Solidaritate pentru NataliaȘi menajerele pot avea sentimente; ruşinea rasismului mediatic

Alina Harja

EDITORIAL

ANUL 1 | NUMĂRUL 4 | 7 - 20 IANUARIE 2012 | GRATUIT

ROMANIA

INFO WIND.IT

AUTORICARICAINTERNAZIONALE

CU CÂT VORBEŞTI MAI MULT CU ROMÂNIA,CU ATÂT VORBEŞTI MAI MULT CU ITALIA.

ROMA

NIA

INFO WIND.IT

CALL YOUR COUNTRYSUNĂ ÎN ROMÂNIA

DE LA 5 CENȚI PE MINUT.

EXCLUSIV MODĂ

» PAGINA 2

Politic | Economic | Social | Cultural | il ROtaliano | Spiritual | Monden | Sport | Anunţuri | Divertisment

Guvernul italian adecis să elimine

restricțiile pe piațamuncii pentru cetățe-nii români și bulgari.Decizia vine în urmarezoluției aprobate deParlamentul Euro-pean prin care searată inutilitateamenținerii acestora.

PRIM-PLAN

Nu mai avem restricții în Italia !

Sub cerul Romei cuMihai Muntean. LiderulPIR se destăinuie

» ACTUALITATE | PAGINA 5

Lecții de stil - Moda pezodii : previziuni pentruanul 2012

» MONDEN | PAGINA 19

SITE: www.actualitatea.it | FACEBOOK: www.facebook.com/actualitatea

» PAGINA 2

RELIGIE

EVENIMENT

COMPETIȚII

La slujbă la RignanoFlaminio

» PAGINA 18

BotezulDomnului

Acesta va fi "Anul CulturiiRomâne în Italia"

» PAGINA 22

2012, anulrevelațiilor

Echipa bucureșteanălider în campionat

» PAGINA 20

Dinamo campi-oană de toamnă

Cum puteți constrângefostul soț să o plătească

» PAGINA 8

Pensiaalimentară

CONSULTANT

CITITORI

În Italia sau în România, iubi-rea și sănătatea pe primul loc

» PAGINA 16

Dorințe pentru2012

Trecerea în noul an esteîntotdeauna un momental bilanțurilor personale,un moment în care nefacem proiecte, în carene urăm unul altuia totfelul de lucruri, în care neconstruim noi vise, îngro-pându-le pe cele care nus-au realizat în anul pre-cedent sau pur și simpluimaginând noi moduri dea ne duce planurile la bunsfârșit. Am dat spațiu în acestnumăr la două cititoareuna aflată în România șiuna în Italia, tocmai pen-tru a vedea dacă mai păs-trăm aceleași vise, pentrua observa cât de mult s-aschimbat percepția noas-tră asupra realității carene înconjoară în pribegie.Pentru mine personal,anul 2011 s-a terminatprost, iar anul 2012 a în-ceput și mai prost.(continuare în pagina 2)

La cumpănadintre ani

ediţieGRATUITĂ!

foto

: P

RE

SS

ALE

RT.

RO

Notizie, commenti eopinioni

l’inserto in italiano» PAG. 7 - 10

Orice formă de meschină-tate rasială constrânge so-cietatea la o regresiune înfiecare aspect al său, o re-gresiune care atinge celemai înalte cote în expune-rea mediatică. Suntem obișnuiți cu știritot mai defăimătoare fațăde străini, de multe oriținta acestor atacuri fiindmenajerele, considerateniște lipitori ariviste. Con-tează prea puținproveniența lor. Impor-tantă este doar asociereanegativă. Menajerele, bonele, îngriji-toarele sunt văzute ca fiindacele femei care îl păcălesc

pe bătrânul de care augrijă pentru a obține bene-ficii materiale de la acestasau cetățenia. Şi nimănui nu-i trece princap să analizeze viața de zicu zi a unei menare,umilințele pe care de multeori este constrânsă să le în-ghită. Cum nimeni nu-șipune problema că decealalță parte există bă-trâni abandonați de propriifii și care singura afecțiunepe care o primesc este dinpartea acestor femei. Dacănu ar exista acestea ar fitrântiți în azile uitate delume. Atunci când apar relații

sentimentale între o stră-ină și un italian, acest lucrunu este văzut cu ochi buni. O tânără rusoaică, Natalia,a avut surpriza să se tre-zească bombardată de jig-niri doar pentru că a făcut“greșeala” să se îndrăgos-tească de un italian la carelucrase ca menajeră. Ime-diat a fost etichetată cafiind “clasica prostituatădin Europa de Est” decătre o italiancă, de altfel ocriminoloagă respectată pecare o vedem des în stu-diourile talk-showrilor ita-liene. Respectabila doamnă adecis că lucrul cel mai in-

dica teste să umple cunos-cuta rețea de socializareFacebook cu jigniri laadresa Nataliei. Con-strânsă de împrejurări tâ-năra rusoaică se va adresaautorităților depunând oplângere penală pe data de9 ianuarie. Tânăra nu va fi singură:împreună cu ea și avocatulFalcetta, cel care o repre-zintă, va fi prezent și ungrup de susținere construitde Nicoleta Sprînceană,denumit “Le Mimose re-cise” la care au aderatprintre alții și avocatulGiancarlo Germani,președinte PIR, Mihaela

Giurgea, președintaasociației “Italia-România”și directorul acesteipublicații, Alina Harja. Natalia a primit încurajăriși de la consiliera comu-nală din Padova, Nona Ev-ghenie, care din păcate nuva putea fi prezentă la eve-niment. Grupul o va însoți pe tâ-nără până la tribunal într-un protest tăcut.

“Natalia reprezintă toateacele persoane care suferăcu toate că nu fac altcevadecât să muncească înmod onest. Acele persoanecare au dreptul să aibă orelație sentimentală cu ale-sul inimii indiferent de sta-tutul, de vârsta sau denaționalitatea acestora.Vrem prin acest protest caNatalia și toate femeileaflate în situații similaresă-și recapete demnitateade a fi femei, de a aveasentimente fără a fi supuselinșajului mediatic”, a ex-plicat Nicoleta Sprînceană,inițiatoarea protestului.

(continuare din pagina 1)

Dacă ziua „bună” sevede de dimineață...dar să sperăm că nu...Cert este că pentru2012 îmi doresc puținelucruri: sănătate atâtpentru mine cât și pen-tru ceilalți și sinceritatedin partea oamenilor cucare mă relaționez.

Mi s-a întâmplat lacumpăna dintre ani să„dau nas în nas” cu fal-sitatea unor prieteni, curăutatea gratuită arun-cată doar pentru a dis-credita o persoană, cuinvidia dusă până laexasperare, cu ameste-curile în viața privată înscopuri politice... înfine, cu tot ceea ce eunumesc mizerii șideșeuri umane. Mi-ampropus însă pe 2012 sănu mă schimb, să acordaceeași încredere laprima vedere ca pânăacum, să nu mă lasinfluențată și să conti-nui să cred în oameni.

La Mulți Ani tuturor !

Actualitateamagazin

7 - 20 ianuarie 2012ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATEPAGINA

2EDITORIAL

ATITUDINI

Libera circulație a lu-crătorilor este un dreptfundamental care permitecetățenilor unui statmembru al UE să mun-cească într-un alt statmembru al UE în aceleașicondiții ca și cetățenii sta-tului membru gazdă. Tra-tatele comunitare prevădposibilitatea restricționăriiaplicării acestei libertățipentru o perioadă demaxim 7 ani pentru sta-tele nou intrate în UE.Aceste restricții privescnumai libera circulație înscopul ocupării unui loc demuncă și pot diferi de laun stat membru la altul.

În cazul României, prinTratatul de aderare al Ro-mâniei la Uniunea Euro-peană din aprilie 2005 afost stabilită posibilitateaimpunerii unor măsuritranzitorii la libera circula-ție a lucrătorilor.

DICŢIONAR

Potrivit unui comunicat alAmbasadei României înItalia, Ministerul de Afa-ceri Externe din Italia atransmis, joi, 29 decem-brie, Ambasadei Româ-niei din această țarăscrisoarea directoruluigeneral UE, Mario Bova,prin care este notificatăîncetarea restricțiilor im-puse românilor din 1 ia-nuarie 2012, MinisterulMuncii apreciind aceastădecizie.

"Ne bucură decizia gu-vernului italian. Prin eli-minarea restricţiilorimpuse muncitorilor ro-mâni şi bulgari, executi-vul italian transmite unsemnal important, îinacord cu valorile şi drep-turile fundamentale aleUniunii Europene. Italianu mai cere nicio dero-gare şi arată, în acest fel,că respectă tratatul deaderare a României şiBulgariei la Uniunea Eu-ropeană. Apreciem a-ceastă decizie, cu atâtmai mult cu cât în Italia,trăiesc şi muncesc apro-ximativ 1 milion de ro-mâni. Italienii ne arată înacest fel că recunosc plusvaloarea pe care româniio aduc în economiile ţări-lor de destinaţie", a de-

clarat ministrul Muncii,Sulfina Barbu, citată într-un comunicat al ministe-rului de resort transmisjoi.    

Ambasada României înItalia a anunțat că joi, laora 16.17, MAE italian atransmis prin fax, scrisoa-rea directorului generalUE, Mario Bova, princare este notificată înce-tarea restricțiilor pe piațamuncii din Italia, impusepentru lucrătorii români,începând cu 31 decem-brie 2011, ceea ce în-seamnă că, de la 1

ianuarie 2012, piața mun-cii din Italia este liberali-zată pentru lucrătoriiromâni.

Ultimele demersuri aleAmbasadei României înItalia, pe tema liberaliză-rii complete a pieței mun-cii din Italia, au avut locpe 16 decembrie 2011.Deși ar fi trebuit elimi-nate la sfârșitul anului2008, restricțiile fuseserăprelungite de către fostulministru de interne ita-lian, Roberto Maroni,care, în răspunsul la o in-terpelare parlamentară a

deputatului Guido Melis(PD) pe această temă pro-misese să le menținăpână în 2013. Decizia Italiei vine dupărezoluția ParlamentuluiEuropean care reco-manda eliminarearestricțiilor pe piața mun-cii pentru români și bul-gari în toate țărileUniunii Europene. De alt-fel, după cum se arată înrezoluție, liberalizareapieței de muncă în altațări europene nu a pro-dus efecte negative asu-pra economiei lor. Cu toate acestea mai sunt

unele țări care au decissă mețină acesterestricții. Potrivit portalului an-tena3.ro, Marea Brita-nie, Franţa, Malta,Olanda și Luxemburgau confirmat deja că îșivor păstra restricțiilepentru următorii doi ani,până în ianuarie 2014.

De asemenea, pe 17 de-cembrie, și Irlanda adecis să prelungeascăaplicarea restricțiilor im-puse românilor și bulgari-lor pe piața muncii.

Germania și-a deschisparțial piața muncii, întimp ce Italia a devenitprima țară care a ridicataceste restricții pentrucetățenii noilor statemembre, la sfârșitul lui2011.

Pe 9 noiembrie, Islandaa anunțat că va liberalizatotal piața muncii pentrucetățenii români, înce-pând cu 1 ianuarie 2012.

Şi Belgia a anunțat, pe 5decembrie, că ar puteaelimina restricțiile pepiața muncii pentru ro-mâni și bulgari, din 2012.

de Alina Harja

Nu mai avemrestricții în Italia !

Solidaritate pentru Natalia

Printr-o scrisoare a MAE Italian, Ambasada României la Roma a fost înştiințată căItalia a ridicat restricțiile pe piața muncii pentru români şi bulgari

Ruşinea rasismului mediatic

◼ de Lorella Lattavo

foto

: O

ctav

Gan

ea, M

edia

fax

ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATEPAGINA

3Actualitateamagazin

7 - 20 ianuarie 2012

Un român s-a sinucisde Revelion

Un român, deținut într-un pe-nitenciar din Torino, și-a puscapăt zilelor, în noaptea derevelion. Bărbatul, care era șijucător în echipa de rugby apenitenciarului, a fost găsitspânzurat cu un cearșaf, încelulă. Colegii de echipă ai ro-mânului sunt acum în doliu.Timp de câteva luni, AurelContrea a jucat, împreună cuei, pe terenul de rugby al pe-nitenciarului. Românul fuseseînchis pentru furt în februarie2011. Pasionat de sport, afost primit în echipa de rugby,formată, de altfel, din deținuțistrăini - majoritatea români,moldoveni și africani. Moartea românului e anche-tată acum de autoritățile ita-liene. În ultimul an, înînchisorile din Peninsulă, 66de deținuți și-au pus capăt zi-lelor.

Doi tineri români aumurit intoxicați cumonoxid de carbon

Doi tineri români din Italia, ofată de 18 ani, elevă la liceuși iubitul său, tot român învârstă de 22 de ani, au muritdupă ce au fost intoxicați cumonoxid de carbon, degajatde la o sobă defectă. Corpu-rile neînsuflețite au fost des-coperite de mama băiatului adoua zi de crăciun. Incidentula avut loc în casa în care lo-cuiau cei doi, care erau logo-diți. Autoritățile italiene aufost chemate imediat la loculincidentului.

Prostituată româncăucisă şi aruncatăîntr-un râu

Trupul unei prostituate de ori-gine română a fost găsit într-un râu din regiunea Ferrara,în nordul Italiei. Potrivit anche-tei, românca a fost ucisă deun italian în vârstă de 52 deani. Bărbatul a înjunghiat-ode cinci sau șase ori, apoi aaruncat-o pe româncă în râu. După ce a abandonat cada-vrul, italianul a încercat să sesinucidă consumând o canti-tate mare de droguri. Poliția agăsit trupul neînsuflețit alprostituatei după mai multeore de căutări. Ucigașul a fostarestat pentru crimă și riscăani buni de închisoare.

CRONICĂ PE SCURT

Cred că mă reprezintămunca şi naturaleţea

- Care a fost momentulcând v-aţi hotărât sădeveniţi interpretă demuzică populară ? - Am cântat de mică, apoiam participat chiar laspectacole alături demama. A venit însă o zicând mi-am spus că voimerge pe drumul meu. Afost ziua în care am datexamen pentru a mă an-gaja la ansamblul profe-sionist ,,Doina Gorjului"din Târgu-Jiu și am fostprimită cu bucurie înacest prestigios colectiv. - Mama dumneavoas-tră, Angelica Stoican,este un nume mare înmuzica populară româ-nească, o femeie fru-moasă, sobră şi oemblemă, ce aţi moşte-nit de la domnia sa ? - Talentul în primul rândși mai apoi îmi place săcred că am luat de la eacâte un pic din fiecaretrăsătură de caracter. Măbucur că am reușit să iesdin umbra mamei mele și

să-mi găsesc propriulmeu drum.- Aţi lucrat în străină-tate, implicit aţi locuitdeparte de ţara noas-tră. Ce a însemnatacest capitol în viaţadumneavoastră ?- Am locuit o perioadă detrei ani în Grecia undeam lucrat ca baby-sitter,am gustat și eu din pâi-nea emigrantului și știuce înseamnă să fii frustatde dorul țării tale, să în-cerci să înțelegi oamenidiferiți de tine, a cărorconcepte poate nu le înțe-legi dar trebuie să leadopți, pentru că trăieștiîn țara lor și este dreptullor de a se impune.Dorul de-acasă m-a făcutsă înțeleg cât de impor-tant e să prețuiești loculunde te-ai născut.- Credeţi că fiecare din-tre noi are un drum alsău? - Nu doar un drum ci undestin pe care îl împlinimprin felul în care trăim.

Fiind interpretă de mu-zică populară eram cata-logată ,,de la țară" așa căa trebuit să mă exprimcorect, să vorbesc, să de-monstrez că nu sunt aicidintr-o pură coincidență,că am un mesaj ce dorescsă-l transmit și chiar să-limpun. Am înțeles că tre-buie să ai deschidere, săfii dispus să faci greșeli șiașa să înveți din ele, doarcine nu muncește, nu gre-șește. Pentru reușită efoarte multă muncă !- Cântaţi şi în duet,este mai greu sau aredoar avantaje ? - Colaborarea mea cu Pe-trică Mâțu Stoian a fostde bun augur dar noi sun-tem personalități bine de-finite iar publicul neiubește și separat.- Sunteţi o femeie fru-moasă,cochetă şi inte-ligentă, care estesecretul ce vă repre-zintă ? - Cred că mă reprezintămunca și naturalețea.

Toată viața am avut noro-cul de a întâlni omul po-trivit la locul potrivit,altfel nu cred că aș fiajuns unde sunt. De unulsingur nu poți face nimicîn lumea aceasta și lamine nimic nu este întâm-plător. Zona din care pro-vin este minunată,Mehedinti este zona deinterferență Banat-Olte-nia. La noi graiul este bă-nățean și melodiileoltenești, nu toate, sârbaeste un dans caracteristicoltenesc dar restul seaseamănă mai mult cuBanatul. Mama mea fiindmai mult plecată în tur-nee, până la vârsta deșapte ani eu am fost cres-cută de bunici, acolo amprimit o educație curată,de la țară și cred că edu-cația curată se definește

prin echilibru. Oricât degreu mi-a fost în viață,mi-am găsit echilibru ne-cesar să trec peste oricedificultate fără să îmipierd încrederea. Şi chiardacă am greșit, am con-știentizat greșeala, amștiut să reacționez și să oîndrept. Acesta este se-cretul vieții, dacă nu re-cunoști că ai greșit,nicodată nu vei putea săte îndrepți, iar viața ta vamerge în derivă. Am avutparte de o copilărie fru-moasă, magică, la caremă gândesc cu drag.Aceeași copilărie mi-amdorit să o dăruiesc fiuluimeu.- Ce pasiune aveţi şidacă aveţi obiecte lacare ţineti în mod de-osebit ?

continuă la pag. 10

Niculina Stoican Stănescu s-a născut la 9 decembrie1970 în comuna Balta, județul Mehedinți. Primii ani deșcoală i-a făcut în Drobeta Tr-Severin, urmând apoi liceulși facultatea de Etnomuzicologie si Folclor în București laclasa prof. Mărioara Murărescu. Încă din această perioadăs-a făcut remarcată ca o voce de excepție participând laprimele spectacole alături de mama sa, interpreta Ange-lica Stoican. Începând cu anul 1996 este angajată a An-samblului Artistic Profesionist ,,Doina Gorjului" din Târgu- Jiu, unde are o bogată activitate artistică, participândla numeroase spectacole atât în țară cât și în străinătate,fiind de fiecare dată unul dintre capetele de afiș. Amvăzut la televizor o emisiune în care era invitată NiculinaStoican. Mi-a plăcut abordarea sa directă, sinceră și lacapitolul cântat este o adevărată profesionistă.

INTERVIU ◼ de Adalbert Gyuris

ACTUALITATEA POLITICĂPAGINA

4

Președinta Forumuluiimigranților din PD, LiviaTurco în intervenția sa apropus o lege cu un sin-gur articol care prevedeeliminare principiului de“IUS SANGUINIS” (dreptde sânge) în acordareacetățeniei și înlocuireaacestuia cu “IUS SOLI”(drept de glie), o propu-nere care a văzut acordulși altor partide politice,FLI (Futuro e Liberta’ perl’Italia), UDC (Unione De-mocratici Cristiani) și IDV(Italia dei Valori), dar șidezacordul principaluluipartid din parlament,PDL (Popolo della Li-berta’) și a Ligii Nordului. Potrivit Liviei Turco laCameră au fost deposi-tate până în prezent 32de propuneri de lege peaceastă temă, iar la Senat18. Ar fi nevoie de prea

mult timp ca să poată fidiscutate și pentru aputea fi aprobate până laîncheierea legislaturii.Din acest motiv, ar fi maiindicat un acord întrepartidele politice din Par-lament. În intervenția sa,președintele CamereiDeputaților, GianfrancoFini a ținut să subliniezecă prezența sa la eveni-ment a fost menită să-iasigure pe cei prezenți că“va face tot posibilul pen-tru aprobarea unei legipe această temă în cursulacestei legislaturi.”După discursul acestuia afost prezentat un docu-mentar despre noii ita-lieni din a douagenerație. Toți parlamentariiprezenți, Fabio Granata,Andrea Sarubbi, Roberto

Rao, Benedetto della Ve-dova, Italo Bocchino șiSavino Pezzotta, au pri-mit cu entuziasm propu-nerea Liviei Turco de atrece peste barierele

ideologice și de a găsi unacord în interesul tuturor. Khalid Chaouki, din Fo-rumul Imigranților din PDa afirmat că “există ita-lieni cărora le este refu-

zat dreptul să fieconsiderați ca atare șicare riscă să înceapă săcultive o ură față de pro-pria țară care-i respinge”. Mohamed Hammuda , un

tânăr activist din “ Futuroe Libertà “ a afirmat: “Eusunt italian, dar de faptnu sunt. Mă simt privatde identitatea mea; suntla fel ca alți tineri italienicare studiază, muncesc,fac galerie pentru echi-pele italiene și totuși nuam aceleași drepturi.” Deputatul PD, Jean Leo-nard Touadi, a subliniatfaptul că acordareacetățeniei copiilorimigranților care trăiescîn Italia nu trebuie privităca o concesie, ci mai de-grabă ca pe un elementde democrație, reluândprincipiul enunțat deŞeful Statului, GiorgioNapolitano, considerat deTouadi, “o persoană învârstă capabilă să vadăviitorul noii Italii. “

Nicola Panetta

Fiii Italiei trebuie să "ceară permise"

Conferință la Camera Deputaților şi o nouă propunere de lege pentru cetățenie

La Camera Deputaților a Republicii Italiene a fost organizată de PD o Conferință pentru "dreptulde a avea cetățenia italiană pentru fiii imigranților născuți în Italia"

Actualitateamagazin

7 - 20 ianuarie 2012

ACTUALITATEA POLITICĂPAGINA

5

- Observ că-ţi plac ta-blourile, îi spun.- În general îmi placearta, am fost crescut șieducat în mijlocul ei, iarmai apoi am profesatmulți ani ca muzician încadrul colectivelor artis-tice ale Muzicii Reprezen-tative și de Protocol aArmatei și al AnsambluluiArtistic “Doina” al Arma-tei, azi aproape desfiin-țat... (zâmbeşteamintirilor). Ce vedețiaici, sunt tablouri de omare valoare sentimen-tală. Au fost pictate/des-enate, de unul din unchiimei, acum foarte bătrân,fost pictor grafician. Mile-a dăruit cu drag.- Era cunoscut, afirmat ?- Cunoscut în lumea lui,afirmat și recunoscut înmediul profesional și ar-tistic, dar nu la nivel na-țional, ca mareamajoritate, poate, a artiș-tilor neajunși vedete. El șicu soția sa erau unchiul șimătușa noastră prefe-rată.- Voastră ?- Da, noastră: suntem treifrați, doi băieți și o fată,iar eu am repetat istoriafamiliei, având la rândulmeu doi băieți și o fatăabsolut minunați ! Neconduce privirea spre ta-blourile din care ne pri-vesc surâzători copiii.-Cred că fiecare dintre noia avut un unchi și o mă-tușă preferată - de obiceisora mamei, la care nepetreceam weekendu-rile, care ne… răsfăța maimult ! Tablourile acesteareprezintă în cea maimare parte fragmente deistorie a României, clădiriși biserici demult demo-late, mânăstiri, centre is-torice, cartiere, dar șipeisaje naturale șiicoane.- Să ne întoarcem la tine;cine e Mihai Muntean ?- Dacă vă așteptați la

ceva ieșit din comun vețifi dezamăgiți. Mihai Mun-tean e unul dintre ceiaproape două milioane deromâni din Italia.Vrei șiun răspuns formal ?- De ce nu ?- Mihai Muntean e (și) Se-cretarul Național al Parti-dului IdentitateaRomânească din Italia.- De când eşti în Italia?- Din 1998, venit cu uncontract artistic, cu o or-chestră. De fapt am ple-cat din România în '96,într-un turneu prin sta-tele ex-Iugoslaviei - patruluni - apoi în Grecia, nouăluni, după care am ajunsîn Italia unde ni s-a termi-nat și contractul, odatăcu încheierea stagiunii, înprimăvara lui '98. Urmasă-l reluăm în toamnă,însă eu am decis să-micaut ceva de lucru pe tim-pul acelei vacanțe și iată-mă la Roma, unde aveamun prieten stabilit cu vreodoi ani înainte. Am rămasaici !- A fost greu?- Dac-aș spune c-a fostușor aș minți.- Primul tău serviciu laRoma ?- E mult spus serviciu; aufost zile de muncă spora-dice, inițial zugrăvealaunui apartament (nu mălovisem încă de mentali-tățile locale, referitoarela imigranți ca mână delucru; credeam în respec-tul înțelegerilor inițiale;dar aveam să cunosc cu-rând o realitate ce nuavea nimic în comun curelațiile civilizate întreoameni); au urmat câ-teva zile de muncă la unhotel de câini.- Un “canile”?- Nu un canile, ci un ade-vărat hotel pentru câini,cu camere, parc, alei, pis-cină, unde proprietarii îșilăsau animalele pe timpulvacanței. Apoi din nou di-mineața la ora șase în

fața depozitelor de mate-riale de construcții, în aș-teptarea caporalilor sau apatronilor care aveau ne-voie de brațe de muncă.Alte cîteva zile de muncăla demontat și remontatbordura trotuarului uneistrăzi de la Ostia, apoi unșantier: cam o lună, cât adurat lucrarea, după caream dat la târnăcop la con-strucția unei piscine încartierul Olgiata…- Eraţi mulţi dimineaţala depozit?- 100-150 zilnic. Multi-plică această cifră cu nu-mărul depozitelor demateriale de construcțiidin Roma, din Italia… Şinu uita că vorbim de anul1998 ! Am avut noroc,căci probabil eram camsingurul în acea mulțimecare nu avusese nicio tan-gență vreodată cuaceastă meserie !- Noroc în ce sens ?- Ştiam deja destul debine limba, o învățasemstudiind în timpul con-tractului artistic prece-dent. Cei care aveaunevoie de oameni lamuncă nu căutau în spe-cial profesioniști, ci per-soane care să cunoascăitaliana, atât cît să fie înstare să comunice ele-mentar, pentru a le puteada la mână materialele șisculele. Între timp, dupăamiaza, la sfârșitul zileide muncă, plecam în orașsă-mi depun CV-ul “dinușă în ușă.” În weekendîncepusem să muncesc înrestaurante.- Zile libere ?- Uitasem ce sunt acelea.- Sacrificiu pe toatefronturile ?- Da, însă cel mai maresacrificiu rămâne sacrifi-ciul familiei.- Ce te ţinea în pi-cioare, ce îţi dădeaforţă să rezişti, sămergi mai departe?- Speranța!

- Ce anume te demora-liza, te speria, testresa?- Nesiguranța. Veneamdintr-o societate în careîncepusem să muncescde la 20 de ani, cu sigu-ranța pensiei la careaveam să ajung pe la 55.Toate acestea dispăru-seră. Intrasem într-onouă viață, foarte dife-rită. Emigrarea, cu ex-cepția celei princăsătorie, rămâne o ale-gere extremă, sacrifi-cantă, care îțibulversează viața, îți răs-toarnă concepțiile și pre-judecățile, iar mulți numai reușesc să pună cevaîn loc. Rămâne oricum ungol imens în sufletul fie-căruia, care nu poate fiumplut de nicio avuțieacumulată sau situațiesocială dobândită ! Ac-ceptarea și recunoaște-rea acestor realitățidepinde de gradul de sin-ceritate cu noi înșine.- Ce te-a marcat plăcutsau neplăcut în toţiaceşti ani ?- Se întâmpla în '96, ime-diat după războiul din exIugoslavia; eram cu trupade spectacol; orchestra,colectivul artistic al circu-lui la care lucram la Sara-jevo, Srebrenica, Tuzla,Mostar... unde timp decâteva week-end-uri amdat spectacole în fațaunor săli pline de copiimutilați în războiul al-tora. Copii în cărucioareortopedice, ciungi, ologi,capete bandajate, ochiacoperiți… înfiorător !Noi toți aveam copii micirămași acasă… Am inter-pretat toate spectacolelecu lacrimi în ochi. Nu pu-team să credem , nu neputeam obișnui ! Aveamdeja partiturile în memo-rie, altfel… Seara dupăora 21 era interzisă circu-lația în orașe. Pe dealuri,în depărtare, până spre

dimineață se auzeau mi-traliere clănțănind ! Celemai frumoase momenteau fost revederea copii-lor după doi ani și obține-rea actelor pentrureîntregirea familiei,după extrem de multe“aventuri“ birocratice.Multitudinea piedicilor“legale”, ignoranța func-ționarilor, lipsa informa-țiilor corecte au fostcâteva din motivele careau determinat implicareamea în rezolvarea aces-tora și în nume colectiv,căci orice bătălie câști-gată în fața acestor fac-tori de stress era unbeneficiu automat și pen-tru cei din spatele meu.Între timp am câștigat unconcurs public găsit prinziarul Porta Portese și amfost angajat ca personaladministrativ la reșe-dința Ambasadei Brazi-liei la Vatican.- Aşadar ai intrat la Va-tican ?- Nu tocmai, pentru că re-prezentanțele diploma-tice nu sunt amplasate îninteriorul Vaticanului, ciîn Roma. Cea de care vor-besc e situată în PallazzoCaetani, lângă Campido-glio, un superb edificiu is-toric în subsolul căruia sespune c-ar fi fost ținut os-tatic Aldo Moro în ulti-mele zile de viață. Dealtfel, trupul lui a fostgăsit după colțul clădiriinoastre, pe strada Cae-tani, unde se află și placamemorială în fața căreiaîn fiecare an de 9 Mai sedepun coroane de floriomagiale din partea pre-ședintelui Italiei și a înal-telor instituții alestatului.- De ce a câştigat unromân acest post şi nuun brazilian ?- Nu aș ști să îți spun dece, dar cu siguranțăaceastă experiență mi-aarătat că se poate și fără

pile, recomandări, mităsau concursuri trucate !Veneam practic de pestradă. Dintr-o mulțimede concurenți am fostadmis eu, cu o rezervă dealți patru. Ideea era ur-mătoarea: trei luni deprobă, după care ți sefăcea contract pe pe-rioadă nedeterminată.Rezervele ar fi asiguratacoperirea în timp a pos-tului în cazul în care nuar fi fost mulțumiți de ni-ciunul dintre noi, până înanul următor, cînd con-form legii se putea orga-niza un nou concurs.Totuși trebuie să mulțu-mesc unei familii ano-nime de români emigrațiîn Brazilia pentru că,printr-un joc al destinu-lui, au fost cunoscuți șiapreciați de unul din di-plomații cu care am avutinterviuri. Imaginea bunălăsată de ei a contribuitfavorabil la selecția mea,dar acest lucru mi-a fostspus mult timp după an-gajare - când eu, la rân-dul meu, confirmasemașteptările. Iată un exem-plu elocvent despre per-cepția publică a imaginiiunei comunități, acumu-lată datorită fiecăruiadintre noi în parte. Ei nucăutau neapărat o figurăprofesională anume, ciun profil moral educațio-nal si psihologic echili-brat, care să fie înmăsură să răspundă exi-gențelor legate de capita-lul de încredere, deloialitate absolut obliga-toriu în aceste situații;restul se învăța... loco.Din păcate, asemenea lo-curi de muncă, deși apa-rent atractive, nu-ți lasăspațiu vieții private. Nouăani a durat această expe-riență, cu toate motiva-țiile ei.

continuă la pag. 15

Sub cerul Romeicu Mihai MunteanL-am vizitat pe Mihai Muntean într-o după amiază însorită de toamnă, acasă la Roma. Nedeschide uşa uşor surprins, zâmbitor şi jovial, îmbrăcat comod într-un halat de casă. In-trăm într-un salon luminos şi primitor. Tablourile de pe pereţi, majoritatea acuarele şigrafică, ne atrag privirile. Nimic nu e la voia întâmplării. O bibliotecă, o masă, două di-vane; pedanteria e patroană deplină. Câteva clipe de contemplaţie şi ne apropiem instinc-tiv de fereastra panoramică cu acces pe terasă. Priveliştea ne taie răsuflarea, căci de laînălţimea blocului construit pe o colină într-o zonă rezidenţială, Cetatea Eternă ni se aş-terne maiestuoasă la picioare. În depărtare se zăreşte Tivoli. Rotim privirile peste aco-perişurile Romei: Colloseo, Campidoglio, San Pietro, Colle Trionfale, Monte Mario…Deasupra lor, stoluri uriaşe de păsări dansează pe cerul senin, după o coregrafie necu-noscută. Ascultăm fascinaţi “vocea” Romei, pentru că da, Roma vorbeşte: un amalgamde sunete, un vuiet pe o frecvenţă joasă greu de distins, din care uneori ies deasupracorurile de voci vesele ale copiilor de la şcolile din cartier. Odihnitor, relaxant ! Reintrămîn salon, unde gazda noastră ne invită să ne facem comozi.

Actualitateamagazin

7 - 20 ianuarie 2012

ACTUALITATEA ECONOMICĂPAGINA

6

În aceasta fază de criză apieții, în care se înregis-trează profundedificultăți de gestiune aafacerii, aceastăcreștere devine extremde semnificativă și toto-dată proiectează o nouăimagine asupra întregiicomunități românești dinItalia. De cele mai multe ori,noile societăți, create decetățenii români din Ita-lia, înfruntă dificultățimanageriale șioperaționale, ce repre-zintă un obstacol greu dedepăsit chiar și pentrusocietățile cu o pozițieconsolidată pe piața ita-liană, la care mai trebuiesă adaugăm și alte as-pecte deosebit de impor-tante, cum ar fi: o piațăcomplet nouă, normele,legile și obiceiurile dife-rite față de cele din Ro-mânia. Cel mai clar exemplu arfi cel din sectorulconstrucțiilor, în care seînregistrează o prezențănumeroasă de mici între-prinzători români.Sectorul construcțiilor înItalia și în toată Europa asuferit o restructurarenormativă și legislativă:s-au introdus noi normecu privire la siguranță, lamodalitățile de autori-zare și atribuire a lucră-

rilor, la participarea lalicitații, la obligațiile deformare a personalului,la fluxurile și instrumen-tele de plată, la certifica-rea materialelor deconstrucții și multe al-tele.Cunoașterea și aplicareaacestor standarde repre-zintă o sarcină majorăpentru tinerii întreprin-zători români, care înaceastă fază au nevoiede asistență continuă,atât la nivel de informarecât și la nivel de punereîn aplicare a acestordispoziții.Acest articol este primuldintr-o lungă serie, gân-dită în așa fel încât săofere oamenilor de afa-ceri români un suportinformațional care să-iajute la aplicarea, întimp util și în mod cores-punzător, tuturorobligațiilor legislative șia celor impuse deexigențele pieții și toto-dată pentru a-i informaasupra tuturorfacilităților de care potbeneficia pentru a re-duce din costurile afe-rente aplicării corecte aprevederilor legislative. Se va încerca o abordaresimplă a problemelor,punând accentul pe as-pectele esențiale ale fie-cărei norme sau legi.

Începem cu obligațiile le-gislative cu privire lasiguranța angajaților.Societățile de construcțiitrebuie să respecte anu-mite obligații pentru aputea realiza lucrări pu-blice sau private, chiar șiîn subantrepriză: - Trebuie să evalueze ris-curile la care sunt expușimuncitorii și să predis-pună un PlanOperațional deSiguranță pentru fiecareșantier - Trebuie să numeascăun Responsabil al Servi-ciului de Prevenire șiProtecție (RSPP)- Trebuie să numeascăun Medic Competentcare să efectueze anali-zele medicale obligatoriipentru fiecare angajat - Trebuie să furnizezeangajaților aparaturăadecvată din punct devedere al siguranței - Trebuie să furnizezeangajaților Dispozitivede Protecție IndividualăDPI necesare pentru a legaranta siguranța lalocul de muncă - Trebuie să formezeangajații asupra riscuri-lor la care sunt expuși încadrul activităților lucra-tive.Respectarea acestorobligații ridică anumitecosturi (mii de euro)

care, în multe cazuri, sedovedesc a fi greu desusținut de către miculîntreprinzator carealege, de multe ori, săvioleze normele, asu-mându-și mari riscuri șigrave consecințe în cazde inspecții sau în caz deaccidente la locul demuncă. Aceste costuri pot fi însăreduse în modsubstanțial prin anumitefacilități organizaționalesau financiare, puse ladispoziția societăților. Iată câteva sugestii pen-tru reducerea costurilorlegate de respectareaprevederilor legislativecu privire la siguranța lalocul de muncă: 1. Rolul de RSPP poatefi acoperit de micul în-

treprinzător, cu condițiaca acesta să frecventezeun curs obligatoriu descurtă durată. 2. În cazul societățilormici (mai puțin de 10angajați) evaluarea ris-curilor poate fi autocerti-ficată iar societateatrebuie doar să redac-teze Planul Operaționalde Siguranță pentru fie-care șantier pe care ope-rează. 3. Unele activități cerutede către clienți sau decătre contractori pot fiorganizate și standardi-zate obținând astfel oreducere la contribuțiileplătite la INAIL (demaxim 30%) prin care serecuperează în între-gime costurile acesteiactivități.

4. Formarea profesionalăa angajaților poate fifinanțată cu fondurileINPS care uneori aco-peră în procent de 100%costurile acestoractivități. Accesul laaceste fonduri poate firealizat fără niciun costde orice societate carese înscrie la unul dinFondurile Interprofesio-nale autorizate de Minis-terul Muncii.Toate societățile intere-sate de chestiunile tra-tate în acest articol potprimi prin poșta electro-nică un îndrumar com-plet, conținând toateobligațiile privindsiguranța angajatului, înlimba română, trimițândo solicitare pe adresa deemail: fareimpresa@noe-sisitalia.comÎn articolele următoarevom analiza alte obligațiilegislative și vă vomoferi alte sugestii pentrua putea veni în întâmpi-narea acestora cu maimulta ușurință.

Începând cu numărul ur-mător al acesteipublicații vom oferispațiu întrebărilor dum-neavoastră pe care leputeți trimite la adresa:fareimpresa@noesisita-lia.com

de Gianfranco Bruno

Prezentăm mai jos câ-teva fonduri de investiții:

BT Obligaţiuni BT Obligațiuni este unfond deschis de investi-ții, fond de instrumentefinanciare cu venit fix.Fondul deschis de inves-titii BT Obligațiuni esteun produs destinat clien-ților conservatori. Inves-tițiile sunt realizate înașa fel încât riscul aso-ciat acestora să fie câtmai scăzut. Plasamen-tele acestui fond sunt îninstrumente financiarecu venit fix cum ar fi:obligațiuni, certificate detrezorerie, titluri de statsau depozite. BT Obliga-țiuni este destinat con-

servării capitalului șioferirii unei siguranțe ri-dicate investitorilor.Ţinta principală este in-vestiția in titluri cu venitfix. Avantaje:- Conferă stabilitate da-torită gradului de riscdeosebit de scăzut - Optim în condiții de vo-latilitate ridicată a piețeide capital, - Conservă capitalul șirealizează randamentesuperioare fată de do-banzile bancare obiș-nuite - Nivel de impozitare acâștigului diferențiat înfunctie de perioada deți-nerii BT ClasicBT Clasic este un fond

deschis de investiții, in-vestind predominant îninstrumente financiarecu venit fix, maxim 20%din active putând fi în-

dreptate către plasa-mente în acțiuni listatela Bursa de Valori Bucu-rești și Rasdaq sau alteinstrumente financiare

cu risc. Plasamentelepurtătoare de risc suntutilizate în vederea maxi-mizării randamentelorpe termen mediu si lung.Fondul deschis de inves-tiții BT Clasic este unprodus destinat investi-torilor cu profil de riscscăzut, în special dato-rită ponderii mari pecare instrumentele piețeimonetare o ocupa în por-tofoliul fondului. Investi-țiile sunt realizate în așafel încât riscul asociatacestora să fie cât maiscăzut. Plasamenteleacestui fond sunt în in-strumente financiare cuvenit fix cum ar fi: obli-gațiuni, certificate detrezorerie, titluri de stat

sau depozite cât și inves-tiții în acțiuni cotate.Avantaje:- Conferă stabilitate da-torită gradului de riscdeosebit de scăzut - Potențial de câștig mairidicat datorită expuneriipe piața bursieră - Nivel de impozitare acâștigului diferențiat înfuncție de perioada deti-nerii.Costuri:Comision de cumpărare:0% Comision de răscumpa-rare: 1% pentru pe-rioada de deținere <=90 zile0% pentru pe-rioade de deținere > 90zile

continuă la pag. 7

Siguranța muncii pe timp de criză

Un mod de a investi economiile: fondurile de investiții

În ultimii 4 ani s-a înregistrat un adevărat boom de societăți costituite de către cetățenii români din Italia.Datele pe anul 2010 indică faptul că 28.000 de societăți comerciale au ca proprietar un român, dintre careaproximativ 2.000 sunt înregistrate în regiunea Lazio.

Fondurile de investiții se adresează de obicei atât persoanelor fizice cât si juridice, române şi străine, care nu dispun de in-formații suficiente pentru a-şi putea alcătui un portofoliu diversificat pentru reducerea riscurilor prezente în operațiunile dinpiața de capital. Avantajele investiției în fonduri se constituie în servicii oferite clientului iar portofoliul diversificat al aces-tora reduce riscurile prezente în operațiunile din piata de capital şi pot duce la maximizarea profitului.

Actualitateamagazin

7 - 20 ianuarie 2012

ACTUALITATEA ECONOMICĂPAGINA

7

Pentru mai multe detalii intra pe

România

Italia

Spani

a

Oferta DIGI

Spani

aSpani

a

talia

omânia

IItalia

RRomânia

e detalii intru mai multenP a pe tre detalii in

continuă de la pag. 6

BT Maxim

BT Maxim este un fonddeschis de investiții, in-vestind până la 90% dinactivele fondului în ac-tiuni cotate la Bursa deValori București și Ras-daq. Structura de plasa-mente se stabilește decătre administratorulFondului în funcție deevoluția pieței. În acelașitimp însă, BT Maximpoate realiza plasamenteîn instrumente finan-ciare cu venit fix în pro-porție de minim 10%.Este Fondul cu cea maimare expunere pe piațaacțiunilor cotate din fon-durile prezentate, ofe-rind în același timp

posibilitatea unor câști-guri ridicate, de regulăproporționale cu riscu-rile asumate. Fondul des-chis de investiții BTMaxim este un produsdestinat investitorilor cuprofil de risc ridicat, dor-nici de fructificarea acti-velor proprii prinintermediul pieței acțiu-nilor cotate.  Avantaje:- Conferă un randamentoptimizat față de evolu-tia celor de la BVB șiRASDAQ;- Potențial ridicat de câș-tig datorită expunerii ri-dicate pe piața bursieră; Lichiditate ridicată și di-versificarea plasamente-lor. - Nivel de impozitare acâștigului diferențiat înfuncție de perioada deți-

nerii. Costuri:Comision de cumpărare:0% Comision de rascumpă-rare:      4% pentru pe-rioade de deținerecuprinse intre  0 - 180zile       2% pentru pe-rioade de detinere cu-prinse intre 180 - 360zile       0% pentru pe-rioade de deținere depeste 360 zile

BT Invest 

BT Invest este un fondînchis de investiții avândca principală caracteris-tică capacitatea de a in-vesti în acțiuni necotateîn proporție de până la20% din active. Acest fond se adreseazăinvestitorilor cu disponi-

bilități financiare ridi-cate (investiția minimă100,000 Ron) cu profilde risc ridicat și capabilide a plasa sume bănestipe o perioada de minim2 ani. Avantaje:- Expunere ridicată pepiața bursieră; - Capacitatea de a investiîn societăti necotate cupotential ridicat de cres-tere; - Posibilitatea cotării labursa a fondului înmaxim 2 ani de la lan-sare, realizându-se ocreștere de lichiditate șinotorietate a fondului; - Nivel de impozitare acâștigului diferențiat înfuncție de perioada deți-nerii. Costuri:Comision de cumpărare:0%

Comision de răscumpă-rare: 5% pentru pe-rioada de deținerecuprinse între 0-720 zile;0% pentru perioade cedepașesc 720 de zile.

Investiția în unități defond reprezintă atât ooportunitate de câștigcât și un risc asumat deinvestitor. Randamenteledin trecut nu reprezintăo garanție a performan-țelor viitoare.

Investițiile în fonduri nusunt garantate de cătreBanca Națională a Ro-mâniei, așa cum sunt de-pozitele constituite labăncile comerciale aflatepe teritoriul României.

Adania M.

Am intrat într-un nou ancu multe speranțe, chiardacă și în 2012 criza vafi în continuare pe primapagină. ”Turbulențele”create la nivel global aulovit greu încredereamediului de afaceri.După excesele din tre-cut, legătura dintre eco-nomia financiară șieconomia reală ar tre-buie să fie restaurată de-finitiv, motiv pentru careinvestitorii ar trebui saîși pună banii în ECONO-MIA REALĂ, revenindastfel la elementul debază, adică agricultura.Agricultura este în modevident locul de unde sepoate începe. Româniaare un mare potențial dea redeveni ”grânarul”Europei de odinioară,folosindu-se de refor-mele și investițiile ce arputea-o ajuta în atrage-rea de noi fonduri euro-pene. România joacă unrol important pe scenaagriculturii europene,însă nu ne dăm seamaîncă de forța sa.

Recunoaștem că esteunul din domeniile încare, dacă vremea ajută,cei care investesc nu cu-nosc expresia ”criză fi-nanciară”. Populația peglob a crescut la 7 mi-liarde, iar mâncarea sevinde oricum. Criza fi-nanciară poate fi oglumă pe lângă ce va ficriza alimentară, căci înmomentul în care nuvom avea ce cumpăra, vafi o tragedie. În nouaagricultură toateinvestițiile sunt la fel deimportante: de la zooteh-nie, producția vegetală,legumicultură până ladepozitare sau produsebio. Dar haideți săvedem cum se prezintăagricultura românească?

Aflați la periferia siste-mului european,marginalizați, disprețuițiși considerați de unii cafiind rămași în urmacivilizației europene,țăranii români sunt defapt păstrătorii singure-lor alternative viabile și

chiar ale multor soluțiiconcrete pentru dezvol-tarea durabilă din agri-cultură. Ei posedă oautonomie alimentarăcare în agricultura occi-dentală s-a pierdut în to-talitate. Aceasta esteconcluzia mai multorasociații europene ce mi-litează pentru apărareadrepturilor micilor pro-ducători agricoli și pen-tru promovareaagriculturii tradiționaleși ecologice.

Așadar Ministrul Munciiîi invită pe toți să își iainima în dinți și sa-șifinanțeze proiectele cufondurile Uniunii Euro-pene.

Bine, suntem de acord,dar să facem agriculturăromânească. În UniuneaEuropeană mulți fer-mieri au uitat deja cumsă faci adevărata agricul-tură. Alții, mai puțini, nuau uitat și au venit săamintească românilorfaptul că nu ei trebuie

să învețe de la comuni-tatea europeană bazeleagriculturii, ci invers. Eile-au spus românilor :”În realitate, voi suntețiîn avans! Nu trebuie săschimbați nimic în prac-ticile voastre! Europa deVest este cea care tre-buie să se schimbe!

Trebuie să conștientizămacest avans mai întâi, în-ainte să regretăm pier-derea lui. Apoi trebuie săfacem demersurile pen-tru a-l păstra și a-l inte-gra în modul de viațăcontemporan. Putemlupta și noi să păstrăm

satele noastre, înainte săajungem ca polonezii. În-ainte să ni se închidă cuviclenie toate piețele, săse interzică produseletradiționale și să ne hră-nim cu produse indus-triale. Soluția de a neapăra drepturile? Aso-cierea! În țările în caremicii producători s-auasociat în lupta cucorporațiile oligarhicemultinaționale din agri-cultură, ei au reușit să-șimențină dreptul de aproduce și desface pro-dusele tradiționale.Această luptă ar trebuisă o ducă politicienii, în

special guvernul, maiales europarlamentarii. În Suedia a fost posibil :europarlamentarii sue-dezi au NEGOCIAT cuUE să respecte standar-dele Uniunii la export,dar la ei acasă să prac-tice agricultura pe care ovor și să mănânce ce do-resc.

Au luptat cu mentalită-țile unui sistem ce nuînțelege, sau nu vrea săînțeleagă, modul de viațătraadițional și auREUŞIT !

Politicienii noștri de cenu fac nimic în acestsens ? Dacă guvernanțiiNU ne apăra intereseleatunci NOI să ne impli-căm cât mai mult întoate problemelesocietății românești șieuropene de a căror re-zolvare depinde viitorulnostru și al copiilornoștri.

Corina F. Vatavu

Un mod de a investi economiile: fondu-rile de investiții

"Avansul" din agriculturăSă facem agricultură românească cu bani europeni

Ce este un fond deinvestiţii ?

Fondurile de investiţiisunt entităţi careacumulează bani dela mai multe per-soane (investitorii)bani pe care adminis-tratorul fondului îi in-vesteşte, conformpoliticii de investiţiideclarate a fondului,în: instrumente alepieţei monetare, obli-gaţiuni municipaleşi/sau corporatiste,actiuni tranzacţio-nate pe piaţa bur-sieră, precum şi înalte valori mobiliarepermise de autorita-tea de reglementare(CNVM).

Profiturile realizateastfel se redistribuieprin răscumpărareaunităţilor de fond,aceloraşi investitori.

DICŢIONAR

OPINII

Actualitateamagazin

7 - 20 ianuarie 2012

Statul italian a decis să facă unrecensământ al populației. Şiimigranții rezidenți legal în Italiaau primit modulele de completatpentru recensământ. Ultimadată utilă pentru predarea aces-tora completate este 31 ianuarie2012. Cine nu va preda modulele pânăla acea dată riscă să primească

amenzi foarte mari sau chiar săfie eliminați din baza de date aserviciului de evidență a popula-tiei. Pe situl ISTAT puteți găsiexplicații și în limba românălegat de cum trebuie completateaceste module și, în multe pri-mării, personalul vă poate ajutala completarea lor.

Nu vă fie teamă să completațiaceste formulare. Mai degrabăeste riscant să nu le completați,mai ales în Nordul Italiei, undeaceastă eroare v-ar putea costarezidența în Italia.

de Avv. Giancarlo GermaniPreşedinte PIR

ACTUALITATEA SOCIALĂPAGINA

8CONSULTANT

JustițieSPECIALIST

FinanciarO idee pentru o inițiativă le-gislativă pentru parlamen-tarii aleşi în diasporă

Criza economică afectează în-treaga Europă, inclusiv Italia șiRomânia și se resimte și în inte-riorul familiilor de români dinItalia. Tot mai multe soții ro-mânce, divorțate, cu sentințeemise de tribunalele româneștim-au contactat în această pe-rioadă pentru a obține pensiaalimentară care li se cuvine dela foștii soți care s-au făcut

nevăzuți fără să plătească suma stabilită de tribunalul românescpentru întreținearea fiilor, deși sumele erau foarte mici. Faptulcă mulți dintre acești foști soți lucrează în Italia și, atunci cândse întorc în țară, vin cu mașini de lux sau haine de firmă, fac cafostele soții să caute o cale legală pentru a obține un minim deajutor pentru fiii lor de la acești tați. Sincer în ceea ce privește dreptul civil al familiei, imigrația ma-sivă înregistrată în Italia în ultimii ani a creat des situații ciudate,creind conflicte care sunt de competența și în jurisdicția maimultor state. În orice caz, soțiile românce care doresc să punăîn aplicare o sentință de divorț românească în Italia vor trebuisă înceapă un proces de recunoaștere a sentinței românești laCurtea de Apel italiană competentă în baza rezedinței italiene asubiecților interesați. La sfârșitul acestei proceduri, o datăobținută recunoașterea sentinței în Italia, aceasta poate fi pusăîn aplicare aici și se pot ataca bunurile materiale ale fostului soțpentru a obține sumele datorate.

Și de aici încep problemele. În primul rând trebuie evaluat dacăeste convenabil să se facă aceste demersuri, deoarece dessentințele de divorț românești conțin o sumă foarte mică indi-cată pentru pensia alimentară, de multe ori sub 50 de euro pelună, în timp ce costurile de judecată, de recunoaștere asentințelor străine și de executare silită în Italia sunt foarte mariajungând până la mii de euro. Mai ales că pentru fiecare act tre-buiesc plătite taxe și trebuie plătit și avocatul. În plus dacă de-bitorul nu are bunuri pe numele său sau nu are un loc de muncăstabil, devine aproape imposibil să recuperați ceva. Spre exem-plu dacă el lucrează la negru și BMW-ul nou nouț l-a pus pe nu-mele noii iubite, puteți avea amara surpriză să cheltuiți mii deeuro inutil. Din acest motiv este bine să evaluați împreună cu avocatul sauavocații dumneavoastră, atât români cât și italieni, dacă are rostsau nu să începeți o procedură internațională. În ultimul timp, datorită muncii comune între profesiștii italieniși români s-a găsit în legea românească, cea penală, un instru-ment potrivit pentru a obține câștig de cauză cu foștii soți. Avândîn vedere că mulți dintre aceștia au bunuri în România și că maidevreme sau mai târziu se întorc în țară, este de preferat săconsultați un avocat de încredere în România care, în bazasentinței de divorț și a comportamentului fostului soț poate de-cide să deschidă un proces penal împotriva lui în România pebaza faptului că acesta nu a respectat sentința unui judecătorși că nu și-a achitat obligațiile de întreținere a fiilor. Cu siguranță legea română oferă mai puține portițe de scăparedecât cea italiană. În Italia se spune: făcută legea, găsit modulde a o înșela… în România este foarte dificil să scapi de execu-tarea unei sentințe penale sau de executare silită… și, în gene-ral, fostul soț înțelege și singer că-i convine mai mult săplătească sumele stabilite în tribunal, decât să se trezească cualte belele și mai mari. Ceea ce cred că lipsește din legislația română este o formă deadaptare automată a sumelor stabilite pentru pensia alimentarăcare să prevadă ca, dacă fostul soț locuiește sau muncește înstrăinătate, sumele să fie mărite de 4-5 ori… cel puțin aceleade 40-50 de lei pe lună. Ar fi un bună idee de propunere de lege pe care ar putea-o puneîn aplicare parlamentarii aleși în diasporă, având în vedere mi-lioanele de români care lucrează în străinătate, pentru a com-pensa problemele cauzate de emingrație în multe familii deromâni. Mai ales că nu este just. Dacă unul lucrează în Italia sauîn Spania evident veniturile sunt cu mult mai mari decât ceicâțiva euro stabiliți prin sentințele românești.

Fostul soţ lucrează în afară şinu plăteşte pensia alimentară

Odată cu intrarea în vi-goare a Decretului legi-slativ nr 201 din 06decembrie 2011 - așa-numitul "Salva Italia" –au fost aduse modificăriale dispozițiilor privindspălarea banilor, referi-toare la utilizarea de nu-merar, obligațiuni lapurtător, cecuri și car-nete de economii, în te-meiul articolului 49 dinDecretul legislativ nr.231 din 21 noiembrie2007. În special, limitade utilizare a numeraru-lui a fost redusă de la2.500 de euro la 1.000de euro. Noile reglemen-tări în materie de spă-lare a banilor au intratîn vigoare imediat, înce-pând cu data de 6 de-cembrie 2011.

Sunt interzise tranzacțiide sume în numerar mai

mari sau egale cu 1000de euro, între subiecțidiferiți, de obligațiuni lapurtător în euro sau învalută străină, de car-nete de economii ban-care și poștale, acestetranzacții putându-seefectua doar prin inter-mediul unui intermediarautorizat cum sunt băn-cile, instituțiile emi-tente de monedăelectronică sau PoștaItaliană. Tot în acestcontext cecurile bancaresau poștale, inclusiv bi-letele la ordin ale BănciiItaliei, ce depasescsuma de 1000 de eurotrebuie să fie emise cuclauza non-transferabi-lității.

Aici includem și plata sa-lariilor sau a orice alt tipde plată ce depășește1000 de euro.

Odată cu intrarea în vi-goare a noii legi, mulțidintre muncitorii românis-au aflat în imposibili-tatea de a-și încasa sa-lariul care până acumera perceput în nume-rar. Angajatorii, datoritănoilor reguli nu reușescsă intre în posesia bani-lor lichizi și astfel suntnevoiți să apeleze la unintermediar cum ar fibanca sau poșta prin in-

termediul cărora săefectueze plățile. Aces-tea se pot face subformă de transfer (boni-fico) sau prin interme-diul unui cec bancar saupoștal (asegno).

În primul caz, cel altransferului, disponibili-tatea sumei de bani esteimediată, de obicei înziua următoare celei încare s-a efectuat trans-ferul. În cazul ceculuibancar sau poștal,acesta poate fi schimbatîn numerar la bancaemitentă sau poate fidepus în propriul contcurent. În cazul depune-rii în contul curent,suma devine disponibilădupă 5 zile lucrătoare.Dacă valoarea ceculuieste ridicată acesta tre-buie obligatoriu depusîn contul curent. Regu-lile băncilor sunt diferiteși destul de subiective.Unele nu schimbă cecu-rile ce depășesc 600-700de euro „persoanelor ne-cunoscute”, altele mergpână la pragul de 1000euro. Prin „persoană cu-noscută bancar” seînțelege o persoană careare un raport continua-tiv cu banca.

Cei ce muncesc pe teri-toriul italian fără a avea

reședință întâmpinăunele bariere datoritănoii legi iar deschidereaunui canal cu un institutbancar este inevitabilpentru cei ce suntretribuiți în Italia. Folo-sirea mijloacelor ban-care este de multe oridificilă datorităneînțelegerii termenilorbancari. De cele maimulte ori funcționarulbancar propune celui cese prezintă la ghișeu uncont "non residenti"care are costuri multmai ridicate decât uncont normal.

O soluţie comodă şi laîndemâna tuturor esteachiziţionarea unuicard reîncărcabil(carta ricaricabile) denouă generaţie careeste dotată cu un codIBAN ce permite în-cărcarea cardului cusume de bani de cătresubiecţi diferiţi.Aceste carduri se mainumesc CardulCont(Cartaconto).

Referitor la noua norma-tivă, pentru încălcărilecomise între 06 decem-brie 2011 și 31 ianuarie2012 s-a introdus o am-nistie.

Noua normativă italiană pentru plăţile în numerar

de av. Giancarlo GermaniPatrocinante in Cassazione

Fix 06 71542056, Mobil 329 3121699

Dacă nu sunteți rezidenți puteți primi salariul pe un card reîncărcabil

Adrian Ioan Grigor

Italia, 31 ianuarie 2012: ultimadată pentru a preda modulelepentru recensământ

Actualitateamagazin

7 - 20 ianuarie 2012

Volumul “Pentru cinecresc trandafirii”( “Perchi crescono le rose” ) afost publicat de Edituramilanezǎ UROBORUS  șia fost semnat de scriitoa-rea Ingrid BeatriceComan.

Ingrid Beatrice Coman s-a nǎscut la Tecuci, Româ-nia în 1971. A plecat dinRomânia în Italia la vâr-sta de 23 de ani ăentru a-

și continua studiile, țarǎîn care s-a și stabilit șiunde și-a definitivat stu-diile literare. În Italia afrecventat seminarii deprofil, printre care cel alscriitorului italian RaulMontanari și seminarii descenarizare cinematogra-fică la renumita școalăHolden din Torino. Dupălimba italiană, englezaeste o a doua limbă princare Ingrid B. Coman și-aexersat talentul literar,studiind la Milano litera-tura engleză în cadrul In-stitutului British Council,paralel urmînd un curs descriere creativă la Lon-dra.

Titlurile volumelor publi-cate de autoare : La cittàdei tulipani (Orasul Lale-lelor, roman), Tè al samo-var (Ceai la samovar,roman), Non spegnete laluce (Nu stingeți lumina,culegere de nuvele).

Vorbind despre cartea“Pentru cine cresc tran-dafirii” autoarea a spus:“Aceastǎ carte m-a ajutatsǎ regǎsesc parți dinmine, rǎmase ȋn capcanavremurilor de atunci, șisǎ le aduc la luminǎ,ȋmpreuna cu trǎirile,ȋndoielile și speranțeleunei ȋntregi generații. Nuam gǎsit rǎspunsul lachestiunile cele maiarzǎtoare, dar am ȋnvǎțatsǎ accept ȋntrebǎrilerǎmase fǎrǎ rǎspuns caparte integrantǎ din viațanoastrǎ, ca ființe și capopor, fǎrǎ sǎ-mi pierdsperanța cǎ ȋntr-o zi ci-neva va desface nodurileistoriei și ne va dezvǎluiadevărul din toamna anu-lui 1989.”Cartea este o frumoasǎpoveste de dragoste șicuraj într-o țarǎ aflatǎ înpragul Revoluției întoamna anului 1989. Numulți scriitori pot aborda

teme precum iubirea sauviața, într-o perioadǎistoricǎ cu adevǎrattragicǎ cum este cea adictaturii comuniste și sătransmită, cu adevărat,emoții puternice, nu toțiau darul de a te lua dinlumea reala și de a tetranspune în mijlocul ac-țiunii cărții. Personajelesunt construite magistralîn acest roman.

Totul începe într-un oră-șel din Moldova, Româ-nia, care își trǎieșteultimele  luni sub regimulcomunist. Un tânǎr profe-sor venit din capitalǎ,exasperat de lungilelupte politice subteraneși de iubirile greșite, taiepunțile cu trecutul șihotǎrǎște sǎ sestabileascǎ într-un orașde provincie. Drumurileneprevǎzute ale vieții îlvor purta cǎtre o nouǎ po-veste de dragoste, una

dintre cele pe care n-ar fitrebuit sǎ le înceapǎniciodatǎ.  Magda, elevalui din ultimul an, este su-ferința și eliberarea lui înaceeași măsură. Dragos-tea este prezentatǎ încarte ca singura modali-tate de a ramane eiînsuși, de a pǎstra cevapersonal în timpul comu-nismului și care nu poatefi luată de cǎtre nimeni.Lucrul de care le estefricǎ cel mai mult seîntamplǎ: tânarul profe-sor este ajuns din urmǎde faptele sale trecute șiușa pe care o credea în-chisă pentru totdeauna seredeschide cu o loviturǎneașteptatǎ. Peste toateacestea se abate izbucni-rea Revoluției.

Un volum simplu ca lim-baj și ca acțiune, dar cuadâncimi de necuprins cete face sǎ vrei sǎ le ex-plorezi pentru a puteadescoperii adevărul,dreptatea și valorile din-colo de cuvinte. O cartecare poartǎ scrise chiarsentimentele, gândurile,tristețile, temerile, aștep-tările, credințele și neli-niștile personajelor șicare vin să se suprapunăpeste cele ale cititorului.O poveste care te ține cusufletul la gură pâna laultimele cuvinte ale volu-mului.

Preț volum: 14 euro.

de Alina Breje

ACTUALITATEA CULTURALĂPAGINA

10

continuă din pag. 3

- Ador să-mi petrec tim-pul cu băiatul meu și cufamilia la Prejna în jude-țul Mehedinți, acolo undem-am născut și unde amo căsuță frumoasă. Îmidoresc ca atunci cândscena va deveni un com-promis, să cobor cu dem-nitate și să educ și săformez copiii, să îi învăț

să iubească cântecul po-pular românesc, tradițiași obiceiurile noastre, săfie români și să iubeascaRomânia. Îmi doresc săfiu o bună profesoară saurealizatoare de emisiunicare să dea tinerilorșansa de a se afirma, în-suflându-le mândria de afi român.- Colaboraţi şi cu unpost de televiziune

unde moderaţi emisiu-nea ,,Te vreau lângămine !". Este o încer-care, provocare sau unnou mod de cunoaş-tere?

- Este mai ales o provo-care pentru că o emisiunede fiecare zi care setransmite în direct e des-tul de greu de moderat.Încerc să mă descurc spe-

rând să nu-i dezamăgescpe cei care ne privesc.- Ce transmiteţi celorce iubesc cânteculdumneavoastra ? - Sa dea Dumnezeu să lefie bine și niciodată să nule lipsească nimic.

de Adalbert Gyuris

Pentru cine cresc trandafiriiIubirea la vremea revoluției într-un roman de Ingrid Beatrice Coman, publicat în Italia

Expoziția „Imagine” de Liane Birnberg la IRCCUVeneția în Noua și Mica Galerie a IRCCU Veneția(Cannaregio 2214 – 30121).Expoziția va rămâne deschisă până în data de 14ianuarie 2012.Proiectul „Imagine” are ca punct de pornire dez-rădăcinarea ca problemă identitară, exprimatăprin instalații, picturi, desene și obiecte ale autoa-rei.Astfel, perioadele de dezvoltare personală, diver-sele țări în care o persoană își dezvoltă personali-tatea, momentele de deznădejde și însingurare,reflecțiile asupra locului de proveniență reprezen-tat de părinți și țara natală devin singurele con-stante ale identității. Reconstruirea „călătoriilorinterioare” ale artistei vor analiza în ce măsurăambientul înconjurător influențează universulintim al creatorului.Proiectul va fi completat de proiecțiile filmelor„Bukarest, Damals” în regia Barbarei Kasper și aLianei Birnberg și „Liane Birnberg’s Studio andthe Story of Her Father Baruch David Birnberg”în regia Renatei Sami. Proiecțiile se vor desfășuraîn Mica Galerie a IRCCU Veneția.

Proiectul beneficiază de sprijinul Institutului Cul-tural Român.

de Alina Breje

Evenimenteculturale

Cred că măreprezintă

munca şinaturalețeaInterviu cu interpreta de

muzică populară NiculinaStoican Stănescu

Actualitateamagazin

7 - 20 ianuarie 2012

L'INSERTO IN ITALIANOPAGINA

11

Manovra economica anticrisi: cosa pensano i romeni

La comunità romena in italiano

PAGINA 1 - 2: Non piùrestrizioni sul mercato dellavoro in Italia per romenie bulgari

PAGINA 2: Solidarietà aNatalia. Un gruppo di sos-tegno per le badanti eduna manifestazione silen-ziosa per il diritto diamare.

PAGINA 3: Intervista conla cantante di musica fol-cloristica Niculina Stoican

PAGINA 4: Conferenzaalla Camera dei Deputatiin sostegno della propostadi legge di Livia Turco perdare la cittadinanza ai figlidegli immigrati che sononati in Italia

PAGINA 5: Sotto il cieloromano con Mihai Mun-tean. Il leader del Partitodei Romeni in Italia rac-

conta la sua vita e le sueavventure

PAGINA 6: La sicurezzasul lavoro per le imprese.Come applicare la norma-tiva italiana con costi mi-nori.

PAGINA 6-7: Fondi di in-vestimento: cosa sono ecome si può guadagnare

PAGINA 7: Come fareagricoltura biologica inRomania con fondi euro-pei

PAGINA 8: Consulenzalegale. Come ottenere glialimenti stabiliti con unasentenza romena dalpadre latitante che lavoraall’estero. Le ultime novitàstabilite dal GovernoMonti in materia di con-tanti. Le carte ricaricabili,la soluzione più facile e più

economica per farsi pa-gare lo stipendio se non siè residenti.

PAGINA 10: “Per chicrescono le rose”, un ro-manzo che raccontal’amore durante la rivolu-zione dell’89

PAGINA 17: Il Velione diMircea Dinescu

PAGINA 18: La messaper il battesimo di Cristoalla chiesa si Rignano Fla-minio

PAGINA 19: Lo stile inbase al segno

PAGINA 21: Claudiu Pan-dele, di nuovo vincitore

PAGINA 22: 2012, l’annodelle rivelazioni

Monica è una ragazza ro-mena di Slatina, che la-vora come cameriera inun locale notturno fuoriRoma. La conosco da pa-recchio tempo, e spessola incontro al supermer-cato adiacente al sud-detto ufficio postale:ultimamente l'ho vistapreoccupata per motivieconomici, poiché i pro-blemi col padrone dicasa si sono fatti ognigiorno sempre più pe-santi e difficili.” Mi vuoleaumentare l'affitto e nonso come fare” mi hadetto pochi giorni fa”non so dove andare ecredo che, di questopasso, tornerò a casa”.Perchè il problema mag-giore per i romeni, comeper tutti gli immigrati, èil canone di locazione:con la reintroduzionedell'ICI sulla prima casa,chi possiede un immo-bile affittato non cipenserà due volte a rive-dere il contratto, proprioperchè ora l'imposta dapagare è per due immo-bili, riguardando sia lacasa di abitazione che laseconda.

Il romeno è una personache sa adattarsi ad ognisituazione, si accontentadel poco, pur di vivere,ma questa volta la suafilosofia dell'adatta-mento si dovrà scontrarecon situazioni logistichenon facili da gestire, so-prattutto se si percepis-cono redditi non proprioeclatanti.

Ionuţ è un muratore chevive nei pressi di Tor Fis-

cale a Roma. L'ho vistoal capolinea dell' auto-bus 87 a Largo dei ColliAlbani, assieme alla mo-glie e alla figlia, una ra-gazza di circa vent'anni,e mi ha colpito il suo dis-corso con una signora inattesa di un bimbo: ”Leiè fortunata” diceva conun sorriso stampato inviso ”i figli sono la bene-dizione del cielo, io ne hocinque, tre stanno a Bra-şov e due qua, lavoranotutti, senza lamentarsi eaccettando ciò chepassa la giornata”. Misono presentata perchèincuriosita da tantaserenità in un momentocosì cruciale per l'Italia egli ho chiesto cosa lospingesse ad essere cosìottimista: “Non sono ot-timista, ho paura per ilfuturo, ma cerco di nonpensarci troppo... per noiromeni si presentanotempi non facili, il lavoronon si sa se lo potremomantenere, mia mogliefaceva la badante amezza giornata pressoun'anziana, ma oral'hanno mandata via di-cendo che non possonopiù pagarla”.

E' questo lo spettro chesi prospetta nell'imme-diato futuro per i romeniche lavorano in Italia: chiha un anziano preferisceaccudirlo facendo i turnicon altri parenti, oppuremetterlo in una casa diriposo, che alla fine nonè che costerebbe menodi una badante, ma ècompleta di tutto, so-prattutto del personalemedico h24. Tra sti-

pendi, contributi, ferie etasse varie, una colf, unabadante per una fami-glia, già oberata di ICI,mutuo, condominio, af-fitto, sono oneri troppogravosi da sopportare.Così dicasi come nelcaso del muratore chenon sa se potrà essereancora tenuto al can-tiere o licenziato as-sieme agli altri.

E' questa la realtà ita-liana purtroppo. La crisi,nonostante le lacrimedel ministro Fornero, èun macigno che do-vremo tenere sul grop-pone per chissà quanto.E intanto molte famiglie,molti nuclei di romenipartono da Anagnina,dalla stazione Tiburtinaper fare ritorno in pa-tria...

Mi viene in mente lascena di Lucia dei Pro-messi Sposi quando las-cia il paese con la madreAgnese e il fidanzatoRenzo per sfuggire aDon Rodrigo. Manzonidescrisse questa par-tenza con il celebre mo-nologo: “Addio montisorgenti dalle acque edelevati al cielo...” Già...lo stesso diranno i ro-meni: addio MONTI, gra-zie alla tua manovra,giusta o sbagliata chesia, ci hai spezzato isogni...

OPINIONI

Per i nostri lettori italiani, un breve sommario delcontenuto delle pagine in romeno

Non so cosa pensare; non mi rendoconto nemmeno se riesco a pensare...oggi è domenica, ma ti ricordi chi hasceltoi nomi dei giorni?...domani sarà lunedì e io mi sentol'anima dentro un orologio fermoperché qualcuno si è dimenticato di girare la chiave!

Quando il mio orologio appeso sulmurosi ferma, mi domando:"sarà pensieroso,sarà malato o sarà innamorato?"Poi lo guardo e giro di nuovo lachiave:le lancette si muovono edil suo ticchettio mi rincuora.

Domenica

di Gabriela Lavinia Ninoiu

Sarà una rovina, questo pensano molti romeni della mano-vra presentata dal governo tecnico di Mario Monti, cheporterà non pochi problemi di sopravvivenza nelle famiglieitaliane e pure nella comunità romena.

di Lorella Lattavo

ARS POETICA

Actualitateamagazin

7 - 20 ianuarie 2012

Eminescu è creatore di un’opera cheoltrepassa il tempo ed è diventato lastella polare a cui si conduce oggi lacultura del popolo romeno, avendo unruolo importante nel plasmare la suasensibilità lirica, estetica e linguistica.Ha sempre cercato con la sua grandeimmaginazione creativa e fantasia, laverità assoluta aspirando con l’altezzadel suo pensiero verso un più elevatolivello di vita etica ed artistica, in co-stante conflitto con il suo tempo.Il poeta del sogno cosmico e mitolo-gico ha trattato questioni fondamen-tali legate alla vita e alla morte,all’amore e alla natura, alla genesi ealla fine del mondo, mostrando la con-tinua lotta dell’uomo in una societàtotalmente estranea.

“Quante persone sono in un solouomo? Tutte quasi quante stelle sonocontenute in una goccia di rugiadasotto il cielo chiaro della notte”.“Il mondo in verità non è che unsogno della nostra anima. Non esi-stono né tempo,né spazio,essi sonosoltanto in noi. Il passato e il futurosono nel mio animo come il bosco è inun seme di ghianda e l’infinito, allostesso modo dimora in una lacrima dirugiada che riflette il cielo stellato.”

Alla stella

Fino alla stella che è apparsaLa strada è cosi lungaChe mille anni ha camminatoLa sua luce per raggiungerci.Forse da millenni si è spentaIn azzurre lontananze,Ma il suo raggio solo adessoRisplende ai nostri occhi.L’icona della stella che è spentaPiano al cielo ascende:Non si scorgeva quando c’era,Oggi la vediamo, pur se assente.Cosi quando il nostro ardoreNella buia notte svanisce,Il brillar dello spento amorAncora ci insegue.

Mi resta solo un desiderio

Mi resta solo un desiderioNel silenzio della notteLasciatemi morireAl margine del mare.Mi sia un sonno lieveIl bosco vicino,Sulle distese acqueMi sia il cielo sereno.Non voglio bandiere,Né una bara ricca,

Fatemi solo un lettoDi teneri rami.

Che nessuno dietro di meMi pianga al capo,Solo l’autunno dia voceAl fogliame secco.Mentre con rumore cadonoIl ruscello scorre,E scivola la lunaTra le cime degli alti abeti.Pervada il suono del campanoNel vento freddo della sera,Sopra di me, il tiglio santo,Scuote il suo ramo.

Quando non sarò più ramingoDa allora in poi,M’inneverà con amoreIl mio ricordo.Luciferi che scorgonoDa ombre di abeti,Essendomi amici,Mi sorrideranno ancora.Gemerà dal doloreIl canto cupo del mare...Ma io polvere saròNella mia solitudine.

Articolo e traduzione poesiee citazioni: Alina Breje

È nato a Vitanesti, Romania in una fa-miglia aristocratica che gli ha datoun’approfondita educazione intellet-tuale. Si è laureato alla Facoltà di Let-tere e Filosofia a Bucarest nel 1931.Ha frequentato la Facoltà di Matema-tica per un anno e nella primavera del1938  è andato a Parigi con una borsadi studio dello Stato francese, dove ri-marrà fino alla primavera del 1939.Nell'ottobre del 1940 si è recato a Ber-lino, come  assistente di filosofiapresso l'Istituto romeno-tedesco. Saràpresente più volte ai seminari del pro-fessore di filosofia Martin Heidegger.Nel 1958 è stato indagato e condan-nato a 25 anni di lavori forzati e alla

confisca di tutti i suoi beni. Insieme alui saranno arrestati tutti i parteci-panti dei seminari organizzati in pri-vato da Noica, seminari dove siparlava della filosofia di Hegel, Pla-tone e Kant. Il pretesto del processopolitico inscenato nel 1958 è stato lamessa in circolazione limitata e la di-scussione del volume “Storia e utopia”di Emil Cioran ma soprattutto una let-tera indirizzata a Cioran “Risposta adun amico lontano” è pubblicata inNouvelle Revue Française. Questotesto nel quale parlava del marxismovissuto come personificazione di “unmondo di ingiustizia umana” è statouno dei motivi del processo che gli haprocurato una condanna di 25 anni.Ha scontato a Jilava 6 dei 25 anni dicarcere è fu rilasciato nel 1964.Gli anni vissuti sotto una permanenteminaccia di reclusione e la mancanzadi libertà gli offre l’opportunità di ri-flessione e di ritrovarsi.

Noica è stato tra le personalità piùgrandi della spiritualità romena e delpensiero filosofico europeo. Ha attra-

versato diversi periodi storici chehanno lasciato la loro impronta cultu-rale ed ideologica sulla sua opera e hacontribuito con il suo pensiero origi-nale ed effervescente alla creazione diuna filosofia autentica, ontologica emetafisica.

Noica ha fatto una sosta all’interno delsuo mondo interiore, dove ha trovatola libertà di cogliere la vita nel suo di-venire, diceva:”Volevo sedermi nel fon-damento del mio essere”. La suariflessione, una congiunzione tra labellezza e l’etica del divenire è fondatasu fatti ed esperienze di spiritualità,scriveva: “Volevo abbracciare quelloche mi abbraccia, racchiudere lo spa-zio che mi racchiude”.

Nei suoi scritti troviamo una medita-zione metafisica e una chiarezza diespressione in ogni frase scritta: "Unaparola è un albero. Che è nata sullatua terra o che è caduta come un semedal mondo degli altri, una parola è,dopo tutto, una creatura specifica". Lasolitudine vista da Noica tra i muri di

una casa e descritto come un luogodove ci teniamo dentro il ricordo diogni occasione mancata, dove viviamoinsoddisfatti e scontenti la nostra quo-tidianità, dove i sogni sfumano all’im-provviso, all’alba di un nuovo risveglio,scriveva: “Guardi tutte queste casedove la gente vive la propria vita,ognuno si ritira sempre più in profon-dità nel suo nascondiglio. In ogni casaè in corso un processo di solitudineumana, di astrazione nella concretezzapropria”.

Il ritiro del filosofo dal mondo a Palti-nis sarà essenzialmente una ricercadella sua verità interiore, quella sem-plice e pura che si concede alla spon-taneità e alla naturalezza del sentire,ma anche un modo di raggiungere dasé agli altri con la forza creativa dellinguaggio, scriveva: “Una solitudinecomunitaria, feconda, nella quale se-parato dalle persone, le ritrovi dav-vero”.

Articolo e traduzione citazioni:Alina Breje

il ROtalianoPAGINA

12

Eminescu, 162 anni dalla nascita

Separato dalle personele ritrovi davvero

Il 15 gennaio del 1850 nasceva il “Dante” romeno, il poeta nazionale, Mihai Eminescu

Constantin Noica (1909-1987) - filosofo, poeta, saggista, giornalista e scrittore

Mihai Eminescu, (Botosani, 15gennaio 1850 – Bucarest, 15giugno 1889), è poeta, filo-logo, scrittore, giornalista epolitico romeno definito comeil poeta nazionale romeno.

Actualitateamagazin

7 - 20 ianuarie 2012

il ROtalianoPAGINA

13

La squadra di calcio“Sport – Club Dacica” èl’unica squadra romenache ha giocato in un cam-pionato della Federazionedi calcio Italiano. Si èconquistata il primato,essendo una societàsportiva che, iscritta perla prima volta, ha fattovedere i sorci verdi atutte le altre società spor-tive. Nata e voluta da al-cuni amici per far vedereche i romeni non sonoquelli dipinti da moltigiornali italiani come sog-getti che infrangono leleggi Italiane, ma uominiche fanno integrazionenel paese che li ospita, ècresciuta sempre di piùfino ad arrivare ai suc-cessi di oggi.

Nelle prime partite sisentivano i commenti deitifosi delle altre squadre“ dove vogliono arrivare,tra qualche giornata sispompano”. Ma non èstato così: con la loroforza e classe sono rius-citi a non perdere nes-suna partita “ 7 vittorie e2 pareggi”, giocandoanche in alcuni campi chesembravano piscine. Unsuccesso più che meritato

per questa giovane maanimata squadra. Sia i giocatori che tutto lostaff provengono da moltipaesini e città della Ro-mania, rappresentanotutto il loro Paese. Nonsono professionisti mastudenti e lavoratori cheil lunedì mattina molti diloro devono andare neicantieri, riuscire a vin-cere anche quando sigioca dieci contro undicie non dico altro.La squadra è stata pre-sentata alla comunità ealle Autorità presenti inItalia della Romania ilgiorno 8 Dicembre in con-temporanea della festadella Romania.Manca solo la comunitàromena della Provincia diRoma che si spera, al-meno in futuro, sia sem-pre presente nei campi digioco per dare un sos-tegno agli uomini cheportano alto il nome Ro-mania.Ecco lo staff di tutta lasoc.-   allenatore titolare -Stoica Bogdan Alin di Fa-garas ( imprenditore incostruzioni)-   allenatore secondo -Staicu Constantin di Roz-

nov, Neamt ( libero pro-fessionista)-  direttore sportivo - VladValentin di Bucarest ( di-rettore delle vendite inun centro commerciale )-   direttore sportivo -Soare Iulian di Codlea,Brasov (libero professio-nista e arbitro)-  segretario - Walter Be-rardi di Roma (ingeg-nere)-   vicepresidente Mas-

simo De Pamphilis ( avvo-cato e consigliere munici-pale)-  presidente - CiubotaruSilviu di Focsani (agenteinvestigativo)

I giocatori:Claudiu Bordian diBacau, Dacian Putureanudi Dej, Alex Grecu di Cra-iova, Flavius Staicu di Ru-seni - Neamt, DanielIgnat di Satu Mare, Flo-

rin Blentesi di Arad, Mi-trea Cornel di Galati, Ale-xandru Toma di TarguOcna, Andrei Ardelean diSighetul Marmatiei,Mihai Bustya di Sighi-soara, Rus Dorin di Turt-Satu Mare, Silviu Lucacidi Roman-Neamt, IulianLup di Fagaras, CristiMinja di Petrosani, Ale-xandru Clatea di Onesti,Stefan Paleu di PiatraNeamt, Ionut Ionescu di

Corbeni -Arges, CosminTimofte di Ruseni-Neamt,Ciprian Zaharia di TirguJiu, Daniel Negoita diFocsani, Vasile Bresug diLunca -Botosani, NarcisEnea di Buhusi-Bacau,Dan Duca di Iasi, AndreiBarbosu di Negresti Oas,Alexandru Epure di Faga-ras, Madalin Monafu diRimnicu Vilcea

di Nicola Panetta

SPORT–CLUB DACICA - Campioni dell’inverno 2011Una squadra di calcio per portare in alto il nome della Romania

Actualitateamagazin

7 - 20 ianuarie 2012

il ROtalianoPAGINA

14

Che l’Italia sia il paese dei paradossi ormai lo sannopure i sassi, ma che si arrivi a far pagare addiritturapolizze RCA auto maggiorate fino al 100% solo per-chè l’assicurato contraente è straniero è veramenteil colmo dell’assurdo. Andiamo per ordine: due asso-ciazioni l’ASGI ( Associazione per gli studi giuridici)e la COSPE ( Cooperazione per lo sviluppo dei paesiemergenti) con sede a Firenze, hanno rilevato, su uncampione di circa 40 compagnie assicurative, unachiara disparità di trattamento nel calcolo della po-lizza a seconda della nazionalità dell’assicurato. Que-ste compagnie, una decina in tutto, prima di stilarela polizza, chiedono infatti la nazione di provenienza,e se si è italiani, francesi, spagnoli ok, ma se disgra-ziatamente si è nati in Transilvania o nel deserto delGobi, scattano le maggiorazioni e pure salate. Il rialzoè sostanzioso se si è romeni, bulgari o marocchini toc-cando livelli oltre il 55 %.La motivazione che alcune compagnie assicurative,quasi tutte on line, hanno fornito si basa sulla predi-sposizione al rischio di alcuni popoli soprattutto del-l’est Europa, come bulgari e romeni.Ovviamente i ricorsi sono fioccati, l’UNAR è stata in-formata, ma ancora molte compagnie non hanno ri-sposto alla denuncia del COSPE: evidentemente unmotivo plausibile per un comportamento che sfioral’irrazionalità non esiste.“L’integrazione passa attraverso l’ascolto” come ri-badì al primo congresso nazionale del Partito IdentitàRomena il dott. Franco Pinardi segretario nazionaledei giudici di pace, ma a quanto pare oltre all’uditofa difetto pure l’intelligenza se si arrivano a toccarecerti estremi.

Abbiamo rivolto sul tema alcune domande ad alcuniimpiegati di una agenzia assicurativa a Roma, zonaAppio Tuscolano: D.”E’ giusto applicare una tale diversità?”R.”Non ne sapevamo nulla, nella nostra agenzia trat-tiamo con diverse compagnie, ma in nessun caso sonogiunte richieste del genere, cioè di chiedere la nazio-nalità alle persone che vengono ad assicurarsi da noi”D.”Se vi venisse chiesto di procedere in questosenso, lo fareste?”R.” Non credo, anche perchè in questa zona vivonomolti romeni, africani, e non sarebbe giusto applicarenorme di questo tipo a persone che lavorano tutto ilgiorno. Comunque speriamo che questa situazione sirisolva presto.”D.”Secondo voi per quale motivo si è giunti aquesta decisione impopolare?”Un’alzata di spalle dell’impiegata è una rispostachiara ed esauriente...Che il razzismo ci sia, è un dato ormai appurato dasempre, però che si debba speculare sulla nazionalitàè una cosa impensabile persino per Arsenio Lupin.Perchè di un vero e proprio furto si tratta... certo, peri promotori di tali norme i romeni, i bulgari, gli alba-nesi, gli africani sono popoli senza dirittura morale,bevono, stuprano, corrono al volante delle auto, inve-stono e uccidono... chissà perchè ci si dimentica chetanti italiani fanno le stesse cose, se non peggio... eh!A questo punto ben venga la cittadinanza italiana achi nasce nel nostro Paese, almeno in qualcosa, tipol’assicurazione della macchina, si risparmia, visti poii tempi non proprio felici e i cervelli di certe personeridotti a marmellata...

Bulz sono delle palledi polenta romena("mamaliga" che èpreparata in un pen-tolone di ghisa chia-mato "ceaun")ripiene di formaggioe infornate o cottesulla griglia o sullapiastra. E' un piattodei pastori. Per primasi prepara la polenta. Quando è pronta si versa, si taglia apezzi e ogni pezzo viene riempito con formaggio. Si formanodelle palle che sono cotte sulla griglia o cotte nel forno,spruzzate con burro e/o formaggio e servite con o senzapanna acida o yogurt.Ingredienti per la polenta: 300 gr farina di granoturco,1200 ml acqua, 1/2 cucchiaino di sale grossoIngredienti per il ripieno: 150-200 gr scamorza affumi-cata, 50-60 gr burro, 150-200 gr formaggio granaPreparazione:1. Prepariamo la polenta : mettendo l'acquaa bollire, aggiungere il sale quando l'acqua inizia a bollire edopo la farina di mais spolverandola a pioggia e mescolandosempre con il cucchiaio o un bastone di legno o si può ag-giungere tutta la farina gialla in un solo movimento e mes-colare molto bene per non fare i grumi. Si deve mescolarespesso mentre la polenta cuoce a fuoco bassissimo per piùdi 40 minuti. La polenta deve diventare soda. Si versa e silascia raffreddare fino quando si può toccare con la mano esi possono formare le palle. 2. Dividiamo il formaggio in partiuguali ( si possono usare più tipi di formaggio mescolati traloro con burro). 3. Formate le palle e cuocetele sulla griglia,piastra o infornatele. Mettete il burro a cubetti in una tegliada forno, lasciate 1-2 minuti nel forno molto caldo alla tem-peratura massima e quando il burro è sciolto aggiungete lepalle di polenta ripiena. Lasciate cuocere 15-20 minuti o dipiù nel formo molto caldo. Servite calde con formaggio grat-tugiato con o senza yogurt o panna acida.

http://cucinarumena.blogspot.com/2010/06/bulz-palle-di-po-lenta-romena.html

Cucina romenaBULZ - palle di polenta romena

di Irina Țîrdea

RCA auto costa ildoppio per i romeni

Sei romeno ? E' meglio che vai a piedi

◼ di Lorella Lattavo

Actualitateamagazin

7 - 20 ianuarie 2012

COMUNITATEPAGINA

15

continuă de la pag. 5

Din 2007 am revenit caliber profesionist în do-meniul catering-alimenta-ție publică. Intrasem dejade câțiva ani pe aceastăpiață la nivel de colabo-rare în timpul liber, așacă trecerea a fost auto-mată.- Ai renunţat total laactivitatea artistică întoţi aceşti ani ?- Nu, n-aș fi putut, celpuțin nu dintr-o dată ! Amparticipat încă din 1999la reînființarea orchestreiFeroviarilor Italieni(“dopo lavoro ferrovia-rio”) și am colaborat cubig-bandul și orchestrașcolii populare de artăTestaccio din Roma. Amcântat în concerte cuaceste orchestre campână prin 2008.- Îţi lipseşte muzica ?- Da, dar din păcate numai am timp…- Am aflat că ai coche-tat şi cu actoria !- N-aș numi-o actorie. Evorba de colaborări oca-zionale la diverse filme,cu mici roluri caracte-riale, acolo unde regizo-rul are nevoie de unaccent străin natural șitrăsături somatice dife-rite de ale actorilor ita-lieni. Am avut astfelocazia să apar în cunos-cutele seriale TV “Un me-dico in famiglia 3”, “ICesaroni 3”, “20 siga-rette a Nassirya” etc. -iar săptămâna aceastaam filmat în rolul unui co-lonel SS din cel de-al doi-lea război mondial,pentru un film istoric.Sunt mici experiențe șisatisfacții artistice simpa-tice !- După mulţi ani te-aiîntors pe băncile şco-lii… de ce?- Cred că niciodată nu-itârziu dacă vrei să teauto-perfecționezi. Stu-diez dreptul la FR(USH)și Stiințe politice și relațiiinternaționale, la zi, laUniversitatea Roma 3.- Nu te complexeazăprezenţa în mijlocul

studenţilor de vîrstacopiilor tăi?- Nu…deloc ! Sunt adora-bili, deschiși și prietenoși! Ați fi surprinși să aflațicâți studenți de vârstamea sunt în facultate...Mulți ! Îmi place să potstăpâni și printr-o abor-dare tehnică, profesio-nală chestiunile legate deobiectul activității poli-tice în care m-am impli-cat - și acest lucru nu-lpoți face bine după ure-che, pe rețeta exclusivă ahei-rup-ului. Trebuie eli-minată confuzia actualădintre spectacole și poli-tică !- Adică ?- Adică oamenii ar trebuisă înțeleagă că a călca peo scenă, prezentând unspectacol și strigând lamicrofon, nu face din tineun lider politic ci, celmult, un impresar sau unprezentator. Diferența efoarte mare, iar acestmodel de păcăleală a oa-menilor, prin creareaunei imagini publicefalse, trebuie explicat șicombătut.- Când mai ai timp pen-tru toate activităţile?- Încerc să-mi fac.- Implicarea ta în so-cial şi în politică a fosto alegere sau o oportu-nitate?- O alegere, pe fondulconștientizării situațiilorsociale - a căror rezolvarenu poate fi individuală șinici individualistă. Dacă

implicarea activă în so-cial a început prin 2003,prin participarea la orga-nizarea manifestațiilorimigranților împotriva în-tîrzierilor uriașe în obți-nerea permiselor deședere, implicarea poli-tică a venit mai târziu, în2007, odată cu intrareaRomâniei în UE când, dinpunct de vedere legal, aapărut posibilitatea parti-cipării active în politică anoilor cetățeni comuni-tari. În general, comuni-tățile de imigranți într-oțară străină tind să se po-larizeze, să-și constru-iască un țesut socialparticipativ, cu ajutorulcăruia să se poată integraîn societățile de adopție.Nu și cea românească, cefuncționează mai multprin micro-celule sociale:familie, grupuri de prie-teni etc. Nu e suficientpentru a putea crea opercepție unitară. Singu-rul sprijin de uniune spi-rituală a românilor dinstrăinătate este biserica.- Care crezi că suntmotivele?- În primul rând emigrația“de pasaj” care caracteri-zează marea parte a ro-mânilor din Italia,respectiv planurile descurtă durată. Astfel, oa-menii nu se simt motivațisă participe activ laaproape nicio activitatece depășește sfera loculuide muncă și a casei, pen-tru că scopul lor primor-dial e să strângă bani săse poată reîntoarce înțară - orice altă cheltuialăde timp și resurse, pentruei e o risipă nepermisă !Doar că timpul trece re-pede și cei mai mulți setrezesc și după 10-15 anide imigrație în aceeași si-tuație precară ca înprima zi... În al doilearând, experiențele electo-rale negative din Româ-nia, care au subminatîncrederea oamenilor înorice formă asociativă șiau distrus orice embrionde coeziune socială.- De ce Partidul “Iden-titatea Românească”?

- Pentru că identitatea na-țională, cât și cea cultu-rală și lingvistică, esteprima mare valoare so-cială a unei națiuni și tre-buie menținută șipromovată de cetățeniiei, oriunde s-ar afla !- Au fost câteva vocicare v-au reproşat in-succesul candidaţilorla alegerile administra-tive, respectiv lipsaconsilierilor comunali.- În realitate avem dejadoi consilieri comunali,însă nu acesta este obiec-tivul final al unui partidpolitic. Un consilier fărăun proiect politic-expre-sie a unității de opinie (înbaza unor proiecte reale)este inutil și mai ales ne-putincios. Politica “peprietenii” poate că reu-șește la un moment datsă aleagă un consilier, dardupă aceea ? Un candi-dat local, un nume, Icsu-lescu... imediat dupăalegeri dispare. Un sim-bol, mai ales cu răspân-dire națională, rămâne înmemoria colectivă ! Aufost aproximativ 60 decandidați români la ulti-mele alegeri administra-tive din Italia, a mai auzitcineva ceva de ei deatunci ? Simbolul “Identi-tatea Românească “arămas, iar partidul Iden-titatea Românească îșicontinuă activitatea ! Noidorim sa promovăm sim-bolul identitar al Partidu-lui nostru (cele douădrapele unite , Româniași Italia). În spatele sim-bolului sunt oameni, cole-gii și simpatizanții noștrii,cărora le mulțumesc multpentru implicare, iar nu-mărul celor care înțelegvaloarea acestuia (a sim-bolului) crește zilnic.Fără oameni , nu existăorganizație. Iată de ce petoți cei ce cred în forțaideilor lor și în spiritul deechipă îi așteptăm alăturide noi.- În ultimii doi ani par-tidele din România s-au extins şi îndiaspora; le percepeţica posibile concu-

rente? (Mihai zâm-beşte larg, pare amu-zat sincer)- Concurența lor este cași concurența vu’ cum-pra’ ! Dacă apare poliția,carabinierii, garda finan-ciară sau chiar auxiliariide la circulație filialelevor fugi mâncând pămân-tul, abandonându-șimarfa (oamenii) pe “tro-tuar”! Nu pot avea niciobază legală de activitateîn diaspora și ei știu acestlucru. Persistă însă în ile-galități, încălcând atâtconstituția Italiană, cât șilegea 14/2003 (legea par-tidelor) din România, ex-portând în Italia mizeriilepolitice dâmbovițene, deparcă s-ar mai simți ne-voia ! În America n-auapucat să-și înființezebine aceste filiale ilegaleși au fost somați de auto-rități să dispară imediat,ceea ce au și făcut. Credecineva c-au avut curaj săcomenteze ? În Italia tole-ranța față de acest tip dedelicvență politică poatefuncționa - până se vaajunge la un moment datla adversități politice ma-jore la nivelul marilorpartide italiene, care sădetermine explozia ace-sui buboi cangrenat al in-vaziei politiceextrateritoriale ! De ase-menea, opinia publică ita-liană nu cunoaște încăbine fenomenul.- Se apropie campaniaelectorală pentru Ro-mânia în 2012; ce vaface Partidul Identita-tea Românească?- În primul rând va reac-tualiza cererea pentru tri-miterea observatorilorinternaționali ai ONU șiOSCE la aceste alegeri.Dorim și sperăm ca ori-cine va câștiga, să o facă

în baza unui consenselectoral conștient, nu înbaza furturilor, turismuluielectoral… etc. Cred to-tuși că va fi cea mai agre-sivă campanie electoralădin ultimii ani. Lacheiidin Italia ai politicienilordin România au începutdeja “dansul ploii”, aler-gând dezorientați dintr-oparte în alta. Fierberea șidisperarea sunt mari !(zâmbește)- Va fi o luptă puternicăşi pentru colegiul“Diaspora”?- Mai ales! Pentru că aicisunt la mijloc intereseleinterne ale partidelor dela București, pe lângă do-rința mai mult sau maipuțin mascată a oameni-lor lor din filialele ilegaledin diaspora, care se vi-sează și ei pe liste…Sfântă naivitate ! Adău-găm acestora alte perso-naje …”apolitice”, care-șivor descoperi veleități po-litice de ultim moment…Va fi circ !- Partidul IdentitateaRomânească are re-surse umane pregătitepentru o eventuală im-plicare activă în urmă-toarele alegeri pentruRomânia - respectivcandidaţi?- Ca partid nu ne putemînscrie în cursa electoralăpentru România, “Identi-tatea Românească” fiindun partid italian, dinpunct de vedere legal. Nune permitem aroganța dea pretinde că am puteaavea dreptul de a inter-veni discreționar, abuzivși mai ales ilegal în poli-tica din România, așacum procedează parti-dele din România printentaculele (filialele) lorilegale în Italia.

continuă la pag. 17

Sub cerul Romeicu Mihai Muntean

Actualitateamagazin

7 - 20 ianuarie 2012

COMUNITATEPAGINA

16

Am intrat cu pași timizi în noul an, 2012, anul desprecu toții am auzit că va aduce sfârșitul lumii, odată cuîncheierea calendarului maya sau alinierea planetelor.Poate râdeți sau vă îngroziți, oricum nu vreau să speriipe nimeni cu aceste zvonuri dar vreau să cred că pen-tru toți va fi un an mai special, mai deosebit, maiaparte decât ceilalți de până acum.Cred că fiecare dintre noi, în noaptea magică a Reve-lionului sau în primele zile ale lunii ianuarie segândește și chiar așterne pe hârtie o listă cu ceea cevrea să realizeze, să creeze, să vadă, să simtă, să vi-seze în noul an.Toți începem lista cu: multă sănătate, multe momentefericite, realizări profesionale, bunăstare și ca familiasă ne fie alături. Alții vor o mașinț nouă, un copil, opensie mai mare, să câștige la loto sau să treacă pesteo boală și să depășească problemele de zi cu zi.

La ce visez eu? Lucruri simple, mici care dau culoarevieții dar importante pentru formarea mea ca om:Îmi plac filmele și cărțile bune, așa că îmi doresc săfiu prezentă la cât mai multe premiere cinematogra-fice. Asta include și filmul 3D, pentru că nu am văzutîncă niciunul. Să fiu prezentă la lansări de cărți, la târ-guri sau să mă plimb prin anticariate în căutarea ace-lui roman ce mă va face să mă detașez cu totul de Tv

și laptop, să plâng în hohote, să râd și să mă simt pen-tru câteva ore un personaj de poveste.Apoi îmi doresc să gătesc mai mult, să pregătesc prie-tenilor rețete noi, specifice diferitelor bucătării euro-pene, delicioase și savurate cu-n vin vechi aromat șidemisec.Să fac mai multă mișcare ca să mă mențin în formă,să am energie și să mă pot concentra mai mult pe pro-iectele profesionale. Pot să-mi fac un abonament lasală, la aerobic sau să-mi fac timp pentru mai multeplimbări în aer liber, prin parc, prin pădure. Trebuiesă avem grijă de noi și de sănătatea noastră.Vreau săcălătoresc, să văd Roma, Parisul, marea din nou, sămănânc pizza și paste adevărate, să mă plimb cu iubi-tul prin Veneția sau seara pe Champs-Élysées, să as-cult muzica live, să beau ceai sau bere la draft încețoasa Londră, să văd regina sau să stau cu picioa-rele pe meridianul 0. Un prieten nou, mic și pufos ceva crește lângă mine, îmi va aduce zâmbetul în fiecaredimineață și mă va face să mă simt din nou copil.Lucrurile cele mai importante sunt totuși să iubescmult, profund și din tot sufletul viața, oamenii, mama,pe el. Să fiu iubită, adorată, puternică și pozitivă. Sămă dezvolt profesional, să evoluez, să cresc, să am sta-bilitate și oameni pe care mă pot baza în formarea ca-rierei dorite.

Să-l întâlnesc pe domnul Mircea Badea, pentru minecel mai bun om de televiziune, să dăm mâna și să-iofer respectele mele pentru ceea ce face, ceea cespune, libertatea discursurilor lui, stilul lui de a exa-gera care mă face să zâmbesc și să am seri plăcutecând sunt acasă în fața televizorului.Să reușesc să-mi achiziționez lucruri noi pentru casă,pentru confortul meu zilnic și lucruri noi pentru mine,care să mă aranjeze și să-mi dea și mai multă încre-dere.Să am parte de experiențe noi, să încerc lucruri noi:de exemplu să scriu poezii, să călăresc, să merg lapescuit, să învăț să mă descurc mai bine în apă.Nu în ultimul rând îmi doresc ca alegerile să aducă oschimbare majoră, o schimbare în bine a țării, a viețiinoatre, schimbare pe care cu toții ne-o dorim și-oputem face posibilă.Nu știu, poate am pretenții prea mari și credeți că-midoresc prea multe sau prea puține lucruri dar sunt vi-sele mele, vise pe care le-am împărtășit cu voi la înce-put de ianuarie 2012. Voi la ce visați ?...

Eliza Ile

Era după un an de când ne-am stabilit definitiv în Ger-mania.Împreună cu soția am fost în oras să facem cumpără-turi. Timpul a zburat pe neașteptate și ne-am întorsgrăbiți acasă. Eu trebuia să merg la gară să-mi așteptcopiii care învățau la patru ore de călătorit cu trenulde orașul în care noi locuim. Mi-am schimbat haina,luându-mi în grabă doar biletul de tramvai lăsândacasă portofelul cu acte și bani.La ora scrisă pe afișajul electronic din stație tramvaiula sosit, am urcat și mi-am compostat un bilet. Dupăcâteva stații s-a urcat un negru fără să compostezenimic și s-a așezat pe scaunul din fața mea. Chiar m-am gândit ce s-ar întâmpla dacă ar veni un control.Parcă sculat din vise, mă simt atenționat de un bărbatînalt și solid, care îmi cere biletul la control. Îi întindbiletul și controlorul îmi spune că nu este în regulă.Trebuia să compostez două linii. La început am crezutcă nu am înțeles ce îmi spune însă...Negrul într-adevăr n-avea bilet: el a scos o legitimație,controlorul și-a notat pe o hârtie datele și s-a întorsdin nou spre mine. Mi-a cerut 30 mărci, atât eraamenda când erai prins că nu ai bilet, însă eu neavândbanii la mine am dat din umeri. Atunci mi-a cerut ac-tele de identitate și neavând nimic asupra mea m-a co-borât acolo unde trebuia, neștiind că de fapt acolo-isediul controlorilor din întreg orașul. Am fost dus într-o încăpere și acolo el a completat o hârtie cu dateledespre mine. Un altul a chemat poliția. Degeaba amîncercat să explic ce și cum. Amândoi ,,zâmbeau" cumfac toți nemții aici, care tradus corect înseamnă... rân-jeau. După o oră și jumătate apar doi polițiști. Unulfăcea pe șeful sau chiar era. S-a uitat la mine de parcăaș fi comis un mare delict și i-a spus celuilalt să-mipună cătușele.Ca paranteză, cu mulți ani în urmă adolescent fiind,în anul 1968 am scris la postul de radio ,,Europa Li-beră" regretatului Cornel Chiriac pentru emisiunea,,Metronom" în care arătam printre altele că ,,..porculde Ceaușescu...." a făcut și-a dres. Acestă scrisoare aajuns în mâna securității și eu am avut mari problemepână în anul 1989 însă niciodată nu mi s-au pus cătu-șele pe mâini.

Să revin la polițiști: cu mâinile legate la spate m-auurcat în mașina lor, ei amândoi în față și eu în spate.M-am aplecat în față să vorbesc cu ei și mai ales cămâna stângă mă durea, a fost strâns tare și era inco-mod de stat cu mâinile la spate și încătușat. Cel ce mi-a pus cătușele mi-a spus să stau mai în spate, de parcăeu eram în stare să fac ceva. ,,Şeful" care era la volanmi-a ,,zâmbit" ca și când ar fi făcut o mare ispravă.După câteva minute am ajuns la sediul poliției care,spre norocul meu, n-a fost departe. Aici mi s-au des-făcut cătușele și mi s-a spus să stau jos pe o bancă delemn într-un colț.Mă gândeam că-i un coșmar, că nu este adevărat, căpentru jumătate de bilet compostat am fost tratat așa.Atunci cum s-au purtat oare S.S.-iștii în general saumai ales la Auschwitz ? În starea în care eram m-am gândit dacă asta era multvisata Germanie ?Din locul meu îi urmăream pe toți. Încăperea era laintrare, unde se află și stațiile de transmisie, recepție,telefoane, registre și computere. Aici se aflau șase po-lițiști.M-au căutat pe computer, după care un polițist mai învârstă, altul decât cei doi, mai de treabă mi-a zis să-lurmez într-o încăpere și după ce a completat un for-mular mi-a spus că sunt liber. Când i-am spus că amlucrat ca ziarist și că vin din România, mi-a spus să uitincidentul că ei și-au făcut doar meseria. Şi încă cemeserie !!!Spre ieșire am trecut prin fața polițiștilor și i-am privitîn ochi pe cei doi ,,amici". Erau mari polițiști și ca oa-meni ce mici.Am ieșit în stradă și aerul rece al nopții m-a ajutat să-mi fac ordine în gânduri. Aveam mai multe întrebăridecât răspunsuri.

Acasă, cum am ajuns, la intrare au venit soția și copiii,care s-au gândit că am avut un accident sau cu totulaltceva față de ceea ce am pățit de fapt.

Le-am arătat mâinile cu semnele lăsate de cătușe șile-am povestit totul. Nu le-a venit să creadă... dar mienici acum nu-mi vine !

Anul 2011 a trecut repede și iată că am ajuns să în-tâmpin un nou an în care îmi pun noi gânduri,speranțe, vise.În pragul noului an le doresc tuturor multă sănătate,liniște și bucurie.Des mi se întâmplă să mă gândesc la viitor, să îmifac proiecte și să visez.Visez să îmi văd mai des părinții, să fiu mai mult înpreajma lor, să le pot simți căldura.Visez să îmi dea Dumnezeu multă înțelepciune, pu-tere și energie să pot întâmpina cu demnitate pro-blemele atunci când vor veni.Visez să întâlnesc acea persoană specială care săîmi fie aproape, să mă înțeleagă, să mă iubească,să mă certe atunci când greșesc, să mă învețe undenu știu, să mă completeze pe mine ca femeie.Visez să fac un Master care să îmi permită și să îmideschidă noi orizonturi pe plan profesional.Visez să îmi creez o stabilitate economică pentru a-mi putea permite să îmi desenez, construiesc și de-corez o casă nouă.Visez să mai învăț măcar 2 limbi străine.Visez să învăț să înnot, visez să escaladez unmunte, visez ca înt-o bună zi să pilotez un avion.Visez să am mai mult timp pe care să îl petrec cucei dragi, visez sa cunosc noi oameni.Visez ca toți prietenii mei să fie fericiți.Visez la o lume diferită în care valorile femeii să fiemai apreciate și să participe în mod egal la alegerileimportante.Visez să călătoresc să cunosc locuri noi, culturi noiși îmi doresc în special să vizitez o țară din Africa.Visez ca cei de la guvernare să își îndrepte atențiași către cei tineri, către cei din diasporă (care con-tribuim la dezvoltarea și bunăstarea țării noastre)și nu numai atunci când sunt alegerile… și NOI CON-TĂM!!!Visez să devin o femeie puternică.Acestea sunt visele mele!!!Aceasta sunt eu!!! Sau ceea ce îmi doresc sădevin…

La ce visează o fatădin Transilvania azi ?

Cu cătușe Visele unei fete din Italia

DE LA CITITORI

SCRISOARE

◼ de Adalbert Gyuris

Actualitateamagazin

7 - 20 ianuarie 2012

Revelionul moşieruluiMircea Dinescu

COMUNITATEPAGINA

17

continuă de la pag. 15

Avem însă oameni pregă-tiți să se implice cu dem-nitate, pregătire șisinceritate ca persoane fi-zice ! Modalitatea teh-nică legală șitransparentă: demisiesau suspendare din PIR.- Te referi la candidaţiindependenţi?- Nu neapărat. Politicadin România nu doreșteși nu e pregătită să ac-cepte candidați indepen-denți ai diasporei, iardiaspora nu e încă pregă-tită, organizată structuralsă-și promoveze candidațiindependenți. Se poateîncerca acest lucru cu va-loare de mesaj simbolic,dar atât!- Crezi că parlamenta-rii actuali ai diasporei:V. Badea, W. Brânză, C.Rizea şi ceilalţi ar maiavea vreo şansă să fierealeşi ?- Badea și Brânză în foto-grafii își strâng mâinile,în realitate se sapă unulpe celălalt. La fel și filia-lele lor ilegale, rupte în

câteva aripi… frânte!Rizea “săracu’”nu e unparlamentar al diasporei,e responsabil din parteapartidului său pentrudiaspora. De “ceilalți” n-aprea auzit nimeni în acestmandat. Oricum sper caîncepând de la următoa-rea legislatură să putemvorbi de “parlamentari”în adevăratul înțeles alcuvîntului și nu de mai-muțoi ! Dacă oamenii ar fimai atenți la activitatea“aleșilor”, mai reactiviatunci când aceștia își facde cap în parlament, vo-tând legi împotriva pro-priului electorat (vezilegea măririi taxelor con-sulare), parlamentarii s-ar gândi de două oriînainte de a vota la micaînțelegere cu opoziția…spre exemplu !- Ce crezi că lipseşteactualei clase politicea României ?- Multor parlamentari lelipsește onestitatea inte-lectuală, verticalitateamorală, responsabilita-tea, pregătirea, vocabu-larul, retorica - dar mai

ales sinceritatea ! Parla-mentul României din ulti-mii douăzeci de ani aducemai mult a bursă de măr-furi decât a for legislativ.- Ce ar trebui schimbat?- Cam tot și aproape toți.- Nu eşti prea radical?- Poate că sunt, dar vi separe că mai e timp dezâmbete condescendenteși bătăi amicale peumeri?- Cine ar trebui să pro-ducă schimbarea ?- Fiecare cetățean, fie-care dintre noi: prin im-plicare, participare,informare alternativă, se-lectare…- Nu sună demagogictoate acestea?- Ba da, dacă se opresc lanivel retoric.- Ce propune partidulIdentitatea Româ-nească?- Auto-organizarea comu-nității, independent depolitica și politicienii dela București sau Roma șicolaborarea cu aceștia,acolo unde este posibil,exclusiv în regim de par-teneriat; în niciun caz înregim de vasalitate poli-tică, sau tentaculă (filialăilegală).- Ce oferă?- Un instrument comunde lucru, în relația cu au-toritățile instituționale lo-cale și naționale, legalrecunoscut și autorizat săcontribuie la determina-rea politică a cetățenilorEuropeni în Italia. Vi separe puțin?

- Ar putea fi SecretarulPIR Mihai Muntean unviitor candidat la alege-rile parlamentare dinRomânia?- Vrei un răspuns dus-în-tors: Roma, Ploiești,Brăila ? (râzînd)- Prefer un răspuns sin-cer, o auto-evaluaredacă vrei.- Aș putea fi fără nicio pro-blemă. Sunt pregătit sa în-ving în orice dezbaterepublică, scrisă, radiofo-nică sau televizată, darmai ales față în față cu ori-care dintre actualii parla-mentari. Dacă votul ar ficorect, dacă oamenii nu s-ar mai lăsa atât de ușoramăgiți de cadouri electo-rale, spectacole electo-rale, strângeri de mâini șifotografii cu politicieniiactuali, aceștia din urmăar fi trimiși la… vatră, fărădrept de apel. Am de par-tea mea o experiență deviață, pe care niciunul din-tre politicienii diasporeinu o are, experiență carepleacă de la parcurgereaconștientă a tuturor eta-pelor imigrației cu toateproblematicile și mai alessuferințele ei, ca mareamajoritate a românilor dinstrăinătate, la care seadaugă experiența și acti-vitatea politică legală des-fășurată în Italia !- Nu presari nicio fă-rîmă de falsă modestie,îi provoci direct pe ac-tualii parlamentari şipe ceilalţi eventuali vii-tori candidaţi?

- Nu am niciun motiv sămă ascund în spatele fal-sei modestii. Afirmațiilemele sunt expresia reali-tăților trăite.- Eşti cunoscut şi apre-ciat ca un bun orator,incisiv şi foarte direct.Ai emoţii în faţa publi-cului?- Emoțiile, fâstîceala, bâl-bâiala de obicei apar dincel puțin două motive:necunoașterea proble-melor despre care tre-buie să vorbești sauconștientizarea relatăriiunor minciuni și frica dea fi ghicit de către cei cete ascultă. Ar mai fi emo-ția dată de solemnitateamomentului, dar e cutotul altceva și nu-ți ani-hilează calitățile și pregă-tirea, dacă le ai ! Decinu, nu am emoții.- Anul viitor se împli-nesc 22 de ani de laevenimentele ce auschimbat faţa Româ-niei. Ce-ţi aminteşti deatunci ?- Multe lucruri, dar maiales că: de 22 de ani jus-tiția din România nu gă-sește niciun vinovat demoartea tinerilor din tim-pul evenimentelor destradă. Cine a dat ordin șicine a tras ? De 22 de ani,corupția și hoția institu-ționalizată secătuiescRomânia. 22 de ani decând o haită de bestii “cufață umană” venită dinstrafundurile pământuluila chemarea președinte-lui de atunci batjocoreau

Bucureștiul, universită-țile sale și-și rupeau fur-tunele zincate pe spateletinerelor întâlnite-ndrum! Când te gândeștică azi alți tineri, din dias-pora, ce pot fi chiar copiitinerilor de atunci, îipupă mâna, îi dau di-plome de onoare și-l îm-brățișează pe cel ce lavremea respectivă chema“ortacii” să-i salveze de-mocrația… original-per-sonală! Trist, păcat!

***

Ne oprim aici, cu pro-misiunea de a reveni. Etârziu; am fi pututvorbi până dimineaţă,fără să repetăm ceva.Nu ştim cînd au zburatcâteva ore plăcute deconversaţie. VuietulRomei a încetat. Întretimp s-a lăsat întuneri-cul, spart undeva de olună plină uriaşă, gal-ben-roşiatică. Cerulsenin şi plin de stele teîmbie să visezi cu ochiideschişi. Ne umplempentru ultima oarăochii de luminile noc-turne ale Romei vazutăde sus şi ieşim… maibogaţi cu o poveste !O poveste de viaţă, opoveste adevărată, anormalităţii, a lui MihaiMuntean, un om carecrede cu putere înideile şi idealurile co-lective şi luptă pentruele.

de I. Bejan

Revelionul lui 2012 transmis live la Realitatea TV mi-a adus în memoriescena mai sus rezumată și m-a umplut de indignare și de scepticism. Apro-pos de scepticism: Lacrimi și Sfinți se numește cîrciuma din centrul istoric alBucureștilor - titulatură ciordită de patron de la Emil Cioran - din care setransmitea în direct, pentru a vedea tot norodul cum se distrează boierul Di-nescu și cum își dă în petec fostul dizident anti-ceaușist.

Poetul de lîngă Dîlga, moșier și președintele Cațavencilor a fost blestemat,cred, de cei de care face mișto să ajungă să se facă el însuși de cacao. O la-crimă de silă, vărsată pentru acest Zaharia Traha...Stancu bis și pentru tu-peul obraznic, în general, mi-a brăzdat obrazul indo-european. Nu-ți erarușine oare, mă băiete, mă ? Sau acest substantiv ți-a lipsit mereu din buzu-narul Cuvintelor potrivite ?! Prezența ostentativ-țigănească a unor invitați detalie - precum marele Grigore Leșe - nu te poate salva. Grigore rămâne, eleste un artist - și ca oricare artist, răspunde tuturor invitațiilor bine remune-rate.

Sper ca profesorul Leșe să nu cheme și el televiziunea atunci cînd îl va invita(pentru a da cu sec) și-l va găzdui pe sărmanul cetățean Dinescu Mircea.D’apăi dă...!

OPINII

- Cine pufăie americane pe-aici ? întreba, cu ani în urmă, marele TudorArghezi, aflat în vizită la Uniunea Scriitorilor. Creatorul lui Zdreanță, celcu ochii de faianță, nu vedea prea bine, se știe: purta ochelari cu lentilece aveau dioptria +16.- Eu, maestre - recunoscu Zaharia Stancu, președintele de atunci al Uni-unii, marele prozator ce l-a creat pe Darie, cel ce culegea via cu botnițăla gură, fiindcă așa voia boierul...- Măi, Zaharia, tu una scrii și alta fumezi ! veni admonestarea.

de Ghighi Puieşteanu

de Ghighi Puieşteanu

::::::::::: Colţul poetic al diasporei

Ventilator de lumi, nomad rebelmereu pe drum, între real şi vis,dar conştient c-aşa mi-a fost prescrisiată-mă şi pe Turnul lui Eiffelprivind în freză marele Paris.

Aici, la intersecţia de drumurice duc numai spre Cer sau spre Subsol,m-am redescoperit cumplit de golşi-am hotărât să mă despart de fumuri,să caut Rampa şi să intru-n rol.

Sus, mult mai sus, simţeam aspiratorulde spirite înalte cum torceablând, ignorând nimicnicia meace nu i-a facturat nicicând Contorul;sorbea doar duhuri de talie grea.

Şi am plecat să plâng, la Osuarulde-atâtea vechi celebrităţi obez.M-am învârtit precum un titirezpân-am găsit, spre seară, Culoarulfraţilor mei cazaţi în Père Lachaise.

Pomană, turnai Mana ceruluidin vinul roşu pe pământul secfără Baudelaire, fără Toulouse-Lautrec,din Place Pigalle, pe Dealul Jderului*gândindu-mă cum gloriile trec.

M-am hotărât: n-am să-i mai calc degeabaPrispa.Au revoire, Promenadă a giganţilor !Au revoire, mademoiselle-lor şi fanţilor !Paris, Paris, Paris, Paris, Paris: pas !Au revoire, Cimitir al Elefanţilor !

Paris :Cimitirul elefanţilor

Sub cerul Romei cu Mihai Muntean

Actualitateamagazin

7 - 20 ianuarie 2012

ACTUALITATEA RELIGIOASĂPAGINA

18

7 S †) Soborul Sf. Prooroc Ioan Botezătorul și Înain-temergătorul Domnului (Sâmbăta după BotezulDomnului)

8 D Cuv. Gheorghe Hozevitul şi EmilianMărt.; Cuv. DomnicaDuminica după Botezul Domnului (Începutulpropovăduirii Domnului); Ap. Efeseni IV, 7-13; Ev. Matei IV, 12-17; glas 5, voscr. 8

9 L Sf. Mc. Polieuct; Cuv. Eustratie10 M Sf. Grigorie, Ep. Nisei; Sf. Ier. Dometian; †) Sf.Cuv. Antipa de la Calapodești11 M † Cuv. Teodosie cel Mare, începătorul vieții deobște; Cuv. Vitalie (Post)12 J Sf. Mc. Tatiana diac. și Eutasia13 V Sf. Mc. Ermil și Stratonic; Cuv. Iacob din Nisibe(Post)14 S Cuv. Părinți uciși în Sinai și Rait (OdovaniaPraznicului Botezului Domnului)

15 D Cuv. Pavel Tebeul şi Ioan ColibaşulDuminica a XVII-a după Rusalii (a Cananeen-cii); Ap. II Corinteni VI, 16-18; VII, 1; Ev.Matei XV, 21-28; glas 6, voscr. 9

16 L Închinarea cinstitului lanț al Sf. Ap. Petru; Sf.Mc. Pevsip și cei împreună cu el17 M †) Cuv. Antonie cel Mare18 M †) Sf. Atanasie și Chiril, Arhiep. Alexandriei(Post)19 J Cuv. Macarie Egipteanul; Sf. Ier. Arsenie șiMarcu; Sf. Mc. Eufrasia20 V † Cuv. Eftimie cel Mare; Sf. Mc. Vas și Eusebiu(Post)

Episcopia Ortodoxă Română a ItalieiParohia Sfântul Prooroc Iliewww.sfantulilie.comparohiasfantulilie@gmail.comIerom. Ștefan Simioncell. +39.328.910.7918,Rignano Flaminio - 00168 - Italia

Calendarcreştin-ortodox7 - 20 IANUARIE 2012

Pentru a putea descriemirificul loc în care afost construită bisericaSfinților Abbondio (preo-tul) și Abbondanzio (dia-conul), martirizați întimpul împăratului Dio-clețian, ale caror părti-cele din moaște astăzi seregăsesc în biserica cele-a fost consacrată, nusocotesc potrivite decâtcuvintele MântuitoruluiIisus Hristos: “Veniți voiînșivă de o parte, în locpustiu, și odihniți-văpuțin…” (Ev. MarcuVI,31), care se comple-tează cu acestea: “Venițila Mine toți cei ostenițiși împovărați și Eu vă voiodihni pe voi” (Ev. MateiXI,28).Astăzi comunitatea orto-doxă din Rignano Flami-nio și din localitățileînvecinate are ca “cen-tru de gravitație” acestăbiserică - monument is-toric, cu hramul “SfântulProoroc Ilie Tesvitea-nul”, din mila BunuluiDumnezeu păstorită decătre Părintele Ieromo-nah Ştefan Simion, cu bi-necuvântarea șipurtarea de grijă a

Preasfințitului PărinteSiluan, Episcopul Epis-copiei Ortodoxe Românea Italiei.Ca o curiozitate, numelelocalității Rignano Fla-minio relaționează cuIano (lat. Janus Pater)sau Ianus bifrons, zeupăgân venerat și decătre locuitorii acestorzone, una dintre celemai vechi divinități dinmitologia romană.Ianus era înfățișat cudouă fețe opuse: una pri-vea înainte, iar cealaltăprivea înapoi. Era zeulsărbătorilor și riturilorde trecere și al fenome-nelor de tranziție. Şi nu-mele lunii ianuarie (lat.Ianuaris) vine tot de lazeul Ianus despre carese spune că are o fațăorientată spre anul carese încheie și alta spreanul care vine.Praznicul BotezuluiDomnului (Boboteazasau Dumnezeiasca Ară-tare), este prilej de bu-curie duhovnicească,căci “Botezul este celcare ne dă însăși ființa șitrăirea noastră în Hris-tos, căci până nu pri-

mesc această Taină, oa-menii sunt morți și plinide stricăciune și abiaprin ea pășesc la viață…Pentru aceea Domnul abinevoit să primeascăbotezul de la Ioan, vrândprin aceasta să arate caîntr-o oglindă mărețiaBotezului pe care El îl vaîntemeia” (Sf. NicolaeCabasila).Boboteaza, în cadrulacestei comunități, seîmpletește cu PrazniculNașterii Domnului săr-bătorit de către mulțienoriași veniți din Banatși Maramureș, de etnieucrainiană, un grupfoarte activ în cadrul pa-rohiei, dar și foarte unit,ce păstrează încă tradi-țiile și sărbătorile pe Ve-chiul Calendar.Localitatea Rignano Fla-minio are doi sfinți pro-tectori: Sfinții Vincenzoși Anastasio, unul dinOccident, celălalt dinOrient. Iar patronul spi-ritual al acestei parohii,Sfântul Prooroc Ilie Tes-viteanul, deși este unsfânt al Vechiului Testa-ment, lucrarea lui a avuto mare importanță și va

continua să aibă, pentrucă se va rasfrânge și asu-pra timpurilor viitoare,pentru că cea de-a douavenire a MântuitoruluiIisus Hristos și implicitsfârșitul lumii nu va avealoc până nu va veni Sfân-tul Ilie.Toate aceste semne, îm-pletirea Vechiului cuNoul, a Trecutului cuPrezentul, a Orientuluicu Occidentul, ar trebuisă constituie adevăratepunți ce ne învață “cumsă putem respira cuambii plămâni”, cum săne putem bucura îm-preună, cum să ne cu-noaștem mai bine, cumsă ne iubim unii pe alții,păzind asfel poruncilelui Dumnezeu.Şi de ce nu, cuvintele debinecuvântare din Tro-parul începutului nouluian bisericesc (al Indic-tionului) pot fi rostite șicu acest prilej, la trece-rea în Anul Nou calenda-ristic: „BinecuvinteazăDoamne cununa anuluibunătății Tale”.

Schitul și Parohia “Sfântul Prooroc IlieTesviteanul” din Rignano Flaminio –împletire de Vechi și Nou, Trecut șiPrezent, Orient și Occident

SPIRITUALITATE

INFORMAŢII

Pentru a putea descrie mirificul loc în care a fost construită biserica Sfinților Abbondio(preotul) şi Abbondanzio (diaconul), martirizați în timpul împăratului Dioclețian, ale cărorpărticele din moaşte astăzi se regăsesc în biserica ce le-a fost consacrată, nu socotescpotrivite decât cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos: “Veniți voi înşivă de o parte, în locpustiu, şi odihniți-vă puțin…” (Ev. Marcu VI,31), care se completează cu acestea: “Venițila Mine toți cei osteniți şi împovărați şi Eu vă voi odihni pe voi” (Ev. Matei XI,28).

Pr. IeromonahŞtefan Simion

Actualitateamagazin

7 - 20 ianuarie 2012

Sunteți gata pentru discounturile de iarnă 2012?Începând cu data de 5 ianuarie, în toate oraşelemari de pe întreg teritoriul italian vor începe re-ducerile de iarnă 2012. Comerciantii vor practicareduceri substanțiale ca-n fiecare an, în special laîmbrăcăminte, spre mulțumirea doamnelor şidomnişoarelor pasionate de modă.Magazine low cost, prin excelență, și care oferă celemai multe discounturi în această perioadă sunt Zarași H&M. Ne-am gândit să vă oferim câteva sugestiireduse la preț, în funcție de previziunile astrale și sti-lul fiecăreia.

Berbec În 2012, femeia Berbec va fi o sursă deinspirație pentru cei din jur. Stil: să fie mereu la

modă, încercând să-și impună stilulunic; Tipul de croiala: tăietură în A (tiptrapez),  lungimea potrivită a rochieisau fustei fiind cea care nu depășeștegenunchiul. Propuneri: o jachetă demotociclist asortată cu o serie de ac-cesorii cu ținte și tocuri înalte. Culorileanului 2012: roșu, maro, negru, ocru,

auriu, stacojiu, alb. Elemente cheie: ghete înalte,genți de mână supradimensionate.Taur În 2012, femeile din zodia Taurului vor trece dela un stil mai lejer, renunțând la ținutele încărcate.

Conform astrelor 2012 va fi plin de că-lătorii, motiv pentru care ținutele salevor tinde, preferabil, spre zona sport,casual, reflectând stilul de viață activ.Stil: vintage. Propuneri: Bluze de mă-tase și fuste florale, pălăriile cu borurilargi și bijuterii din aur cu pietre desmarald. Culorile anului 2012: roz pal,

mov lavanda, piersică, verde, castaniu, motive florale.Elemente cheie: rochii scurte, detalii feminine.Gemeni Libertate de mișcare, tinerețe și entuziasm,noi perspective - acestea sunt principalele caracteris-

tici ale Gemenilor în 2012. Va fi un andestul de haotic din punct de vederevestimentar. Vor oscila de la o zi la altaîntre ținute elegante și casual. Stil:piese vestimentare simple, cu tăieturimasculine, în culori neutre. Propuneri:mizează pe color blocking, una dintrecele mai hot tendințe în modă. Culorile

anului 2012: mov, portocaliu sau galben Elementecheie: basmale și esarfe, genți de umăr

Rac În 2012 vor avea loc multe schimbări în viața na-tivilor din zodia Racului, iar garderoba trebuie să țină

pasul cu tendința generală a Racilorde a se reorganiza. Stil: moda anilor'70. Propuneri: ținute seducătoare: unbody simplu, cu mâneca lungă sauscurtă, asociat cu o fustă plisată și ojachetă asortată și o pereche de bale-rini sau o rochie tip "tea dress", înnuanțe de roz pal, împreună cu un car-

digan scurt, tip bolero. Pentru cele mai îndrăznețe:elemente de dantelă albă, însă cu accesorii cât maisimple. Culorile anului 2012: combinații contrastantede alb și negru, culori pastel, gri, bej și nuanțe de al-bastru și verde. Elemente cheie: pantaloni conforta-bili, rochii elegante și pantofi de calitate, eșarfedelicate și mănuși șic.Leu În 2012, Leoaicele capătă statutul de trendsetter.

Stil: stil clasic, ce exprimă maturita-tea. Propuneri: materiale: catifeaua,mătasea sau animal print și tocurileînalte. Culorile anului 2012: tonuricalde, nuanțe de roșu, portocaliu șigalben. Elemente cheie: rochii până lagenunchi și costume cu pantalonifoarte lungi, a la Katherine Hepburn.

Fecioară Nativele din zodia Fecioarei vor avea unsucces amețitor în 2012. Motto-ul lor rămâne același

ca și până acum: simplitatea. Stil: ele-mente vestimentare pe care le veiputea purta cu ușurință și anul viitor.Propuneri: pantofi cu barete și cata-rame cu tocurile medii. Culorile anului2012: alb, negru, albastru închis,nuanțe de roșu, ocru, galben pal, rozși portocaliu. Elemente cheie: rochii

lungi și vaporoase, combinate cu un cardigan, cos-tume tip office, sandale în stil grecesc și elemente cla-sice în ceea ce privește incălțămintea.Balanţă Balanțele în acest an vor fi foarte vesele șimulticolore. Stil: ținute armonios construite și lipsite

de excese. Propuneri: bluze dincașmir, bocanci în nuanțe precum cas-taniu și esarfe vintage. În ceea ceprivește bijuteriile și accesoriile, pre-domină nuanțe frumoase de cupru.Culorile anului 2012: albastru, tur-coaz, verde jad, roz și rosu aprins. Ele-mente cheie: jachete cu detalii

neobișnuite, imprimeuri stil military, ceasuriîndrăznețe, stofa ecosez.Scorpion În 2012 este de preferat ca nativele dinzodia Scorpionului să evite ținutele cu o puternicătentă senzuală. Corsetele și decolteurile adânci iesdin discuție anul acesta, dacă vrei să eviți

neînțelegerile. Stil: androgin Propu-neri: elementele din piele, pantalonistil țigaretă, jachetă bărbătească. Cu-lorile anului 2012: contrastele puter-nice, combinații de alb, negru și roșu,nuanțe de auriu. Elemente cheie:cizme utilitare, pulovere cu dungi, ro-chii scurte și inele masive cu pietre de

culoare închisă.Săgetător În 2012 ascultă-i pe cei dragi atunci când

îți cumperi ceva de îmbrăcat, deoa-rece ei te cunosc cel mai bine. Stil:etnic Propuneri: imprimeurile africaneși accesoriile de inspirație tribală. Cu-lorile anului 2012: indigo, portocaliu,mov, roșu, albastru, auriu. Elementecheie: genți supradimensionate,brățări din lemn sau perle, pietre

semiprețioase.Capricorn În 2012, în lumea Capricornului va domni

independența. Stil: minimalist Propu-neri: joacă-te cu ideea de volum și su-bliniază-ți silueta, optând pentruelemente contrastante în zona umeri-lor și a taliei, alege bijuterii simple: dinaur sau argint. Culorile anului 2012:negru, gri, bej, rosu, albastru închis șiverde. Elemente cheie: pietre

prețioase de culoare închisă, ceasuri, pantofi cu tocpătrat și fuste mini.

VărsătorN a t i v e l edin zodiaVărsătoru-lui au unsimț artis-tic dezvol-tat, ceea ce

le-ar ajuta să fie în pas cumoda, ba chiar să stâr-nească noi trenduri. Stil:sport – casual.Propuneri: Pune-ți în va-loare silueta. Culorile anu-lui 2012: mov, violet,albastru închis, alb șinegru. Elemente cheie:bluze vaporoase, puloverecu decolteu in V și hainedin piele.

Peşti Se-ducătoare,visătoare șisclipitoare– așa aratănativa dinz o d i aPeștilor în

2012. Stil: sexi, dar con-fortabil. Propuneri: o fustăstil creion și o bluză ele-gantă, asortată cu cerceidin aur, argint sau perle.Culorile anului 2012:nuanțe de albastru, violet,verde și un strop de scli-pici. Elemente cheie: gențide culoare argintie,încălțări solide cu aspectnefinisat, pantalonievazați combinați cu to-puri stylish.

Irina Tirdeahttp://fashionaddic-

ted2009.blogspot.comwww.feminis.ro

Previziunile astrale ale"fashionistelor" pentru anul 2012

Lecţii de stil | Reduceri 2012

MONDENPAGINA

19

Director generalCristiano Acquaroli

Director editorialAlina Harja

Redactor şefOlga Simion

RedacțiaGhighi Puieșteanu, Olga Si-

mion, Alina Breje, Anca Mano-lea, Cristian Ambrozie, LorellaLattavo, Luca Bistolfi, ArsenioSilupescu, Irina Țîrdea, Diana

Rusu, Ana Panait

ColaboratoriGianina Ion Ghiuță, Adrian Ioan

Grigor, Giancarlo Germani,Costel Adjudeanu, Jenica

Răchinoiu, Corina F. Vătavu,Adania M., Nicoleta Sprîn-

ceană, Nicola Panetta, IoanaGrigore, Gabriela Lavinia Ni-

noiu, Adalbert Gyuris

Art director & DTPMarius Lupu

Editat deNoesis Media SRL

AdministratorIoan Adrian Grigor

Redacția şi administrațiaCluj Napoca, Piata 1 Mai nr. 4

Tel. +40 264.333.507

TipografiaTelestampa Centro Italia srlLocalità Casale Marcangeli

67061 Oricola (AQ)

***Actualitatea Magazin nu îșiasumă responsabilitatea în

ceea ce privește conținutul re-clamelor și nu garantează veri-dicitatea mesajelor publicitareaferente. Actualitatea Magazineste un ziar editat în Româniași se supune legilor românești

în materie.

***Publicitate :

tel. (0039) 339 41 42 640

ISSN 2248 – 0803

MODĂ

Actualitateamagazin

7 - 20 ianuarie 2012

Antrenorul englez  a re-venit pe banca tehnică aechipei  Twente, adver-sara Stelei în 16-imile definală ale Ligii Europa, aanunțat, joi, site-ul oficialal grupării olandeze.McClaren, care îl înlocu-iește pe Co Adriaanse, asemnat un contract pedoi ani și jumătate cugruparea pe care a maipregătit-o în perioada2008-2010 și alături decare a câștigat titlul decampion al Olandei în2010. Steve McClaren vasemna contractul vineri șiapoi va fi prezentat ofi-cial.McClaren, în vârstă de 50de ani, s-a aflat pe bancatehnică a formației Mid-dlesbrough în sezonul2005-2006, atunci cândformația engleză a elimi-nat Steaua București însemifinalele Cupei UEFA.Conducerea clubului a re-nunțat la serviciile lui CoAdriaanse în urma neîn-

țelegerilor cu acesta și înurma rezultatelor slabede la finalul anului trecut,când Twente a pierdut ul-timele trei meciuri din2011 (câte unul în LigaEuropa, campionat șiCupa Olandei). Steaua va

întâlni în 16-imile de fi-nală ale Ligii Europa peTwente Enschede, primapartidă urmând să aibăloc la 16 februarie, în Ro-mânia, în timp ce returule programat o săptămânămai târziu în Olanda. La

finalul turului, TwenteEnschede ocupă locul treiîn campionatul Olandei,cu 33 de puncte, la cincipuncte în urma lideruluiAZ'67 Alkmaar.

Anul 2012 pare să în-ceapă cu o veste bunăpentru microbiştii ol-teni. Craiova ar puteaavea din nou echipă înLiga a II-a odată custartul returului.

Este vorba de FC Olt,locul 13 în Seria a II-a.Patronul lui FC Olt, Clau-diu Postolache, este îndiscuții pentru aducereaîn Bănie a divizionarei se-cunde din Olt. "Existăaceastă variantă, săvenim să jucăm la Cra-iova, chiar din retur. Ampurtat tratative cu maimulte persoane din insti-

tuțiile publice și vor urmași alte negocieri", a decla-rat Postolache. Acestaspune că, din vară,echipa și-ar puteaschimba și sediul, dar șidenumirea, după modelullui Gaz Metan CFR Cra-iova, care din acest sezons-a transformat în GazMetan Severin.

Dacă părțile implicate întranzacție vor ajunge laun numitor comun, FCOlt ar urma să joace dinretur cel mai probabil pestadion Extensiv, iar cra-iovenii ar avea parte încădin start de meciuri

"tari", gruparea patro-nată de Postolache ur-mând să întâlnească înprimele trei etape de peteren propriu pe Bistrița,Timișoara și Gaz MetanSeverin, echipe aflate pelocurile unu, doi și patruîn clasamentul Seriei adoua. Pentru a-și întărilotul, patronul lui FC Olt,

este în discuții cu maimulți jucători, câțiva năs-cuți și crescuți în Cra-iova. Unii dintre ei,precum Vigariu, Irimescusau Crușoveanu, au jucatîn Bănie și pentru o altă

divizionară secundă, GazMetan Severin, dar FCOlt negociază și cu alțifotbaliști liberi de con-tract, produși de școalade fotbal din Bănie.

Regulamentul FRF per-mite acum schimbareasediului și numelui, darnumai în pauza dintre se-zoane.

13 este locul pe care îlocupă în prezent FC Oltîn seria a doua a ligii se-cunde.

Dinamo a tatonat pistaPârvulescu mai bine de 1an, dar într-un final jucă-torul de la Gaz Metan aajuns la Steaua, echipăcu care a semnat un con-tract pe 5 ani. Chiar dacăse declara dinamovist,mijlocașul nu a ezitat săspună "da" Stelei cuprima ocazie. Jucătorulde 23 de ani are două ta-tuaje. Unul dintre acesteaeste o stea, pe cotulstâng. Acest tatuaj simbo-lizează ambiția, obiecti-vele, scopurile,iluminarea, știința și fru-musețea. Unii optează

pentru un tatuaj cu steala un nou început în viață,atunci când au un obiec-tiv nou de atins. Ar maiputea fi făcut pentru asărbători un moment lu-minos în viață.

Dinamo a devenit pentru a 18-a oară liderul primeipărți a sezonului, iar dintr-o asemenea situațiedoar de patru ori până acum a ratat ocazia de a în-cheia pe primul loc și la final, 1952, 1958/59,1988/89 și 2005/06. Din 1990, doar de două oricampioana primei părți nu și-a adjudecat la final șititlul: Dinamo în 2005/06, pierzându-l în fața Stelei,și FC Timișoara în 2008/09, pierzându-l în fața Uni-rii Urziceni.

Renaşte fotbalulîn Craiova!

Steaua se reîntîlneştecu SteveMcClarenîn dubla cu Twente

Pârvulescu umblacu Steaua de multtimp: l-a dat de golun tatuaj!

ACTUALITATEA SPORTIVĂPAGINA

20

România

Italia

Spania

Oferta DIGI

Spania

omânia

talia

IItalia

RRomânia

Sursa: Mediafax

"Am putea veni din retur la Craiova, pentruca în vară să nu fie o trecere abruptă" -Claudiu Postolache, patron FC Olt

Dinamo, campioanăde toamnă

Actualitateamagazin

7 - 20 ianuarie 2012

Gigi Becali transferă pebandă rulantă în aceastăpauză competițională, con-tinuând practic mișcareadin vară, când de asemeneaa schimbat o echipă în-treagă. Acum, în dorința dea câștiga titlul și de aajunge în finala EuropaLeague, patronul Stelei abăgat iarăși mâna în buzu-nar și a adus nu mai puținde 5 fotbaliști, Chiricheș,Chipciu, Pârvulescu, Dănă-nae și Machado, iar un alșaselea, Wesley, i-ar puteacompleta colecția de iarnă-primăvară a latifundiaruluidin Pipera. Un stelist nu sebucură însă la fel de tare deinfuzia de jucători făcută depatronul Gigi Becali: antre-norul Ilie Stan. Tehnicianulîn vârstă de 44 de ani vaavea de gestionat din returo echipă pe jumătateschimbată, în condițiile încare pe finalul primei părția sezonului se declara mul-țumit că a reușit să omoge-nizeze un lot încropit cugreu, de-a lungul mai mul-tor etape. Stan, acompaniatde secundul Edi Iordă-nescu, chiar afirma la fina-lul turului că este foarteimportant ca în această

iarnă să nu fie stricat echi-librul formației sale prinplecări și achiziții făcutefără a fi consultat, în prea-labil. Dorința nu i-a fost res-pectată, iar din iarnăantrenorul Stelei se vedenevoit să o ia din nou de lacapăt, cu o echipă schim-bată. Cel mai sensibil punctal Stelei va deveni defen-siva, de unde au dispărutEmeghara, Galamaz și La-tovlevici, înlocuiți de Dănă-nae, Chiricheș șiPârvulescu, astfel că timpde cel puțin câteva etapeomogenitatea fundașilor vaavea de suferit. La fel deimportant, rămâne de văzutși felul în care s-ar adaptaAlex Chipciu în linia me-diană, el urmând a fi folositîn banda dreaptă, față departea stângă pe care erautilizat la FC Brașov.

Marius Lăcătuş: "Nucred că Steaua ar maitrebui să facă transfe-ruri"

"Pîrvulescu e un jucător cuo tehnică bună care poateajuta Steaua. Nu știu undeva juca, probabil fundașstânga. Dacă revine șiMatei, care va fi un jucător

foarte important, Steaua eacoperită. Nu cred că maitrebuie făcute transferuri.Nu știu dacă se va renunțala niște jucători, depinde dece își dorește Ilie Stan".Despre transferul lui We-sley: "Mi-aș dori ca Wesleysă ajungă la Steaua, dar nu

cred că va ajunge acolo. Nucred că ar putea aduce unjucător cu un salariu multmai mare decât cel al restuljucătorilor. S-au cheltuitdestui bani în iarna asta, nucred că mai trebuie făcutealte investiții majore".

Scriam anul trecut despre acest karatekade numai 11 ani, îi făceam un portret maiamplu şi specificam că, la frageda sa vâr-stă, a reuşit să acumuleze un kilogram demedalii.

Şi uite cum Claudiu nu ne-a dezamăgit, aşa cumnu l-a dezamăgit nici pe maestrul Roberto Cam-panari (foto), antrenorul său, şi nici echipa NewLine Pomezia, pentru culorile căreia se bate. La aşasea ediţie a prestigiosului trofeu internaţionalSpartaco Pucci de la Civitavecchia, Claudiu Pan-dele a urcat din nou pe podium. Dar menţiuneacare explică subtitlul acestei note este că laacest concurs a participat, în afara unor cluburide profil din alto Lazio, şi o reprezentativă dinRomânia.

Să plângem că au pierdut românii sau să ne bu-curăm că a învins un românaş ? Ne bucurăm,desigur. Bravo, Claudiu ! Rămâi pe poziţie, întrufericirea părinţilor tăi, a prietenilor, a colegilor - anoastră, în general.

Mircea Lucescu a fost rănit într-un accident rutier produsîn Capitală, după ce autoturismul pe care il conducea a fostlovit de tramvai. El a fost dus la Spitalul Universitar deUrgență Bucuresti. "Il Luce" are 4 coaste fracturate și sângeîn cavitatea toracică !Aflat la volanul unui autoturism de teren Kia Sotento, Mir-cea Lucescu a intenționat să vireze la stânga pe bulevardulVasile Milea, peste linia de tramvai, în încercarea de a intraîn complexul Politehnică, unde se află sediul firmei bunuluisău prieten Constantin Anghelache. Tehnicianul lui Șahtiornu s-a asigurat suficient, iar autoturismul său a fost lovit înplin pe partea stângă de un tramvai. Mașina lui Lucescu aricoșat pe sensul opus de mers și s-a oprit într-un stâlp, nuînainte de a mai lovi încă un autoturism care circula regu-lamentar. Deși a fost lovit mai grav decât pasagerul de pescaunul din dreapta, Mircea Lucescu și-a păstrat calmul,iar însoțitorul său a ieșit din autoturism rungând trecătoriisă sune la 112. În cealaltă mașină se aflau trei persoane,două femei, dintre care una avea 60 de ani, și un copil, ceitrei suferind doar răni minore.

Mijlocașul Paul Pârvu-lescu de la Gaz MetanMediaș a semnat, mier-curi, un contract pe cinciani cu gruparea FCSteaua. Pârvulescu, 23 deani, care poate evolua șipe postul de fundașstânga, s-a aflat și înatenția rivalilor de la FCDinamo, antrenorul LiviuCiobotariu declarând, totmiercuri, că jucătorul dela Gaz Metan Mediaș seaflă pe lista sa de achizițiidin această pauză compe-tițională.Acționarul clubului Di-namo i-a reproșat luiDragoș Săvulescu moda-litatea în care a gestionatsituația de la club și a de-clarat că relația de priete-nie cu Gigi Becali s-aterminat, în ceea ce pri-vește fotbalul. “Suporteriidinamoviști l-au doritfoarte mult pe Pârvu-lescu, pentru că de doiani acesta a declarat căține cu echipa asta demic, pupa tricoul. Dinamoa făcut o ofertă peste va-loarea jucătorului, adică600.000 de euro. Acumam luat doi fotbaliști maivaloroși decît Pârvulescu,la același preț. Cît m-amocupat eu, Dinamo a fost

echipa deceniului, cu 10trofee. Nu s-a comparatnici Becali cu mine. Amluat tot, pe Lobonț de laRapid, pe Torje de la Ti-mișoara, toatăCraiova. Nu se poate așaceva. Ieri am stat toatăziua pe telefoane și i-amluat pe Curtean și Stră-tilă", a declarat CristiBorcea.

Dragoş Săvulescu

"I-am reproșat lui DragoșSăvulescu faptul că vor-bește prea mult. Să mailase televizorul. El ziceade Dănciulescu, Niculae,Munteanu, că sunt preabătrîni, să plece de laechipă. Cum să nu-și pre-lungească Dănciulescuînțelegerea cu noi? Când

am plecat din țară, i-amzis lui Dragoș să le pre-lungească contractele luiKone și Ganea, dar el stămai mult la televizor. Cedracu' a făcut ăsta pentruDinamo? Eu atât vreau,să prelungească înțelege-rile lui Kone și Ganea".

Relaţia de prietenie cuGigi Becali

"M-a deranjat comporta-mentul lui Gigi și ne-am"dezbrăcat" de politețe înfotbal. S-a terminat, erăzboi! Eu nu am pierdutniciodată un jucător, bachiar am luat jucători dincurtea lor. Gata, intrăm înlupta pentru Wesley.Vreau să văd o poză cuSăvulescu și Wesley lasemnarea contractului!".

Gigi confirmă: "Sînt înrăzboi cu Borcea"

"Borcea mi-a declaratrăzboi, să fie război. ÎntreDinamo și Steaua nupoate fi prietenie, trebuiesă fie război. Le-am făcutun bine celor de la Di-namo, deoarece acum vorinvesti mai mult. Eu nuam renunțat niciodată laWesley, dar să vedemdacă Dinamo îl poate luade la Vaslui. Borcea mi-aspus că va băga din noubani la Dinamo, chiardacă ceilalți doi acționari,Dragoș Săvulescu și Ni-colae Badea, nu vor dorisă investească. Borcea vareveni în țară și Dinamova fi mai puternică. A în-ceput războiul cu Di-namo, iar lui Bicfalvi nu îimai dau drumul acum.Dacă Dinamo îl vrea, îlpoate lua la vară. În acestmoment nu mă mai inte-resează decât Wesley șiCiprian Marica. Cu toateastea, cred că ne alintăm,deoarece greu ca vreunclub din Liga I să-l poatătransfera pe Marica", adeclarat Becali.

Becali se distrează luând jucători de subnasul rivalilor; Ilie se ia cu mâinile de cap!

Mircea Lucescu,accident auto în București!

Naşul Becali şi finul Borcea în război

ACTUALITATEA SPORTIVĂPAGINA

21

de Cristian Ambrozie

de Cristian Ambrozie

de Cristian Ambrozie

De data aceasta împotriva conaționalilor săi români

Claudiu Pandeleînvinge iarăşi

de Ghighi Puieşteanu

ULTIMA ORĂ

Actualitateamagazin

7 - 20 ianuarie 2012

CALEIDOSCOPPAGINA

22

BerbecCum va fi:Un an bogat va fi acesta în lovituri de scenă,Neprevăzute stopuri și schimburi de direcțiiȘi nebunii ce pot să nască durere, grijă, jenă...Doar Jupiter, din iunie, cum să scăpați vă dă lecții.Deci : răbdați, nu vă căinați !Ce să faceți:Setea de viață să o purtați mereu cu voi;Entuziasmul și autostima vă vor feri de nevoi !

TaurCum va fi:Jupiter cel norocos cu semnul vostru-n armonieVă susține buzunarul și inima de-amor flămândă;Iar Marte poposind în Venus transformă lupta-n bucurieȘi vă va umple tolbele - dar stați mereu la pândă !Deci : de dormiți, păgubiți !Ce să faceți:Prudență și sens practic, că veți fi mult solicitați;Cu lentile roșii-n ăst an ochii să-i protejați !

GemeniCum va fi:Între aprilie și august Venus tranziteazăPrin semnul vostru: an al primenirii !Iar pe “madame” Jupiter o urmează;Hop și Saturn ! Triunghiul fericirii !Deci : că-căsătorii... cu-cu-cumătrii !Ce să faceți:Pentru a apăra tot ce primiți în darUn iPhone v-ar ajuta, și un vocabular !(Ați ghicit ? RO & IT !)

RacCum va fi:În primele șase luni Marte și cu JupiterV-aduc noi prietenii și noutăți “importate”;Doar pătrarul lui Saturn, cel vitreg de caracterFace valuri în familii - le veți da iute la spate.Deci : după sudalmă, mare calmă !Ce să faceți:Purtați cu voi determinarea, ambiția, tenacitatea,O haină nouă, când și când, și... libertatea !

LeuCum va fi:Acesta-i anul muncii, Saturn vi-l dăruiește,Veți fi la toți simpatici și stima o să vă creascăDin august, pe când Jupiter în semn la voi pășește;Doar spre sfârșit puterea o să vă părăsească.Deci : dar pân-atunci, la munci !Ce să faceți:Nu pierdeți optimismul și gândiți pozitiv;Nu vă-ndoiți de voi, n-aveți niciun motiv !

FecioarăCum va fi:În al lui Jupiter triunghi răutăciosul MarteDevine bun; deci veți avea un an propice‘Nălțărilor în funcții și vieții ca la carte -Doar dacă struniți caii și știți când să dați bice !Deci : v-ați prins, copii ? Prrr ! sau diiii !Ce să faceți:Folosiți-vă de cei cu putere, influenți;La orice invitație, musai să fiți prezenți !

BalanțăCum va fi:Veți spune stop relațiilor care v-au obosit;Cei singuri veți visa pe viu, în realitate;A cântări e verbul care v-a plictisit ?Munciți ! V-ajută Cerul, vi se va da dreptate !Deci : evitând cântarul, îndulciți amarul !Ce să faceți:Comunicați cu cei din jur și-aprindeți foculDe artificii; veți serba neo-norocul !

ScorpionCum va fi:Anul 2012 va deștepta “mirosul”De a ghici pe unde e El, Drumul Dreptății,Unde e Avantajul și unde e Prinosul...Veți spune adio, te las ! singurătății.Deci : luați atitudine - ciao, solitudine !Ce să faceți:Tăiați tot ce-i păgubos, nu fiți banaliNici fraieri, nici... nici convenționali !

SăgetătorCum va fi:Uranus și cu nea Saturn vă sunt colegi de aventură;Atenție ! Nu sunt fair-play, ci doar vă pun la încer-care...Nu mai fiți revoluționari, nici răi de gură - Anul acesta poate fi și lac și mare !Deci : după ce atacați, jertfiți din ce vânați !Ce să faceți:A fi simpatic, generos: verbele de urmat;Căutați manualul “Cum să devii bogat” !

CapricornCum va fi:Vă veți bate-n acest an cu El, neprevăzutul;Saturn și cu pătrarul său înalță baricade...Le veți învinge ? Da sau nu, știe pământul -Amoruri noi, în paturi noi (din cer vă cade) !Deci : os pentru os; rugina, jos !Ce să faceți:Căutați compania unui vesel amic;Destrăbălați-vă puțin... în rest, nimic !

VărsătorCum va fi:În anul acesta, an de criză greaVoi, în loc să curgeți, sigur veți zbura.Nu vă va opri nicio pacoste -Veți depăși totul, prin dragoste !Deci : nu numai “marinari”, ci buni gestionari.Ce să faceți:Cu fantezie să colorați zilnicul gri -Beți multă apă și mereu prezenți veți fi !

PeştiCum va fi:În primele șase luni de contraste veți fi stimulați;Jupiter e-n hexagon și Marte în opoziție.Acasă și la muncă din când în când debusolați...Vă va întări, vă va iniția această competiție !Deci : sus, jos... jos, sus ! Rămâi ce ești, un nesupus !Ce să faceți:Visele nu te mint; poartă cu tinePe cel din pat, pe cel de-alături - că e bine !

◼ pagină realizată de Ghighi Puieşteanu

◼ scenetă satirică

- Alo, pronto ! Pronto !- Iar pronto, nașă ?- Auguri, fă finî ! Cari-i treaba, v-ați trezît ?- Păi cum să nu ne trezim dacă-i seară afară ?- Nu, n-ai capito. Din bețîie, fă... că io tremur ca cățaua la injecțîie ! Cela-iacas’ ? Zî-i cî-l pupî nașa-n bot.- E-acasă, pupa-l-ar Damaschin, că l-au licenționat de tot.- Cum așa, fatî hăi ? Da’ undi muncea, c-am uitat ?- La AMA, nașă.- Nu ti-ntrebam fă cini-l iubești, ti-ntrebam undi hîiești ?- Auzi, coană nașă, lua-ți-aș versurile-n... Doamne iartă-mă, că vine Bobo-teaza să ne dezinfecteze. Nu-ți spusei ? La A-MA !- Înțăleg, da’ cine-l ama pi el ? Vro anțiană care-o mănîncă sau cini ? Sauvrei sî insinusoiezi cî nu mai știu italiană ! Uiț’ cin’ te-o-nvățat broscă-reasca ?- Aoleu, nașă ! AMA e aia cu gunoierii, cu haine roș, cu sclipici pe spinare !- Aaa ! Da, șî ?- Căra morți la cimitir.- Halal meserie. De-asta-și lăsase cioc ? Ca s-arati a cioclu !- Da, da-i prost rău ! L-au dat afară pe gura lui, cu cioc cu tot.- Măi dă-mă dracu’ ! O băut ș-o bor... mitat, sau cum ?- Nu, fă nașă. Coborau un sicriu, pe-o scară de bloc, și...- Şi ?- Şi caposcoadra le-a zis, că cică: mi racomando, regete bene la bara !- Ei ?- Şi el i-a răspuns: păi dacă ne ținem de bară, mortu’ cine-l mai cară ?- Hă, hă ! Îi poiet finu’, îmi samănă mie. Avea dreptate finu’, fă !- Cum să aibă dreptate, nașă ? Bară, în italiană, îi spune la copîrșeu, pri-cepi ?- Păi șî la bară cum îi spune ?- Îi spune re... reee... vafan...! piuuu... piuuu...- Ai închis iar, în pi... !

Sorcova, veselaLa toți cei care muncițiŞi Magazinul ni-l citițiAici în Italia:Să trăiți, să înflorițiCa un măr, ca un păr,Un smochin sau un măslin,Un palmier sau un pin !

Ați mâncat, v-ați distrat,Ați chiuit, v-ați iubit;Treb'e din nou să munciți,Așa că vă reveniți !

V-ați manelit, v-ați hrușcăit,De-acum treceți pe postit;Chiar după Sfântul Ion,Toți - paste cu bulion !

Doar așa, din nou, veți fiCapabili, apți a munci;Tari precum fierul,Iuți precum piperul;

Tari precum piatra,Iuți precum săgeata;Tari ca dolarul,Iuți precum ogarul...

Pe cai, copii, strângeți baniLa anul și la mulți ani !

Căci ai noștri euroiĂia tari ca un chetroiŞi iuți ca un iepuroiS-au muiat ca un băboiŞi fug, da’ fug... spre gunoi !

HOROSCOPUL RIMAT A' LU' GHINEApentru anul 2012

Anul care abia a început n-a avut timp încă să ne impre-sioneze - decât doar prin știrile alarmante privind rece-siunea economică ce a cuprins lumea, în special ceaeuropeană. Subsemnatul face parte dintre cei care nu în-țeleg nimic, nici despre bursă și nici despre cum dracu'poți "arde" sute de miliarde de euro într-o singură zi. Darnu pot să nu mă îngrijorez atunci când observ preocupa-rea celor care se pricep la astfel de chestii. Și nu pot ră-mâne impasibil atunci când aflu că până la pensie (pânămai ieri "vecină, vecină") trebuie să mai aștept câțivaanișori. Sau când realizez că fiii și nepoții noștri n-or săprea aibă zile ușoare. Dar parcă noi am avut ? Și totuși...

Ce se va întâmpla în 2012 ?

Ştirea I : Adunarea Generală a ONU a declarat acest an"Anul Internațional al Cooperativelor". Comentariu: Ces-ar mai fi bucurat Ceaușescu dac-ar fi aflat că însășiONU i-a legitimat, în fine ! CAP-urile și utilitatea lor. Spersă se bucure și sutele de români care au calitatea desocio, co-proprietar al uneia dintre multitudinea de co-operative sociale italiene...

Ştirea a II-a: Anul 2012 este și "Anul Internațional alEnergiei Durabile pentru toți". Comentariu: De energiedurabilă avem nevoie fiecare dintre noi. Este poate pri-mul lucru pe care ni-l pretind și tovarășele noastre deviață. Da' cu criza asta...

Ştirea a III-a: Se mai serbează și "Anul Alan Turing" -matematician, pionier în computere, celebru spărgătorde coduri secrete pe timpul celui de-al II-lea război mon-dial - la 100 de ani de la naștere. Comentariu: Înseamnăcă peste 60-70 de ani o să ajungă să fie serbați, în fiecarean, câte o sută-două de români care sparg azi conturibancare și clonează carduri !

Ştirea a IV-a: 2012 va fi anul unei capitale mutații spi-rituale a pământenilor sau chiar anul anunțatei Apoca-lipse ! O spun credințele populare, o spune un anticcalendar maya, o spune NASA, o spun prezicătorii. Co-mentariu: Ad-o Doamne Tu ! Că dacă lumea ar fi s-ocontinue în felul ăsta, unde am ajunge ? Și-apoi care emai bună: Revelația* sau revoluția ? Nouă de revoluții nis-a cam acrit...

Ştirea ştirilor: Guvernul lui Emil Boc a declarat căanul 2012 va fi "Anul Culturii Române în Italia". Pentruacest lucru, se dezbate în zilele acestea ca ministere-lor de Externe, al Culturii, Turismului și Educației, câtși Departamentului pentru Românii de Pretutindeni săli se suplimenteze fondurile, în vederea susțineriiacestui proiect, cu 44,459 milioane de lei, adică exact11 milioane de euro. Nota fundamentală a proiectuluispecifică: scopul este de a face cunoscute istoria, cul-tura și arta poporului român printr-o ofensivă culturalăfără precedent în ultimii 22 de ani.

Comentariu: 11 milioane de euroi ? Bănet, bădie, nuglumă ! Iar dacă proiectul va deveni o acțiune de suc-ces, ce-o să zică bieții italieni năuciți de atâtea forțeculturalizant-demolatoare ? O să zică, bănuiesc: Ra-gazzi, che ca... nu vă întoarceți acasă la voi ? Noi, ita-lienii, am fost avertizați că vom intra în curând înincapacitate de plată. Voi dați cu milioanele în cultură! La ce mai stați pe capul nostru ? Aveți de gând să nedeșteptați sau plănuiți să ne prostiți ?

2012 Anul revelațiilor (în știri comentate)

SORCOVA 2012

TEATRUL IGNORANţEI

Actualitateamagazin

7 - 20 ianuarie 2012

Fotbal sub pământ În Qatar a fost proiectat un terende fotbal subteran, cu tribune pentru spectatori, undetemperatura va fi mult mai scăzută decât la suprafață.Construcția va costa aproximativ 14 milioane de euro.

Soți ideali Masculii, la multe specii de insecte, dupăîmperechiere rămân să-și protejeze femelele de pră-dători, chiar cu prețul propriilor vieți.

Triplu curcubeu Curcubeul triplu este un fenomenrarissim. În ultimii 250 de ani fenomenul a fost sem-nalat numai de cinci ori.

Furnici cultivatoare Anumite furnici, pentru a se ali-menta, au învățat să construiască adevărate proprii

ferme agricole, în care cultivă "pentru uz personal" ve-getale, micro-organisme sau mici ciuperci.

De vânzare în oraşul Terni magazin de produsealimentare româneşti şi italiene cu pozițiefoarte bună şi parcare mare pentru clienți. Chi-ria spațiului şi vânzarea activității au prețurimodice. Pentru informații tel. 320 9531910 -320 0476693.

Electrician de exploatare cu carnet (autorizat) demedie și joasă tensiune caut loc de muncă. Tel: 3294592800.

DIVERTISMENTPAGINA

23

Actualitatea Magazin caută în toată Italia corespondenţi de presăprofesionişti sau amatori. Pentru informaţii suplimentare trimiteţi unemail la: cristiano.acquaroli@gmx.com (puteţi ataşa şi un CV) sautelefonaţi la +39 339 4142640.

Rebusistice: INTEGRAMA

Pieţe & Piazze RO & IT◼ de Ghighi Puieşteanu

◼ Dezlegarea din numărul trecut: TIC, VORBAMULTA, IL, NE, MAT, SCAME, IC, TUB, AR, LIN, HAR, IAR, BILE, SIFAILMARE, IS, VI, VIATA, ATU, AU, BI, RECUL, CONITUOI, VAR, INSIR, AVARIE

ANUNŢURI

Actualitateamagazin

7 - 20 ianuarie 2012

Curiozități de pe mapamond ◼ de Cristiano Cervone

ALMANAH

PUBLICITATEPAGINA

24Actualitatea

magazin

7 - 20 ianuarie 2012