Instrumentele structurale ale Uniunii

Europene Fondurile Structurale şi

Fondul de Coeziune

Suport de curs realizat în cadrul proiectului de înfrăţire

instituţională RO03/IB/OT/01 “Întărirea capacităţii UCRAP şi a reţelei naţionale

de modernizatori”

Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice

Această broşură este una dintre cele 6 realizate în cadrul Componentei 1 din proiectul de înfrăţire instituţională RO03/IB/OT/01 privind „Întărirea capacităţii UCRAP şi a reţelei naţionale de modernizatori”. Au mai fost realizate broşuri pe următoarele teme:

- Principiile generale ale administraţiei publice - Comunicare - Managementul schimbării - Tehnici de negociere - Planificare strategică

Echipa care a realizat broşura pe tema „Afaceri Europene – Fonduri Structurale” este formată din membrii Reţelei Naţionale de Modernizatori care au participat la formările din cadrul Componentei 1 din proiectul sus-menţionat. Ministerul Administraţiei şi Internelor Unitatea pentru Reforma Administraţiei Publice Piaţa Revoluţiei nr. 1A, etaj 7 Sectorul 1, Bucureşti Tel. 021 3037080 Fax. 021 3105362 ucrap@mai.gov.ro http://modernizare.mai.gov.ro

CUPRINS

1. Câteva date-cheie................................................................................................7 2. De ce implementăm Fondurile Structurale.......................................................8 3. Cum implementăm Fondurile Structurale ........................................................9 4. Fondurile Structurale..........................................................................................9

4.1. Tipuri de intervenţii structurale...................................................................9 4.1.1. Obiectivele prioritare ale Fondurilor Structurale................................9 4.1.2. Iniţiative comunitare.........................................................................12 4.1.3. Acţiuni inovative...............................................................................12 4.1.4. Asistenţă tehnică .............................................................................13

4.2. Domenii de intervenţie a Fondurilor Structurale ......................................13 5. Fondul de Coeziune ..........................................................................................13

5.1. Obiective prioritare ale fondurilor de coeziune ........................................13 5.2. Domenii de intervenţie .............................................................................13

6. Gestionarea asistenţei financiare nerambursabile în România pentru perioada 2007-2013 ...............................................................................................14

6.1. Prezentarea mecanismului ......................................................................14 7. Care sunt etapele procesului de programare? ..............................................19 8. Care sunt principiile de programare a Fondurilor Structurale.....................21 9. Pentru ce anume implementăm Fondurile Structurale .................................23 10. Care sunt rezultatele aşteptate......................................................................24

10.1. Perioada de programare 2000-2006......................................................24 10.2. Analiza impactului fondurilor de preaderare ..........................................25 10.3. Exemple de proiecte ..............................................................................28

10.3.1. PHARE ..........................................................................................28 10.3.2. ISPA...............................................................................................29 10.3.3. SAPARD........................................................................................29

11. Matricea cadru logic al proiectului................................................................30

11.1. Terminologie ..........................................................................................30 11.2. Logica verticală ......................................................................................32 11.3. Logica orizontală ....................................................................................33 11.4. Completarea unei matrice logice ...........................................................34 11.5. Exemplu de Matricea cadru logic a proiectului ......................................35

12. Managementul ciclului de proiect .................................................................39

12.1. Ciclul de viaţă al unui proiect .................................................................40 12.1.1. Faza de iniţiere a unui proiect .......................................................40 12.1.2. Faza de planificare a proiectului....................................................50

12.1.3. Faza de execuţie a proiectului.......................................................51 12.1.4. Controlul proiectului.......................................................................51 12.1.5. Faza de încheiere..........................................................................51

13. Adrese utile.. ...................................................................................................52 Bibliografie.............................................................................................................54 Datele de contact ale formatorilor .......................................................................55

Fonduri Structurale

7

1. CÂTEVA DATE-CHEIE • 1957 - Statele semnatare ale Tratatului de la Roma menţionează în

preambulul acestuia necesitatea „de a consolida unitatea economiilor lor şi de a asigura dezvoltarea armonioasă prin reducerea diferenţelor dintre diversele regiuni, precum şi a decalajelor cu care se confruntă regiunile mai puţin favorizate”.

• 1958 - Constituirea celor două Fonduri Sectoriale: Fondul Social European (FSE) şi Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA).

• 1975 - Crearea Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER) în vederea redistribuirii unei părţi a contribuţiilor bugetare ale statelor membre în regiunile defavorizate.

• 1986 - Actul Unic European creează bazele unei autentice politici de coeziune menită să compenseze taxele impuse de piaţa unică şi resimţite în ţările din Sud şi în regiunile mai puţin favorizate.

• 1989-1993 - Consiliul European de la Bruxelles reformează în februarie 1988 modul de funcţionare a Fondurilor de Solidaritate, numite “Fonduri Structurale” şi decide să le aloce 68 miliarde de ECU (la preţurile anului 1997).

• 1992 - Tratatul asupra Uniunii Europene, intrat în vigoare în 1993, consideră coeziunea ca fi ind unul dintre obiectivele esenţiale ale Uniunii, în paralel cu Uniunea Economică şi Monetară şi cu Piaţa Unică. Tratatul prevede şi crearea unui Fond de Coeziune menit să sprijine proiecte favorabile mediului înconjurător, precum şi transporturile în statele-membre mai puţin prospere.

• 1994-1999 - Consiliul European de la Edinburg (decembrie 1992) alocă pentru politica de coeziune aproape 200 miliarde de ECU (la preţurile anului 1997), adică o treime din bugetul comunitar. Un nou Instrument Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP) completează Fondurile Structurale. Consiliul European de la Berlin (martie 1999) reformează Fondurile Structurale şi modifică în parte modul de funcţionare a Fondului de Coeziune. Aceste Fonduri vor beneficia de mai mult de 30 miliarde de euro pe an între 2000 şi 2006, adică 213 miliarde de euro pe o perioadă de şapte ani. Instrumentul Structural de Pre-aderare (ISPA) şi Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (SAPARD) sunt menite să completeze programul PHARE, existent din 1989, pentru a favoriza dezvoltarea economică şi socială, precum şi protecţia mediului în ţările candidate din Europa Centrală şi de Est.

• 2000-2001 - Consiliul European de la Lisabona (martie 2000) adoptă o strategie axată pe ocuparea forţei de muncă şi menită să facă din Uniune „economia cea mai competitivă şi cea mai dinamică a lumii, bazată pe cunoaştere, până în anul 2010”. Consiliul European de la Göteborg (iunie 2001) completează această strategie prin legarea ei de dezvoltarea durabilă.

• 2002 - Consiliul European de la Copenhaga (decembrie 2002) se soldează cu încheierea unui acord asupra criteriilor de aderare a celor zece noi state membre ale Uniunii.

Fonduri Structurale

8

• 2004 - La 18 februarie, Comisia Europeană prezintă propunerile de reformă a politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013: „Un nou parteneriat pentru coeziune: convergenţă, competitivitate, cooperare”. La 1 mai, are loc aderarea la Uniunea Europeană a Ciprului, Republicii Cehe, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Republicii Slovace şi Sloveniei.

• 28 ianuarie 2005 - Ultimele statistici de la nivel regional care confirmă propunerile Comisiei pe Fondurile Structurale pentru 2007-2013

• 6 iulie 2005 - Comisia adoptă Comunicarea pe "Liniile directoare strategice ale Comunităţii pentru Coeziune 2007-2013"

• 15-16 decembrie 2005 - Atingerea prevederilor din Acordul Consiliului European din perspectiva financiară 2007-2013

• Ianuarie 2006 - Acordul Consiliului European pe perspectivele financiare: Punerea în practică a Politicii de Coeziune 2007-2013

2. DE CE IMPLEMENTAM FONDURILE STRUCTURALE?

Aspiraţia României de a se integra în Uniunea Europeană este expresia firească a identităţii de idealuri, valori şi principii, a vocaţiei sale de ţară democrată, profund ancorată în tradiţii, cultură şi civilizaţie, în spaţiul unic european. O serie de factori obiectivi însă, fac din Uniunea Europeană principalul partener comercial al României, respectiv: apropierea geografică, complementaritatea şi potenţialul economic.

Una dintre cele mai prospere zone economice din lume, Uniunea Europeană dispune după aderarea de la 1 mai 2004 a celor zece noi state, de o piaţă internă şi de un potenţial uman de peste 450 milioane de cetăţeni.

În comparaţie cu Europa celor 15 însă, inegalităţile economice şi sociale dintre statele-membre sunt de două ori mai mari în Europa celor 25 care are acum 254 de regiuni. Astfel, în timp ce Produsul Intern Brut (PIB) total al celor 25 a crescut doar cu 5% faţă de cel al celor 15, PIB-ul mediu pe cap de locuitor al noilor state membre se situează sub jumătate din media actuală pe Uniune.

Aici intervine politica regională care pune în practică solidaritatea dintre popoarele Europei menţionată în preambulul Tratatului asupra Uniunii Europene. Unul din obiectivele fundamentale ale Uniunii Europene prevăzute în acest Tratat îl reprezintă Întărirea coeziunii economico-sociale prin reducerea disparităţilor regionale. Acest obiectiv are un impact deosebit asupra competitivităţii între regiuni şi asupra nivelului de trai al locuitorilor lor, şi se realizează în principal prin confinanţarea multianuală a unor programe de dezvoltare.

Rolul politicii regionale nu se limitează însă numai la aspectul financiar. Aceasta politică nu are ca scop numai o simplă redistribuire a resurselor, ci trebuie să şi creeze resurse, investind în potenţialul regiunilor şi al colectivităţilor acestora.

Pe scurt, europenii nu dispun de aceleaşi atuuri pentru a face faţă mondializării, acest lucru depinzând după faptul că trăiesc într-o zonă prosperă sau într-una mai puţin favorizată, într-o zonă dinamică sau aflată în criză, în oraş sau la ţară, într-o zonă periferică sau izolată sau într-unul din polii.

Fonduri Structurale

9

Ocuparea forţei de muncă, formarea, competitivitatea întreprinderilor, investiţiile în infrastructuri, în societatea informaţională, în cercetare, în calitatea mediului se află, mai întâi de toate, sub responsabilitatea autorităţilor şi a operatorilor economici ai fiecărui stat-membru şi ai fiecărei regiuni. Dar nu numai a acestora.

Solidaritatea europeană este de fapt menţionată în preambulul Tratatului Uniunii Europene. Tratatul precizează că, la rândul ei, Comunitatea acţionează în vederea întăririi coeziunii economice şi sociale şi, în special, în vederea eliminării inegalităţilor între nivelele de dezvoltare a diverselor regiuni. Este motivul pentru care statele-membre participă la o politică regională europeană co-finanţată prin fonduri europene, Fondurile Structurale şi Fondul de Coeziune, care conferă un sens concret solidarităţii comunitare. 3. CUM IMPLEMENTAM FONDURILE STRUCTURALE?

Instrumentele Structurale denumesc Fondurile Structurale şi Fondul de Coeziune, luate în ansamblu.

Mai mult de o treime din bugetul Uniunii Europene este destinat dezvoltării regionale şi coeziunii economice şi sociale, prin intermediul Fondurilor Structurale.

Sumele disponibile pentru 2007 -2013

Pentru perioada 2007 – 2013 prin instrumentele structurale, Romania va primi un buget total de 17 miliarde euro. 4. FONDURILE STRUCTURALE

Sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale. Acestea sunt:

• Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) – este fondul structural care sprijină regiunile mai puţin dezvoltate, prin finanţarea de investiţii în sectorul productiv, infrastructură, educaţie, sănătate, dezvoltare locală şi întreprinderi mici şi mijlocii, precum şi la conversia economică şi socială pentru zone care se confruntă cu dificultăţi structurale.

• Fondul Social European (FSE) – este fondul structural destinat politicii sociale a Uniunii Europene, care sprijină măsuri de ocupare a forţei de muncă şi dezvoltare a resurselor umane.

4.1. Tipuri de interventii structurale 4.1.1. Obiectivele prioritare ale fondurilor structurale 2007 – 2013. În vederea întăririi impactului lor şi a optimizării la maxim a rezultatelor acestora, 94% din Fondurile Structurale se concentrează în perioada 2007-2013 pe trei Obiective.

Fonduri Structurale

10

Obiectivul 1: CONVERGENŢA - România se califică cu tot teritoriul în acest obiectiv

Politica de Coeziune 2007-2013 Programe şi Instrumente

Eligibilitate Priorităţi Alocaţii

1. Obiectivul Covergenţei 78,5%EUR 264 bn

Programe regionale şi naţionale FEDR FSE

Regiuni cu PIB/cap de locuitor <75% din media UE 25 Regiuni cu PIB/cap de locuitor <75% din media UE 15 şi >75% UE 25

- inovaţie - mediu - prevenirea

riscurilor - accesabilitate - infrastructură - resurse umane - capacitatea

administrativă

67,34%177,8 mld EUR

8,38%22,14 mld. EUR

Fondul de Coeziune

Venitul Naţional Brut pe SM/cap de locuitor <90% din media UE 25

- transport - transport

sustenabil - energie

regenerabilă

23, 86%62,99 mld EUR

Obiectiv 2: COMPETITIVITATE REGIONALĂ ŞI OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ

Politica de Coeziune 2007-2013 Programe şi Instrumente

Eligibilitate Priorităţi Alocaţii

2. Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncă 17,2%EUR 57,9 mld

Programe regionale FEDR şi naţionale FSE

Statele-membre propun o listă de regiuni NUTS (I şi II)

- inovaţie - mediu - prevenirea

riscurilor - accesabilitate - Strategia

europeană de ocupare a forţei de muncă

83,44%48,31 mld. EUR

Ditribuire graduală Regiunile prinse în Obiectivul 1 ce nu sunt prinse în Obiectivul convergenţei

16,56%9,58 mld. EUR

Fonduri Structurale

11

Obiectiv 3: COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ - măsurile financiare ale acestui Obiectiv acoperă întreaga Uniune, cu excepţia regiunilor Obiectivului 1, unde măsurile consacrate formării şi ocupării forţei de muncă sunt cuprinse în programele de revitalizare.

Politica de Coeziune 2007-2013 Programe şi Instrumente

Eligibilitate Priorităţi Alocaţii

3. Obiectivul Cooperare Teritorială Europeană 3,94%EUR 13,2 mld

Programe transfrontaliere şi transnaţionale şi reţele FEDR

Regiunile de frontieră şi marile regiuni de cooperare transnaţională

- inovaţie - mediu - prevenirea

riscurilor - accesabilitate - cultură - educaţie

35,61%Transfrontalier

12,12% ENI47,73%

transnaţional4,54% reţele

Fonduri Structurale

12

Zone eligibile pentru Fondurile structurale 2007 - 2013

4.1.2. Iniţiativele comunitare Patru Iniţiative Comunitare sunt menite să găsească soluţii problemelor

care afectează un număr mare, dacă nu chiar totalitatea statelor membre şi a regiunilor europene.

- INTERREG III - încurajează dezvoltarea cooperării fără frontiere, inter-regionale şi transnaţionale;

- URBAN II - sprijină implementarea strategiilor inovatoare în oraşe şi în zonele urbane;

- LEADER+ - este menit să promoveze proiecte de dezvoltare rurală; - EQUAL - are ca scop lupta împotriva discriminării pe piaţa forţei de muncă.

Aceste Iniţiative Comunitare absorb 5,35% din bugetul alocat Fondurilor Structurale. Este acordată, printre altele, asistenţă financiară programelor de Măsuri Inovatoare care constituie adevărate laboratoare de idei pentru sprijinirea regiunilor defavorizate. 4.1.3. Acţiuni inovative

Sunt acele actiuni care stimulează administraţiile regionale să experimenteze noi idei şi abordări pe bază de parteneriat pentru provocările societăţii informaţionale şi pentru aşi face economiile mai competitive.

Fonduri Structurale

13

4.1.4. Asistenţa tehnică Asigură realizarea acelor măsuri dedicate pregătirii, monitorizării şi evaluării

implementării Instrumentelor Structurale, prin: studii, schimburi de experienţă şi informaţii între beneficiarii finali şi publicul larg, operaţionalizarea prin sisteme computerizate a managementului, monitorzării şi evaluării, îmbunătăţirea metodelor de evaluare şi a schimbului de informaţii. 4.2 Domenii de intervenţie a Fondurilor Structurale

Lista categoriilor de domenii de intervenţie ale Fondurilor Structurale se bazează pe Articolul 36 al Regulamentului nr.1260/1999 al Consiliului UE şi are menirea să ajute serviciile Comisiei Europene în sarcinile de raportare asupra activităţilor finanţate din Fondurile Structurale.

Clasificarea facilitează de asemenea urmărirea activităţilor şi monitorizarea, oferind o bază solidă pentru fundamentarea evaluărilor.

În elaborarea măsurilor în cadrul programelor finanţate prin Fonduri Structurale, statele-membre pot folosi clasificarea cea mai potrivită pentru situaţia lor naţională şi regională, clasificare ce poate fi bazată, dacă doresc, pe clasificarea Comisiei. 5. FONDUL DE COEZIUNE 5.1. Obiective prioritare ale fondurilor de coeziune

Fondul de coeziune este instrumentul financiar care sprijină investiţii în domeniul infrastructurii de transport, energie şi mediu. Se alocă pentru state cu PNB per capita sub 90% din media UE

Rata maximă de finanţare prin Fondul de Coeziune este de 85% din cheltuiala publică pe proiect.

Fondul de Coeziune intervine pe ansamblul teritoriului naţional pentru a co-finanţa nu programe, ci mari proiecte în materie de mediu şi reţele de transport transeuropene şi a permite astfel ca aceste costuri ale lucrărilor să nu perturbe eforturile bugetare interne necesare satisfacerii exigenţelor uniunii economice şi monetare. Mai mult, Fondul ajută aceste ţări să se conformeze normelor europene în aceste domenii.

Spre deosebire de Fondurile Structurale, Fondul de Coeziune nu co-finanţează programe, ci proiecte sau etape de proiecte, bine stabilite de la bun început. Aceste proiecte sunt prezentate Comisiei de către state. Acestea sunt gestionate de autorităţile naţionale şi supervizate de către Comitetul de Monitorizare. 5.2. Domenii de intervenţie

1. Reţelele transeuropene de transport; 2. Proiecte majore de infrastructura de mediu;

Fonduri Structurale

14

3. Domenii care se pot dezvolta durabil şi care prezintă beneficii evidente în ceea ce priveşte protecţia mediului (eficienţă energetică şi energie regenerabilă, sisteme de transport în afara coridoarelor europene, căi ferate, transport fluvial şi maritim, sisteme de transport intermodal şi interoperabilitatea acestor sisteme, transport urban şi transport public ecologic).

6. GESTIONAREA ASISTENŢEI FINANCIARE NERAMBURSABILE ÎN ROMÂNIA pentru perioada 2007- 2013 6.1 Prezentarea mecanismului

În cadrul negocierilor pentru capitolul 21 “politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale” discuţiile tehnice cu Comisia Europeană privind constituirea cadrului instituţional pentru Fondurile structurale şi de coeziune, au relevat necesitatea stabilirii atribuţiilor de gestionare a asistenţei financiare nerambursabile a Planului Naţional de Dezvoltare în cadrul Ministerului Finantelor Publice.

Astfel, pentru perioada de programare 2007-2013, Planul Naţional de Dezvoltare este elaborat cu respectarea unor principii specifice, stabilite in Regulamentul Consiliului nr. 1260/1999 privind dispoziţiile generale pentru fondurile structurale.

De asemenea, Hotărârea Guvernului nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale, cu modificările ulterioare, defineşte termenii:

a) Planul National de Dezvoltare; b) Cadrul de Sprijin Comunitar; c) Programele Operaionale; d) Programul Complement; e) Adiţionalitatea; f) Autoritatea de management; g) Autoritatea de Plată; h) Comitetul de Monitorizare; i) Organismele Intermediare; j) Beneficiarul Final.

a) Planul National de Dezvoltare (PND) 2007-2013, este documentul de planificare strategică şi programare financiară, care are ca scop să orienteze şi să stimuleze dezvoltarea economică şi socială a ţării pentru atingerea obiectivului Uniunii Europene, respectiv realizarea coeziunii economice şi sociale. Scopul PND Să orienteze şi să stimuleze dezvoltarea economică şi socială a ţării pentru atingerea obiectivului de realizare a coeziunii economice şi sociale cu ţările Statelor Membre din Uniunea Europeană.

Fonduri Structurale

15

Structura PND 2007-2013 cuprinde următoarele secţiuni/capitole: - Analiza situaţiei economice şi sociale (inclusiv analiza de tip SWOT); - Priorităţile de dezvoltare pe perioada de programare 2007-2013; - Programarea financiară multianuală; - Prezentarea mecanismelor de implementare a PND; - Descrierea cadrului partenerial pentru elaborarea PND; Obiectivul Global al României pentru perioada 2007-2013 Reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică între România şi statele-membre ale Uniunii Europene. Obiective Specifice

- Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti; - Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază; - Perfecţionarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton.

Priorităţi naţionale de dezvoltare - Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe

cunoaştere; - Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport; - Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului; - Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii

sociale şi întărirea capacităţii administrative; - Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul

agricol; - Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.

PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE 2007-2013

PROGRAME OPERATIONALEPriorităţiMasuri

Politica de CoeziunePolitica de Coeziune

FC

(ISPA)

FEADR(SAPARD)

Politica Agricola Comuna

Politica Comuna de Pescuit

FEP(SAPARD)

PNDR PO Pescuit

FEDR, FSE(PHARE-CES)

PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE 2007-2013

PROGRAME OPERATIONALEPriorităţiMasuri

Politica de CoeziunePolitica de Coeziune

FC

(ISPA)

FEADR(SAPARD)

Politica Agricola Comuna

Politica Comuna de Pescuit

FEP(SAPARD)

PNDR PO Pescuit

FEDR, FSE(PHARE-CES)

Fonduri Structurale

16

b) Cadrul de Sprijin Comunitar reprezintă documentul aprobat de Comisia Europeană, negociat în prealabil cu România ca stat-membru, în urma evaluării Planului Naţional de Dezvoltare. Cadrul de sprijin comunitar conţine contribuţia din fondurile structurale şi celelalte resurse financiare pentru realizarea priorităţilor şi măsurilor conţinute în PND. Prevederile acestui document se implementează prin intermediul programelor operaţionale.

c) Programele Operaţionale sunt documente aprobate de Comisia Europeană pentru implementarea acelor priorităţi sectoriale şi/sau regionale din Planul Naţional de Dezvoltare care sunt aprobate spre finanţare prin Cadrul de sprijin comunitar.

POS – Creşterea competitivităţii economice – Ministerul Economiei şi Comerţului ca Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Sectorial pentru creşterea competitivităţii economice, având responsabilitatea managementului, implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program. Se desemnează Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei, Ministerul Economiei şi Comerţului – direcţia de specialitate cu profil energetic – şi Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului – Autoritatea Naţională pentru Turism, pentru îndeplinirea funcţiei de organism intermediar în cadrul programului operaţional sectorial pentru creşterea competitivităţii economice.

POS - Infrastructură de Transport – Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului se desemnează ca Autoritate de Management pentru programul operaţional sectorial pentru infrastructură de transport şi energie, având responsabilitatea managementului, implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program.

POS - Infrastructură de Mediu – Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor se desemnează ca Autoritate de Mananegemnt pentru proiectele de infrastructură din domeniul mediului, finanţate prin Fondul de Coeziune iar ca Organism Intermediar se desemnează cele opt Agenţii Regionale de Protecţia Mediului.

POS - Dezvoltarea Resurselor Umane – Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei ca Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane, având responsabilitatea managementului, gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestuia. Până la acest moment au fost identificate două Organisme Intermediare: Agenţia

Obiectiv Global

Obiectiv Specific 1

Obiectiv Specific 2

Obiectiv Specific 3

Prioritatea 2 Prioritatea 1 Prioritatea 3

Măsura1.1

Măsura 1.2

Măsura 1.3

Măsura 2.1

Măsura 2.2

Măsura 3.1

Măsura 3.2

Măsura 3.3

Fonduri Structurale

17

Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEdC).

PO - Dezvoltarea capacităţii administrative – Ministerul Administraţiei şi Internelor se desemnează ca Autoritate de Management având în responsabilitate managementul, gestionarea şi implementarea asistenţei financiare alocate acestui program.

POR - Dezvoltare Regională – Ministerul Integrării Europene se desemnează ca Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional, având responsabilitatea managementului, gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestui program. Cele opt Agenţii pentru Dezvoltare Regională vor fi desemnate Organismele Intermediare pentru implementarea proiectelor din cadrul Programului Operaţional Regional.

PO - Asistenţă tehnică - Ministerul Finanţelor Publice se desemnează ca Autoritate de Management pentru Cadrul de sprijin comunitar, având responsabilitatea coordonării implementării asistenţei comunitare prin fondurile structurale.

Program Operaţional

Autoritatea de Management

Organisme intermediare Fond

Creşterea competitivităţii economice

Ministerul Economiei şi Comerţului

- Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie

- Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Departamentul de Cercetare

- Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei

- Ministerul Economiei şi Comerţului, Departamentul Energie

- Autoritatea Naţională de Turism

FEDR

Infrastructura de Transport

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi

Turismului

- FEDR+FC

Protecţia mediului

Ministerul Mediului şi Gospodăririi

Apelor

Agenţiile Regionale de Protecţie a Mediului

FEDR+FC

Dezvoltarea Regională

Ministerul Integrării Europene

Agenţiile de Dezvoltare Regională FEDR

Dezvoltarea resurselor umane

Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale

şi Familiei

- Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă

- Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Departamentul de Educaţie

FSE

Dezvoltarea capacităţii administrative

Ministerul Administraţiei şi

Internelor

- FSE

Asistenţă tehnică

Ministerul Finanţelor Publice

- FEDR

Cooperare trans-frontalieră

Ministerul Integrării Europene (cu

excepţia graniţei RO-HU)

- FEDR

Fonduri Structurale

18

SCHEMĂ INTER-INSTITUŢIONALĂ

ORGANISME INTERMEDIARE

MEdC

ANOFM

MMGA Ministerul Mediului şi

Gospodăririi Apelor

MFP

Ministerul Finanţelor

Publice

POS Infrastructură de Transport

POS Dezvoltarea Resurselor

Umane

PO

Dezvoltarea Capacităţii

Administrative

POR

Dezvoltare Regională

MTCT Ministerul

Transporturilor Construcţiilor şi

Turismului

MMSSF Min. Muncii Solidarităţii

Sociale şi Familiei

MAI Ministerul

Administraţiei şi Internelor

MIE Ministerul Integrării Europene

8 ARPM

8 ADR

POS Competitivitatea Economică

MEC Ministerul

Economiei şi Comerţului

ANIMMC MEdC MCTI MEC ANT

COMITET MONITORIZARE

Cadrul de Sprijin Comunitar

AUTORITATE DE MANAGEMENT

Ministerul Finanţelor Publice

AUTORITĂŢI DE AMANAGEMENT

COMITETE DE MONITORIZARE

POS Infrastructură

de Mediu

AUTORITATEA DE PLATĂ

Ministerul Finanţelor Publice

FEDR, FSE FC

PO

Asistenţă Tehnică

Fonduri Structurale

19

d) Programul Complement reprezintă documentul elaborat de Autoritatea de Management pentru detalierea implementării operaţiunilor din programul operaţional sectorial sau regional;

e) Adiţionalitatea reprezintă nivelul cheltuielilor publice pe care statul membru al Uniunii Europene îl realizează din surse proprii, pe parcursul perioadei de programare, pentru aceleaşi tipuri de măsuri finanţate din fondurile structurale;

f) Autoritatea de management este organismul public care asigură gestionarea asistenţei financiare din instrumentele structurale. Se constituie o Autoritate de Management pentru cadrul de sprijin comunitar şi câte o Autoritate de Management pentru fiecare Program Operational.

g) Autoritatea de Plată reprezintă organismul care elaborează şi înaintează cererile de plată şi primeşte de la Comisia Europeană sumele aferente Fondurilor Structurale şi Fondului de Coeziune.

h) Comitetul de Monitorizare este organismul care asigură coordonarea instrumentelor structurale, precum şi urmărirea eficacităţii şi calităţii implementării asistenţei comunitare, modul de utilizare şi impactul acesteia, cu respectarea prevederilor comunitare în materie. Se constituie un comitet de monitorizare pentru Cadrul de sprijin comunitar şi câte un comitet de monitorizare pentru fiecare program operaţional.

i) Organismele Intermediare sunt instituţiile desemnate de Autorităţile de Management şi/sau de Autoritatea de Plată care, prin delegare de atribuţii de la acestea, implementează măsurile din Programele Operaţionale. Delegarea de atribuţii către Organismul Intermediar şi reglementarea mecanismelor de coordonare şi control ale acestuia de către Autoritatea care deleagă se fac pe baza de acord/protocol. Autorităţile de Management şi/sau Autoritatea de Plată rămân responsabile pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor delegate, precum şi a operaţiunilor finanţate prin instrumentele structurale.

j) Beneficiarul Final este organismul sau societatea comercială cu capital public ori privat, responsabil / responsabilă cu execuţia proiectelor sau a măsurilor finanţate.

7. CARE SUNT ETAPELE PROCESULUI DE PROGRAMARE?

1. Bugetul Fondurilor Structurale şi normele priving folosirea acestora sunt decise de Consiliul European, cu alte cuvinte de către toţi membrii Uniunii, pe baza unei propuneri a Comisiei Europene negociată cu Parlamentul European. Fondurile Structurale sunt repartizate pe ţară-membră şi pe Obiectiv prioritar. Zonele care pot beneficia de ajutoare sunt definite de Comisie, de comun acord cu statele. Comisia propune orientările tematice comune.

2. În urma acestor decizii, fiecare stat sau regiune formulează şi întocmeşte un plan cu propunerile sale în favoarea zonelor în dificultate şi a grupurilor sociale defavorizate, ţinând cont de orientările tematice ale Comisiei. Partenerii

Fonduri Structurale

20

economici şi sociali, precum şi alte organisme abilitate participă la elaborarea acestui plan.

3. Odată elaborate, planurile sunt prezentate Comisiei Europene. 4. Fiecare stat dezbate cu Comisia asupra conţinutului acestor documente

precum şi asupra fondurilor naţionale şi comunitare care trebuie folosite pentru a le pune în practică.

5. Când cele două părţi ajung la un acord asupra ansamblului acestor chestiuni, Comisia adoptă planurile şi programele care decurg din acestea. Comisia acordă Statelor un avans pentru a le permite demararea programelor.

6. Autorităţile naţionale sau regionale hotărăsc în mod autonom asupra detaliilor acestor programe, cum ar fi de exemplu excedentele acestora. Aceste documente nu sunt negociate cu Comisia, ci ele îi sunt trimise cu scop informativ. Documentele permit acestor autorităţi să lanseze proiectele în funcţie de modalităţile proprii (cereri de proiecte, licitaţii pentru realizarea de infrastructuri). Din acest moment, programele intră în faza lor operaţională.

7. Autoritatea însărcinată cu gestionarea unui program selecţionează proiectele cele mai potrivite scopului acestuia şi informează candidaţii de alegerea făcută.

8. Organismele selecţionate pot din acest moment să înceapă implementarea proiectului. Acest proiect trebuie neapărat finalizat înainte de termenul limită stabilit în program, dat fiind faptul că ritmul ajutoarelor europene este fixat la început.

9. Autorităţile de gestiune responsabile urmăresc îndeaproape evoluţia programelor cu ajutorul Comitetelor de Monitorizare în care sunt reprezentaţi diferiţii parteneri (agenţi economici, sociali şi de mediu). Aceste autorităţi informează Comisia Europeană despre evoluţia programelor, dovedind acesteia că banii sunt folosiţi în condiţii optime (justificarea cheltuielilor). Comisia supraveghează sistemele de monitorizare create şi varsă treptat restul contribuţiei din Fondurile Structurale. Comisia analizează evoluţia indicatorilor de monitorizare şi studiile de evaluare şi organizează schimburi tematice. Ea informează autorităţile responsabile asupra noilor priorităţi comunitare care au consecinţe asupra dezvoltării regionale.

Fonduri Structurale

21

8. CARE SUNT PRINCIPIILE DE PROGRAMARE A FONDURILOR STRUCTURALE? A. Complementaritate: acţiunile comunitare trebuie să fie complementare sau să

contribuie la operaţiunile naţionale corespondente. B. Parteneriat: acţiunile comunitare trebuie realizate printr-o strânsă consultare între

Comisie şi statele-membre, împreună cu autorităţi şi organisme numite de statele-membre, cum ar fi autorităţi regionale şi locale, parteneri economici şi sociali. Parteneriatul trebuie să acopere pregătirea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea asistenţei financiare. Statele-membre trebuie să asigure asocierea partenerilor relevanţi la diferite stadii ale programării.

C. Subsidiaritate: Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisie. Principalele priorităţi ale programului de dezvoltare sunt definite de autorităţi naţionale/regionale în cooperare cu Comisia, dar alegerea proiectelor şi managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusivă a autorităţilor naţionale şi regionale.

D. Adiţionalitate: Ajutorul Comunitar nu poate înlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale Statelor Membre. Bugetele Programului pot include atât fonduri UE cât şi fonduri naţionale din surse publice sau private.

E. Compatibilitate: Operaţiunile finanţate de Fonduri Structurale trebuie să fie în conformitate cu prevederile Tratatului UE, precum şi cu politicile şi acţiunile UE,

Planurile sunt prezentate Comisiei Europene

U E decide bugetul FS, repartizarea pe ţară şi Ob. reguli

de bază pt utilizare FS

Fiecare SM propune un Plan de Dezvoltare în fc. de

orientările tematice şi cu consultarea partenerilor

CE şi SM negociază conţinuturile doc. şi fondurile comunitare

naţionale

Comisia adoptă CSRN PO ce decurg din aceste

Autorit. ce gestionează program selecţionează

proiectele cele mai potrivite scopului

Organismele selecţionate pot începe implementarea

pr.

CM urmăresc evoluţia program şi informează CE care,

analizează evoluţia indic. de monitorizare

PROCES DE PROGRAMARE

Fonduri Structurale

22

inclusiv regulile privind concurenţa, achiziţiile publice, protecţia mediului, eliminarea inegalităţilor, promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei.

F. Multianualitate: acţiunea comună a Comunităţii şi Statelor Membre trebuie să fie implementată pe o bază multianuală printr-un proces de organizare, luare de decizii şi finanţare bazat pe formularea de strategii integrate şi coerente multi-anuale şi definirea de obiective concrete.

G. Concentrare: Fondurile Structurale sunt concentrate pe câteva obiective prioritare; de fapt, o mare parte a cestora acoperă un număr limitat de zone, care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor, iar resursele rămase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confruntă cu dificultăţi în toată Uniunea Europeană, fără a satisface criterii geografice speciale.

Principiilor de programare se vor adăuga „Principiile de asistenţă” statuate prin Regulamentul CE nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006 (care abrogă Regulamentul CE nr. 1260/1999) privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European. Principiile asistenţei, conform noului Regulament, sunt cuprinse în capitolul IV al Tratatului, art. 9 – art. 17. Acestea sunt:

1. Complementaritate, consecvenţă, coordonare şi flexibilitate Comisia şi Statele Membre trebuie să asigure că asistenţa pentru Fonduri este consecventă cu activităţile, politicile şi priorităţile Comunităţii şi complementară cu alte instrumente financiare ale Comunităţii. Această consecvenţă şi complementaritate vor fi indicate în Ghidul Strategic pe coeziune al Comunităţii, în Cadrul Strategic Naţional de Referinţă şi în Programele operaţionale. Asistenţa de cofinanţare din partea Fondurilor va urmări priorităţile Uniunii Europene de promovarea competitivităţii şi crearea de locuri de muncă, incluzând obiectivele Ghidului Integrat de Dezvoltare şi locuri de muncă (2005 la 2008) aşa cum sunt definite de Decizia Consiliului 2005/600/EC /12 iulie 2005. În conformitate cu responsabilităţile care le revin, Comisia şi Statele Membre vor asigura coordonarea coordonarea între asistenţa din partea Fondurilor, FEADR, FFE şi intervenţiile BIE şi a altor instrumente financiare existente. 2. Programare Obiectivele FS trebuie să urmăreasca cadrul sistemului multianual de planificare organizat în câteva etape focalizându-se pe identificarea priorităţilor, finanţare şi sistemul de management şi control. 3. Parteneriat Parteneriatul va trebui să acopere pregătirea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea programelor operaţionale. Nivelul local de implementare este implementarea programelor operaţionale la care se face referire în art. 32, va intra în responsabilitatea statelor membre la cel mai apropiat nivel local, în

Fonduri Structurale

23

conformitate cu sitemul instituţional specific fiecărui stat membru. Responsabilitatea va fi exercitată în conformitate cu acest regulament. 4. Implementare la nivel teritorial Implementarea programelor operaţionale la nivel teritorial la care face referire art. 32 va fi în responsabilitatea Statelor Membre la cel mai apropiat nivel teritorial, în concordanţă cu sistemul instituţional specific fiecărui stat membru. 5. Intervenţie proporţională În completare, prevederi specifice referitoare la proporţionalitate în legătură cu controlul sunt prevăzute la art. 74 din acest Regulament 6. Management transparent Principiul solid al managementului financiar va fi aplicat în acord cu art. 48 (2) din Regulamentul CE nr. 1605/2002. 7. Adiţionalitate Comisia în cooperare cu fiecare stat membru va verifica adiţionalitatea termenului mediu în 2011 pentru obiectivele convergente. Statele membre vor transmite comisiei informaţia cerută de imposibilitatea de a verifica conformitatea nivelului public sau echivelntul cheltuielilor structurale deteminate ex ante. 8. Egalitate între femei şi bărbaţi şi nediscriminare Statele membre si Comisia se vor asigura că egalitatea între bărbaţi şi femei şi perspectiva integrării de gen este promovată în timpul diverselor stadii ale implementării fondurilor. Statele membre şi Comisia vor face paşi apropiaţi în sensul prevenirii oricărei discriminări bazate pe sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingere, dizabilităţi, vârstă sau orientare sexuală în timpul stagiilor variate de implementare a fondurilor şi în particular în accesarea lor. În mod particular, accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilităţi va constitui unul dintre criteriile care vor fi observate în definirea operaţiunilor de cofinanţare de către fonduri şi vor fi luate în considerare în timpul diferitelor stadii de implementare. 9. Dezvoltare sustenabilă Obiectivele fondurilor vor fi urmărite în cadrul de dezvoltare sustenabilă şi în promovarea scopului de protecţie şi îmbunătăţire a mediului aşa cum sunt prevăzute în art. 6 al Tratatului.

9. PENTRU CE ANUME IMPLEMENTĂM FONDURILE STRUCTURALE ?

Mai concret, ce se poate face cu resursele pe care Uniunea Europeană şi statele-membre le alocă dezvoltării regionale? Pentru a face o scurtă prezentare, ne putem inspira din documentul în care Comisia şi-a prezentat orientările tematice pentru perioada 2000-2006. Ţinând cont de aceste orientări, autorităţile naţionale şi

Fonduri Structurale

24

regionale şi-au stabilit propriile priorităţi în parteneriat cu Comisia şi au selecţionat proiecte concrete. Aceste proiecte prezintă o foarte mare diversitate, în funcţie de condiţiile economice, sociale şi teritoriale care determină modalităţile de intervenţie prin Fonduri Structurale. Orientările Comisiei sunt regrupate pe trei direcţii, prezentate mai jos. 1 Îmbunătăţirea competitivităţii regionale

Intervenţia Fondurilor Structurale trebuie să permită îmbunătăţirea competitivităţii regiunilor ajutând întreprinderile să-şi extindă activităţile, să creeze locuri de muncă şi să-şi mărească productivitatea. 2 Ocuparea forţei de muncă: creştere şi îmbunătăţire

Ocuparea forţei de muncă a devenit preocuparea socială numărul unu. De aceea, Uniunea a stabilit o strategie europeană pentru aceasta, vizând o acţiune concertată în acest domeniu pe ansamblul teritoriului european. 3 Echilibrarea dezvoltării zonelor urbane şi rurale

Una dintre principalele condiţii ale coeziunii teritoriului european este asigurarea complemetarităţii şi echilibrului între zonele urbane şi cele rurale. În acest sens, trebuie ţinut cont de problemele proprii fiecărei zone. 10. CARE SUNT REZULTATELE AŞTEPTATE?

În rapoartele publicate asupra coeziunii economice şi sociale în Europa celor 15, precum şi în alte studii diverse, se constată o scădere apreciabilă a disparităţilor între regiuni, şi cu atât mai mult între state membre. Aceste rapoarte arată de asemenea că această evoluţie a fost în mare măsură favorizată pe de o parte, de procesul de integrare economică europeană şi, pe de alta, de acţiunea Fondurilor Structurale şi de Coeziune. 10.1 Perioada de programare 2000-2006 În General

- scădere apreciabilă a diferenţelor între regiuni şi între statele-membre; - creşterea schimburilor comerciale; - încurajarea cooperării europene, a parteneriatelor şi a reţelelor.

Între anii 2000-2006, au fost cheltuite: - 213 mld. Euro, prin FS, în UE 15; - 22 mld. Euro, ajutor de pre-aderare; - 22 mld. Euro, pentru noile State Membre.

În ţările şi regiunile cele mai sărace (regiunile obiectiv 1, cu PIB<75% din media UE)

- Construirea sau renovarea drumurilor şi autostrăzilor;

Fonduri Structurale

25

- Dezvoltarea reţelelor de transport europene; - Amenajarea de zone industriale; - Ajutor pentru intreprinderi – investiţii; - Crearea de noi locuri de muncă; - Investiţii în domeniul educaţiei.

În perioada 2000–2006, transferurile la regiunile Obiectiv 1 ale UE 15 echivalează cu 127,5 miliarde de euro (sau 18,2 miliarde de euro pe an).

Aceste transferuri au dat posibilitatea celor mai slabe State Membre de a atinge niveluri mai înalte de investiţii în capitalul uman şi fizic în regiunile întârziate decât în alt caz, contribuind astfel la competitivitatea lor pe termen lung. Alocarea FS în regiunile Obiectiv 1, perioada 2000-2006 În zonele aflate în restructurare economică şi socială

- Scăderea ratei şomajului; - Crearea de locuri de muncă; - Ajutor pentru IMM-uri; - Formare profesională; - Impulsionarea cercetării şi dezvoltării tehnologice; - Ajutor pentru agricultură, dezvoltare rurală şi pescuit; - Diversificarea producţiei agricole; - Dezvoltarea unor noi activităţi în mediul rural (ex. agroturismul); - Schema de Investiţii în exploataţiile agricole; - Schema pentru tinerii fermieri; - Scheme pentru zonele mai puţin favorizate (compensaţii pt. dezavantaje

naturale, sociale, economice, etc.) 10.2 Analiza impactului fondurilor de preaderare

- PHARE: promovarea coeziunii economice şi sociale (dezvoltare regională) – 725 mil EURO. Până acum, UE a alocat direct pentru acest sector aproximativ 725 milioane Euro (această statistică include şi programul RICOP).

Fonduri Structurale

26

Obiectivul general al programelor de coeziune economică şi socială este de a

contribui la creşterea potenţialului economic şi social al regiunilor mai puţin dezvoltate ale României.

- ISPA: transport şi mediu – 2 mld. EURO Până în prezent, din totalul fondurilor alocate de UE României (2,8 miliarde

euro), 2 miliarde sunt asiguraţi prin intermediul Programului ISPA, România reuşind să angajeze, astfel, în totalitate fondurile alocate prin intermediul acestui instrument de pre-aderare.

- SAPARD: agricultură şi dezvoltare rurală – 660 mil.EURO

Din februarie 2003 şi până în august 2005, Agenţia SAPARD a încheiat 1.600 de contracte pentru proiecte de modernizare a infrastructurii rurale, dezvoltare a industriei agroalimentare şi a exploataţiilor agricole, dar şi pentru diversificarea activităţilor economice în mediul rural.

Astfel, au fost absorbite 660 de milioane de euro, aproximativ 67% din totalul fondurilor alocate până acum României prin Programul SAPARD. Au fost efectuate deja plăţi de 363 de milioane de euro, ceea ce reprezintă 55% din fondurile SAPARD alocate pentru cele 1.600 de proiecte.

- PHARE CES o PROGRAMUL DE COEZIUNE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ 2004

Îmbunătăţirea infrastructurii regionale Dezvoltarea Resurselor Umane şi a Sistemului Social Îmbunătăţirea accesului la educaţie Componenta pentru IMM-uri Protecţia mediului

o PROGRAMUL DE COEZIUNE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ 2003

Fonduri Structurale

27

Modernizarea învăţământului tehnic şi profesional (TVET). Dezvoltarea Resurselor Umane Schema de proiecte de investiţii de dimensiuni mici în

managementul deşeurilor Infrastructură regională şi locală Programul pentru dezvoltarea infrastructurii oraşelor mici şi

mijlocii (SAMTID) Servicii pentru mediul de afaceri

o PROGRAMUL DE COEZIUNE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ 2002 Modernizarea învăţământului tehnic şi profesional (TVET). Dezvoltarea Resurselor Umane Infrastructură regională de afaceri Programul pentru Dezvoltarea infrastructurii oraşelor mici şi

mijlocii (SAMTID) o PROGRAMUL DE COEZIUNE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ 2001

Asistenţă pentru întreprinderile mici şi mijlocii, TVET Schema de investiţii în servicii sociale Infrastructură regională de dimensiuni mari Schema de infrastructură locală de dimensiuni mici

o PROGRAMUL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ 2000 Dezvoltare a resurselor umane Asistenţă pentru IMM-uri Infrastructură locală şi regională

Rezultate

- îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale, pentru a sprijini dezvoltarea economică;

- dezvoltarea resurselor umane şi a sectorului social; - dezvoltarea sectorului de producţie prin sprijin pentru IMM-uri; - protecţia mediului (apă, canalizare, deşeuri).

Fonduri Structurale

28

10.3 Exemple de proiecte 10.3.1 PHARE

- PHARE 2003: o Ecologizarea şi modernizarea zonelor din apropierea Mănăstirilor din

Suceava; o Parcul industrial Turnu Măgurele; o Dezvoltarea potenţialului turistic al staţiunii de tratament Moneasa; o Reabilitarea ecologică a parcului Snagov.

- PHARE 2002: o Reabilitarea drumului naţional DN2B Galaţi – Giurgiuleşti; o Reabilitarea zonei suburbane din nordul Bucureştiului; o Dezvoltarea durabilă a zonei Ilovita- Bahna-Ciresu-Marga – Mehedinţi; o Reabilitarea DJ 131 pentru a îmbunătăţi traficul regional; o Modernizarea şi dezvoltarea reţelei de apă din Zalău; o Reabilitarea zonei turistice de lângă Mănăstirea Agapia; o Îmbunătăţirea accesului la Coridorul pan-european IV – reabilitarea DN21

Drajna – Călăraşi; o Centrul de afaceri Tutova – Bârlad; o Parcul industrial Borş; o Dezvoltarea zonei turistice Luna Şes – Borşa.

- PHARE 2001: o Dezvoltarea sistemelor de încălzire bazate pe folosirea biomasei în cinci

zone turistice; o Centrul economic Bucovina – Suceava; o Parcul industrial Turnu Măgurele; o Incubatorul de afaceri Botoşani; o Centrul de marketing agro-alimentar din Cluj; o Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu din Călăraşi

- PHARE 2000: o Parcul industrial Hemeiuş – Bacău; o Parcul industrial Satu Mare; o Dezvoltarea zonei economice Cluj-Napoca; o Drumul de acces Buşteni – Valea Albă – Călinderu; o Reabilitarea zonei industriale Siret;

Fonduri Structurale

29

o Centrul de inovare şi afaceri Iaşi; o Reconstrucţia podului din Rădăuţi; o Reabilitarea economică şi a mediului din zona râului Teleajăn; o Reabilitarea infrastructurii din Ţăndărei; o Modernizarea infrastructurii lacului Amara; o Dezvoltarea infrastructurii turistice din Călăraşi.

Pentru mai multe informaţii referitoare la rezultatele implementării fondurilor PHARE în România şi exemple de proiecte puteţi consulta Fişa de sector: Coeziune economică şi socială (Dezvoltare regională) la adresa www.infoeuropa.ro. 10.3.2 ISPA:

- Sectorul de apă: o Modernizarea sistemului de apă şi canalizare şi construcţia unei noi staţii de

epurare în judeţul Galati; o Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare

din municipiul Deva şi Hunedoara; o Modernizarea şi extinderea sistemului de apă şi canalizare în municipiul

Suceava şi zonele învecinate. - Sectorul deşeurilor : o Managementul integrat al deşeurilor în municipiul Bacău şi zonele învecinate; o Managementul integrat al deşeurilor în judeţul Argeş.

- Sectorul transport o Construcţia şi reabilitarea secţiunilor 4 şi 5 ale autostrăzii Bucureşti-

Cernavodă din România; o Extinderea la patru benzi a drumului naţional Nr.5 Bucureşti-Giurgiu; o Reabilitarea secţiunii Drobeta Turnu Severin - Lugoj pe DN 6 (a doua etapa

a legaturii Craoiva – Lugoj), a secţiunii Craiova - Drobeta Turnu Severin a Autostrăzii 6 (prima etapă a legăturii Craiova-Lugoj);

o Reabilitarea secţiunilor Bucureşti – Băneasa – Feteşti pe linia de cale ferată Bucureşti-Constanţa;

o Reabilitarea secţiunii de cale ferată Câmpina – Predeal de pe linia de cale ferată Bucureşti-Braşov;

o Reconstrucţia infrastructurii rutiere şi feroviare afectate de inundaţii în judeţele Giurgiu, Vrancea şi Bacău;

10.3.3 SAPARD: - Modernizare centru vinificaţie Oprişor, jud Mehedinţi;

Fonduri Structurale

30

- Abator mixt porcine, ovine, bovine şi secţie procesare carne la SC Carmolimp din localitatea Ucea de Jos- Braşov;

- Modernizarea instalatiilor de pasteurizare a laptelui la fabrica de produse lactate Baciu, jud Cluj - SC. Napolact SA Cluj Napoca;

- Construcţia şi dotarea unui depozit de fructe în atmosferă controlată, investiţie nouă, situat în satul Dedrad, judeţul Mureş, ferma 14, a SC Pomicola Batos SRL;

- Înfiinţarea Centrului de colectare lapte în localitatea Frătătuti Vechi în cadrul SC PRO PUTNA SRL SUCEAVA;

- Înfiinţarea unei fabrici de salamuri crude uscate în Filipeştii de Pădure, Judeţul Prahova;

- Înfiintare canalizare în localităţile Giroc şi Chişoda, Comuna Giroc din judeţul Timiş;

- Amenajare drum comunal DC 192 Giulvaz – Crai Nou din judeţul Timiş; - Modernizare drumuri de interes local în comuna Prundeni, judeţul Vâlcea; - Modernizări drumuri de interes local, Consiliul Local Victor Vlad Delamarina,

judeţul Timiş. 11. MATRICE-CADRU LOGIC A PROIECTULUI Matrice-cadru Logic a proiectului este un instrument care ajută la:

- concepţia, implementarea şi evaluarea proiectului; - realizarea conexiunilor dintre activităţi / investiţie si rezultatele aşteptate; - fixarea indicatorilor; - alocarea responsabilităţilor.

11.1 Terminologie Descrierea proiectului Coloana ce conţine scurta prezentare a ceea ce intenţionează proiectul să obţină şi cum. Obiectiv general Se referă la obiectivele sectoriale sau naţionale la care proiectul va contribui, de exemplu creşterea stării de sănătate, reducerea corupţiei, etc; este mai mult o declaraţie de intenţie.

Fonduri Structurale

31

Scop Se referă la ceea ce trebuie să se obţină în urma proiectului, în ceea ce priveşte dezvoltarea. Ca exemplu scopul poate preconiza accesul mai larg la vaccinări sau cresterea productiei agricole, etc. Obiective specifice Atunci când proiectul este relativ complex şi are un număr mare de output-uri (rezultate asteptate), este util ca acestea sa fie grupate (dupa criterii sectoriale, funcţionale, etc.). În acest caz folosim câte un obiectiv pentru fiecare tip de criteriu/componentă. Exemplu : Obiectiv specific - grad mai mare de acces la internet al elevilor din mediul rural - 48 comune ale judetului X. Criteriu/componenta infrastructură – obiectiv: înfiinţarea, în 2 luni, a 48 centre informatice, 1/comună, dotate fiecare cu 4 calculatoare conectate la internet. Criteriu/componentă comunicare – obiectiv: creşterea cu cel puţin 60% a numărului de elevi/comuna care accesează săptămânal internetul prin intermediul centrelor informatice. Observaţie: formularea obiectivului trebuie să ţină cont de caracteristicile SMART

- Specific - furnizează informaţii despre caracteristicile specifice; - Măsurabil - prezintă aspecte cantitative şi calitative care pot fi măsurate cu

unităţi de măsura cunoscute; - Accesibil - posibil de găsit la un cost rezonabil, pentru a fi folosit la verificarea

stadiului; - Relevant - semnificativ în contextul proiectului sau programului; - Timp - referire la un anumit interval de timp, bine precizat.

Rezultate Rezultate specifice şi produse (bunuri şi servicii) realizate prin îndeplinirea

unor sarcini sau activităţi. Fiecare componentă trebuie să aibă cel puţin un rezultat (output) . Atunci când proiectul este relativ complex şi are un număr mare de rezultate (output-uri), este util ca acestea să fie grupate (după criterii sectoriale, funcţionale, etc.). În acest caz folosim câte un obiectiv pentru fiecare componentă/tip de criteriu.

Exemplu: vaccinarea copiilor, construirea unui sistem de irigatii, zone cultivate, construirea de clădiri, sosele, poduri, elaborarea metodologiei pentru recrutarea şi instruirea personalului, etc. Activităţi Sarcinile specifice îndeplinite pentru a atinge rezultatele (output-urile) cerute.

Fonduri Structurale

32

Exemple de activităţi pentru realizarea unei reţele de alimentare cu apă a unei comunităţi: realizarea designului, stabilirea procedurilor de întreţinere a reţelei, pregătirea locaţiei, realizarea reţelei de ţevi, etc Ipoteze

Condiţii care afectează progresul sau succesul proiectului, dar asupra cărora nu avem control direct.

Exemplu: calamităţi naturale, nerespectarea legii, strategii de reformă etc.

Indicatori Instrumente de măsură necesare cuantificării nivelului atins de obiectivele propuse, ca urmare a implementării proiectului / programului. Trebuie să fie exprimaţi în termeni SMART:

- Specifici: furnizează informaţii despre caracteristicile specifice unui anumit obiectiv

- Măsurabili: prezintă aspecte cantitative şi calitative ale unui obiectiv care pot fi măsurate cu unităţile de măsura cunoscute

- Accesibili: posibil de găsit la un cost acceptabil, pentru a fi folosiţi la verificarea stadiului atingerii unui obiectiv

- Relevanţi: sunt semnificativi pentru obiectivul măsurat în contextul proiectului / programului

- Timp: fac referire la un anumit interval de timp, bine precizat, privind stadiul atingerii obiectivului pe care îl verifică.

Mijloacele de verificare Trebuie specificat:

- Sursa din care vor fi colectate informaţiile cu privire la indicatori; - Modalitatea în care informaţia va fi colectată; - Frecvenţa cu care informaţia trebuie furnizată.

11.2. Logica verticală Logica verticală (Coloanele 1 si 4)

- Identifică intenţiile proiectului; - Clarifică relaţiile cauza-efect; - Specifică supozitiile.

Fonduri Structurale

33

Descrierea proiectului

Indicatori de performanţă

verificabili în mod obiectiv

Surse şi mijloace de verificare

Ipoteze

Obiectiv general

Obiectiv specific

Rezultate preconizate

Activităţi

Preconditii

Logica verticală (Relatia DACA – ATUNCI) - DACĂ sunt introduse input-urile, ATUNCI activităţile se pot desfăşura în

condiţiile specificate (precondiţii îndeplinite, deci activitatile pot începe); - DACĂ se derulează activităţile, ATUNCI vor rezulta output-urile (activităţi

desfăşurate integral+supozitii îndeplinite, deci au fost obţinute rezultatele propuse);

- DACĂ sunt produse output-urile, ATUNCI obiectivele specifice vor fi realizate (rezultate obţinute integral+supoziţii îndeplinite deci scop îndeplinit);

- DACĂ obiectivele specifice sunt realizate, ATUNCI este îndeplinit scopul proiectului;

- DACĂ scopul este îndeplinit, ATUNCI va fi susţinută direcţia în care se încadrează proiectul - obiectivul general - (scop îndeplinit+supoziţii îndeplinite, deci obiectiv general parţial realizat).

11.3. Logica orizontală Logica orizontală (Coloanele 2 si 3)

- Măsoară efectele proiectului; - Măsoară resursele utilizate pentru implementarea proiectului; - Asigură cadrul pentru monitorizarea şi evaluarea proiectului.

Descrierea proiectului

Indicatori de performanţă

verificabili în mod obiectiv

Surse şi mijloace de verificare

Ipoteze

Obiectiv general Obiectiv specific Rezultate preconizate Activităţi Preconditii

Fonduri Structurale

34

Logica orizontală ne ajută să identificăm indicatorii ce pot fi folosiţi pentru măsurarea şi evaluarea realizării obiectivelor (coloana 2) şi sursa din care pot fi obţinute repectivele informaţii (coloana 4). 11.4. Completarea unei matrice logice

Descrierea proiectului 1 Indicatori de 3 performanţă verificabili în mod obiectiv

Surse şi 4 mijloace de verificare

Ipoteze 2

Obiectiv general

Obiectiv specific

Rezultate preconizate

Activităţi

Fonduri Structurale

35

11.5. Exemplu de Matrice-cadru logic a proiectului Managementul turismului European

Intervenţia Logică

Obiective Generale

- Număr ridicat de turişti - Somaj scăzut - Nivel ridicat al veniturilor

1

Scopul Proiectului - Capacitate managerială crescută în turism

Rezultate - Centru judeţean de formare profesională funcţional

- Abilităţi manageriale sporite - Abilităţi profesionale în turism sporite - Sistem stimulativ de promovare în muncă

- reabilitare clădire - achiziţionare mobilier - achiziţionare echipamente IT+tehnice - punerea în funcţiune a echipamentelor

achiziţionate

- organizare şi desfăşurare de cursuri de management specializate

- organizare şi desfăşurare de cursuri de RU, financiar contabile, marketing, limbi străine

- elaborare şi multiplicare suporturi de curs

- organizare şi desfăşurare cursuri de instruire specifice pe meserii (recepţioner, ghid turistic, administrator, bucătar,etc)

- elaborare şi multiplicare suporturi de curs

Activităţi

- elaborare şi editare buletin informativ, pliante, alte materiale promoţionale

- multiplicare şi distribuire materiale promoţionale

Fonduri Structurale

36

Supoziţii Obiective Generale

Scopul Proiectului

- Acces sporit la credite - Implicare sporită a autorităţilor locale şi

judeţene

Rezultate - Comunicare eficientă a actorilor locali - Sprijin al autorităţilor locale+judeţene - Interes sporit al mediului de afaceri

- Sprijin de la autorităţile locale - Sprijin din partea mediului de afaceri

- Interes in mediul de afaceri - Interes din partea potenţialilor cursanţi

Activităţi

- Sprijin din partea mass-media Precondiţii

- Susţinere factori de decizie - Clădire existentă - Co-finanţare prin Hotărâre C.L. - Statut juridic al instituţiei

Indicatori de verificare a obiectivelor Supoziţii

Obiective Generale

- Numărul de turişti creşte cu X% după 18 luni - Rata somajului scade cu X% după 9 luni - Nivel de salarizare în turism creşte cu X% după 2

ani

Scopul Proiectului

- Cifra de afaceri creşte cu X% după 18 luni - Numărul de unităţi turistice creşte cu X% după 18

luni

Rezultate - Clădire – suprafaţă utilă+dotări - Număr afaceri nou create creşte cu X% după 9 luni - Număr persoane nou-angajate creşte cu X% după 9

luni - Număr materiale promovare turism creşte cu X%

după 9 luni - X număr evenimente de promovare turism local,

anual, după 9 luni

Activităţi Mijloace

Fonduri Structurale

37

Indicatori de verificare a obiectivelor

Surse verificare Supoziţii

Obiective Generale

- statistici naţionale/judeţene/locale - direcţia regională/judeţeană de

statistică - anuar statistic

Scopul Proiectului - rapoarte DGFP/Camera de Comerţ

- rapoarte statistice

Rezultate

- proces verbal recepţie centru-rapoarte

- evidenţe ale centrului - AJOFM - rapoarte statistice - rapoarte intermediare/de progres ale

proiectului

Activităţi Mijloace Costuri

Intervenţia Logică

Indicatori de verificare a obiectivelor

Surse verificare Supozţii

Obiective Generale - Număr ridicat de turişti

- Somaj scăzut - Nivel ridicat al veniturilor

- numărul de turişti creşte cu X% după 18 luni

- rata somajului scade cu X% după 9 luni

- nivel de salarizare în turism creşte cu X% după 18 luni

- statistici naţionale/jude ţene/ locale

- direcţia regională/ judeţeană de statistică

- anuar statistic

Scopul Proiectului - Capacitate managerială crescută în turism

- cifra de afaceri creşte cu X% după 18 luni

- numărul de unităţi turistice creşte cu X% după 18 luni

- rapoarte DGFP/Camera de Comerţ

- rapoarte statistice

- acces sporit la credite

- implicare sporită a autorităţilor locale şi judeţene

Rezultate - Centru judeţean de formare profesională funcţional

- Abilităţi manageriale sporite

- Abilităţi

- clădire – suprafaţă utilă+dotări

- număr afaceri nou create creşte cu X% după 9 luni

- Număr persoane nou-angajate creşte cu X% după 9 luni

- număr materiale

- proces verbal recepţie centru-rapoarte

- evidenţe ale centrului

- AJOFM - rapoarte statistice - rapoarte

intermediare/de

- comunicare eficientă a actorilor locali

- sprijin al autorităţilor locale+judeţene

- interes sporit al mediului de

Fonduri Structurale

38

profesionale în turism sporite

- Sistem stimulativ de promovare în muncă

promovare turism creşte cu X% după 18 luni

- X număr evenimente de promovare turism local, anual, după primul an de la închiderea proiectului

progres ale proiectului

afaceri

Activitati - reabilitare clădire

- achiziţionare mobilier

- achiziţionare echipamente IT+tehnice

- punerea în funcţiune a echipamentelor achiziţionate

Mijloace Costuri

- sprijin de la autorităţile locale

- sprijin din partea mediului de afaceri

- organizare şi desfăşurare de cursuri de management specializate

- organizare şi desfăşurare de cursuri de RU, financiar contabile, marketing, limbi străine

- elaborare şi multiplicare suporturi de curs

- interes în mediul de afaceri

- organizare şi desfăşurare cursuri de instruire specifice pe meserii (recepţioner, ghid turistic, administrator,

- interes din partea potentialilor cursanti

Fonduri Structurale

39

bucătar,etc) - elaborare şi multiplicare suporturi de curs

- elaborare şi editare buletin informativ, pliante, alte materiale promoţionale

- multiplicare şi distribuire materiale promoţionale

- sprijin din partea mass-media

Precondiţii - susţinere factori de decizie

- clădire existentă

- Co-finanţare prin Hotărâre C.L.

- statut juridic al instituţiei

12. MANAGEMENTUL CICLULUI DE PROIECT

Un proiect este o succesiune de sarcini cu început şi sfârşit, marcate de timp, resurse şi rezultate aşteptate. În consecinţă un proiect este o suită de activităţi planificate care:

- Abordează o problemă specifică (definită ca o problemă cu ţintă clară, o problemă care motivează, este rezolvabilă şi căreia i se pot identifica resurse pentru rezolvare). De exemplu: o problemă este abandonul şcolar. O problemă specifică este abandonul şcolar al celor 1000 de copii de vârstă şcolară din oraşul Reşiţa, judeţul Caraş-Severin.

- Urmăreşte atingerea unor obiective specifice. - Are termen specifice de începere şi încheiere. - Dispune de resurse limitate. - Consumă resurse.

Fonduri Structurale

40

Este foarte importantă diferenţierea care trebuie să se facă între Program şi proiect programul nu este acelaşi lucru cu proiectul, nu trebuie confundate. Programul este compus din mai multe proiecte (exemplu: programul PHARE ACCES are ca temă generală dezvoltarea sectorului ONG din domeniul asistenţei sociale, protecţiei mediului, etc. şi în cadrul acestui program se pot depune n proiecte, în fiecare dintre acestea fiind identificate probleme şi soluţiile aferente care se încadrează în tema generală a programului) . 12.1. Ciclul de viaţă al unui proiect În „Viaţa” unui proiect există 5 faze definitorii, după cum urmează:

- faza de iniţiere a proiectului; - faza de planificare a proiectului; - faza de execuţie a proiectului; - faza de control a proiectului; - faza de încheiere.

Cele 5 faze ale procesului de management ale proiectului pot fi folosite pentru orice proiect de succes. 12.1.1. Faza de iniţiere a unui proiect

Atunci când ne gândim ce etape ar trebui să parcurgem pentru elaborarea unei cereri de finanţare, trebuie să avem în vedere faptul că, în covârşitoarea majoritate a cazurilor, finanţarea care se solicită este necesară pentru derularea unui anumit proiect. Plecând de la acest lucru, este normal să ne gândim care este motivul pentru care membrii unei organizaţii, oricare ar fi aceasta îşi propun să demareze un proiect. Neluând în considerare cazurile în care dorinţa de a fac rost de bani pentru o organizaţie este elementul care îi determină pe unii să ia decizia de a desfăşura un proiect, în mod normal motivul trebuie să îl reprezinte existenţa unei probleme pe care membrii organizaţiei respective îşi propun să o rezolve.

În esenţă procesul de elaborare a unui proiect şi de scriere a unei cereri de finanţare începe prin a identifica o problemă a comunităţii sau organizaţiei, care trebuie soluţionată.

Odată acest lucru realizat, putem stabili principalele elemente ale unui proiect menit a rezolva problema identificată, respectiv: scopul, obiectivele, activităţile, planul de evaluare şi bugetul.

Stabilirea acestor elemente ne permite să avem datele necesare pentru a căuta finanţatorul căruia să ne adresăm. În concluzie următorul pas îl constituie cercetarea pieţei finanţatorilor.

Fonduri Structurale

41

În final de îndată ce am hotărât cui să ne adresăm pentru a solicita fonduri, ne-am convins că suntem eligibili pentru finanţatorul respectiv, că putem satisface toate cerinţele acestuia, nu ne rămâne decât să redactăm cererea de finanţare în forma solicitată de către finanţator.

În concluzie procesul de elaborare a unei cereri de finanţare cuprinde la rândul ei 5 etape esenţiale :

a) identificarea problemei; b) stabilirea elementelor esenţiale ale proiectului; c) cercetarea pieţei finanţatorilor şi stabilirea finanţatorului căruia

urmează să ne adresăm cererea de finanţare; d) redactarea cererii de finanţare; e) elementele secundare ale proiectului.

a) Identificarea problemei După cum aminteam orice proiect pleacă de la identificarea unei

probleme/nevoi existente la nivelul unei comunităţi sau chiar al întregii comunităţi. Problema/nevoia poate să conste dintr-o stare de fapt negativă, care trebuie

înlăturată sau corectată. Astfel, problema poate fi definită ca o situaţie sau un complex de situaţii care afectează un grup de oameni, o comunitate sau întreaga societate la un moment dat.

Modul cum este aleasă problema şi cum este formulat enunţul ei are o importanţă esenţială asupra şanselor de a primi finanţare şi pentru a rezolva problema respectivă. b) Stabilirea elementelor esenţiale ale proiectului Scopul proiectului

Scopul este stadiul în care va ajunge problema ca urmare a derulării proiectului. Situaţia ideală o reprezintă rezolvarea problemei ceea ce nu se întâmplă întotdeauna. Astfel, uneori scopul proiectului poate fi chiar rezolvarea problemei, alteori poate fi doar ameliorarea ei. În orice situaţie, însă, o dată definită problema, trebuie să fie foarte uşor de definit scopul. Recomandări:

- enunţul scopului trebuie să fie scurt şi concis; - nu trebuie să apară necesitatea de a folosi conjuncţia „şi” pentru a despărţi

două propoziţii. Dacă se întâmplă acest lucru, s-ar putea să fie vorba de două scopuri;

- de asemenea, folosirea cuvântului „prin” atrage după el explicaţii cu privire la modul în care va fi atins scopul proiectului. Nu este cazul a se face acest lucru în această secţiune.

Fonduri Structurale

42

Obiectivele proiectului Obiectivele sunt rezultatele urmărite de echipa de proiect în efortul de atingere

a scopului său, altfel spus, paşii ce trebuie făcuţi pentru apropierea de scop. Obiectivele pot fi privite ca fiind elementele din care construim puntea peste

prăpastia care ne desparte de locul în care vrem să ajungem (scopul proiectului).

Stadiul în care se află problema în prezent

Ob.1 Ob.2. Ob.3. etc Stadiul în care dorim să aducem problema

Trebuie avută mare atenţie când se enunţă obiectivele pentru a nu se

confunda cu activităţile. Acestea din urmă descriu cum se îndeplinesc obiective. Obiectivele reprezintă un sfârşit, în timp ce metodele reprezintă un drum. Cea mai bună regulă de deosebire a lor este următoarea: dacă există un singur mod de a îndeplini obiectivul pe care l-aţi enunţat, probabil că, de fapt, aţi enunţat o acţiune.

O reţetă generală pentru un obiectiv ar putea fi: Să (un verb de acţiune şi o stare care să reflecte indicatorul de performanţă) al (grupul ţintă) până la (standard de performanţă) într-un timp de (perioada de timp) cu un cost total nu mai mare de (cost).

Exemplu: Să crească gradul de integrare în muncă al celor 7000 de şomeri din orasul X, cu 30 % faţă de numărul actual în cinci luni cu un cost total de cca. 10.000.000 lei. Grupul ţintă

Este format din persoanele cărora li se adresează proiectul. Trebuie clar definit pe cât posibil în cifre, grupul ţintă nu trebuie să fie foarte mare.

Beneficiarii proiectului sunt cei care beneficiază de pe urma implementării proiectului. Beneficiarii proiectului pot fi:

- beneficiari direcţi, care de multe ori se identifică cu grupul ţintă; - beneficiarii indirecţi, care beneficiază indirect prin implementarea proiectului.

Activităţile Activitatea este un mijloc de a atinge un obiectiv. Orice proiect este compus

dintr-un cumul de activităţi, nici un proiect nu poate fi dus la capăt printr-o singură activitate. Atunci când se stabilesc activităţile, pentru fiecare dintre acestea trebuie să se decidă cu privire la:

- responsabilul activităţii respective; - resursele de care este nevoie (personal, echipament, timp); - delimitarea activităţii în timp (data de început şi cea de sfârşit) şi modul cum se

interferează activităţile.

Fonduri Structurale

43

Pentru a elabora activităţile prin care se atinge un obiectiv, răspundeţi-vă la următoarele întrebări :

- Ce anume aveţi de făcut pentru atingerea obiectivului? (Răspunsul la această întrebare îl constituie acţiunile ce trebuie întreprinse);

- Ce sarcini trebuie îndeplinite în cadrul fiecărei acţiuni? (Răspunsul vă ajută să evaluaţi resursele de care aveţi nevoie şi planificarea în timp);

- Ce resurse sunt necesare pentru îndeplinirea fiecărei sarcini? - Care sunt datele de începere şi terminare a sarcinilor? (Răspunsul la această

întrebare vă ajută să determinaţi secvenţele în timp); - Cum se vor selecta participanţii? (Răspunsul vă ajută să vă daţi seama dacă

veţi avea oamenii necesari pentru ducerea activităţilor la bun sfârşit). Planul de evaluare

Evaluarea reprezintă emiterea de judecăţi privind progresul înregistrat pe calea atingerii obiectivelor propuse.

Evaluarea se concentrează asupra a patru aspecte principale: resurse investite, activităţi desfăşurate, rezultate obţinute, beneficii realizate.

Pentru a fi realizată, evaluarea necesită, în cele mai multe cazuri, culegerea de date pe toată perioada derulării proiectului, adică monitorizarea acestuia. Aşadar, monitorizarea este procesul de colectare sistematică şi analizare a informaţiilor cu privire la activităţile echipei instituţiei. Monitorizarea ne ajută să efectuăm o verificare regulată a ceea ce facem în mod curent; informaţiile pot reprezenta indicatori atât cantitativi cât şi calitativi.

Planul de evaluare trebuie să cuprindă deci, referiri la modul cum vor fi culese informaţiile cu privire la derularea proiectului (cum se face monitorizarea) şi la felul în care se va aprecia măsura în care au fost atinse obiectivele şi s-au obţinut rezultatele preconizate.

Pentru a putea spune că faceţi o evaluare corectă a proiectului trebuie ca la sfârşitul procesului de evaluare să puteţi răspunde la următoarele întrebări:

- în ce măsură proiectul şi-a atins obiectivele propuse? - în ce măsură proiectul s-a desfăşurat conform planificării propuse în cererea

de finanţare? Bugetul proiectului

Bugetul unui proiect reprezintă un „Tablou” în care sunt reprezentate costurile necesare derulării activităţilor din cadrul proiectului.

În sens mai larg, bugetul unui proiect poate fi privit ca o planificare a proiectului din punct de vedere financiar. Pregătirea unui buget detaliat şi realist permite o imagine mai clară a resurselor necesare atingerii obiectivelor proiectului. Astfel, bugetul atribuie valoare financiară activităţilor proiectului, planificarea generală a proiectului „mergând mână în mână” cu cea generală. De asemenea, bugetul

Fonduri Structurale

44

reprezintă şi un important instrument de control al resurselor financiare ale proiectului, orice abatere trebuind luată în considerare. Etape în realizarea bugetului :

1. Planificarea activităţilor proiectului. 2. Estimarea cheltuielilor în detaliu pentru fiecare activitate şi subactivitate. 3. Estimarea potenţialelor surse de venituri. 4. Reconcilierea diferenţelor dintre cheltuieli şi venituri. 5. Fluxul de numerar (bani pentru efectuarea plăţilor – sume, perioade) 6. Aprobarea bugetului. 7. Stabilirea unor proceduri de supravegherea permanentă a costurilor

comparativ cu bugetul, după începerea proiectului. 8. Revizuirea şi actualizarea periodică a bugetului.

Exemplu de buget pe categorii de cheltuieli (există mai multe tipuri de buget dar acesta cel mai simplu buget, care grupează cheltuielile pe anumite categorii, alese fie din considerente fiscale, fie urmărind clasificarea finanţatorului)

În continuare vă oferim cea mai simplă clasificare, împreună cu câteva exemple şi recomandări:

Articol de buget Tipuri de cheltuieli exemple Recomandări Personal -salarii angajaţi

-salarii colaboratori -taxe consultanţă prin prestări servicii

Includeţi salariul brut conţinând impozitele şi taxele aferente salariului tarifar

Deplasări şi transport

- bilete de avion, tren, autobuz - chitanţă taxi - diurnă - cazare - costuri pentru folosirea autovehiculelor personale - transport materiale, persoane - închiriere materiale

E bine să stabiliţi un barem pentru aceste costuri: valoarea diurne (în cazul în care acest barem nu este stabilit de finanţator) categoria de hotel pentru cazarea în deplasare, condiţii privind transportul de tren, consumul de benzină la 100 km.

Echipament - include de obicei bunuri în valoare de cel puţin 1 mil.lei şi o durată de viaţă de cel puţin un an- software - accesorii mai scumpe

Fiţi cât mai exacţi în descrierea echipamentelor pe care le achiziţionaţi, ataşaţi cererii de finanţare şi oferte de preţ.

Costuri directe ale activităţilor

- cazare - masă - chirie săli - materiale consumabile, etc.

Fonduri Structurale

45

Costuri indirecte ale proiectului

- chirie spaţiu - telefon/fax - taxe poştale - materiale birou - utilităţi (electricitate, apă) - întreţinerea echipamentului - asigurări

Aceste costuri se referă la cota parte din costurile totale, indispensabile bunei desfăşurări ale proiectului. Adesea aceste costuri nu sunt prinse creând astfel probleme în managementul financiar ale proiectului

Ca o idee generală, fiecare finanţator pune la dispoziţia solicitanţilor, o dată cu formularele de Cerere de Finanţare şi un anumit tip de buget pe care îl agreează. Concluzii :

1. bugetele cuantifică activităţi – adică le conferă valoare în bani; 2. bugetele dirijează cheltuieli astfel încât resursele să fie cheltuite numai pentru

activităţi care sprijină; 3. obiectivele proiectului; 4. bugetele identifică ce resurse sunt necesare şi care sunt solicitate; 5. bugetele permit examinarea obiectivelor şi activităţilor unui proiect din punct de

vedere al costului lor actual; 6. un buget realist şi actualizat permite evaluarea financiară a proiectului.

c) Cercetarea pieţei finanţatorilor

În funcţie de problema pe care dorim să o rezolvăm, trebuie făcută o cercetare a pieţei, pentru a găsi finanţatorii potriviţi pentru ceea ce vrem să facem.

Rezultatele pe care trebuie să le avem în vedere ar fi următoarele: - identificarea a cât mai multe surse de finanţare posibile acordate la proiectul

dorit; - strângerea unei cantităţi de informaţie îndeajuns de mare pentru a putea hotărî

care sunt finanţatorii preferaţi; - dezvoltarea unei baze de date care să permită conturarea unei strategii de

contactare a finanţatorilor. Este bine să vă gândiţi la posibilitatea coroborării mai multor surse de finanţare

pe acelaşi proiect, dar pentru atingerea unor obiective diferite. Există finanţatori care preferă să finanţeze proiecte în colaborare cu alţi finanţatori şi cea mai mare parte dintre aceştia preferă să finanţeze proiecte la care solicitantul participă cu o cotă de cofinanţare.

Informaţiile de care trebuie să ţinem cont pentru a vedea dacă un finanţator este potrivit pentru noi:

- domeniile de interes ale finanţatorului;

Fonduri Structurale

46

- tipuri de proiecte pe care le-a mai finanţat; - limitele, minime şi maxime cu privire la perioada de timp alocată finanţării în

cauză; - limitele, minime şi maxime cu privire la suma alocată per proiect; - durata procesului de evaluare a propunerii; - termenele de depunere a cererilor de finanţare; - modalităţile de contact; - alte criterii de eligibilitate.

Cea mai eficientă sursă de informare asupra finanţărilor este internetul,

redăm mai jos câteva dintre cele mai importante adrese de site-uri : - www.infoeuropa.ro - www.finantare.ro - www.adr5vest.ro, www.adrnordest.ro, www.adrse.ro, www.adrmuntenia.ro,

www.adroltenia.ro, www.nord-vest.ro, www.adrcentru.ro, www.adrbi.ro - www.mie.ro - www.sapard.ro - www.fdsc.ro

d) Redactarea cererii de finanţare Primele secţiuni ale materialului au menirea de a vă pregăti în tehnica scrierii

cererilor de finanţare, iar următoarele sunt cele care vă vor ajuta să aveţi sub control procesul de pregătire a acesteia.

Ordinea în care vi se cere să vă prezentaţi proiectul vă poate conduce pe o pistă falsă. Ordinea în care, de regulă componentele unei cereri sunt depuse în dosarul care se prezintă finanţatorului este construită pentru a creşte acurateţea cererii şi este ineficientă dacă este aplicată în procesul de scriere a propunerii

În general, elementele care compun o cerere de finanţare şi ordinea în care ele se află în dosar arată (dacă finanţatorul nu cere altfel), după cum urmează: adresă de înaintare; pagini de titlu; rezumat; introducere; problemă/scop; justificarea proiectului; obiective; activităţi; evaluare; finanţări ulterioare/durabilitate; buget; anexe

Ordinea în care sunt abordate elementele propunerii atunci când aceasta este elaborată este, însă, următoarea:

- problemă/scop - obiective - activităţi

elemente esenţiale

Fonduri Structurale

47

- evaluare - buget - justificarea proiectului - finanţări ulterioare/durabilitate - introducere - pagină de titlu - rezumat - anexe - adresa de înaintare

elemente de piaţă-secundare

După cum se poate constata elementele esenţiale au fost stabilite deja înainte de a decide asupra finanţatorului la care urmează să trimitem cererea. Tot ceea ce rămâne de făcut este să le formulăm în funcţie de formularul de cerere de finanţare specific finanţatorului căruia ne adresăm şi metodologiei impusă de acesta. Elementele secundare ale proiectului Justificarea proiectului

În cadrul acestui capitol sarcina este de a convinge finanţatorul de următoarele aspecte:

- Problema abordată în cadrul proiectului este una reală, iar amânarea rezolvării are repercusiuni asupra grupului ţintă. Trebuie să explicaţi într-un mod cât mai convingător ce ar urma să se întâmple dacă problema respectivă ar fi lăsată nerezolvată, fără a fi patetici.

- Atingerea scopului şi implicit rezolvarea problemei va aduce o serie de avantaje comunităţii, societăţii sau anumitor grupuri sociale, avantaje pe care trebuie să le menţionaţi

- Instituţia este în măsură să abordeze problema respectivă şi să ducă proiectul la bun sfârşit. Demonstraţi că aveţi competenţa necesară rezolvării.

- Finanţare ulterioară. Durabilitatea proiectului Cei mai mulţi dintre finanţatori doresc ca finanţarea lor să contribuie capital la

creşterea gradului de cunoaştere într-un domeniu important; cu alte cuvinte le place să-şi cumpere un mic loc în posteritate prin contribuţia lor financiară. Vor să vadă că proiectul pe care îl finanţează trăieşte mai departe de limita propusă în cererea de finanţare, pentru ca ei (pe lângă celelalte grupuri – ţintă) să se poată bucura de beneficii. Adică vor să vadă că investiţia lor este pe termen lung.

Cei mai mulţi căutători de finanţare însă, nu au forţa să gândească sau să descrie proiectul pe care îl propun decât pe durata derulării trecută în cererea de finanţare.

Fonduri Structurale

48

Nu faceţi ca ei. Arătaţi finanţatorului că v-aţi gândit la derularea în continuare a proiectului, că aveţi contactele necesare pentru a susţine financiar proiectul respectiv după ce s-a terminat respectiva finanţare. Potenţialele surse de finanţare viitoare pot include:

- granturi ale altor finanţatori; - taxe pe servicii prestate; - programe de dotare (sau autodotare); - granturi ale aceluiaşi finanţator (la o finanţare ulterioară).

Este de dorit să includeţi în această secţiune un buget prospectiv detaliat care să scoată în evidenţă obţinerea durabilităţii proiectului. Dacă aveţi în vedere să obţineţi o altă tranşă de finanţare, este bine să-l înştiinţaţi pe finanţator încă de la început despre acest lucru şi să motivaţi temeinic nevoia de asistenţă ulterioară. Mulţi căutători de finanţare sunt atât de concentraţi pe prezent încât uită că finanţatorul acordă o mai mare atenţie proiectelor care îi solicită o „finanţare susţinută”. Introducerea

Introducerea este acea parte a propunerii în care îl convingem pe finanţator că instituţia noastră e cea mai potrivită pentru a aborda şi rezolva problema de care se ocupă proiectul nostru. Scopul introducerii este acela de a spori interesul finanţatorului pentru ceea ce face instituţia noastră şi de a-l face interesat să citească mai departe propunerea de finanţare.

Introducerea trebuie - să descrie instituţia noastră şi acţiunile pe care le întreprinde; să prezinte relaţionarea dintre scopul şi obiectivele proiectului şi scopul şi obiectivele pe termen lung ale instituţiei; să scoată în evidenţă pregătirea profesională şi ştiinţifică a personalului ce se va ocupa de proiect şi ale responsabilului /coordonatorului de proiect; să prezinte persoane ce pot oferi recomandări; să prezinte alte tipuri de suport de care beneficiază instituţia în prezent; să prezinte orice altă informaţie menită să crească credibilitatea instituţiei.

Ar fi de dorit ca introducerea să nu fie mai mult de o pagină A4 şi să ofere informaţii clare şi la obiect, pentru a uşura lectura. Titlul proiectului

Titlul este citit primul în cadrul unui proiect. Va trebui deci să găsiţi ceva care să-l facă pe finanţator să meargă mai departe. Să includeţi în titlu ceva care să-i trezească curiozitatea.

De obicei titlul trebuie: să fie descriptiv; să scoată în evidenţă rezultatele proiectului şi nu metodele folosite; să descrie avantajele pe care le vor câştiga beneficiarii sau societatea de pe urma proiectului; să fie clar, concis şi uşor de ţinut minte.

Dacă vreţi să vedeţi câteva exemple de titlu, este de ajuns să deschideţi un ziar de senzaţie; cam aşa ceva trebuie folosit ca stil şi design.

Fonduri Structurale

49

Recomandări : - e bine să nu folosiţi acronime atunci când finanţatorul nu menţionează explicit

că doreşte acest lucru; - nu faceţi referinţe la vasta dumneavoastră cultură (mitologie, cultură generală,

istorie, artă, etc.); - nu folosiţi termeni prea tehnici ci încercaţi să folosiţi cuvinte şi fraze simple pe

înţelesul chiar şi a unor persoane care nu sunt de specialitate. Rezumatul proiectului

Rezumatul este o „condensare” clară şi concisă a propunerii. Motivele pentru care o cerere de finanţare trebuie să cuprindă un rezumat sunt următoarele :

- de cele mai multe ori, rezumatul este solicitat de către finanţator; - rezumatul oferă o trecere în revistă a capitolelor care urmează, făcându-le,

astfel, pe acestea, mai uşor de înţeles; - de multe ori, rezumatul este singura parte a cererii de finanţare care se citeşte,

servind, astfel, ca unică bază de luare în considerare sau respingere a proiectului;

- fiind prima parte a propunerii care se citeşte, solicitantul de finanţare poate trezi interesul finanţatorului pentru proiect. Este foarte important ca prima reacţie a cititorului să fie pozitivă.

Un rezumat trebuie să cuprindă: - scurtă prezentare a solicitantului; - scurta informaţie privind credibilitatea solicitantului; - prezentarea problemei ce urmează a fi abordată; - scurta prezentare a obiectivelor; - scurta prezentare a modului de atingere a obiectivelor; - scurta prezentare a planului de evaluare; - menţionarea costului total al proiectului, a fondurilor deja primite, fondurilor

solicitate de la finanţatorul căruia îi este adresată cererea şi a fondurilor solicitate de la alţi finanţatori;

- menţionarea modului de finanţare în viitor (durabilitatea proiectului). Ordinea în care sunt trecute elemente în revistă în cadrul rezumatului este

puţin diferită de cea de mai sus. Primul lucru pe care finanţatorul trebuie să-l ia la cunoştinţă este „problema”. Aşadar, problema trebuie să fie primul aspect menţionat, după care trebuie să urmeze celelalte elemente în ordinea prezentată mai sus.

Deşi rezumatul este prima componentă a cererii de finanţare care se citeşte, ea se redactează după ce toate celelalte sunt completate.

Fonduri Structurale

50

Uneori finanţatorul cere elementele care trebuie cuprinse în rezumat; uneori rezumatul trebuie încadrat într-un anume spaţiu dintr-un formular sau trebuie să conţină un număr prestabilit de cuvinte.

Respectaţi întocmai cerinţele finanţatorului ! Anexele proiectului

Adesea, această secţiune poate fi decisivă în competiţia instituţiei dumneavoastră cu alţi solicitanţi de finanţare. Ea poate contribui la întregirea imaginii finanţatorului despre instituţie şi la sporirea credibilităţii ei.

De regulă, anexele sunt solicitate de către finanţatorul căruia îi adresaţi cererea. Este bine însă să aveţi în vedere să aveţi în următoarele elemente pentru a fi incluse în anexe, chiar dacă ele nu sunt solicitate de către finanţator:

- hotărârea judecătorească de înfiinţare şi statutul organizaţiei; - lista membrilor conducerii instituţiei; - curriculum vitae al responsabilului de proiect şi al persoanelor cheie; - explicitarea bugetului; - planul de activitate pe anul în curs; - bugetul general curent; - lista cu alţi finanţatori, în trecut şi în prezent ai instituţiei; - materiale legate de alte proiecte sau activităţi relevante pentru proiectul în

cauză; - acordurile de parteneriat (dacă este cazul); - orice documente care sprijină argumentaţia proiectului.

În cazul în care în celelalte capitole ale propunerii se fac trimiteri la anexe, este bine să se precizeze numărul anexei şi pagina la care se află. 12.1.2. Faza de planificare a proiectului De ce este necesară planificarea ?

Motivele pentru care este necesară planificarea unui proiect sunt următoarele : - reduc incertitudinile; - creşte eficienţa în realizarea proiectului; - membrii echipei de proiect înţeleg mai bine ce obiective au; - se stabilesc nişte repere în raport cu care se poate urmări şi controla

derularea proiectului; - se economiseşte timp; - se realizează o ordine de priorităţi a activităţilor în cadrul proiectului.

Fonduri Structurale

51

Chiar dacă, aparent, planificarea consumă timp, o bună planificare va contribui la eliminarea pierderilor de timp în faza de execuţie a proiectului, ducând în final la economisirea timpului.

Procesul de planificare a unui proiect cuprinde următoarele etape: - alegerea unei echipe care face planificarea; - stabilirea scopului şi a obiectivelor proiectului; - stabilirea sarcinilor; - analiza resurselor necesare pentru îndeplinirea sarcinilor (oameni,

echipament, consumabile, etc.); - formarea echipei de proiect ţinând cont de cunoştinţele şi abilităţile

necesare pentru îndeplinirea fiecărei sarcini; - stabilirea unui program de activităţi; - stabilirea unui plan de monitorizare a proiectului şi de măsurare a

progresului realizat; - elaborarea bugetului;

12.1.3. Faza de execuţie a proiectului

Prezintă tehnicile care transformă un plan în acţiune focusată pe atingerea obiectivelor. Acum se impune coordonarea resurselor (bani, echipament, timp şi membrii echipei) încât lucrurile să se întâmple conform planului proiectului. 12.1.4. Controlul proiectului

Înţelege căile de a urmări, sublinia şi corecta fiecare proiect, astfel încât să ţineţi totul « în timp şi în buget ». Controlul unui proiect începe cu un plan detaliat, cu o bună comunicare şi cu proceduri administrative clare. Pentru a avea într-adevăr suficient control va trebui să faceţi faţă schimbărilor, problemelor şi evenimentelor neaşteptate. 12.1.5. Faza de încheiere

Organizarea unei întâlniri cu conducerea organizaţiei, cei care au lucrat în proiect, persoanele ţintă şi, nu în ultimul rând, beneficiarii, în ideea ca toţi aceştia să cadă de acord asupra faptului că proiectul a luat sfârşit.

Finalizarea tuturor contractelor cu furnizorii de echipament, consumabile, servicii, etc.,precum şi cu beneficiarii. Dacă este cazul, nu strică să trimiteţi scrisori de mulţumire către firmele cu care aţi lucrat, pentru modul în care şi-au respectat angajamentele.

Transferul responsabilităţilor către alte persoane, dacă este cazul. Spre exemplu, rezultatele unui proiect pot constitui puncte de început pentru alte proiecte

Fonduri Structurale

52

coordonate de alte persoane. Pentru asta, trebuie întocmite rapoarte şi documentaţii care să poată ajuta la demararea noilor proiecte.

Realocarea resurselor umane în cadrul organizaţiei, prin direcţionarea persoanelor care au lucrat în cadrul proiectului, către alte proiecte sau activităţi.

Redistribuirea resurselor, altele decât cele umane (echipament, materiale, consumabile, clădiri, încăperi, etc.), astfel încât ele să poată fi folosite în alte activităţi. În unele cazuri se pune problema unei curăţenii de sfârşit de proiect, pentru ca spaţiile sau echipamentul să poată fi folosite în alte activităţi.

Încheierea evidenţei contabile, aceasta presupunând plata tuturor facturilor şi încheierea registrelor de casă.

Strângerea tuturor documentelor cu privire la rezultatele proiectului, includerea lor într-un singur document şi emiterea de recomandări pentru viitor. 13. ADRESE UTILE MINISTERUL INTEGRĂRII EUROPENE www.mie.ro DELEGAŢIA COMISIEI EUROPENE ÎN ROMÂNIA www.infoeuropa.ro MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE www.mfinante.ro OPORTUNITĂŢI DE FINANŢARE www.finantare.ro AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU IMM-URI www.animmc.ro AGENŢII DE DEZVOLTARE REGIONALĂ

Regiunea Judetele Adresa Agentiei pentru Dezvoltare Regionala

1 Nord Est Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui

Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord Est www.adrnordest.ro

2 Sud Est Braila, Buzau, Constanta, Galati, Vrancea, Tulcea

Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud Est www.adrse.ro

3 Sud Muntenia

Arges, Calarasi, Dimbovita, Giurgiu, lalomita, Prahova, Teleorman

Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud Muntenia www.adrmuntenia.ro

4 Sud Vest Oltenia

Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Vilcea

Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud Vest Oltenia, www.adroltenia.ro

5 Vest Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Timis

Agentia pentru Dezvoltare Regionala Vest www.adr5vest.ro

Fonduri Structurale

53

Regiunea Judetele Adresa Agentiei pentru Dezvoltare Regionala

6 Nord Vest Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Salaj, Satu-Mare, Maramures

Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord Vest www.nord-vest.ro

7 Centru Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures, Sibiu

Agentia pentru Dezvoltare Regionala Centru www.adrcentru.ro

8 Bucuresti- Ilfov Bucuresti, Ilfov

Agentia pentru Dezvoltare Regionala Bucuresti-Ilfov www.adrbi.ro

54

Bibliografie selectivă

- Competitiveness, sustainable development and cohesion in Europe. From Lisbon to Gothenburg. European Commission, Directorate-General for Regional Policy, Brussels, 2003

- The Cohesion Fund. A boost for European solidarity. In inforegio panorama, no. 14, September 2004

- Cooperation at the heart of cohesion. Interreg in action. In inforegio panorama, no. 17, September 2005

- În sprijinul regiunilor. Comisia Europeană, Direcţia Generală pentru Politică Regională, Luxemburg, Oficiul de publicaţii oficiale ale Comunităţilor Europene, 2004

- Un nou parteneriat pentru coeziune – Al treilea raport de coeziune economică şi socială, Comisia Europeană, Oficiul de publicaţii oficiale ale Comunităţilor Europene, februarie 2004

- www.europa.eu.int, http://ec.europa.eu/regional_policy/index_en.htm , http://ec.europa.eu/comm/europeaid/qsm/project_en.htm

- www.mfinante.ro - www.sapard.ro - www.infoeuropa.ro

55

Datele de contact ale formatorilor:

1. Maria Ursuleţu, consilier superior Ministerul Administraţiei şi Internelor, Direcţia Politici Fiscale Bugetare şi Investiţii Locale Bucureşti, sector 1 Piaţa Victoriei nr. 1 Tel. 021 3192089 Fax. 021 3192087 E-mail: maria.ursuletu@gov.ro

2. Neagu Iuliana Florinela, consilier superior Instituţia Prefectului, Judeţul Brăila 810210, Brăila Piaţa Independenţei nr. 1 Tel. 0239 693941 Fax. 0239 628505 E-mail: integrare@braila.astral.ro

3. Angela Maria Bura, consilier superior Consiliul Judeţean Satu Mare 440026, Satu Mare P-ţa 25 Octombrie, nr. 1 Tel. 0261 710395 Fax. 0261 711004 E-mail: dez.reg@cjsm.ro

4. Tiberiu Ecobici, consilier superior Instituţia Prefectului, Judeţul Mehedinţi 220134, Drobeta Turnu Severin Str. Traian, nr. 89 Tel. 0252 311217 Fax. 0252 311469 E-mail: integrare@prefecturamehedinti.ro

5. Gabriela Clăbescu, consilier Instituţia Prefectului, Judeţul Călăraşi 910001, Călăraşi Str. Sloboziei nr. 9-11 Tel. 0242 315304 E-mail: gabriela.clabescu@gmail.com

6. Daniela Popescu, consilier juridic Instituţia Prefectului, Judeţul Teleorman 140065, Alexandria Str. Dunării, nr. 178 Tel. 0247 311201(2), int. 328 Fax: 0247 315004 E-mail: integrare@prefecturateleorman.ro , aleinad.popescu@gmail.com

7. Mirela Cozmaciuc, consilier superior Instituţia Prefectului, Judeţul Galaţi 800008, Galaţi Str. Domnească nr. 56 Tel. 0236 312100 int. 147 Fax. 0236 417218 E-mail: mirelacozmaciuc@yahoo.com

8. Camelia Cotun, Director executiv Instituţia Prefectului, Judeţul Vrancea 620098, Focşani Str. Dimitrie Cantemir nr. 1 Tel. 0237 615680 Fax. 0237 615680 E-mail: prefectura@vrancea.info

9. Arjoca Sorin Gabriel, şef serviciu Instituţia Prefectului, Judeţul Gorj 210191, Târgu Jiu Str. Victoriei nr. 2-4 Tel. 0253 212273 Fax. 0253 218537 E-mail: sorinarjoca@prefecturagorj.ro

10. Gabriel Oancea, consilier Instituţia Prefectului, Judeţul Călăraşi 910001, Călăraşi Str. Sloboziei nr. 9-11 Tel. 0242 315304 E-mail: oancea@prefecturacalarasi.ro

11. Dorina Milian, consilier Instituţia Prefectului, Judeţul Hunedoara 330025, Deva Str. 1 Decembrie 1918 nr. 28 Tel. 0254 211850 Fax. 0254 215010 E-mail: europahd@yahoo.fr

12. Florenţa Albu, şef serviciu Instituţia Prefectului, Judeţul Caraş Severin 320084, Reşiţa Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 1 Tel. 0255 210246 Fax. 0255 210246 E-mail: integrare@prefcs.ro