C10 Lipide Alimentare IPA

LIPIDE

regasite in produse alimentare

Curs 10

CUPRINS

1. Aspecte structurale si

functionale ale LIPIDELOR

alimentare

2. Clase importante de LIPIDE

intalnite in ALIMENTE

Triacilgliceroli (TAG) Fosfolipide (PL) Steroli

3. LIPIDE din:

Lapte Oua Grasimi si uleiuri

alimentare

4. Utilizari si functii biochimice

ale LIPIDELOR Membrana celulara (formata din Proteine i Lipide). Lipidele pot constitui intre 20-80% din membrana (funcie de locaia

membranei i rol n organism), restul fiind Proteine. Colesterolul = lipid care ajut la rigidizarea membranei celulare.

Raspandire:

Regnul vegetal: in pereii celulari ai seminelor si fructelor Regnul animal: esuturi adipoase, ficat, creier.

In natura se gasesc, n stare libera (ca substante de rezerva) sau asociate cu: Proteine Lipoproteine

Glucide Lipoglucide

Glucide i Proteine Glicolipoproteine

Lipide. Caracteristici generale

Proprietatile duale ale lipidelor. (A) o parte a moleculei de lipid este hidrofila, cealalta este hidrofoba.

(B) In apa lipidele pot forma bistraturi, constituind o bariera care separa doua compartimente apoase.

1. LIPIDE. Aspecte

structurale si functionale

A.

Lant hidrofob Cap hidrofil

B.

Biomolecule organice naturale (vegetale sau animale), hidrofobe si amfifile.

Componente ale esutului adipos care mpreun cu Proteinele i Carbohidraii, constituie principalele componente structurale ale tuturor celulelor vii.

1. LIPIDE. Aspecte

structurale si functionale

Apar in ALIMENTE (dieta) de natura vegetala sau animala sub forma de:

Grasimi solide (ex: unt, margarina); Grasimi lichide (ex: uleiuri vegetale din semintele plantelor sau fructelor).

Lipide alimentare

2. LIPIDE in produse

alimentare

Principalele clase de LIPIDE intalnite in

alimente:

1. Triacilgliceroli = Trigliceride (Lipide

simple) = 98-99%

2. Fosfolipide (Lipide complexe)

3. Steroli (ex: Colesterol, Esteri ai

colesterolului)

4. Vitamine liposolubile (Vit. A, D, E, K)

Legume

Lapte, iaurturi,

branzeturi

Grasimi, Uleiuri,

Dulciuri

Fructe

Paine

Cereale

Paste

Carne, Peste

Fasole uscata

Oua, Nuci, Alune

1. Triacilglicerolii (TAG) sunt localizati:

In zonele de stocare a energiei = in celule specializate din plante sau animale.

2. Fosfolipidele (PL) si Glicolipidele

(GL) sunt localizate n: membranele care nconjoar

celula (membrana plasmatic) in principal;

mitocondrii, nucleu, lizozomi i reticulul endoplasatic.

GLICOLIPID

COLESTEROL

FOSFOLIPID


alimentare

Provin din alimentaie i din sinteza endogen.

Se pot gsi n organism n form liber (FFA) dar cel mai adesea sub form legat = esteri ai Glicerolului = Triacilgliceroli.

O parte din Acizii grai NU pot fi sintetizai de organism preluai din alimente = Acizi grasi esentiali (ex: Acid linoleic, Acid linolenic i Acid arahidonic).

Sunt Acizi monocarboxilici alifatici ce se gasesc in principal sub form esterificata ntr-o grsime vegetal sau animala, ulei sau ceara.

Acizi grai naturali au de obicei un lan de C 4 28*.

Acizii grai derivai din grsimile i uleiurile naturale sunt cei care prezinta cel puin 8 atomi de C (ex: Acidul caprilic).

Acizii grasi (FA) din structura Triacilglicerolilor

Sa ne reamintim

*Acidul butiric = considerat a fi acid gras.

Schelet de Glicerol

Acizi

grasi

(FA)


alimentare

Rosu = pozitia leg. duble

(numerotarea incepe de la -COOH)

Negru = pozitia ce indica incadrarea

in categoria w -3, w -6 i w -9

Acid oleic (cis) Acidul elaidic (trans)

Acid arahidonic (acid gras w -6)

5

8

11

14

1

6

1

Acizii grai din structura Triacilglicerolilor


alimentare

6

1

9 1

3

12 6

1 1

9 12 15 1

9 1 w -9

5 8 11 14 1

w -3

w -6

Numarul leg. duble

Pozitia leg. duble

Nume Nr. Atomilor de C

w -6

Acizi grasi esentiali

1. Triacilgliceroli

Componentele principale ale grasimilor de rezerva din tesuturi si ale grasimilor din lapte.

Sunt esteri ai Acizilor grai cu Glicerina.

Uleiurile sau grsimile comestibile constau aproape complet din Triacilgliceroli.


alimentare

2. Fosfolipide

Sunt derivai a ai Acidului fosforic cu Glicerolipide.

Alcatuiesc membranele tuturor celulelor (asociate cu Proteine i alte Lipide).

Particip la absorbia LIPIDELOR in organism datorit proprietilor tensioactive.

Distribuia acizilor grai n Fosfolipide:

Acizii saturai preferenial poz.1. Acizii nesaturai preferenial poz. 2.

X = Grupare cap polara:

Serina

Colina

Etanolamin,

Glicerol

Inositol

Fosfolipidele sunt utilizate frecvent in

industria alimentara ca emulsifianti (Lipidele

formeaza emulsii in apa).

Surse bogate de Fosfolipide:

ficat, galbenus de ou; soia, germeni de grau; arahide etc.


alimentare

Exista 2 tipuri primare de Fosfolipide (PL)*:

1. Glicerofosfatide:

Seamana structural cu Triacilglicerolii, cu exceptia faptului ca un acid gras este inlocuit de

un compus ce contine o gr. fosfat.

Parte a membranei celulare, Chilomicronilor, Lipoproteinelor.

Reprezentantul clasei este Lecitina.

2. Sfingofosfatide

Structura miez este Sfingomiozina Parte a Sfingomielinei

Glicolipide (GL)

Prezinta o componenta de tip Glucid in structura.

Exemple: Cerebrozide si Gangliozide (Se gasesc in tecile medulare ale nervilor si reprezinta materia alba din creier)

2. Fosfolipide

*Optional


alimentare

2. Fosfolipide


alimentare

Caracteristici structurale ale unor Fosfolipide mai importante* *Structura optionala

Exemple de Fosfolipide mai importante (din membrane)

2. Fosfolipide

Fosfatidilserina Fosfatidilcolina (Lecitina)

Fosfatidiletanolamina (Cefalina) Fosfatidilinozitol

Difosfatidilinozitol


alimentare

2. Fosfolipide

Fosfatilcolina furnizeaz n organism Acizi grai i Lizolecitin (n urma hidrolizei din intestin).

Pot participa la r. de esterificare n urma crora se poate reforma Fosfatildicolina

Particip mai departe la formarea Lipoproteinelor de tipul Chilomicronilor (vezi Digestia lipidelor).

Fosfatildicolina poate reprezenta i o surs de Colin.

Organismul utilizeaza Fosfatidilcolina pentru a produce Acetilcolina din creier.

Utilizare: pentru tratarea anumitor boli "centrate pe creier" (ex: pierderi de

memorie, Alzheimer, anxietate, tulburri maniaco-depresive etc.) .

Fosfatidilcolina (FC)

Se gaseste in alimente de tipul: oua, soia, mustar, ulei de floarea soarelui etc.).

Poate fi sintetizat i de organism.

Component major a membranelor celulare.

Intalnita uneori sub denumirea de Lecitin", dei cele dou sunt diferite*.

*Lecitina = amestec de acid fosforic, colina, acizi grasi, glicerol, triacilgliceroli, glicolipide si fosfolipide (ex: fosfatidilcolina,

fosfatidiletanolamina si fosfatidil inozitol)


alimentare

3. Steroli

Sterolii naturali apar in regnul vegetal, animal si in microorganisme (ex: semine de soia si mazre, cariopse de cereale; secreia dermic a oii);

Se clasific dupa sursa de provenien: Fitosteroli (apar in vegetale); Micosteroli (in ciuperci); Zoosteroli (in organisme animale).

Prezenti in ALIMENTE vegetale si animale.

Compusi cu structura multi-inelara (deriv de la Sterani).

Exemple: Colesterol, Saruri biliare, Hormoni etc. Steran

Colesterol Colat de sodiu

(Sare biliara)

Sitosterol (analogul Colesterolului, insa prezent in plante)


alimentare

Sterol regasit numai in regnul animal: Constituent al membranelor celulare (transportat n snge). Este concentrat la nivelul ficatului (in principal), mduvei spinrii, a

creierului i la nivelul plcii de aterom ( Ateroscleroz).

Poate fi sintetizat de corp (din Acetil CoA) sau poate fi introdus prin alimente (ex: din organe si galbenus de ou).

Colesterolul


alimentare

Colesterolul se gaseste sub 2 forme:

liber; esterificat Ester de colesterol

(cu un Acid gras cu lant lung).

Precursor in diferite procese bichimice pentru SINTEZA: Acizilor biliari (ex: Acid colic, Acid taurocolic) necesari in procesele

de digestie a lipidelor alimentare;

Hormonilor steroidici (ex: Progesteron, Testosteron, etc.); Vitaminei D etc.

Important pentru biosinteza membranelor celulare: confera membranelor celulare permeabilitate si rigiditate.

Functii specifice ale Colesterolului n organism

Termenul de Colesterol sanguin se refer la dou tipuri de lipide:

1. LDL (Low Density Lipoproteine) Lipoproteine cu densitate mic (colesterol "ru")

2. HDL (High Density Lipoproteine) Lipoproteine cu densitate mare

Observatie: Hiperproducerea de Colesterol (cel din Lipoproteine de densitate mic LDL) este asociat cu afeciuni vasculare (accidente vasculare cerebrale, cardiace, oculare, etc.)

Colesterol LDL si Colesterol HDL?


alimentare

CUPRINS

3. LIPIDE din:

Lapte Oua Grasimi si Uleiuri alimentare

Lipide din LAPTE

Lipidele se gasesc in lapte sub forma de globule microscopice (0.2 10mm) dispersate intr-o faza apoasa Emulsii ulei in apa (U/A).

Laptele de vaca: 3 6% Lipide totale (fuctie de hrana, climat, sezon, etapa de lactatie etc.).

Fractia lipidica dominanta din LAPTE este reprezentata de Triacilgliceroli (TAG).

Alte clase de Lipide intalnite in cantitati mici in lapte:

Compozitia LIPIDELOR din lapte

Clasa de lipide Procent de masa

Triacilgliceroli 97-98

Diacilgliceroli 0.3-0.6

Monoacilgliceroli 0.02-0.04

Acizi grasi 0.1-0.4

Fosfolipide 0.2-1

Colesterol 0.2-0.4

Esteri de Colesterol 0.02

Hidrocarburi 0.1

Laptele = emulsie de globule de

grasime

3. LIPIDE din Lapte

~90% (wt) din totalul LIPIDELOR din lapte.

Se gasesc: sub forma legata (Acilgliceroli, Fosfolipide,

Glicolipide, Esteri de Colesterol) majoritar; in forma libera.

In grasimea din LAPTE s-a identificat cea mai larg gam de FA, > 400 FA (doar cativa sunt in conc. >1%).

LAPTELE este caracterizat de:

1. Cantitati semnificative de Acizi grasi cu catena

scurta, C4-C10 (~10% C4:0).

Acidul butiric (C4:0) este specific pentru

laptele rumegatoarelor.

2. Cantitati mari de Acizi grai saturati cu catene lungi (~50-60%), predominati fiind:

Acid palmitic (C16:0) Acid stearic (C18:0) Acid miristic (C14:0)

1.1. Resturile de Acizi grasi (FA) din LAPTE

C16:0

C18:0

C14:0

C18:1

C10:0

C4:0

3. LIPIDE din Lapte

Lipide din LAPTE

Grasimea din lapte

Una din sursele principale de vitamina A din dieta umana.

Absorbtia b-carotenului din lapte este mai buna decat din multe alte surse alimentare.

Este bogata in acid oleic (18:1) (cu efect pozitiv asupra sanatatii umane).

Grasimea din lapte este usor digerata datorita continutului ridicat de FA cu lant scurt.

FA cu lant scurt localizati la poz. terminala a TAG sunt hidrolizati preferential si transferati

direct din intestin la ficat (prin vena porta).

3. LIPIDE din Lapte

Se gasesc in conc.< 1% (din totalul lipidelor din lapte).

Tipurile majore de PL din lapte (Structuri Slide 13):

35% Fosfatidilcolina,

30% Fosfatidiletanolamina,

25% Sfingomielina,

5% Fosfatidilinozitol

3% Fosfatidilserina.

1.2. Fosfolipide (PL) din LAPTE

Fosfolipidele din lapte si produsele lactate:

Se gasesc in general sub forma de membrane globulare (ce constau din Proteine, Lipide si Glucide intr-un raport de ~ 4:3:1);

Contin FA mai lungi si mai nesaturati decat Triacilglicerolii.

Indeplinesc cateva functii importante:

stabilizeaza emulsiile U/A;

sunt sursa constituentilor de importanta nutritionala ridicata.

In timpul operatiilor de centrifugare ~30% din PL sunt retinute in laptele degresat si 45% PL este

retinut in laptele btut. Laptele batut este o sursa importanta de PL.

(A) Reprezentarea stratului fosfolipidic ce inconjoara o picatura de

grasime; (B) Microscopie crioelectronica a unei picaturi de grasime

Tristrat fosfolipidic

Proteina

TAG

3. LIPIDE din Lapte

Lipide din LAPTE

Grasimea din lapte = cea mai bogata sursa

naturala de Acid linoleic conjugat (CLA):

CLA este cunoscut pentru:

proprietatile sale anticancerigene si imunomodulatoare;

abilitatea de a reduce grasimea adipoasa.

Acidul butiric:

Agent antineoplastic (inhiba cresterea celulelor).

Induce diferentieri pentru un spectru larg de linii celulare cancerigene.

Celulele de cancer localizate in ficatul uman pot fi distruse prin administrarea

unor conc. milimolare de Acid butiric

sau Tributirina.

Lipidele din laptele de vaca contin cateva substante

bio-active cu efecte pozitive:

Acidul linoleic conjugat (CLA), Acidul butiric, Sfingomielina

Sfingolipide (predominant Sfingomielina):

Sfingomielina joaca un rol important in transmiterea semnalului transmembranar si reglarea celulara.

Sfingolipidele si TAG din lapte ce contin C10:0 si C12:0 pot proteja impotriva gastroenteritelor generate de o alimentatie necorespunzatoare.

3. LIPIDE din Lapte

Lipide din OUA

Grasimea continuta in galbenusul de ou*: ~1/3 din intregul continut de galbenus (32-35%).

Lipidele apar in galbenus: sub forma de particule diferite (ex: granule, micele-LDL) sunt aproape complet asociate cu Proteine.

Principalele lipide din galbenus: 56 64% Triacilgliceroli (TAG) 1.5 2.2% Mono- si Diacilgliceroli 21 31% Fosfolipide ~1.6% Colesterol (in masa uscata)

* Exista variatii compozitionale ale continutului de lipide, functie de varsta, hrana si specie.

In compozitia Triacilglicerolilor, principalele componente sunt:

Acizii grasi cu C52, C50 si C54; Acid palmitoleic (C16:1) si Acid oleic (C18:1).

1. Triacilgliceroli din galbenusul de ou

3. LIPIDE din Lapte

Lipide din OUA

Componentele principale de Fosfolipide din galbenus:

Fosfatidilcolina PC (60-73%), Fosfatidiletanolamina PE (15-26%) Alte fosfolipide: Sfingomieline, Fosfatidilinozitoli si Glicolipide.

2. Fosfolipide din galbenusul de ou

Fosfatidiletanolaminele PE

Sunt responsabile de proprietatile antioxidante ale preparatelor comerciale cunoscute ca Lecitina din ou (care constau din fosfatide din ou).

Pot participa (prin gr. NH2) in r. Maillard (apar in principal in timpul operatiilor de incalzire (fierbere), coacere si prajire).

3. LIPIDE din Oua

Lipide din OUA

Galbenusul oualor este o sursa buna de Colina.

Colina:

Nutrient sintetizat intr-o cantitate mica de organismul uman trebuie introdus

prin alimentatie.

Manifesta functii cruciale:

Scade inflamatia, creste nivelului de folati.

Sporeste capacitatea si functionarea creierului*.

Utilizata pentru sinteza Acetilcolinei (principalul neurotransmitator pe care

organismul il foloseste pentru a creea

comunicarea intre nervi si muschi).

*Principalele lipide care contin Colina - Fosfatidilcolina si Sfingomielina reprezinta un % mare al masei de creier.

3. LIPIDE din Oua

Grsimi i uleiuri alimentare

Grsimile de stocare din corpul animalelor de ferm (ex: slnina i untura):

Sunt bogate n Acizi grai saturai (> 70%).

Conin n principal Acizii grai de tipul: o Acid stearic (18:0) majoritar; o Acid palmitic (16:0).

Grasimile animale conin cantiti mari de Acizi grai saturai:

Bovinele: ~55% Acizi grai saturai

o Ex: ~30% Acid palmitic (16:0), ~20% Acid stearic (18:0)*.

Grsimile din unt: > 60% Acizi grai saturai:

o 25% Acid palmitic (16:0)*;

o 10% Acid stearic (18:0)*;

o 12% Acid miristic (14:0)*;

o ~10% Acizi grai cu lanuri scurte i medii*.

3. LIPIDE din Oua

* Procentele detaliate - OPTIONAL

Toate uleiurile vegetale importante obtinute din

diferite semine sau invelisul fructelor conin 3 acizi grai mai importani:

Acid palmitic (16:0) Acid oleic acid w-3 (18:1) Acid linoleic acid w-6 (18:2) (in cantit. mai mici)

Grsimi i uleiuri alimentare

Uleiurile vegetale conin cantiti mari de Acizi grai nesaturai cu 18 atomi de carbon:

uleiul de msline: ~75% Acid oleic i ~10% Acid linoleic*, uleiul de arahide: ~50% Acid oleic i ~30% Acid linoleic*, uleiul de porumb: ~55% Acid linoleic i ~30% Acid oleic* uleiul de floarea soarelui: 65% Acid linoleic i ~ 20% Acid oleic*.

n majoritatea uleiurilor vegetale, Acizii grai mononesaturai sunt reprezentai de cantitati mari de Acid oleic (18:1).

Exista si exceptii:

uleiul din rapia: conine ntre 40-50% acid erucic (un C22:1), ~20% linoleic, ~ 15% Acid oleic, ~10% Acid linolenic*.

* Procentele detaliate - OPTIONAL

3. Grasimi si Uleiuri

alimentare

Coninut variabil de LIPIDE: 1-20%*.

Grsimea de PESTE este distribuit n general n ficat si contine:

Cantitati mari de PUFA** = principala trasatura a lipidelor din peste. Compozitia PUFA cu lant lung este bogata n w-3 (instabili; implicati n

alterarea petelui congelat) i sraca n w-6. Cantitati apreciabile de Acizi grasi mononesaturati si saturati:

Acizii oleic (18:1) si palmitoleic (16:1) Acizii palmitic (16:0) si miristic (14:0)

Uleiul de pete

C20:4

C16:1

C16:0 C22:6


alimentare

*Variaz functie de specie, habitat apa dulce/sarata, temp., anotimp, marime etc.; ** PUFA = Acizi grasi polinesaturati

Uleiul de peste

In general, Uleiurile din organismele marine conin:

10-30% Acid palmitic (16:0) 20-50% Acizi grai nesaturai cu lanuri lungi i multe leg. duble (Ex: acizii grai cu C20

i 4-5 leg. duble i acizii grai cu C22 si 5-6 leg. duble) ce aparin familiei w-3.

Principalii acizi grasi w-3 din PESTE:

Acid eicosapentaenoic (EPA) 20:5 Acid docosahexaenoic (DHA) 22:6

EPA (C20:5)

DHA (C22:6)

Acidul linoleic (w-6) este gsit n cantiti foarte mici n pete.


alimentare

Uleiul de peste prezinta importante activitati

biologice:

regleaza tensiunea arterial previne ateroscleroza si aritmiile cardiace amelioreaz astmul bronic si afeciunile

pulmonare

previne diabetul etc.

* Eicosanoide = molecule de semnal ce se produc prin oxidarea ac. grasi C20. Au actiune complexa in procesle de inflamatie,

imunitate, sunt mesageri ai sistemului nervos central. Exemple: prostaglandine (prostacicline, tromboxani, leucotriene etc).

Datorita prezentei PUFAs -3, lipidele din peste joaca roluri nutritive si terapeutice in dieta umana:

EPA si DHA sunt precursori ai Eicosanoidelor*. EPA si DHA reduc riscul bolilor de inima si aparitia depresiilor. Dezvoltarea si functionarea creierului si a sistemului nervos

(Impact pozitiv asupra Alzheimer).

Uleiul de pete

1 g/zi de PUFA w-3 cu lan lung n scopuri anti-aterosclerotice i anti-aritmice.

2-4 g/zi pentru un efect de scdere a continutului de lipide.

Surse de acizi grasi -3: uleiul extras din ficatul unor peti de ap rece (ex: somon, hering, macrou etc.).


alimentare

Surs de ac. grasi 9 si 6.

Contine majoritar Triacilgliceroli;

Cantiti mici de Acizi grai liberi, Glicerol, Fosfatide, Pigmeni, Steroli, Tocoferoli, Polifenoli etc.

Fraciune nesaponifiabila = 0,5-15%.

Uleiul de masline

Acizii grasi majoritari din Trigliceroli:

Acid oleic (18:1)/w-9; 55 83% Acid linoleic (18:2)/w-6; 3.5 21% Acid palmitic (16:0); 7.5 20% Acid stearic (18:0); 0.5 5% Acid linolenic (18:3)/ gras w-3; 0 1.5%

18:1

16:0

18:2

18:0

Functii si aplicabilitate:

Actiune emolient, laxativ; Medicina: ulcer gastric, duodenal, colite,

colecistite;

Farmaceutic si cosmetica: vehicol pentru soluii injectabile, unguente, creme.


alimentare

Pregtirea mncrurilor, a salatelor i a ngheatei (imbunatatesc proprietatile

senzoriale ale mancarurilor

si de formare a emulsiilor).

Furnizeaza acizii grasi polinesaturati (PUFAs)

care sunt precursorii

metabolitilor ex: Eicosanoide.

Stimuleaza procesele de digestie si de absorbtie.

Utilizari ale LIPIDELOR

alimentare

4. Utilizari si functii

biochimice ale LIPIDELOR

Grsimile i uleiurile sunt ncorporate n produsele alimentare procesate pentru o varietate de motive:

1. Energie i sntate. Sunt furnizori ai componentelor nutritive.

2. Sunt amelioratori ai proprietilor senzoriale. Pot Influena aromele alimentare: Acizii grai liberi contribuie la aromatizarea

produselor alimentare (au gust si miros specific)

Pot transporta aromele de natura hidrofoba.

3. Solventi pentru:

Substantele nutritive (ex: asigura introducerea vitaminelor liposolubile in organism prin tractul

gastro-intestinal).

Alti aditivi alimentari hidrofobi (ex: stabilizatori, conservanti etc.).

4. Textur Solid versus lichid Emulsii

4.1. Caracteristici si utilizari ale

LIPIDELOR alimentare

Caracteristicile sunt determinate de tipurile i poziiile de acizi grai situati pe scheletul de Glicerol

4.2. Proprietati functionale si asociate sanatatii ale

grasimilor si uleiurilor alimentare

Uleiurile si grasimile sunt ingrediente necesare n produsele de panificaie pentru a furniza anumite proprieti funcionale:

Aerarea sau formarea de creme; Emulsionarea grsimilor si a uleiurilor cu ap; Acioneaza ca bariere de umiditate; Acioneaza drept conductori de cldur n timpul

operatiei de prjire.

Grsimile i uleiuri intalnite n produsele ALIMENTARE sunt importante pentru funcionalitatea i problemele de sntate asociate dietei umane.



Rol energetic:

principala forma de transport i de stocare a rezervelor de energie a organismelor vii

(Triacilgliceroli).

Exemplu: 1g Lipide prin oxidare pune n libertate 9,3 kcal (dublu fata de Glucide sau Proteine).

Rol structural (plastic):

constitueni de baza ai membranelor celulare si intracelulare (Fosfolipide i Colesterol).

Rol protector:

izolatori termici, mecanici (Trigliceridele din esutul adipos) si hidrici (lipidele mpiedica evaporarea apei din fructe, legume si piele).

4.3. Functiile biochimice ale LIPIDELOR

Functii reglatoare: regleaza procesele biologice din organism (Vitamine si Hormoni).

Functie de transport: actioneaza drept solventi si mijloc de transport pentru compusii

liposolubili (ex: vitamine A, D, K, E, F, carotinoide.)

Functie biologica: asigura recunoaterea i comunicarea intercelulara.

Rol de susinere pentru anumite organe interne (rinichi, splina, etc.).



Documents

C10 Lipide Alimentare IPA