnuit.La intrebarea educatoarei:Unde pleaca trenul?,copiii
raspund "La munte sau La mare"dupa care copiii intreaba: Si ce duce
cu el?,iar educatoarea pronunta un nume de pasare sau animal.Copiii
trebuie sa imite modalitatea de deplasare a acestuia,de exemplu
educatoarea pronunta "ursi",iar copiii trebuie sa mearga ca ursul
sau "veverite",copiii sar ca veveritele s.a.m.d
BUCHETELELE
Copiii formeaza un cerc si ferg pe circumferinta acestuia
executand diferite miscari dupa comenzile date de educatoare
ca:mers obisnuit,ca piticul,sarituri ca iepurasul,ca vrabiuta
etc.La un moment dat,educatoarea striga un numar,de ex:5.La auzul
acestei comenzi copiii se strang in grupe formate din cate
cinci.Gruparea se face sub forma de buchetele,lant de brate etc.Cei
care nu au reusit sa se grupeze in buchetele conform numarului
strigat sunt penalizati si ies din joc.Jocul continua,strigandu-se
alte numere,pana cand raman in cerc doar patru copii.
FA ASTA,FA ASA!Grupa este dispusa in formatie de semicerc.Atat
la comanda de incepere a jocului,cat si pe parcurs ,educatoarea
executa mai multe exercitii usoare,insotite de cuvintele:"Fa asta
,fa asa!"Din cand in cand se schimba comanda,pronntand
cuvintele:"Fa asta"insotite de alte exercitii.Dupa ce au vazut
exercitiile efectuate de educatoare,copiii trebuie sa le execute
numai pe acelea numai pe acelea pe care le-a prezentat ea,impreuna
cu cuvintele:"Fa asta,fa asa!".
JOCURI PENTRU CONSOLIDAREA ALERGARII
ALBINA HARNICA
In doua parti opuse ale terenului de joc se traseaza "stupul" si
"pajistea de flori".Copiii sunt raspanditi pe terenul de joc.La
comanda educatoarei:"Albinelor sa alergam pe pajiste cu
flori!",toti copiii alearga miscand bratele,imitand zborul
albinelor si zumzetul lor spre locul indicat.La comnda:"Hai la
stup!",copiii alearga spre stup, de data aceasta intrand prin locul
marcat pentru intrarea in stup in formatie pe un sir.La
comanda"Albinelor,zburati spre soare!",ele ies din nou pe terenul
de joc si jocul continua.URSUL
Totii copiii sunt raspanditi pe terenul de joc.Intr-un colt al
terenului se traseaza un cerc,care reprezinta:"barlogul ursului"in
care se deplaseaza un copil care are rolul"ursului".Ceilanti copiii
vin spre "barlog "spunand:""Vine ursul maniosCu un dinte
ruginos"Ursul porneste dupa prada,alergand dupa copii cu tendinta
sa-l prinda.Este considerat prins acela care a fost atins cu mana
de catre "urs".Copiii prinsi sunt adusi in barlog si jocul continua
pana cand" ursul"prinde majoritatea copiilor.VARIANTAAcelasi joc,cu
deosebire ca acela a fost atins se prinde de mana cu "ursul"si
pornesc impreuna la urmarire.Pe masura ce sunt prinsi multi
copii,sirul poate fi impartit in doua.Jocul se termina cand toti
copiii sunt prinsi.
PODUL MISCATOR
Copiii sunt asezati pe un sir,tinandu-se de maini,la o anumita
distanta,doi copii stau fata in fata,tinandu-se de maini cu bratele
inaltate sus,formand podul.Educatoarea le da acestora cate un
nume,care nu trebuie sa fie auzit de ceilanti:de exemplu:unul
este"caprioara" altul"ursulet"pentru a spori farmecul jocului.La
comanda de incepere,toti copiii alearga pe sub pod cantand:PODUL
MISCATORStam cu mainile in susPrinse asa cum ni s-a spusSi bolta-i
gata curandCopilasii intra-n randsauDucem mainile in susSi le tinem
cat mai stransBoltile cad rand pe randSi altele-naltam curandDupa
ce copiii revin la locurile initiale,sunt schimbati de cei care
formeaza "podul miscator"si jocul continua.
PODUL DE PIATRAAcest joc este asemanator cu cel descris
anyerior,insa copiii stau cu bratele in sus,iar la comanda de
incepere a jocului toti trec in alergare pe sub "pod"cantand
urmatorul cantec:PODUL DE PIATRAPodul de piatra s-a darmatC-o venit
apa si l-a luatVom face altul pe rau in josAltul mai trainic si mai
frumosC-o venit apa si l-a luatVom face altul pe rau in josAltul
mai trainic si mai frumosCopilul care se afla sub pod in momentul
in care se pronunta ultimul cuvant al cantecului,este intrebat ce
doreste sa fie si jocul continua identic cu cel
descrisanterior.
BATISTUTA
Copiii sunt asezati in formatie de cerc,cu fata spre
centru,stand departat cu mainile la spate.Educatoarea alege un
copil caruia ii da o batistuta.La semnalul de incepere a
jocului,acesta alearga in jurul cercului,prin exterior si lasa
batista in spatele unui copil,fara ca acesta sa simta si continua
alergarea.Daca cel caruia i sa pus batistuta nu a simtit,iar
celalant ajunge din nou in spatele lui,ia batista si il loveste
usor pe spate.Copilul lovit trebuie sa alerge si sa inconjoare
cercul pana cand ajunge din nou la locul sau."Provocatorul"alearga
mai departe si lasa batistuta in spatele altuia.Daca acesta
simte,trebuie sa o ridice imediat si sa alerge dupa
"provocator".Daca reuseste sa il loveasca inainte de a ajunge la
locul unde a pus batistuta,ii da batistuta si-si reocupa locul,in
caz contrar,locul il ocupa"provocatorul",iar el continua sa alerge
si sa puna batistuta altui copil.s.a.m.d.In timpul desfasurarii
jocului,toti copiii canta urmatorul cantec:BATISTAAm pierdut o
batistutaCine a gasit-o?Eu il rog ca sa mi-o deaSi-l sarut
indataBatista parfumataSe afla la o fataLa fata cea frumoasaPe care
o iubesc
URSUL SOMNOROS
Copiii sunt asezati in formatie de cerc,tinandu-se de
maini.Educatoarea alege un copil care reprezinta "ursul somnoros"pe
care il aseza in mijlocul cercului,ghemuit,cu fata intre
maini.Copiii se deplaseaza in circumferinta cercului cantans
urmatorul cantec:URSUL SOMNOROSUrsul doarme,ursul doarme,Si-a uitat
bietul de foameDe el poti scapa usorDaca esti prevazator.Dupa
ultimul vers,copiii alearga in toate directiile spre a nu fi
prinsi.Cel prins schimba rolul cu "ursul somnoros",iar acesta trece
pe cerc.
JOCURI PENTRU CONSOLIDAREA DEPRINDERIIDE A SARI
BROSCUTELE SAR IN LAC
Pe terenul de joc se deseneaza un cerc mare,iar in mijlocul lui
altul mai mic.Cercul mare este "lacul"iar cel mic"insulita".Copiii
stau pe circumferinta cercului mare in sprijin ghemuit si
reprezinta"broscutele".La comanda educatoarei:"Broscutelor sariti
in lac!"toti copiii executa mai multe sarituri in lungime de pe
loc,spre mijlocul cercului,apoi tot prin sarituri se indreapta spre
"insulita".Este declarat castigator acela care,prin sarituri
executate corect,a ajuns primul pe "insulita."
CALUSEII
Copiii sunt asezati in doua cercuri concentrice,cu fata spre
centru.Cei din cercul exterior stau cu mainile sprijinite pe umerii
celor din cercul interior,iar acestia se tin de maini.Cercul din
mijloc reprezinta"cai",iar cel din afara"calaretii".La comanda
educatoarei,jocul incepe cu cantecul urmator:CALUSEII:Hai sa mergem
binisorCa vin caluseiiSi sunt iuti ca zmeiiHaideti cu grabireSi
dintr-o ochireS-alegem calutul cel mai sprintenelCe frumos noi
ne-n-vartimDaca bine nu ne tinemPe jos ne trezim.Copiii se
deplaseaza cu pasi de galop spre dreapta,pana ajung la versul:"Cel
mai sprintenel",cand se opresc si incep sa bata cu picioarele,in
ritmul cantecului,imitand tropaitul cailor.Apoi continua cu pasi de
galop,iar cand ajung la versul:"Pe jos ne trezim",toti se
ghemuiesc.
CURSA IEPURELUI
Copiii sunt impartiti in mai multe echipe,egale ca numar,asezate
pe siruri,inapoia liniei de plecare.La 8-10 metri de aceasta se
traseaza linia de sosire.Primi din fiecare echipa asteapta semnalul
de plecare in pozitia ghemuit.La semnalul dat de educatoare,acestia
pornesc cu saritura iepurelui pana la linia de sosire,inconjoara
cate un stegilet(sau alt obiect),care marcheaza locul de
intoarcere,revin la echipele lor,ii ating pe umar pe urmatorii care
parcurg acelasi traseu,apoi trec la coada sirurilor.Castiga echipa
care a terminat prima cursa.
SARI PESTE COARDA
Copiii sunt dispusi in formatie pe un sir,la distanta de o
lungime de un brat.Doi copii tin o coarda intinsa aproape de sol pe
care o balanseaza inainte si inapoi.La comanda data de
educatoare,copiii sar peste coarda fara sa o atinga.
SARI!
Copiii sunt impartiti in doua echipe,egale ca numar,asezate pe
siruri,inapoia liniei de plecare.Inaintea fiecarei echipe se
deseneaza cate trei cercuri,la distante egale.Trebuie sa se treaca
urmatoarele probe:-saritura in lungime de pe loc,dintr-un cerc in
celalant;-saritura intr-un picior si cu picioarele departate
intr-un cerc;-saritura peste coarda,depe un picior pe celalant.
Dupa ce trec aceste probe se aseaza la coada sirurilor.Copiii care
gresesc o proba trebuie sa repete pentru a trece la urmatoarea.Cei
care au executat corect primesc recompensa.Castiga echipa care la
sfarsit totalizeaza cele mai multe recompense.
VRABIUTELE
Copiii sunt impartiti in mai multe echipe ,asezate in diferite
locuri pe teren.O alta echipa sta in centru,tinandu-se de mana si
leganandu-se spre dreapta si spre stanga in timp ce recita:"Fulgi
usori si albi de neaSe tot leagana asa:Inspre dreapta merg usorSi
spre stanga n-cetisor!" A doua echipa indoind lent
genunchii,coboara inghemuind spunand:"Se opresc apoi din zbor,La
pamant se astern usorUite asa,uite asa!" Componentii echipei a
treia sar ca vrabiutele,apoi se opresc si recita:"Afara-i zapada
mareUnde sa cautam de mancare?Tup,tup,tup pe ici coleaPoate aici
gasim ceva!" Cei din echipa a patra imita gestul gospodinei care
arunca seminte si spun:"Vrabiute sperioaseHaideti,ciuguliti
voioaseNoi copiii va iubimUite asa,uite asa!"Dupa aceasta
vrabiutele spun:"Cip,cip,cip tot cipcirimDragi copii va multumim.Ca
ne-ati impartit mancare,Dar acum hai la culcare!"
JOCURI PENTRU DEZVOLTAREASIMTULUI ECHILIBRULUIMINGEA IN
ECHILIBRU
Copiii sunt raspanditi pe terenul de joc,avand fiecare in mana
catr o scandurica pe care este asezata o minge.La comanda
educatoarei,ei trebuie sa ridice scandurica deasupra
capului,trebuie sa indoaie genunchii,apoi trebuie sa revina la
pozitia initiala. Castiga acela care reuseste sa execute miscarea
de mai multe ori intr-un timp stabilit.VARIANTA
NU VARSA APA
Acelasi joc,cu deosebire ca fiecare copil,tine in mana cate un
pahar plincu apa.Ei intind mainile si piciorul drept inainte,iar pe
stangul il indoaie usor si stau in echilibru fara sa atinga solul
cu acesta.Ete declarat castigator acela care executa corect
miscarea si revin in pozitia initiala fara sa verse apa.
JOCURI PENTRU CONSOLIDAREACATARARII,ESCALADARII SI
ALUNECARII
PISICA SI VRABIILE
Copiii au rol de "vrabiute"si sunt raspanditi pe terenul de
joc,sarind ca acestea.Intr-un colt,un copil sta pe genunchi cu
sprijin pe palme,el reprezinta "pisica".La comanda educatoarei
:"atentie,pisica!"pisica sare in picioare si alearga sa prinda
"vrabiutele"care se urca pe scaunelele,lazi,scara de gimnastica
etc..,pentru a scapa de "pisica".Aceea care este prinsa devine
pisica.
TRECI PESTE BUTURUGA
Efectivul grupei este impartit in doua echipe,egala ca
numar,asezate pe siruri,inapoia liniei de plecare.Inaintea fiecarei
echipe,la distanta de 1,50m ,sunt plasate doua buturugi
perpendicular pe directia de deplasare,iar mai departe se traseaza
linia de sosire. La comanda educatoarei,primi din echipe alearga la
buturuga pe care o escaladeaza prin procedeul stabilit de
educatoare,apoi alearga pana la linia de sosire,se intorc la
echipele lor,ii ating pe umar pe urmatorii care parcurg acelasi
traseu si se aseaza la coada sirurilor. La terminarea
jocului,educatoarea evidentiaza echipa care a terminat prima si a
parcurs traseul cel mai corect.
URSUL
Efectivul grupei este impartit in doua echipe:una este cea
a"ursilor",care isi alege un conducator,"pazitorul ursilor" ,si
cealalta este "a saritorilor".Pe sol se deseneaza un cerc,in jurul
caruie stau"ursii"aplecati si cu bratele sprijinite pe umerii celui
din fata miscandu-se incet,greoi si mormaind. Pe sol se deseneaza
un al doilea cerc in jurul primului la 2 m distanta unde are
dreptul sa stea "pazitorul ursilor".Acesta il pazeste si il apara
,miscandu-se continuu in interiorul culoarului format de cele doua
cercuri. Ceilanti copii ,"saritorii"-asezati in afara cercului,se
reped si sar in spatele cate unui urs.Daca paznicul il atinge il
scoate din joc.Pentru a se feri"saritorii" trebuie sa coboare
repede din spatele "ursului".Daca pazitorul atinge mai multi
copii,copiii isi schimba rolurile intre ele si jocul continua.
JOCURI PENTRU CONSOLIDAREATARARII
TRECI PRIN TUNEL
Copiii sunt organizati pe perechi,asezati in linie pe doua
randuri.La semnalul de incepere al joculi ,cei din linia a doua se
deplaseaza in jurul perechilor proprii,care stau cu picioarele
departate.La comanda educatoarei:"Treci prin tunel!",acestia se
opresc,se aseaza in sprijin pe genunchi(in patru labe)si trec prin
tunel(format din picioarele perechilor lor),apoi se aseaza in fata
acestora cu picioarele departate si astfel se schimba
rolurile,executandu-se in continuare aceleasi miscari,dupa aceleasi
comenzi. Pentru ca jocul sa fie mai vioi se recomanda ca miscarile
sa se execute in ritm accelerat.
FURNICA HARNICA
Copiii sunt impartiti in doua echipe,egale ca numar,asezate pe
siruri,inapoia liniei de plecare.La picioarele primilor se afla
asezata pe sol cate o minge de plaja.Inaintea fiecarei echipe,la
cativa metri,se traseaza linia de sosire. La comanda educatoarei de
incepere a jocului,primi copiii din fiecare echipa se culca in asa
fel incat mingea sa fie in dreptil capului,apoi incep sa se
deplaseze prin tarare si sa impinga mingea cu capul spre linia de
sosire.Chear cand ajung la aceasta,apuca mingea cu ambele maini,se
ridica repede si alearga spre urmatorii cooechipieri,lasand mingea
pe linia de plecare si se aseaza la coada sirului si astfel jocul
continua.Este declarata castigatoare echipa echipa care termina
prima.
URSUL FLAMAND Pe sol se deseneaza un cerc mare,iar copiii stau
in sprijin pe genunchi,pe circumferinta cercului.Educatoarea
plaseaza in mijlocul cercului un copil care reprezinta "ursul
flamand".La comanda de incepere a jocului,copii se deplaseaza ,in
pozitia mentionata mai sus, in ritm vioi,pe linia cercului si
fiecare incearca sa-l depaseasca pe cel din fata lui.Cand
intrecerea este in toi,"ursul flamand" se indreapta spre copil si
spune:" Pofta Rofta Pe furis Intra ursu-n zmeuris! Ursul cel
flamand Sa iasa din rand" La ultimul vers copiii se opresc,iar cel
atins de "ursul flamand",trece in mijlocul cerculi,schimband
rolurile.Jocul continua in acelasi fel. PORTITA DE SCAPARE
Toti copiii sunt asezati in formatie de cerc,in stand
departat,iar 2 dintre ei stau in afara cercului si reprezinta
"urmaritorul" si "urmaritul".La semnalul de incepere a jocului dat
de educatoare cei 2 alearga in interiorul cercului."Urmaritul",ca
sa scape de "urmaritor",trbuie sa intre sa intre picioarele unui
copil din cerc si sa se aseze in fata lui,iar acesta ,la randul sau
,trebuie sa alerge pentru a nu fi prins ,continuand jocul.In cazul
in care urmaritorul este prins se schimba rolurile ;iar daca nu
este prins jocul continua si dupa un anumit timp,jocul continua
si,cei doi sunt schimbati cu alti doi copii din cerc.
JOCURI PENTRU LINISTEA ORGANISMULUI,SIMPLE CU TEXT SI CANTEC
DESCHIDE URECHEA BINE
Copiii sunt asezati in formatie de cerc,tinandu-se de maini.Unul
sta la mijloc ghemuit,cu fata acoperita cu mainile fara sa
priveasca la cei din cerc.La comanda educatoarei de incepere a
jocului,copiii se deplaseaza pe circumferinta cercului cantand:
DESCHIDE URECHEA BINEDeschide urechea bineSa vedem ghicesti ori
baCine te-o dtriga pe numeHai ghiceste nu mai staAi ghicit,ai
ghicit,Treci la loc fi multumit. Dupa ultimul cuvant ,dupa un semn
al educatoarei ,un copil striga numele,celui din mijlocul
cercului.Daca acest ghiceste cine la strigat se schimba
rolurile,iar copii din cerc canta:Ai ghicit,ai ghicit,/Treci la loc
fi multumit. Daca nu ghiceste ramane pe loc,iar copiii canta:"N-ai
ghicit,n-ai ghicit,/Stai pe loc esti pacalit.
PIPAITUL
Copiii sunt asezati in formatie de cerc,legati la
ochi.Educatoarea alege 10-15 obiecte de diferite dimensiuni(dar nu
prea mari),pe care copiiivor trebui sa le recunoasca dupa ce le vor
pipai.Educatoarea de pe rand obiectele unui copil,iar acesta dupa
ce le pipaie le trimite celui din dreapta s.a.m.d(imediat ce primul
copil transmite obiectul,il primeste pe urmatorul).Dupa ce s-a
transmis toate obiectele,Educatoara da copamnda ca toti sa se
dezlege la ochi si fiecare trebuie sa scrie numele obiectelor pe
care le-au pipait.Acela care a scris toate sau cele mai multe
obiecte este declarat castigator.
JOCUL MUT
Copiii sunt asezati in formatie de cerc in mijlocul careia se
afla un copil la inceperea jocului cheama la el un alt copil ,care
trebuie sa vina la el cu pasi usori,fara sa faca zgomot.Dupa ce a
ajuns il saluta pe cel care l-a chemat .Daca a reusit sa mearga
fara zgomot,copiii schimba rolurile si jocul continua;in caz
contrar ,primeste o sanctiune hazlie.
SCAUNUL FERMECAT Copiii sunt dispusi in formatie de cerc;pe
perechi unl in spatele celuilant,cat se poate de aproape unul de
celalant,apoi se aseaza pe genunchii celui din spate.Datorita
formatiei acest scaun ,acst scaun poate merge inainte sau
inapoi,invartindu-se mereu .In acest scop toti copii vor ridica
deodata piciorul drept,apoi pe cel stang..Daca unul din scaune nu
este bine facut cercul se strica si jocul se reia mai atent pentru
a realiza un scaun cat mai stabil.
CINE L_A STRIGAT PE MARTINEL?
Copiii sunt asezati in formatie de semicerc,iar in fata lor se
afla un copil,legat la ochi cu un ursulet in brate.La inceperea
jocului,educatoarea face un semn unui copil din semicerc care
striga:"Martinel".Cel din mijloc isi descopera ochii,se indreapta
spre cel care banuieste ca l-a strigat si-i pune ursuletul in
brate.Daca a ghicit schimba rolurile intre ei,daca nu,trece din nou
in mijloc,se leaga la ochi si asteapta o noua chemare .Daca acesta
nu reuseste sa chiceasca ,dupa trei i ncercari este inlocuit cu un
alt copil si jocul continua.
TIPATUL ANIMALELOR(PASARILOR)Copiii sunt asezati in formatie de
cerc asezati pe scaunele,iar in mijloc se afla un copil legat la
ochi.La semnalul dat de incepere a jocului,cel din mijloc se
indreapta spre un alt copil din cerc si ii cere sa imite glasul
unui animal sau pasari:(pisica,urs,cocos etc).Daca cel legat la
ochi ii recunoaste dupa voce schimba rolurile si jocul continua
,daca nu il recunoaste trece din nou in mijloc avand dreptul la
trei incercari.Daca tot nu reuseste sa-l ghiceasca este inlocuit cu
un alt copil.
CLOPOTELUL Copiii sunt asezati in formatie de cerc ,umar la
umar,cu mainile la spate.Educatoarea da unui copil un clopotelpe
care ,la inceperea jocului ,trebuie sa-l treaca pe la spate,din
mana in mana ,intr-o anumita directie .In mijlocul cercului sta un
copil care,la semnalul educatoarei ,trbuie sa spuna la cine se afla
clopotelul. Copilul banuit ca are clopotelul trbuie sa duca mainile
in fata si daca are clopotelul schimba rolurile intre ei;daca
acesta nu a ghicit ,jocul continua in acelasi fel .
BABA OARBA
Copiii vor fi dispusi in formatie de cerc. Un copil, numit de
conducatorul jocului, va fi legat de ochi cu o esarfa si va sta in
mijlocul cercului. Copiii care formeaza cercul se vor invarti
cantand:Baba-baba oarba,Unde-ti este roabaRoaba ici, colea,Ia-te
dupa ea.Dupa ce au terminat de cantat, copiii se opresc din
miscare, iar cel din mijlocul cercului, legat la ochi, se indreapta
spre un copil si-l atinge pentru ca, pipaindu-l, sa-l recunoasca.In
final, el trebuie sa ghiceasca numele colegului pe care l-a
pipait.Daca ghiceste, cei doi copii isi schimba locurile, daca nu
ghiceste, jocul continua cu acelasi copil in mijlocul cercului.
FLUIERASUL
Copiii sunt asezati in formatie de cerc si au un fluieras.In
mijloc se aseaza un copil care isi acopera ochii cu palmele.Cei din
cerc transmit fluierul din mana in mana,si fluiera pe rand cand cel
din mijloc are ochii acoperiti.La un semnal el isi ia mainile de la
ochi si incearca sa afle la cine este fluierul.Fluierul trebuie sa
fie bine ascuns in pumnul celui care a fluierat si toti copiii tin
mainile stranse in pumn la gura.Daca cel din mijloc ghiceste cine a
fluierat rolurile copiilor se schimba ;daca nu jocul continua in
aceiasi formatie.
JOCUL LUI KIM
Pe o tava se aseaza mai multe obiecte.Copiii le privesc un
amumit timp ,dupa care educatoarea le acopera cu o panza.Copiii
trebuie sa spuna numele tuturor obiectelor care erau pe tava
