Biodiversitate - prezentare Targoviste.ppt

8/17/2019 Biodiversitate - prezentare Targoviste.ppt

1/77

BIODIVERSITATE

Definiţie: este o combinaţie aunor modele de viaţă a cât maimulte oranisme !n acela"i

teritoriu#


2/77


3/77


4/77

RESURSA BIODIVERSITATE

Definire

Noţiunea de biodiversitate este extrem de mult folosită, atât de către cercetători cât şi de către politicieni şi de către populaţie şi organizaţiile ei civile, uneori mai mult decât este nevoie. Dinaceste motive a rămas şi rămâne foarte dificil a se elabora o definiţie operaţională. Vom încercadeci să punem la dispoziţia cititorului mai multe variante de definiţii precum şi părerea noastrădespre această problemă extrem de importantă.

Definiţii privind biodiversitatea:

eprezintă o diversificare a sistemelor vii, la diferite niveluri de complexitate !"aule, #$$%&

'rin biodiversitate noi înţelegem diversificarea speciilor, fenotipic şi genotipic, diversificarea lor la niveltaxonomic !diversificare filogetică& ca şi diversificarea diferitelor grupe de organisme din punct de vederefuncţional, la nivel trofic, la nivel de organizare a vieţii !ecosisteme&. (iodiversitatea încadrează, cuprinde,toate speciile şi modul lor de viaţă, inclusiv specia umană şi se referă cu accent şi la manifestarea lor lanivelul ecosistemelor ca şi a performanţelor acestuia !Net)ig şi colab., #$$%, (ier*"u+lein, #$$&.


5/77

eprezintă un ansamblu de organisme vii, constituit din plante, animale, organismemicroscopice, văzute fenotipic şi genotipic, dar şi diferitele moduri de manifestare ale

peisa-elor naturale. cestea din urmă sunt constituite dintr*o infinitate de talie variabilă !de laalgele de apă la marile păduri&. /iecare ecosistem este reprezentat de mediul viu, format din

populaţii !biosul& şi mediul în care trăieşte viul, şi de care depinde acesta !sol, apă, relief,climat, etc.& şi asupra căruia biodiversitatea execută o influenţă !'lanete*nature, /ranţa #$$0&.

(iodiversitatea reprezintă diversitatea tuturor formelor mediului viu !diversitate biologică&.

1a este subdivizată în trei niveluri2

3 diversitatea genetică, care corespunde diversităţii genelor în interiorul unei specii!diversitate intraspecifică în interiorul unei specii * diversitate intraspecifică&4

3 diversitate specifică, ce corespunde diversităţii speciilor !diversitate interspecifică&4

3 diversitatea ecosistemică, ce corespunde diversităţii şi mobilităţii funcţionale aecosistemelor prezente pe tera !5i6ipedia, #$$0&

(iodiversitatea mai este denumită şi diversitate biologică, şi acesta a fost termenul iniţial care a

7desemnat8 diversitatea mediului viu în sânul naturii.

9ermenul biodiversitate a fost utilizat prima dată de către entomologul american 1.:. 5ilson în;ouncil !N>&. şadar, termenul vine din limba engleză *7biodiversit?8, sugerat de N> entomologului 5ilson. 1l a înlocuit deci termenul 7biologicaldiversit?8, lansat tot de un american, şi anume 9+omas @ove-o? în ;


6/77

Abordarea noţinii de biodiversitate !n fncţie de definiţia ei

An funcţie de definiţiile date mai sus, se constată că în diferite medii, ştiinţifice, sociale sau politice, abordarea noţiunii este diferită, şi anume2

a& 'entru geneticieni biodiversitatea este dată de diversitatea genelor şi a organismelor. 1istudiază procesele biomoleculare şi bioc+imice prin care mutaţiile modifică conţinutul şifuncţiile exprimatorii ale genelor precum şi dinamica acestora înregistrată la nivelul DN*ului şi care permit de fapt evoluţia lumii vii.

b& 'entru biologi, biodiversitatea reprezintă diversitatea organismelor şi a speciilor, dar şi modul

de funcţionare a organismelor. Bpeciile apar şi dispar, locaţiile, siturile sunt colonizate decătre organismele aceleiaşi specii sau de către altele2 organismele şi speciile care nu utilizeazăaceleaşi strategii de reproducţie se pot sc+imba în funcţie de mediu. numite specii dezvoltă

organisme sociale, capabile să*şi amelioreze obiectivele de reproducţie, inclusiv utilizândspecii învecinate care trăiesc în comunitate. m putea spune că funcţiile reprezintă modelulcel mai eficace de dezvoltare biologică, socială şi ecologică.

c& 'entru ecolog, biodiversitatea reprezintă diversitatea interacţiunilor durabile între specii.Durabilitatea acestor acţiuni depinde de calitatea mediului şi deci a ecoregiunilor colonizate.An fiecare ecosistem, organismele vii care alcătuiesc biocenozele fac parte dintr*un întreg, darîn acelaşi timp ele se interacţionează unele cu altele, dar în egală măsură, fiecare în parte şitoate împreună, interacţionează cu apa, aerul şi solul care le încon-oară şi care sunt cunoscuteca factori abiotici sau biotopul.


7/77

I"portanţa

biodiversităţiigenetice

#trei "otive$

3%etero&igotis"l: capacitatea

organis"li de a !ndeplini olistă !ntreagă de fncţii biologice'

3Rata de sc(i"b evoltiv ) se

referă la grpe de organis"e

* cre+te * e bine

* n cre+te * e ră3,rintl albastr


8/77


9/77


10/77


11/77

Câteva exemple sunt edificatoare:

a& Cn +ectar de sol din zona temperată a emisferei nordice dispune de următoarea

biodiversitateexprimată gravimetric2

* $$$ * $$$ 6g bacterii* $$ * $$$ 6g ciuperci* $ * E$ 6g alge* 0 * $ 6g protiste !protozoare F protofite&

* $$$ 6g artropode* E0$ * $$$ lumbricide !râme&.

b& Cn sol tropical conţine în procente din greutatea sa următoarele elemente de biodiversitate2

* $G furnici* EEG râme* =G miriapode* %G coleoptere* %G termite


12/77

An decursul erelor geologice, ele au trebuit să se obişnuiască cu noile condiţii ale mediului lor deviaţă ca2

* restricţiile mediului de viaţă,* sc+imbările climatice,* restricţii biologice şi ecologice !boli, prădători&,

şi să evolueze lent până la lumea vie de azi, încă puţin cunoscută de ultima specie a evoluţiei *omul.

Originea biodiversităţii +i evolţia ei

:riginea biodiversităţii începe o dată cu apariţia vieţii.

'rimele fiinţe vii au primit următoareledenumiri2

* eobionte* protobionte* biogenate

1le au apărut pornind de la diferite moleculeorganice prezente în mediu, urmare a reacţiilorc+imice care au avut loc în oceanul planetar

primordial.

Din acest moment, sau poate cu puţin mai devreme, selecţia naturală, motorul evoluţiei, cum i*aspus o dată Dar)in, va antrena apariţia unor forme de viaţă multiple, cele mai simple fiind2

!i

eucariotele$rocariotele

eubacteriilear+eobacteriile

ansamblul plantelor şi animalelor carealcătuiesc arborele diversităţii prinevoluţie, după 1rnst *Haec6el !


13/77

Arborele"edili vi

după 1rnst Haec6el,


14/77

'entru specia umană, biodiversitatea este o resursă umană, adeseori confundată cu biomasă,considerându*se că aceasta2

* furnizează +rana,* furnizează fibrele şi alte materiale utile pentru industria de fibră,

* furnizează lemnul necesar încălzirii şi construcţiei +abitatelor,* furnizează medicamente şi energia.

Ctilizarea biodiversităţii în asociere cu agricultura pentru producerea de alimente, a căpătatdenumirea de agrobiodiversitate. sociate biodiversităţii, ecosistemele furnizează la rândul lor,suportul producţiei naturale şi antropice, ca şi a tuturor transformărilor bioc+imice ce asigurăstabilitatea mediului viu !fertilitatea solului, prădători, descompunători, etc.& şi toate serviciilelegate de purificarea aerului şi a apelor, moderarea climatului şi diminuarea în consecinţă a2

* secetelor,* inundaţiilor,* altor dezastre legate de mediu despre care s*a vorbit în această lucrare.

BIODIVERSITATEA RE,RE-I.T/ I.DI0ATORU1 DE BA-/ 0ARE E2,RI3/

0A1ITATEA 3EDIU1UI 4I A VIE5II' ,ARA3ETRII 3/SURABI1I AI A0ESTUI

I.DI0ATOR E2,RI3/ ,RI. DI3E.SIU.I1E 1OR6 7IE ,ERI0O1U16 7IE

DURABI1ITATEA 4I STABI1ITATEA -O.EI6 A %ABITATE1OR SAU A

,1A.ETEI'


15/77

An final, putem afirma că biodiversitatea exprimă O81I.DA RE1A5II1OR .OASTRE 0UA1TE S,E0II VII6 O VEDERE 4I O ,O-I5IE ETI0/ 0U DRE,TURI 4I OB1I8A5II 4I67IRE4TE6 O I3E.S/ RES,O.SABI1ITATE 4I .E0ESITATE EDU0ATIV/'.E0ESITATEA 0O.SERV/RII BIODIVERSIT/5II RE,RE-I.T/ A0EARES,O.SABI1ITATE U3A./ 1A ORI0E .IVE1 0ARE 0REA-/ ,RE3I-E1ERE7A0ERII 3EDIU1UI VIU 9. 0A- 0/ A0ESTA ESTE ,US 9. ,ERI0O1 SAU 0%IARDISTRUS.

(iodiversitatea reprezintă deci cu mult mai mult decât o diversificare a speciilor, ea reprezintăindicatorul de bază al stabilităţii şi dezvoltării omenirii, iar la un număr de aprox. egal de specii şiorganisme, genomul, respectiv calitatea genelor sunt factorii care fac diferenţa calitativă între

entitate şi biodiversitate.

Evalarea6 respectiv "ăsrarea biodiversităţii

Dacă ţinem cont de definiţiile şi rolul biodiversităţii apare foarte clar că este foarte dificil să avemo măsurare unică şi obiectivă a acesteia. An consecinţă, specialiştii în biologie susţin că acest indicear trebui asociat cu noţiunea de 7varietate a genelor8. An acelaşi timp însă, este dificil a indica careanume gene sunt cele mai susceptibile de a fi benefice, de a fi de interes. An acest caz, singurasoluţie în măsurarea biodiversităţii constă în efortul de a aduna şi conserva un număr cât mai marede gene !deci de specii cât mai diferenţiate& considerând că, în conformitate cu teoria probabilităţii,

printre ele vom afla şi un număr cât mai mare de gene de interes.


16/77

Inventarierea speciilor

Bistematica este una din metodele de a analiza biodiversitatea, datorită faptului că ne oferăcunoştinţele de a distinge un organism de un altul.

ceastă metodăeste confruntatăcu probleme detimp şi număr

* numai ,0 milioane specii au fost descrise,* numărul real de specii nu este cunoscut4 se presupune că acesta ar variaîntre E,= milioane şi $$ milioane4* pe de altă parte, tot mai mulţi cercetători susţin că simpla cunoaştere aspeciilor şi familiilor a devenit insuficientă şi trebuie completată cuînţelegerea funcţiilor, interacţiunilor şi colectivităţilor4

* numeroşi taxonomişti întâlnesc în acelaşi timp probleme privindsc+imbul de gene între organisme şi specii.

(iodiversitatea ar putea deci să fie măsurată printr*un indice al diversităţii ca şi prin distribuţiafrecvenţei speciilor într*o anumită zonă !'ielou * ;==&.

'e de altă parte, dintr*un număr destul de mare de INDI>I I (I:DIV1BI9JKII numeroşicercetători preferă indexul B+annon*5eaver !Hs& pe care îl şi utilizează. >laude B+annon şi 5arren5eaver au dezvoltat la sfârşitul anilor L%$ ai secolului MM un model general de comunicare care

poate însă măsura între altele, diversitatea populaţiei.


17/77

/ormula pentru indicele B+annon*5eaver este următoarea2

în care2

%S pilnpi

i ;

S

B numărul de spaţii de viaţă !ecosisteme& în care s*au măsurat speciile analizate. pi frecvenţa relativă a unei anumite specii 7i8. Buma tuturor frecvenţelor speciilor este însă

!$$G&.

'entru a obţine o valoare pozitivă, valoarea obţinută din formulă se înmulţeşte cu !*&. >u cât estemai mare acest index, cu atât sunt mai numeroase speciile în spaţiul analizat şi cu atât mai uniformsunt repartizaţi indivizii unei specii.E %S%3'entru a preciza mai bine distribuţia speciilor, se poate calcula mai întâi Hmax !valoarea maximalăa lui HB privind numărul de specii sau indivizi şi apoi indicele 1vennes !1& * care ne sugerează câtde uniform sunt repartizate speciile sau indivizii în zona analizată.

E %S

%3

epetăm, 718 nu reprezintă o măsură pentru biodiversitate, cidoar una pentru distribuţia speciilor sau a indivizilor.718 variază între $ şi . : valoare ridicată indică că speciilesunt uniform repartizate în timp ce valoarea redusă indică că

doar puţine specii sunt dominante.


18/77

0" se calclea&ă

indicele de diversitateS(annon*


19/77

H’ =* pi ln# pi $

H’ Indicele de diversitate S(annon*


20/77

0onstanta e este ba&a logarit"li natral' e "ai este cnosctă +i drept constanta li.apier6 c toate că si"boll #e$ este !n onoarea li Eler'

e este nicl n"ăr c proprietatea că aria &onei deli"itată de (iperbola ;>6 a>a > +iverticalele ce pleacă din pnctele > ; +i > e este ;' 0 alte cvinte6

∫1e dx

x ln e ;

E>ceptFnd poate n"ărl Π 6 e este cea "ai i"portantă constantă !n "ate"atică6 !n specialcFnd se lcrea&ă c li"ite +i derivate' Valoarea n"erică a li e este:

e @6;@;@GHJGH@CHCKJ@G;CH@KK@GH '''


21/77


22/77


23/77


24/77


25/77


26/77


27/77


28/77


29/77


30/77


31/77

Recapitlare sintetică:

Ns B+annon * 5eaver * index

Diversitate lfa Diversitate (eta Diversitate Oama

Descrie diversitatea

speciilor în interiorulunui spaţiu de viaţă!biotop& !5itta6er,Habitat Diversit?&

Descrie diversitatea

speciilor înăuntrul unuimozaic de spaţii de viaţă,deci între diverse +abitate.(et)een*+abitat*diversit?.

Descrie diversitateaspeciilor pe un mare

areal geografic!regiune geografică&

IndiceleBimpson

Indicele(rillouin

IndicelePaccard

IndiceleBQrensen

IndiceleBimpson

Indicele(rillouin

DIVERSITATE

Binteză a modurilor de manifestare a biodivesităţii şi a posibilităţilor de măsurare a acesteia.


32/77

D t ă ă bi di ităţii?


33/77

De ce este necesară măsurarea biodiversităţii?

'e lângă importanţa economică exprimată mai sus, biodiversitatea reprezintă indicatorul de bază alcalităţii mediului, în plan local, zonal, regional sau planetar. Ronitorizarea biodiversităţii, atât în plancantitativ cât şi calitativ ne pune în permanenţă în faţa unor date asupra calităţii vieţii şi a durabilităţii ei.Crmează ca -udecăţile şi deciziile politice să răspundă sau nu pozitiv semnalelor ştiinţei şi să ia măsuri

pentru reconstrucţia ecologică a biotopurilor şi a biodiversităţii.An concluzie, măsurarea biodiversităţii stă la baza alcătuirii bazei de date pentru reproiectarea ec+ilibrelordistruse ale mediului.9oţi cercetătorii lumii sunt de acord că deşi există suficiente zone bogate în biodiversitate, pe ansamblul planetei biodiversitatea este într*un regres tragic despre care vom vorbi încontinuare.

Exemple de ţări bogate în biodiversitate. Biodiversitatea în lume

& (razilia este considerată ca un reprezentant de bază al ţărilor bogate în biodiversitate2 #$G din biodiversitatea mondială cu peste 0$.$$$ specii de plante, 0$$$ specii de vertebrate, $*0 milioanespecii insecte şi sute de milioane de microorganisme se află în această ţară.

#& India oferă 9 NCRJC@ D1 B'1>II, este foarte probabil ca numărul lor total săse apropie de $$ milioane, deşi cunoscute sunt numai ,0 milioane. Dintre acestea, la ;;G le estecunoscut doar numele ştiinţific. An rest, noi oamenii nu cunoaştem nimic despre viaţa şi comportamentullor, despre nutriţie sau înmulţire, despre frecvenţă sau repartiţie în mediu, despre constrângeri, adicădacă sunt sau nu în pericol.


34/77

Cn mod de prezentare a biodiversităţii. cest mod de prezentare a fost alcătuit de Naturama argau*1lveţia!))).naturama.c+& şi prezintă anumite segmente ale mediului de dezvoltare a biodiversităţii pe modelul eucentric dedezvoltare. 1xact în centru şi foarte mic este prezentat un om. 1l este acolo considerat singurul reprezentant almamiferelor care, toate laolaltă, reprezintă numai $,#G din întreaga biodiversitate a 9errei. Deasupra lui se desc+idelumea insectelor care ocupă circa -umătate din speciile pluricelulare ale pământului !eucariote&. An stânga -os se

recunoaşte începutul diversităţii speciilor. cestora aparţin %G din numărul total al speciilor, etc.

(i di it t d l t t t d l f ţ t l i i d l b $$ S$ $$$


35/77

(iodiversitatea de plante este extrem de mare la suprafaţa uscatului, şi anume de la sub $$ S$.$$$6m până la peste 0$$$S$.$$$ 6m, adică de la la 0$. Harta respectivă este anual îmbunătăţită despecialiştii Departamentului de botanică şi geografie al Cniversităţii din (onn, aceştia recunoscând, larândul lor, puternicul declin al biodiversităţii la nivel planetar cauzate de dezvoltările economiceantropice, care la rândul lor modifică puternic ec+ilibrul speciilor şi durabilitatea, stabilitatea

biodiversităţii.Cneori fără să ştie oamenii de rând, dar ştiu cu siguranţă specialiştii, există specii, cum sunt unelevespii !(rac+meria sp& care parazitează pupele unor periculoase larve care devorează speciile de pomidin păduri. /enomenul este încadrat ecologic la parazitism, viespea altminteri puţin cunoscută fiind una-utor util pentru oameni şi pentru ec+ilibrele de mediu.

O biodiversitate e"tre# de valoroas$

& Viespea (rac+meria sp. se +răneşte cu pupele unor fluturi a căror larve !omizi& sunt foarte periculoase pentru arbori.#& Diferitele ciuperci servesc ca descompunători ai materiei organice din solurile silvice, dar nu numai.

!Bursa2 :NIB 1lveţia&


36/77

BIODIVERSITATE

Definiţie: este o combinaţie aunor modele de viaţă a cât mai

multe oranisme !n acela"i

teritoriu#


37/77

Biodiversitate agricolă:Definiţie 2 7recvenţa +i abndenţa speciilor !ntr*n agroecosiste".7ncţii: * ecologic6 prodctiv6 cos"ic

Biodiversitate biologică:

* fenotipică ) c" arată

* cantitativă * bio"asa


38/77

Biodiversitate genetică2

3Densitatea la nivell genelor2

* plan alele U culoare oc+i

* gene întregi U proteină funcţie

* structura cromozomică

3,oate "ăsra nivelri diferite2 * populaţii

* specii

* comunităţi ecologice

* biomuri

Arborele vieţii2


39/77

Arborelevieţii

,e scrt despre biodiversitatea genetică


40/77

,e scrt despre biodiversitatea genetică

An capitolul care tratează managementul şi gestiunea biomasei într*un subcapitol special, am prezentat şi resursa genetică ca una din cele mai importante resurse ale viitorului. An acest capitol,folosind experienţa colegilor americani şi canadieni, vom prezenta variabilitatea genetică văzută în

următorul sistem dinamic2

Importanţă/actori

determinanţi

/actoriievolutivicare

dimineazădiversitatea

genetică

Răsurareavariabilităţii

genetice

Variabilitateagenetică

intraspecifică

9alia efectivăa populaţiilor

Ne

Heterozigo*tismul şi talia populaţiei

>onsecinţeleslăbiciunilor Ne

'ierdereavariabilităţiigenetice

Btrangularea

1migraţia Btudiu de caz

(iodiversitateagenetică

Definiţii


41/77

Definiţie.

Diversitatea genetică presupune varietatea care există la nivelul genelor. 1a poate fi -udecată în E planuri2

3 populaţie

3 specie3 comunităţi ecologice3 biom, etc.

3 An planul arealelor * varietăţi în cadrul aceleiaşi alele care dictează de exemplu,culoarea oc+ilor !albaştri, căprui, etc.&.

3 An planul genelor în întregimea lor * cele care de fapt trasează trăsăturilecaracteristice ale organismelor, ca de exemplu capacitatea sau incapacitatea de a

metaboliza cutare sau cutare substanţă.3 An planul unităţilor mai mari, mai vaste decât genele * structura cromozomilor.

Dimensiunile celor trei planuri se măsoară la diferite niveluri2

Importanţa biodiversităţii genetice


42/77

Importanţa biodiversităţii genetice. Oradul de diversitate genetică defineşte 7materia primă8 a evoluţiei şi adaptării.

1xistă trei motive

pentru care

diversitatea

genetică a uneispecii este

esenţială pentru

ca aceasta să

supravieţuiască

pe termen lung2

a& Heterozigozitatea * este corelată pozitiv cu adaptabilitatea, iaraceasta din urmă se defineşte ca fiind capacitatea unuiorganism de a îndeplini un mare număr de funcţii biologice.

b& ata de sc+imb evolutiv care poate avea loc în cadrul unuigrup de organisme dependente de o cantitate de variaţiegenetică prezentă în gena de bază. >u cât o populaţie sau o

specie este mai diversă în planul genelor, cu atât are mai multeşanse ca anumiţi membri ai săi să se poată adapta modificărilorapărute în mediu. Deci, dacă scopul conservării constă în persistenţa speciilor pe termen lung, atunci diversitateagenetică este de o importanţă ma-oră pentru a păstra aceastăînsuşire.

c& Diversitatea genetică între toate speciile este importanţă pentrucă ea reprezintă însuşi modelul existenţial şi comportament alal mediului viu pe pământ.

Heterozigozitate * în genetică trebuie să înţelegem # alele identice care ocupă locuri diferite în interiorul

populaţiei, al grupului social

ii d i i i di i ă ii i


43/77

actorii determinanţi ai diversităţii genetice!

* factori evolutivi versus demografici* variabilitatea genetică şi persistenţa au o scară de timpi evolutivă* mărimea efectivă a populaţiei !parametrii dimensionali&

* deviaţii genetice* endogamie * studiu de caz pentru demonstraţie

/actori evolutivi şi

ecologici

* există # tipuri defactori caredetermină

probabilitatea de a

supravieţui a unei populaţii

care acţionează asupra unei perioade mailungi !scară temporală evolutivă şi care

implică caracteristicile genetice ale populaţiei&

care acţionează asupra unei scări

temporale ecologice şi care implică în principal caracteristicile demografice ale populaţiei .

evolutivi

ecologici

1ndogamie * înmulţire sexuată în interiorul populaţiei, al grupului social.


44/77

/actori evolutivi2*variabilitateagenetică*structura populaţiilor *selecţie

/actori demografici r o2*imigraţia*emigraţia, etc.

'robabilitatea de asupravieţui mai multe

generaţii

'robabilitatea de asupravieţui mai multe

decade

Inflenţa factorilor evoltivi +i de"ograficia aspra probabilităţiide spravieţire a nei poplaţii aparţinFnd nei specii

E>e"ple practice de biodiversitate genetică


45/77

E>e"ple practice de biodiversitate genetică

Diversitatea în rândul animalelor utile. An acest caz dispunem de o clară diferenţiere fenotipică lacocoşi, datorită unor gene diferite.

& 'rimul cocoş ppenzeller Bpitz+auben are o ţinută foarte

dreaptă, cu o creastă stufoasă.

#& >el de*al doilea, un cocoş clasicelveţian aparţine 7cocoşilor banali8

având un fenotip clasic.

E& (iodiversitatea genetică la oameni este foarte prezentă. Numai la =0 milioane oameni pot avea o amprentă genetică identică,

fapt greu de realizat, c+iar şi gemenii au amprente geneticediferite. An figură o mostră de amprentă genetică a unui conifernumit Tisă. /iecare coloană reprezintă amprenta genetică a unuiindivid. Be observă că nici o bandă din fotografie nu esteasemănătoare cu celelalte, ceea ce înseamnă că ele provin de laindivizi diferiţi deşi arborii testaţi erau practic identici fenotipic.

!Bursa2 :NIB*#$$0&.


46/77


47/77

, t d bi di it t i ă


48/77

,e scrt despre biodiversitatea "arină

rătam că în lume există , milioane de specii catalogate. Din acestea, conform CN1' !Cnited Nations 1nvironment 'rogramme& * ;00, #0$.$$$ aparţin mediului marin. An mare, diversitatea

biologică este deci mai mică decât pe pământ. cestea sunt valabile pentru statistica totală căci dincele EE puncte de evoluţie a animalelor, E# sunt cunoscute, iar dintre acestea 0 se află în mediulmarin !5inston ;;#, N:B1, ;;E&.

1cosistemele marine sunt şi ele afectate de o serie întreagă de factori, printre care enumerăm2 >reşterea nelimitată a populaţiilor umane în zonele de coastă. >reşterea continuă a cererii pentru fructe şi alte produse de mare, 'oluarea de la distanţă sosită prin murdărirea necontrolată a industriei mondiale. Rodificarea rapidă a +abitatelor marine prin diferite activităţi antropogene.

Diversitatea marină mai este deci afectată şi de acţiuni antropice necugetate, precum2 pescuit intensiv, pierderea spaţiilor, a nişelor de viaţă, poluarea prin depunerea de sedimente, modificări de durată ale climei, apariţia în peisa-ul marin a unor specii neendogene aduse cu 7apa balast8 a vapoarelor.


49/77

Un tablo repre&entFnd speciile de alge de apă dlce cprinse !ntr*n fitoplancton


50/77

Un seg"ent de ecosiste" "arin repre&entFnd recifi coralieri'

Sitaţia globală a biodiversităţii' ,roble"a e>tincţiilor


51/77

S ţ g ob b od ve s ţ ' ob e e cţ o

#,re&ent +i viitor !n biodiversitatea "ondială$

An ;;# la io de Paneiro, într*o primă conferinţă extraordinară, 0$ de ţări ale lumii reprezentatede guvernele lor, au semnat L0O.VE.5IA ASU,RA DIVERSIT/5II BIO1O8I0EM

afirmând că LBiodiversitatea este dedicată de&voltării drabile a planeteiM. Nici una dinconferinţele ulterioare nu a adus atâtea date importante asupra stării actuale a biodiversităţiimondiale ca aceasta.

,re&entarea tring(ilară a cno+tinţelor despre biodiversitatea speciilor,relcrare dpă conferinţa Rio de Naneiro6 ;@'

;6H

;G "l

C ;JJ "l

cartate

mediu estimate

Inventarul global al biodiversităţii grupelor de specii efectuat la nivelul anului ;;# şi prezentat în


52/77

Inventarul global al biodiversităţii grupelor de specii efectuat la nivelul anului ;;# şi prezentat înconferinţă este prezentat în tabelul următor.

."ărl real al speciilor descrise la nivell anli ;@ +i evalarea globală a speciilor posibile a e>ista

8rpa de specii .r' specii descrise.r' specii esti"atea "ai fi pre&ente !n biodiversitate

(acterii %$$$ .$$$.$$$

'rotoctiste !protozoareFalge&


53/77

au fost înscrise în cataloagele oficiale. Numărul lor este în dinamică pozitivă pentru că suntdescoperite şi descrise noi specii, mai ales la grupa WbacteriiW, iar unele dintre ele dispar prinextincţie. An grupa animalelor, la rubrica estimări, între < şi $ milioane specii sunt considerate aaparţine insectelor. Ramiferele numără peste %=%$ specii şi probabil că mai sunt extrem de puţine

animale necunoscute în această grupă. >u toate eforturile de cunoaştere, se consideră, în bazaestimărilor lui Oleic+ şi colab. !#$$$& că numai $,$G din speciile vii ale pământului suntcunoscute.: realiniere este făcută în anul #$$$ asupra statisticii efectuate în ;;#

Rea+e&are pe grpe de specii a biodiversităţii !n anl @JJJ #8leic( +i colab'6 @JJJ$

Specii esti"ate ca necnoscte ;J'JJJ'JJJ @JJ'JJJ'JJJ Din care !n Ro"Fnia

Nr. specii cunoscute .0$.$$$

Insecte ;0$.$$$

'lante #$.$$$ E%$$ !%=&

'ăian-eni 0.$$$

Roluşte $.$$$

'eşti #0.$$$

'ăsări ;;0$ E=<

eptile %$$ #0

mfibii %;0$ ;

Ramifere %=E$


54/77

elefant →

$.$$$ oameni cocostârc alb → #$.$$$ oameni leu → $$.$$$ oameni tigru → .$$$.$$$ oameni urs polar → 0.$$$.$$$ oameni rinocer → $$.$$$.$$$ oameni papagal Bpixar → =.$$$.$$$.$$$ oameni, adică mai există un singur papagal

Bpixar în viaţă. După moartea lui, specia va dispărea.

1xistă pe pământ exemplare de animale cu mult mai puţine decât numărul de oameni estimat la= miliarde în anul #$$$ şi la =,0 miliarde la sfârşitul anului #$$0.

stfel, pentru animale revin2

#. Oreutatea întregii biomase pe pământ cântăreşte


55/77

E. >antitatea de biomasă ce revine per individ uman este următoarea2

total #


56/77

Biodiversitatea cantitativă

0alcl @D

,e scrt despre biodiversitatea din Ro"Fnia


57/77

,e scrt despre biodiversitatea din Ro"Fnia

An lucrarea 7@ife >ounts * 1ine Olobale (ilanz des @ebens8, Oleic+ şi colab. !#$$$& consideră căîn omânia există următoarea biodiversitate fenologică ma-oră2

*


58/77

#%# au fost incluse în>artea roşie a epublicii Roldova

specii plante; specii ciuperci

= specii animale

%


59/77

p ţ , şRediului, situaţia se prezintă în felul următor2

Specii plante total: CJJ

*#E sunt declarate monumente ale naturii, dintre careşi renumita floare de colţ !@eontopodium alpine&*% sunt extincte !dispărute&*E; sunt periclitate* vulnerabile*#0E sunt rare

*Rai există2 =$$ specii alge4> $$ specii de plante marine

şi costiere.

%G specii endemice2

0 taxoni !specii şi subspecii& endemice.

taxoni subendemici

Bpecii de animale2 EE.;#2

EE.$


60/77

/amilia anunculaceae, ordinul anunculaces1ste o specie frumoasă cu o bogată cromatică, specifică unei

biodiversităţi genetice abundente. 'lanta devine din ce în ce mairară în zona studiată, deşi formează puternici rizomi de susţinere.

$r%goria cretica &dioica'

/amilia >urcubitaceae, genul (r?on?a. Bpecie agăţătoare din

ce în ce mai rară. 1ste toxică dar are o multitudine de utilizăriîn medicina +omeopatică.

(ardamine #uin#uefolia

/amilia (rasicaceae, ordinul brasicoles. 'lantă parţiallignificată, destul de rară în zonă !greu de găsit&, potrivită ca

plantă decorativă.

(irsium furiens


61/77

/amilia steraceae, ordinul asteralis. 'lantă bianuală, erbaceae,cu talie înaltă, încă suficient de prezentă în zonă, rară dar fără

pericol de dispariţie. 1ste uneori o prezenţă semnificativă în pa-işti.

(onvalaria ma)alis

/amilia uscaceae, ordinul >onvalaria.Denumită şi lăcrimioară, după forma florilor, cu miros foarte clar

definit şi specific. 'rezintă un rizom profund şi bine dezvoltat de0$ cm. Be foloseşte şi în medicina naturistă. ltminteri esteconservată ca plată decorativă.

Dact%lor*i+a incarnata

/amilia :rc+ideae, ordinul Dact?lor+iza.'lantă tipic perenă, cu mare dezvoltare vegetativă şi foartedecorativă. cesta este şi motivul pentru care a început să fietot mai rară în zonă. 1ste mai prezentă în Runţii 9rotuşului.

Digitalis purpureae


62/77

/amilia Bcrop+ulariaceae, genul Digitalis.'lantă perenă care a-unge în primul până la # metri înălţime./lorile sunt purpurii. 'lanta este căutată pentru conţinutul ei încardenolidglucozide, un medicament excelent pentru inimă.1ste foarte greu, dacă nu imposibil de găsit în zonă.

,latine triandra

/amilia 1latinaceae, ordinul 1latine. 'lantă dicotiledonatăanuală, considerată buruiană, dar care apare din ce în ce mai

rar. Oeneticienii, ca şi în cazul lui Arabidopsis, consideră că posedă o interesantă bază de gene de interes !biodiversitategenetică&.

,pipacti *elleborine/amilia :rc+ideae !:rc+idaceae&, ordinul 1pipactis:r+idee frumoasă, rară dar fără pericol de dispariţie, înaltă de#$*$$ cm, perenă, cu înmulţire şi susţinere prin rizomi.

estuca vaginata


63/77

estuca vaginata

/amilia poaceae, ordinul 'oales, specia /estuca. 'lantă perenăcu înălţimi până la =$ cm, cu tufă deasă şi peduncul până la #cm. 1ste o foarte bună plantă fura-eră, motiv pentru care

devine rară din cauza păşunatului şi cositului intensiv.

ragaria mosc*ata

/amilia osaceae, ordinul osales, specia /ragaria. 'lantă

perenă cu menţinerea verde a frunzelor în iarnă, înălţime 0*0cm. re gust şi miros specific. Be găseşte din ce în ce mai rarîn zona de studiu. Rodificările climatice aduc mari presiunispecifice, obligând*o să se îndrepte către extincţie.

itillaria meleagris

/amilia @iliaceae, ordinul lilialis, specia /itillaria.'lantă decorativă, extrem de atractivă. 9răieşte pe bulbi de *#cm. 1ste o geofită de prevară cu tulpini înalte de 0*#$ cm. Beconservă mai ales în grădini. Natural, este foarte rară.

-alant*us rivalis


64/77

-alant*us rivalis

/amilia mar?llidaceae, genul Oalant+us.'lantă perenă toxică, cu înflorire în februarie*martie !efemeră cu

bulbi&. 1ste foarte decorativă şi considerată vulnerabilă. 1ste şi plantă

medicinală.

-alium silvaticum

/amilia ubiaceae, gen Oalium.'lantă erbacee, agăţătoare de talii duferite. Nu este în mare pericol, dar

oricum mult mai redusă decât . aparine.

-entiana cruciata

/amilia Oentianaceae, ordinul Oentianales./lori decorative cu înflorire din iunie până în septembrie. devenit o

plantă rară în teritoriul analizat.

-ood%era rep.


65/77

% p

/amilia orc+idaceae, ordin Oood?era. Oeofit cu rizomi, înălţime până la E$ cm. 1ste deci perenă. pare tot mai rar în păşuni,fâneţe. Anfloreşte din iunie până în august.

Hepatica transilvanica

/amilia ranunculaceae, genul anunculus.'lantă endemică, monument al naturii, foarte greu de găsit mai ales

pe păşunile înalte.

nautia macedonica/amilia Dipsacaceae, genul Dipsacum. 'lantă perenă ierboasă cuînflorire de*a lungul întregii veri. Anălţime circa $ cm. /oarte rarăşi vulnerabilă.

/apsana intermedia &communis'


66/77

/amilia asteraceae, gen @apsana.'lanta ierbaceae, rară şi greu de găsit în zonă.

/istera cordata

/amilia orc+idaceae. :rdinul sparagales. Oeofită cu rizom. ară înzona studiată.

/isteria ovata

/amilia :rc+idaceae, genul @isteria.>a toate or+ideele, este o minunată plantă decorativă cu un coloritmiraculos. >reşte până la 0$*$ cm înălţime şi este pe cale dedispariţie în zona studiată.


67/77

/ic*nis viscaria &0i*neviscaria'

/amilia >ar?op+?elaceae, genul Bilenne.'lantă anuală cu o lungă perioadă de pauză, prezentă în păşuni şi fâneţe şi

la marginea pădurilor, de un frumos colorit violet atractiv. Be păstreazămai mult ca planta decorativă în unele grădini private.

eottia nidus 2 avis

/amilia :rc+idaceae, genul Neot+ia.

>reşte în tufe de #$*%$ cm, florile miros a miere deşi sunt sărace în polen.Anfloreşte în mai*iunie, este foarte frumoasă şi vânată de turişti. 1ste pecale de dispariţie.

3nobr%c*is transilvanica

/amilia asteraceae, genul :nobr?c+is.1ste prezentă frecvent în zona forestieră a (ucovinei, dar foarte rar înzona studiată unde este pe cale de dispariţie.

3p*r%s apifera


68/77

/amilia :rc+idaceae, genul :p+r?s.'lantă perenă cu înălţimea tufei de #$*0$ cm colorată în roz, cuautofecundare, rar vizitată de albine. 1ste pe cale de dispariţie în zona

studiată.

3p*r%s insectifera

/amilia :rc+idaceae, genul :p+r?s.'lantă perenă cu înălţimea de #$*%$ cm, prezentă în zonele mai înalte înfâneţe cu flori de culoare brună*roşcată cu pete albastre, sensibilă lamodificările climatice, pe cale de dispariţie.

3rc*is cariop*ora

/amilia :rc+idaceae, genul :rc+is.'lantă perenă care creşte în tufe cu înălţimi de #$*0$ cm, cu flori roşu*mov, atrăgătoare. 1ste foarte interesantă genetic !gene de interes&, într*uncariotip bicromozomal !; cromozomi pt.r &4 #n E


69/77

3rc*is laxiflora

/amilia :rc+idaceae, genul :rc+is.'lantă perenă prezentă în pa-iştile mai umede, alături de ciperaceae. 1steo specie de zonă mai înaltă, peste


70/77

0alix dap*noides

/amilia Balicaceae, subfamilia osidae, genul Balix !salcie&.1ste un copac care creşte până la înălţimea de 0 m, cu mâţişori cilindricide #*0 cm lungime. 'referă zonele mai umede. 1ste vulnerabilă.

0crop*ularia *eteroptera

/amilia Bcrop+ulariaceae, genul Bcrop+us.'lantă erbaceae cu flori violete şi cu importante indicaţii terapeutice./oarte rară în teritoriu.

0ilene c*loranta

/amilia car?op+?llaceae, gen siline.'lantă perenă înaltă de %$*=$ cm, cu flori în formă de clopoţei. 1ste pecale de dispariţie. 'oate fi conservată în g+ivece.


71/77

0pirant*es spiralis

/amilia :rc+idaceae, genul Bpirant+us.1ste o plantă perenă mică, dar extrem de decorativă !0*E$ cm

înălţime&. 1ste un geofit care depozitează în două rădăciniîngroşate !ca la sfeclă&. 1cologic trăieşte pe terenuri mai puţin

pretenţioasă din -urul pădurilor. Be găseşte foarte rar în teritoriulstudiat. 1ste sensibilă la modificări climatice.

5%p*a minima

/amilia 9?p+aceae, ordinul 'oales, genul 9?p+a.1ste o plantă pionierat pentru luncile râurilor de munte. fostîntâlnită extrem de rar în -urul Dâmboviţei, unde se mai găseşte

foarte rar. Dispare din cauza instabilităţii depozitelor. 1ste un+emicriptop+?t şi +idrop+?t care creşte de la E$*%$ la %$ cm.1ste perenă cu rizomi ce cresc până la #$*E$ cm adâncime însoluri umede dar aerisite. 1ste o plantă rară care oricum trăieşte înareale gen insule.

An câteva figuri prezentăm câteva specii rare sau pe cale de dispariţie în omânia2


72/77

0erbl lopătar # Dama6 dama$

Bpecific pădurilor din zona de câmpie şi dealmai ales în vestul şi sudul ţării. este o specie în

curs de refacere în gestiunea omsilva.Bursa2 omsilva

0erbl carpatin #(ervus elaplus$

Deşi iniţial a fost prezent şi pădurile de deal şi

de câmpie, prin distrugerea actora, adică prindistrugerea +abitatelor, s*a retras în zona demunte, unde este supus unui proces de adaptare

şi refacere.


73/77

Bi&onl # $i+on7bi+on$'

Bpecie prezentă în centrul 1uropei, inclusivîn omânia, dar numai în regim de

protecţie !parcuri naturale&. re o greutatecare poate depăşi frecvent 0$$ 6g şi se

poate opri la # tone sau mai mult.Dimensiunile lui mari îl fac uşor vulnerabilmai ales în condiţiile reducerii masive a+abitatelor şi a exploatării nemiloase prin

vânătoare.

1pl # /upus canis$

1ste o specie carnivoră care este în

extincţie şi, ca urmare, în conservare.1ste agresiv şi foarte vânat pentru blanalui. Nu se mai găseşte în zonele 1uropeicentrale.


74/77

RFsl #1n> ln>$

âsul este un animal specific zonei de

munte, aflat într*o perioadă de extincţie.re o greutate dublă faţă de o pisică,este foarte agil şi foarte agresiv.

0apra neagră # 4upicapra rupicapra$

Be întâlneşte la înălţime mare în >arpaţiiromâneşti precum în Runţii odnei,

>ea+lău, (ucegi, 'iatra >raiului,etezat, /ăgăraş şi mai recent în RunţiiVrancei.1ste declarată monument al naturii şi prote-ate prin lege . Be află şi ea înextincţie.


75/77

Vlpea #8ulpes vulpes$

nimal carnivor care trăieşte pe o arie extinsă

în omânia, Nu este în extincţie dar are probleme cu dezvoltarea populaţiilor.Bupravieţuieşte datorită abilităţii sale de avâna.

isetrum acipenser guldentadti

/ace parte din categoria de peşti denumită sturioni, alături dealte specii, printre care şi morunul ! !uro "uro& cel care pune ladispoziţia comerţului icrele negre. Bturionii urcă din Rarea

Neagră pe Dunăre şi îşi depun icrele în locaţii speciale. >uaceastă ocazie sunt pescuiţi cei mai mulţi. Rai fac parte dinaceastă categorie cega ! Acipenster me"eunus# şi păstruga! Acipense stellatus&1xploatarea nemiloasă şi lipsa +abitatelor a făcut necesaremăsuri energice de protecţie a speciei.

1iliacl de pe+teră * "a"ifer # 9%otis m%otis$


76/77

p + # % % $

An omânia au fost depistate # specii din care ma-oritatea sunt îndispariţie, din cauza iluminării peşterilor şi a focului care se facede către turişti în -urul cavernelor. An ciuda legendelor care circulă

despre ei, liliecii sunt animale extrem de utile. /ac parte dingrupul toxonomic >+riptuele şi sunt singurii care se +rănescnoaptea cu insecte. lături de ei mai lucrează noaptea şi specia de pasăre din genul >aprimulgus, şi ea pe cale de dispariţie. An ,0ore specia $ipistrullus% pipistrullus consumă 0 to insecte. 1stedeci alături de >aprimulgus cea mai eficace specie în combaterea biologică a insectelor. Datorită intervenţiei antropice, multe speciidispar. De exemplu, specia +inoloplus me+el?, domiciliată în'eştera Oura Dobrogei, a fost distrusă prin extincţie, datorităfocului făcut în peştera şi la gura peşterii de către turişti. /iindsingurul loc din lume unde se afla, specia a dispărut definitiv.

(aprimulgus cupaerus

>onsumă noaptea o cantitate imensă de insecte,fiind o specie extrem de eficace în combatereainsectelor. 1ste într*un avansat stadiu de dispariţie.

1xistă şi alte proiecte care vizează managementul carnivorelor mari a castorului european


77/77

>astorul european * >astor fiber,foarte frecvent în anii

Documents

Biodiversitate - prezentare Targoviste.ppt