Antigenile Eritrocitare Ale Sistemului AB0

8/19/2019 Antigenile Eritrocitare Ale Sistemului AB0

1/17

Antigenile eritrocitare ale sistemului AB0

În identificarea şi descifrarea antigenilor eritrocitare este primordial aportul lui K.Landsteiner (1901), care în baza unui studiu

asupra interaciunii dintre !ematiile şi serurile recoltate de la diferite persoane a constatat e"istena a # tipuri de $g, supranumite $ şi %.&bser'nd proprietile !ematiilor şi serurilor de a manifesta reaciade !emaglutinare, autorul conc!ide c oamenii pot fi repartizai în *grupe sang'ine ($, %, +). lterior grupul + a fost semnificat ca 0 şi presupune absena antigenelor $ şi % şi nu prezena antigenului 0. În190- .ansc!i constata prezena grupului sang'in $%.

/istemul sang'in $%0 a fost cel depistat primar, dar şi pn în prezent este de cea mai mare 'aloare pentru transfuziologie.

n element important şi caracteristic pentru sistemul sang'in $%0este prezena în ser a anticorpilor anti$ şi anti% naturali, cu e"cepia persoanelor cu grupa sang'in $%. În funcie de prezena sauabsena pe eritrocite a antigenilor (aglutinogenelor) $ şi % şi a

anticorpilor (aglutininelor) anti$ şi anti% în serul sang'in distingem grupe sang'ine (tab. 2).

3abelul 1.

Antigenile şi anticorpii specifici grupelor sangvine după sistemul

AB0+riterii 4rup sang'in

& $ % $%$ntigene

eritrocitare $ % $,%

$nticorpi înserul

sang'in

anti$,anti%

anti% anti$


2/17

Caracteristica aglutinogenelor A şi B

$pariia antigenelor sistemului $%0 în eritrocite la ft se constat precoce (la a *-a zi de dez'oltare embrionar), dar stabilirea

cantitati' a proprietilor antigenice şi 9 imunogene se poare e'aluadoar la # ani şi rmne constant pe parcursul întregii 'iei.5ersoanele aparent sntoase pot dispune de $g $ şi6sau %. /ubstana7 care se gseşte în eritrocite nu aparine sistemului $%0 şi estespecificat întrun sistem separat şi, anume, sistemul 7. $ntigenul 7este precursorul antigenelor $ şi %, fiind depistat în cantiti ma8ore în!ematiile de grup sang'in 0.

$g $, %, 7 sunt nu doar structuri eritrocitare, ele fiind prezente îndi'erse concentraii în ma8oritatea celulelor tisulare ale organismului,în trombocite, secrete şi lic!ide biologice.

up structura lor c!imic antigenele $, %, 7 sunt glicolipide şiglicoproteine, a'nd aceeaşi componen c!imic, iar specificitatealor imunologic este asigurat de za!aridele terminale ancorate pelanul de baz: ;


3/17

producia glicoziltransferazelor responsabile de transportul resturilorglicozile necesare pentru formarea determinantei antigenice.

4ena A codific producerea


4/17

La testarea antigenilor sistemului $%0 cu seruri standard potaprea dificulti dependente de modificarea determinantelor prezente pe membrana eritrocitar. La persoanele aparent sntoase sa

constatat !eterogenitatea $g $. /a stabilit, c e"ist # subclase maiimportante de antigen $: $1 şi $# ceea ce a sugerat e"istenarespecti'elor subgrupe sang'ine.

3abelul #

Aariante fenotipice şi genotipice posibile a grupelor sang'ine dupsistemul $%0

?enotip (grupa sang'in) 4enotip posibil$ $$,$0% %%,%0

$% $%0 00

ltimele reprezint fenotipurile $%0, care se difer dupcantitatea antigenilor prezente pe membrana !ematiilor şi în sali'asecretorilor. /ubgrupele $g $ se întlnesc mai frec'ent şi au oimplicaie clinic mai ponderal dect cea a $g %. $stfel, $g $1 seînregistreaz la @0B dintre indi'izii populaiei europene, iar $# în#0B de cazuri. 4enele $1 şi $# codific diferite transferaze careasigur diferenele calitati'e şi cantitati'e dintre fenotipurile

eritrocitare $1 şi $#. iferenele calitati'e se refer la structura bioc!imic a za!aridelor ($1 are o structura mai ramificat dect ceaa $#), iar cele cantitati'e sunt asigurate de numrul epitopilor ($1conine de * ori mai muli epitopi dect $#. 7ematiile de ambelefenotipuri manifest reacii e'idente cu reagentul anti$ în testele deaglutinare direct. iferenele serologice dintre celulele cu $1 şi $# pot fi stabilite în testele cu reagentul anti$1, preparat din serul uman

de grupa % sau cu lecitine obinute din boabele olic!os biflorus. La


5/17

respectarea condiiilor de testare reagentul anti$1 aglutineaz!ematiile $1 şi nu le aglutineaz pe cele cu $#. $pro"imati' la @0Bde indi'izi cu grupa sang'in $ sau $% !ematiile sunt aglutinate de

anti$1 şi sunt clasificate ca $1 şi, respecti', $#. +elelalte #0B de persoane eritrocitele crora sunt aglutinate de anti$ şi nu sunt aglutinate de anti $1 sunt specificate ca subgrupe $# sau$#%.

$u fost descrise şi alte 'ariante ale antigenului $: $* , $", $m, $end,$el, $C, care se înregistreaz foarte rar şi sunt slab imunogene.3estarea acestor 'ariante este posibil doar la utilizarea unui ser imun

anti$ cu acti'itate ma8or sau prin intermediul testului de absorbie eluie a anticorpilor de pe eritrocitele $. $cti'itatea minor a!ematiilor cu 'arianta antigenic $ este dependent de numrul deepitopi care interacioneaz cu anticorpii (tab.#).

3abelul #.

Cantitatea determinantelor antigenice A pe hematiile adulţilor cudiverse variante antigenice

Variantele antigenului A Numărul de epitopi antigenici

$1 @10 000 = 11-0 000$# 120 000 = 0 000$* 0 200 = 11@ 000$" - D00 = 10 D00

$end # 100 = # -00

$m 100 = 1 900$el 100 = 1 00$C 100 = 1 900

e regul, la clasificarea subgrupelor $ slabe se ia în consideraieintensitatea aglutinrii eritrocitelor cu reagenii anti$, anti $1, anti$1%, anti7 (ultimul obinut din le" europeans), prezena sau


6/17

absena $c anti $1 în ser, prezena substanelor $ şi 7 în sali'asecretorilor.

La testarea grupei sang'ine dup sistemul $%0 caracterul aglutinrii

!ematiilor care conin 'arianta antigenic $ este dependent dereagentul utilizat . $c monoclonali anti$ şi anti$% se deosebesc prin capacitatea de interaciune cu eritrocitele care dein 'ariantaantigenic $#. În cazul dat este necesar standardizarea $cmonoclonali. Eai frec'ent pentru detec ia 'ariantelor antigenice $țsunt utilizate serurile umane i lectina anti = $ș 1 (fig. 1).

$glutinarea absent sau slab a eritrocitelor cercetate cu ser anti$ (0#F)

+ercetarea eritrocitelor cu ser anti$%G

Heactia deaglutinare este

slaba

Heactia de aglutinareeste absenta

$*$glutinare de

tip mi"t.neori se

constata anti$1

$"$glutinarenumai cu

anti$1

$eln ser sunt anti$1.

upa absorbtieelutiese apreciaza antigenul

$ in eluat

?igura 1. $lgoritmul de testare a 'ariantelor antigenice $ cu serurilesang'ine anti$ şi anti$% umane.

/ubgrupele % se întlnesc şi mai rar dect subgrupele $, ele fiind

difereniate în baza criteriilor comune cu cele descrise pentru


7/17

subgrupele $. Aariantele antigenice % se deosebesc între ele princaractere cantitati'e, adic intensitatea aglutinabil şi prin capacitilede absorbie a aglutinogenului %.

$pelnd la serurile standard cu acti'itate ma8or pentru testareaapartenenei de grup a eritrocitelor %, se poate reuşi e'ideniereaacestor aglutinogene slabe. e altfel, la testarea grupelor sang'inedup sistemul $%0 caracterul aglutinrii eritrocitelor ce comport'ariantele antigenice $ şi % 'a depinde de reagenii utilizai (tab. *).

3abelul * .

Carcateristica reacţiilor serologice realizate la persoanele cu fenotipurile

A şi B

Fenotip

eritrocitar

Reacţia eritrocitelor cu serul anti

A B AB ! A"

lectin

A" A# B 0 $alivasecretorilor

con ineț

$1 F 0 F 6F *F 0 0 F 0 $ si 7$# *F 0 *F *F 0 I 0 F 0 $ si 7$* #Fmf 0 #Fmf F 0 I 0 F 0 $ si 7$end Fmf 0 Fmf F 06F 0 0 F 0 7$m 6F 0 F F 0 0 0 F 0 $ si 7$" 6F 0 1F6#F F 0 #F60 061F F 0 7$el 0 0 0 F 0 #F60 0 F 0 7% 0 F F 0 F F 0 0 % si 7%* 0 1Fmf #Fmf F F F 0 0 % si 7%m 0 0 06J F F F 0 0 % si 7%" 0 06J 06#F F F F 0 0 7

NOTĂ: Între 1+ până la 4+ - agltinare intensă! " - agltinare sla#ă! $% & agltinare '$i(e)-%iel)*,$irspi se )isting agltinatele $ii şi he$atiile li#ere! 0 & agltinare a#sentă! - ini)en.a anti-A1 este)i%erită: la persanele %entip A/ anti-A1 aeşti snt %reen.i, la in)iiii A2 A anti-A1 snt a#sen.i nele e(ep.ii3


8/17

Varianta eritrocitară tip Bombay (fenotipul Oh) >"ist un fenotip rar de !ematii, identificat la %ombaC, care semoşteneşte şi care se caracterizeaz prin absena antigenelor 7 şi$%0. 7ematiile cercetate nu se aglutineaz cu serurile anti$, anti%,anti!, anti0. În serul acestor indi'izi se conine anticorpi anti$,anti% şi anti7. La prezen a fenotipului &! 'a indica absen a reac ieiț ț țla interac iunea celulelor cu lectina anti =7.ț

>"istena 'ariantelor sang'ine de tip %ombaC trebuie luat înconsideraie în practica medicinii legale. ac se atest prezeni $canti$, anti% şi anti7 de'ine e'ident şi apartenena de grupsang'in.

Fenotipul B %A&' La unii indi'izi cu grupa sang'in % eritrocitelesunt aglutinate de reagentul anti$ care conine anticorpi monoclonali

de murine. La aceste persoane sa constatat !iperacti'itateagalactoziltransferazei codificat de gena %. ?enotipul acestui grup afost semnificat ca % ($). dentificarea acestui fenotip, de regul, seefectueaz fr utilizarea reagentului monoclonal anti$, cu care!ematiile %($) reacioneaz di'ers. În ma8oritatea cazurilor seobser' o reacie slab, iar aglutinatele sunt mai frec'ent instabile,disociaz uşor, cu toate c uneori reacia sa manifestat de #F. /erul

acestor indi'izi aglutineaz celulele $1 şi $#, astfel c, e"ceptndnounscuii şi persoanele imunocompromise, testarea serului 'atrebui s e'idenieze diferenele între acest fenotip şi fenotipul $%, încare subgrupul $ presupune prezena $c anti$1. & confirmaredefiniti' se poate reuşi numai prin studiul structural al transferazelor


9/17


10/17

i!ergen"ele posibile la testarea grupei sanguine după sistemul AB0

i'ergenele de tipizare a grupei sang'ine pot apare, cndrezultatele testelor eritrocitare nu corespund cu cele serice.

Hezultatele se fi"eaz, dar interpretarea trebuie efectuat numai dupclarificarea cauzelor necorespunderii. +auzele apariiei unor erori în testarea grupei sanguine dupsistemul $%0 pot a'ea caracter di'ers:

• te!nic,• calitatea ingredienilor utilizai (eritrocite,seruri),• particularitile indi'iduale ale sngelui cercetat,• dificultile aparente la testare

#rintre cau$ele erorilor tehnice cele mai frec!ente sunt%

• Earcarea incorect a tuburilor cu singe pentru cercetare• $mplasarea incorect a serurilor izo!emoaglutinante sau

anticorpilor monoclonali pe planş• Înregestrarea incorect a rezultatelor testrii•


11/17

centrifugrii îndelungate a tuburilor utilizrii reagenilor contaminai utilizrii sticlriei murdare

înregistrrii şi interpretrii incorecte a rezultatelor testrii.

*rorile +n rezultatul utilizării reactivelor de o calitateinsuficientă pentru testarea grupei sanguine,

a'iditatea minora anticorpilor serurilor standard poate a'ea caconsecin rezultat fals negati' la identificarea aglutinogenelor şi concluzia incorect despre apartinena grupei sanguine,

spectrul redus al specificitii anticorpilor anti$ al unor serii dereageni monoclonali şi seruri izo!emaglutinante care nu interacioneazcu toate 'ariantele antigenice $.

*rorile cauzate de particularităţile individuale aleantigenilor eritrocitari AB0,

cantitatea şi amplasarea determinantelor antigenice pe eritrocte la

diferii indi'izi 'ariaz pentru antigenii $ şi % şi 'ariantele lor,modificarea e"presi'itii antigenice sau dispariia determinantelorantigenice eritrocitare .

ificultă"i la testarea hematiilor dependente de mostră

La tipizarea !ematiilor se pot manifesta rezultate neaşteptate dincauza c:

1. În sngele pacientului cu multiple transfuzii sau cu transplantmedular pot circula eritrocite apartenente concomitent la cte'a grupesang'ine dup $%0, iar un astfel de fenomen a fost supranumit!imer transfuzional sau de transplant


12/17

#. 7ematiile persoanelor cu diferite gene $ şi % comport uneori $gslab e"primate. Einorizarea e"presiei poate a'ea loc la pacienii culeucemie şi alte tumori maligne, iar în aceste situaii testele de

aglutinare cu reagenii anti$ şi anti% pot s nu realizeze rezultateleaşteptate

*. Eodificrile structurale ale membranei eritrocitare moştenite sauadopti'e pot conduce la poliaglutinare. $ceste eritrocite pot fiaglutinate de reagenii anti$, anti% sau de ambii

. +oncentraiile anormale de proteine serice, prezena în ser a

macromoleculelor sau în proba de snge ombilical a gelului Narton(ONartonPs 8ellCQ) poate genera agregarea nespecific a celulelorsuspendate în ser ce se poate interpreta eronat ca fiind aglutinare

D. +oncentraiile ma8ore de substan de grupa sang'in $ sau % în ser pot reaciona cu $c reagentului şi îi neutralizeaz, iar aceasta poateconduce la rezultate negati'e ale reaciei cu eritrocitele suspendate înser sau plasma sang'in

2. /erul poate conine $c care interacioneaz cu coloranii utilizai pentru colorarea reagenilor anti$ şi anti%. ac pentru testare seutilizeaz !ematiile suspendate în ser sau plasm, aceşti $c potmanifesta o aglutinare falspoziti'

-. 5acienii cu autoaglutinine a %rigre pot conine eritrocite acoperitemasi' cu $c, ceea ce conduce la aglutinarea lor spontan în prezena

diluentului, indiferent de specificitatea $c reagentului.

&olu"ionarea contradic"iilor de testare a sistemului AB0

5entru rezol'area acestor probleme se efectueaz testarea repetat amostrei date. ac ini ial sa utilizat suspensia de eritrocite în plasmțsau ser, atunci la cercetarea repetat se recomand utilizarea


13/17

suspensiei de eritrocite splate în soluie salin. ac di'ergenele dinnou sunt prezente, atunci se efectueaz urmtoarele mane're:

1.Hecoltarea unei mostre sanguine noi, care se testeaz şi astfel

contradiciile dependente de contaminarea probelor sau marcareaincorect dispar

#./plarea celulelor testate şi a celulelor reagentului pentruînlturarea tuturor componenilor serici şi c!imici capabili s inducreacii poziti'e neaşteptate

*.3estarea eritrocitelor cu $c anti$, %, anti $1 sau anti7 în funcie

de problema concret.

. ac se presupune prezena anti$1, serul se testeaz cu utilizareactor'a mostre eritrocitare $#.

D./creeningul repetat al $c cu utilizarea eritrocitelor de grupa 0 pentru detecia efectelor nespecifice ale aloanticorpilor a %rigre.

6entr )ete.ia Ag sla# e(pri$a.i se pt tilia r$ătarele pre)ri:

1. ncubarea celulelor splate cu anti$ sau anti% la temperaturacamerei timp de *0 min, pentru a intensifica interaciunea dintre $c şi$g insuficient cantitati'

#. 5relucrarea eritrocitelor pacientului cu enzime proteolitice (fi in,ț papain, bromelin), care contribuie la intensificarea interaciuniiOantigenanticorpQ cu anti$ sau anti%. Heacia de legare a $c cueritrocitele ce au $g e"primate corespunztor în unele cazuri 'a a'ealoc în primele *0 min la temperatura camerei, dac eritrocitele au fost prelucrate în prealabil cu enzime. 5entru confirmarea specificitiireaciilor $%0 este necesar testarea în paralel a eritrocitelor de grupa

0 prelucrate cu enzime


14/17

*. ncubarea alic'otei eritrocitare la temperatura camerei sau la FM+cu $c umani anti$ sau anti% pentru absorbia $c cu $g eritrocitarecorespunztoare. În calitate de martor la absorbie6eluie este necesar a

utiliza eritrocite de grupa 0. up incubare !ematiile trebuie minuiossplate, apoi se prepar eluatul. ltimul se testeaz cu celulele degrupa $1, % sau 0. ac eritrocitele posed $g $, atunci eluatul 'aaglutina $1, dar nu şi !ematiile cu $g % sau 0. >luatele preparate din!ematiile de grupa % aglutineaz cu e"clusi'itate alte celule alegrupului %. >luatul din eritrocitele de grup 0 trebuie s fie areacti'.

5rin testarea direct pot fi identificate i eliminate reac ii nea teptateș ț ș

sau e"trareac ii aprute din cauza eritrocitelor sensibilizate dețanticorpi, care se pot aglutina cu antiserurile $%0 datorit naturiicoloidale ale reagen ilor, antiserurile $%0 de natur uman pot sțcon in anticorpi la un antigen cu inciden 8oas, anticorpii dinț ț plasma pacientului la coloran i sau medicamente prezente înțantiserurile $%0, antigenul % dobndit (boal rar prezent numai la pacien i de grupa $1) sau eritrocitele poliaglutinabile pot s seț

aglutineze cu anti$, anti% i6sau anti$, % de natur uman.ș

+nd rezultatele curente la grupa de snge sunt diferite de celeanterioare din istoria pacientului, diagnosticul pacientului poate se"plice sc!imbarea.


15/17

Hegulile necesare de respectare la testarea grupei sanguine:1.tilizarea reagenilor de calitate înalt.#.Hecoltarea sngelui şi aprecierea apartenenei de grup se efectuiazdublu cu utilizarea de fiecare dat a # serii de seruri sau anticorpimonoclonali.*.+ercetarea trebuie realizat prin metoda încrucişat, cu utilizarea a #serii de seruri sau anticorpi monoclonali de la diferi i producatori iț șeritrocite standarde. .D./ngele pentru cercetare se recolteaz de la pacient pn la!emotransfuzie,graie faptului ca transfuzia sngelui incompatibil şi'olumelor mari ai componenilor sanguini de la persoanele cu grupa 0 pot conduce la concluzii incorecte despre apartenena de grup .2./ngele pentru cercetare se recolteaz pn la trasfuzia soluiilorsubstituente de plasm pentru e"cluderea erorilor induse deaglomerarea eritrocitelor în Rstlpi.-.e atras atenia la diagnosticul pacientului.

n caz de discrepan $%0 datorit procedurii sau te!nicii de realizareța testrii, cauzele cele mai frec'ente sunt neadugarea antiserurilorsau adugarea antiserurilor gre ite, utilizarea suspensiei de eritrociteș prea concentrat, centrifugarea insuficient sau e"agerat, RbutonulQde eritrocite resuspendat puternic, dispersnd aglutinine mici,resuspendarea RbutonuluiQ e uat i citirea incorect (microscopic).ș ș5entru a identifica sursa problemei legat de determinarea grupei de

snge, de e"., testarea direct 'ersus cea re'ers, urmeaz a analizaurmtoarele: reac iile $%0 sunt de regul intensi'e iar reac iile slabeț țtrebuie s fie in'estigate ulterior. 5roblemele apar mai des la testareare'ers. /ar putea s e"iste mai mult dect o problem, de e"., osubgrup slab $ ar putea s aib anti$1 în plasm. 3estarea re'erseste atunci cînd se înregisreaz o reac ie slab (de pîn la 1F) sau lipsațreac iei, cauze posibile fiind situa iile cnd pacientul este în 'rstț ț

înaintat sau este imunocompromis, bnuinduse


16/17

!ipogamaglobulinemie sau agamaglobulinemie, sau la nounscut, lacare uneori,pn la 'rsta de = 2 luni, nu sunt în concentra iețsuficient anticorpii anti$ i6sau anti%. +onstatarea reac iei a teptateș ț ș

cu eritrocitele $1 i6sau % sunt mai slabe de 1F dup testarea cușmetoda de catalizare care ne indic c pacientul ar fi primit untransplant de mdu' sau de celule !ematopoietice stem, de. e", un pacient cu grupa $ care a primit un transplant de grupa 0, 'a arta unrezultat 0, dar nu 'a a'ea anti$ în serul sanguin. +auzele posibile înapari ia reac iei nea teptate sau e"trareac iei pot fi rulourile, prezen aț ț ș ț țanticorpilor care reac ioneaz la rece (dac autocontrolul este poziti',ț

atunci anticorpul este probabil un auto anti care reac ioneaz cuțantigenul a eritrocitelor $ i %) sau anti$. În reac ia mai mare de #Fș țsau lipsa acesteia ca cauze posibile pot fi aglutinarea cu Qcmp mi"tQca drept urmarea substan ei e"cesi' a grupei de snge în plasmaț pacientului care cauzeaz neutralizarea anti$ i6sau anti%, de. e".,șmucina (glicoprotein) care produce adenocarcinoame. easemeneala aglutinarea cu Qcmp mi"tQ pot conduce cauzele ca transfuzia

recent de eritrocite de alt grup, !emoragie fetomaternal,transplant de mdu' alogen sau celule !ematopoietice stem întimpul perioadei de transplant (la unii pacien ireciien i de transplantț țcmpul mi"t 'a rmne pentru totdeauna), nereac ionarea cu anti$ți6sau anti% a subgrupelor slabe, de. e". $* a $ i alte subgrupe ale $ș ș

sau %, sc!imbarea e"presiilor antigenelor $ i6sau % în unele boli rare.ș+nd rezultatele curente la grupa de snge sunt diferite de cele

anterioare din istoria pacientului, diagnosticul pacientului poate se"plice sc!imbarea. Heac ii nea teptate sau e"trareac ii pot aprea iț ș ț șdin cauza autoaglutininei puternice la rece, ruloului, 8eleu N!arton(mostrele din cordonul ombilical), fibrin i contaminare cu alteșrm i e.$ceste reac ii pot fi rezol'ate odat cu splarea eritrocitelorș ț ț pacientului. 5rin testarea direct pot fi identificate i eliminate reac iiș țnea teptate sau e"trareac ii aprute din cauza eritrocitelorș ț

sensibilizate de anticorpi, care se pot aglutineze cu antiserurile $%0datorit naturii coloidale ale reagen ilor, antiserurile $%0 de naturț


17/17

uman pot s con in anticorpi la un antigen cu inciden 8oas,ț țanticorpii din plasma pacientului la coloran i sau medicamenteț prezente în antiserurile $%0, antigena % dobndit (boal rar

prezent numai la pacien i de grupa $1) sau eritrocitele polițaglutinabile pot s se aglutineze cu anti$, anti% i6sau anti$, % deșnatur uman

3estarea sistemului $%0, metoda pe plac

$mesteca i fiecare pictur cu beişor de sticl de laborator, asigurnd splareațacestuia în 'as cu solu ie fiziologic i tegrerea acestuia cu un tampon dinț ș șmaterial absorbant, dup fiecare amestecare. $tenie: în cazuri cnd marginile

picturilor dup amestecare se usuc adugai o pictur de soluie fiziologic(

Documents

Antigenile Eritrocitare Ale Sistemului AB0