PAR

Boli şi daunatorl

Rapanul (Venturia inaequalis)

Pe fructe, in dreptul petelor cafenii care apar pe suprafata, coaja este puternic ingrosata crapata si deformata. Pe frunze apar pete cenusii. La inceput, petele de pe fructe sunt catifelate, dar mai tarziu devin crustoase si cenusii. Pe ramuri apar crapaturi adanci in toate directiile, ceea ce va duce, finalmente la uscarea ramurii.

Arsura bacteriana

Sunt atacate ramurile, frunzele si fructele de catre o ciuperca Pseudomonas syringae. Pe frunze apar pete mici circulare, de culoare verzui deschis galbuie la inceput, pentru ca mai tarziu sa ia o culoare brun rosiatica. In dreptul petelor, frunza moare, Aceste parti de frunza moarta, se vor desprinde si vor cadea generand un aspect de frunza ciuruita.Pe fructe apar pete mici circulare, negricioase, chiar adancite.

Focul bacterian (Erwinia amilovora)

Simptomele sunt identice cu cele descrise la mar, dar frunzele si Iastarii atacati capata o culoare mai inchisa.

Monilioza semintoaselor (Monilinia fructigena)

Mai este cunoscuta si sub denumirea de putregai brun sau mumifierea fructelor.

Ataca ramurile, frunzele, florile si chiar fructele in diverse stadii de dezvoltare. Primavera, in tirnpul infloritului anumiti Iastari incep sa se vestejeasca, iar frunzele si florile se brunifica si se usuca.Pe scoarta rarnurilor si pe flori apar pernite mici de mucegai cenusiu-galbui. In interiorul vetrelor afectate. mai pot exista si flori sanatoase. Cand fructele foarte tinere sunt atacate se brunifica si putrezesc in intregime, acoperindu-se cu rnucegai. Atacul pe fructele dezvoltate se manifesta prin aparitia unor pete extinse sub care tesuturile putrezesc.

Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea) .

Ca urmare a bolii, constatam o inmuiere a tesuturilor, care se acopera cu un rnucegai cenusiu. Apar pete brune, bine conturate şi acoperite de un mucegai care la inceput este cenusiu, pentru ca rnai apoi sa devina brun-olive si pulverulent. Tesuturile se inmoaie si putrezesc.

Fumagina (Cepnodium salicinum)

Se intalneşte frecvent in livezile de mar, par, prun, piersic si cais in urma atacurilor de afide. Ciuperca se dezvolta numai pe dejectiile zaharoase ale afidelor. Pe frunze, ramuri si uneori pe fructe se formeaza cruste negricioase asernanatoare funinginei. Crusta se depune numai pe suprafata frunzelor.

Gargarita mugurilor de par (Schapobus sgualidus)

Daunatorul, in stadiul de adult, roade mugurii vegetativi si floriferi, florile şi frunzele In formare, cu efect cornpromitator pentru recolta. Are o generatie pe an. lerneaza in sol, ca larva sau adult. Femela daunator depune 20-30 de oua pe frunze iar apoi lipeste cele doua margini ale acestor frunze intre ele cu un lichid lipicios. Mai poate depune oua şi pe rarnuri, sub scoarta exfoliata, acoperindu-Ie eu o frunza pe care o lipesc local.

Gargarita bobocilor (Anthonomus pomorum)

Ataca şi parul. Adultul care a iernat in crapaturile scoartei, se va hrani apoi cu rnuguri pe care-i gaureşte.In .aprilie sunt depuse ouale (2-5 oua Intr-un boboc), iar locul de depunere este astupat cu o masa cleioasa. Larva se dezvolta in interiorul bobocului. In iunie, adultul gaureşte bobocul, care intre timp s-a uscat şi a devenit brun.

Paduehele din San Jose (Quatraspidiotus perniciosus)

Sunt atacate tulpinile, ramurile, frunzele si fructele. in jurul locurilor de fixare a fructelor (unde se prinde codita) se forrneaza pete rosii caracteristice. Perii atacati sufera in dezvoltare si, cu timpul, se usuca de la varf.

Paduchii testosi (Parthenolecanium corni)

Ataca pe langa par si merii, prunii, arborii forestieri si ornamentali. Se depun in colonii, mai ales pe ramurile tinere, pe care Ie acopera uneori complet cu cruste. Pomii atacati se dezvolta slab. Au o singura generatie pe an. Ierneaza ca .larve.

Purici meliferi (Psylla pysicola)

Larvele de Psylla colonizeaza prirnavara devreme, rnugurii florali si mugurii foliari (ai frunzelor), frunzele si fructele tinere din care extrag seva. La pomii atacati, lastarii se rasucesc, iar frunzele tinere rarnan mici. Excrernentele (fecalele) insectei contin substante zaharoase care favorizeaza ataculaltor ciuperci asupra acelorasi pomi. Colonizeaza de asemenea lastarii, mugurii, frunzele si fructele de la perii pitici si puietii din pepiniere. In urma atacului, lastarii se curbeaza, florile avorteaza, iar frunzele se rasucesc, se usuca si cad.

Cariul scoartei (Ruguloreolytus rugulosus)

Daunatorii in stare adulta sapa galerii intre scoarta sI lemn, in care depun ouale. Aceste galerii sunt scurte, drepte .si in sensul fibrelor de lemn. Larvele.in schimb sapa niste galerii adanci, cu multe incalcituri de directie si asezate sub forma razelor unui cerc. La capatul galeriei se dezvolta ninfa. Gandacii (carii ies prin mici gaurele rotunde, facute in scoarta. Se realizeaza astfef o debilizare a .pomului, el uscandu-se.

Acarianul rosu al pomilor (Panonichus ulmi) .

Acest daunator, care ataca toti pomii fructiferi, impiedica hranirea normala a fructelor cu substante nutritive (seva), ceea ce va duce la scaderea greutatii fructelor.Larvele acestui daunator se hranesc cu seva mugurilor, a frunzelor, petalelor si sepalelor. Ouale de vara sunt depuse pe frunze, iar ouale de iarna pe partea inferioara a ramurilor, in jurul rarnificatiilor, precum şi in crapaturi.

Viespea perelor (Hoplocampa testudinea)

Larvele rod in pulpa fructului galerii rotunde, largi, uneori inconjurate de un cerc negru. Apoi distrug semintele. Perele atacate au gauri (scobituri) rotunjite, iar in exterior ele par strangulate. Fructele cad Inainte de vrerne, fiind infectate in acelasi timp si de o ciuperca. Larvele parasesc fructele şi vor intra in sol, unde ierneaza.

Sfredelitoruf tulpinilor (Cossus cossus)

Pomii atacati prezinta pe baza trunchiului, orificii circulare inconjurate de rumegus şi un lichid roscat cu un miros caracteristic. Din cauza galeriilor sapate in trunchi şi in ramuri, pomii se debiliteaza si, cu tirnpul, ajung sa se rupa la un vant puternic sau se usuca.In prima primavara, larvele sapa galerii ascendente si oblice in lemn, secretarnd o substanta coroziva cu un miros specific. Inaintea inpuparii din prirnavara urmatoare, perforeaza coaja in modul deschis.

Omizi defoliatoare .

In acest grup de daunatori se inscriu: omida paroasa a dudului, nalbarul (fluturele alb) si fluturele auriu.

a) Omida paroasa a dudulu-i: ataca pe langa mar, par, dud si alte specii cum sunt ciresul, visinul, prunul, nucul si vita de vie. Ouale depuse pe partea inferioara a frunzelor, sunt acoperite cu o pasta alba. Larvele se hranesc cu frunze si formeaza cuiburi mici din 2-3frunze, prinse intre ele cu fire de rnatase. Frunzele atacate se ingalbenesc, devin apoi brune si se usuca. In ultima faza omizile rod frunzele in intregirne, lasand numai nervurile rnai groase. Frunzele atacate sunt infasurate laolalta

cu fire de rnatase, formandu-se cuiburi mari. Cand atacul acestui daunator este foarte puternic,toata coroana pomului isi pierde frunzele. Omizile pot roade si coaja fructelor.

. b) Nalbarul, produce, de asemenea, pierderea frunzelor pomilor fructiferi. Larva acestui daunator ierneaza In cuiburi formate din frunze legate cu fire de matase si agitate de ramurile.pomilor. Primavara rod mugurii si apoi frunzele (mai ales fata superioara a frunzelor). Ouale sunt depuse pe fata inferioara a frunzelor.

c) Fluturele auriu, produce acelasi efect si anume caderea frunzelor. lerneaza tot in cuiburi formate din frunze impletite cu fire de rnatase si care se gasesc mai ales in varful rarnurilor. Primavera rod mugurii si apoi frunzele. Ouale depuse pe partea inferioara a frunzelor sunt acoperite cu pete aurii, dand aspectul de pasla. .

Cotarul

Acest daunator ataca mai mult padurile de foioase, dar si livezile. La invazii produce defolieri, mai ales cand se asociaza cu larvele de tortricide.Larvele se hranesc cu muguri la inceputul primaverii, iar apoi cu flori si frunze.De obicei se ascund intre doua frunze pe care Ie rod si Ie leaga cu fire matasoase. Vara se transforma in pupe, in pamant. Toamna, tarziu, femele depun oua pe ramuri. Are o singura generatie pe an.

Viermele pielitei fructelor, sau molia cojii fructelor

Acestia ataca multiple specii de pomi fructiferi si specii forestiere, la care rod frunzele si coaja.fructelor. Ranile produse cojii fructelor reprezinta porti de intrare pentru bacterii si ciuperci, in special pentru monilioza. Viermele pielitei fructelor are doua generatii pe an si ierneaza ca larva pe ramurlle pomilor, in jurul mugurilor sau intre frunzele uscate agatate cu fire matasoase.Organele atacate de omizi sunt infasurate cu fire de rnatase sub forma de cuiburi. Impupeaza in interiorul organelor atacate. Sunt depuse cate 4-16 oua pe fata superioara a frunzelor. l.arvele acopera frunzele tinere. cu un paienjenis de fire, la adapostul caruia rod epiderma superioara a tesutului foliar, lasand neatinsa epiderma inferioara. Mai tarziu, frunzele atacate se rasucesc sub forma de cornet sau se produce lipirea a cate 2-3 frunze, legate cu firele de rnatase secretate Uneori larvele se aseaza la locul de contact al unei frunze cu un fruct. Larva aflata la adapost va face rosaturi la suprafata fructului pe o arie destul de mare. Ouale sunt depuse pe fructe, frunze si lastari. Noile larve rod frunzele, lasand numai nervurile. Actiunea nociva a larvelor poate continua si in depozite.

Molii minatoare

Larvele moliilor patrund In interiorul mugurilor, mineaza frunzele si, in ultirnul stadiu, rod frunzele cornplet, forrnandu-si cuiburi care pot cuprinde toata coroana. Frunzele atacte se inrosesc, se brunifica si se usuca. In cuib apar coconii cornpacti,

albi, uniti intre ei, asezati perpendicular sub forma de pachete. Femelele depun oua in grupuri de 20-30 oua, pe scoarta ramurilor tinere, pe care !e acopera cu o substanta asernanatoare unui lac.

Viermele merelor .

Ataca si perele. Fructele atacate prezinta gauri pline cu resturi de hrana si materii fecale ale daunatorului. Aceste fructe rarnan pipernicite sau se coc inainte de vreme si cad . Ouale sunt depuse, in nurnar de pana la 150 pe frunze, lastari sau pe fructe . Larvele sapa o galerie in pulpa fructelor de-abia formate, spre miez. Crisalida se gaseste In scoarta jupuita a pomilor.lerneaza la baza tulpinii, in crapaturile scoartei sau in depozitele de fructe. .