CATECHISM ULU

ECONOMIEI POLITICK

F7.12

www.dacoromanica.ro

CATECHISMULU

ECONOMIEI POLITICE

DE

P. S. AURELIANU.Profeaore de Economia rad% la &Ms de Agricultad 11 Silyieultud , Illembru ala Se -

cicala de Economia Politica din Parn.

CU ADAOGIRE DE

SCIINTA. BATRINITLUt RICARDDUPE BENIAMIN FRANCLIN

'4.11c

CARTE AUTORISATA DR MINISTERUIX CULTELORt I INSTRUCTIU-NEI PUBLICE PENTRU INitTPARANTULtl SECUNDARtl,

BUCURESCITIPOGRAFIA LCCRATORILOR ASSOCIATI

12, Passagiul Roman, 12.1869,

www.dacoromanica.ro

PRECUVENTARE.

c Nu putemil intelege pentru ce ore-care notiunTde economia politica, nu s'arq cuprinde In 1nv6t6-mntubl poporulu1. Cit coph familiilorn avute nusuntti initiatT ca,tqf de putinil in doctrinele econo-miiel politice , el o mare parte dintre dNiTajungla advocaturg,, la functiunile publice , la legislatu-rit, necunosc6ndt chian valrea termeuilorn sciin-tot i cu capula plinti de prejudith vulgare i in-vechite, acesta este nu mal ramine induoialit umlfaptti de plansA , maT putina vAtamUorg cu tOte a-cestea prin efectele sale de atil nesciinta profundaa lucratorilorti despre aceia ce privesce productiu-nea avutiiloril , actiunea muncel i a capitalulul ,sorgintea salariilorA 0 profiturilorA . a.l. Acestecunoscinte gait catil 0, fiie de ajunstt pentru in-

www.dacoromanica.ro

VI

structiunea elemental, , nu suntO nid anevoie decomunicatal nicl obositOre pentru capt ; este lesnede a le face ca st iceniti aa pipiate , i chiara malplitcute prin esemple i esplicatiuni alese din obiec-tele cele mal familiare 0 din faptele cele maT cu.-noscute. )

Aceste cuvinte ale ilustruluT economistil RossiVise la Paris de suntil trel-Ved 0 dolt' de anT , nise potu adresa asti141 fr ca sa, fiie nevoie de a sesuprima dintegnsele. Nesciinta In care se aflt ju-nimea mistrit despre cele mal elementare cunoscintede economitt politicii, este unt faptd cunoscuttl. InMtn despre trebuinta ce avemit totT , de la mictiping, la mare, de a poseda aceste cunoscinte , ni separe cif, nimenl nu se indoiesce.

Inteo seriA de conferinte &cute in1860 asupraeconomiiel politico aplicatit , m'amu silitti a dovedipre catil anni pututd c una din conditinnile prin-cipale ale desvoltitril nOstre agricole , industrialecomerciale este imprAscierea cunoscintelortt econo-mice. Ceremii cu staruintl infiintarea de catedrecltil mal multe. De atuncl ping astall nu s'a fit-cutti mal nid unit pasu pentru a indeplini oatlitti de mare din inv6t6m8ntula nostru. Economiapoliticft prev6Vuta in invOlaurile lice urilorti nusciinil ca sit se prodea in verl-unulti.

Introducerea cunoscintelortl elomentare de eco-

lipsa

et

www.dacoromanica.ro

VII

nomig politicg In sc6lele primare este pre putinatotll atgtii de neap6ratg ca i in liceurl , i ac6stapentru el ug multime de copil tare termindzg inv6-yturile din aceste sc6le intrg in viata practicg WA,ca st faca studiI mal inaintate. Pentru acesttiamtt elaborattl acestg cgrticicl asupra economielpolitice. Onorabilula Consiliti permauenttl abl ins-tructiunel a bine-voith , In urma unui raporttl altiD. A. Vericeanu profesore de economig politicg Iafacultatea de dreptit , ca sg aprobe ca carte didac-ticg acestt catechismt alt economiel politico.

Convinstl cg desvoltarea economicg este una dinacele mal insemnate trebuintI ale tereI nOstre ; cgin timpil in care tritimti nu p6te esista mgrire Do-litic fr mgrire economicg , ail ti fOrte fencutftcandd prin publicarea acestel cgrticele atI contri-bui pentru a introduce inv6t6tura elementelortl deeconomig politica in sc6lele Drimare din Oranstrg.

P. S. Aurelianu.

29 Augustit 1869.

scopg

www.dacoromanica.ro

PARTEA ANTE114PRODUCTIIINEA AVITTIILORti

CAPITOLU I.DEFINITIIINEA SCIINTEI ECONOMICS - Avurvit 'MILITATE -

VALOEE.

Ce este Economia politicci?Economia politicl este sciinta care ne invatl cumfi se

producn , se fmpartri i se consumzti avutiile in so-cietate.

Ce este avutia?Prin cuventulil avutie Intelegemfi tota ce inclestulza

trebuintele i dorintele omului. AstA-felit aerulA , apa,cIldura, hainele, tuvAtItura, suntii t6te avutil pentru dtfie-care indestulM trebuinti i doring de ale omulul.

Care este fundamentul4 avutielFFundamentulA avutiei este utilitatea sail folosulfi ;

astil-felifi pentru ca unti lucru 6re-care s6 se p6t1 numiwww.dacoromanica.ro

2avutie trebue ca sa fiie folositord la ce-va. Painea esteo avutie pentru ca este folosit6re, indestulal pe omuldnemancatt ; ineluld este o avutie pentru ca indestulkao dorinta., o placere a omului ; aeruld este o avutie p en-tru ca, ne folosesce in contra frigula

Ce este valrea?Folosuld sad utilitatea ce ad lucrurile p6te s vile gra-

tuitti de la natura sail p6te s li se dea prin munca o-muld ; aga, de esemplu, caldura sOrelui este folosit6re,lug folosinta sa vine de la natura ; asemenea gi pentraaerd , pentru apa gi alte obiecte. Painea este folosit6reinsa folosinta sa '1 vine de la munca omului ; a trebuitdca omulti A are , sa semene, st strenga gi sa macine infine grid ; apoi al fad faina coca gi in fine O. o dc . pen-tru ca sa fad paine. EY bine candil folosuld ce are untilucru vine de la omd atuncl se chiama valre ; cu altecuvinte val6rea este utilitatea sail folosuld lucrurilortiprodust de mid.

Ai vorbita de avutie ; sunt 6 e mai multe felur l. de croup?Da ; avutfile suntd de douse felur1 : unele care vind de

a dreptuld de la natura, precumd suntil aeruld, apa, cal-dura, lumina g. c.l. aceste avutil se numesed nciturale ;altele care vinil din munca omului ; astd-feliti suntd ma-chinile de totd feliuld, stofele, cu und cuvntd t6te obiec-tele lucrate de catre omd ; aceste avutii se numescil arti-ficiale, sad produse de catre omd.

Cum se Imparts Economia politica?Ac6sta Rata, se imparte In trel part1 care suntd :

.Producliunea avuliilora, Distributiunea sail imptirp-www.dacoromanica.ro

3rea avuliilorii 1 Cousumatiunea sal intrebuinfareaavuliiioret.

Acstl ingrtire derivz5, chiarU din naturalucrurilorh ;in adev6r6 ori-ce avutie trebue mal Anteiil 0, fie produs4;o data produsa trebue Inpqrtitl Intre 6menl , 1 dupe ces'a inpIrtiW trebue consumatl sal Intrebuintatl.

www.dacoromanica.ro

4CAPITOLU II.DESPRE PROM:MTN:TM AVDTDLORO

Ce este productiunea?Productiunea este lucrarea aceia prin care omuld face

ca und lucru 81 fie folositord, sl ptI fndestula o trebu-intl. Dupe ce Dumnqed a creatd pImntuld gi pe ornii,acesta ca sI OM sl'gl fndestuleze nevoile sale a trebuitdsI lucrep, ca prin sud6rea fe9e1 sale AV cfgtige pftinea.Astii-felid dacI a avutti trebuintl sl trcl peste o apla luatil mid trunchid de copacit, Id-a scobitd gi a facutd-oluntre ; facndd acsta omuld a produsii, pentru cl din-tr'und trunchid nefolositord a Medd und lucru care '1p6te Indestula trebuinta de a trece apa. Astil-felia dardoff-amid omuld prin munca sa preface unti lucru ca sIOM servi la Indestularea unei trebuinti, produce ; obi-ectele Mute de dnsuld se numescdproducte. GrAnele,stofele, machinile, suntu producte pentru cl provind dinlucruld omului. i pentru cl gi natura produce vomti numiproducte naturale pe acele produse de naturl , gi pro-docte artificiale sat sociale pe acele produse de catreomd.

De eette feiurt este productiunea?Productiunea este materialti sat nemateriald. Grft-

nele , beuturile, hainele sunt producte materiale. Lecti-unea care o face profesorulli , piesa de teatrn jucatl decltre actori, cantArile, multi' producte nemateriale.

www.dacoromanica.ro

5CAPITOLU III.maw PRODUCTIIINEI SAII INSTRUMENT& PROM:Id:MBE

Acunni a scimil cc este producfiunea trebue sd ne intre-bdnni prin ce tnificSce produce omulii, ea ce sunta AgenfitproductiunefF

Se numescd ageng a! productinneT , sad instrumenteproduclt6re t6te mijlOcele pe care le Intrebuintez5 omuldca BA produc5 obiecte. Aceste mij16ce sat i le (11 naturasad vind din munca sa. Llsftnda la o parte mijlOcele datede cAtre natur5, omulti are treT agent! principal! de pro-ductiune gi care suntd Munea, Pdnantulii iCapitalulii

Munca coprinde puterile fisice gi intelectuale ; ea esteinstrumentuld de clpetenie all productiund.

Pamntuld coprinde WI suprafaa, cultivatl de omdcurd: gi materiile cuprinse in s'enuld sOl, preempt suntdclrbuniT de plmantd, vinele de metaluri, petrile, g. c. 1.

Capitalull coprinde t6te sculele, machinile, mIrfurile,vitele, moneda, adirile, talenturile, in fine t6te mij16celepe care le-a &Rd omuld gi care '11 ajutl la productiune.

Care suntal agenfii naturaU at producti.uneiPAgentii natural! suntd aceia care vind de la natal gi

care ajut5, pe omd la productiune ; astd-felid suntO : m5,-rile gi riurile , aeruld , s6rele , puterea aburulul s. c. 1.marea ne inlesnesce clratuld productelord; aeruld gi s6relefacd s5, crscl plantele; puterea aburulul tfragce carlle pedrumurie de ferti. Aceste instrumente gi altele de feluldacestade gi fOrte trebuinci6se omului pentru ca A producl,'I suntd (Unlit de cltre natur5, gi de aceia se numesclgratuite sad neapropriate, ca s5, se deosibOscl de acele-l-alte care suntu apropriate, adiel suntd ale omului.

www.dacoromanica.ro

6CAPITOLU IV.DESPRE MUNCA

Ce este munca?Munca este punerea In lucrare a corpului i a spin-

tului omului cu scopA de a produce ce-va. Numai prinmund p6te omula st se folos6scl de obiectele naturei ;numai printr'insa elt p6te produce obiectele de care aretrebuintl.

Omult lucrzt cu corpulii i cu mintea sat inteli-genta ; corpuld n'ara putea lucra nimict folositort dadnu art fi dzmuitt de dtre minte ; asemenea i minteanu p6te lucra pint nu va fi ajutatl de corpt. Pote omultial nascodscl cele mai minunate machini Ind ca st, lep6t1 face are nevoie de brace; i din contra p6te omultiavea bra6e1e cele mai ven6se, Inst ca sl producl at ne-voie de a fi drmuite de minte.

Care este rolulit seiinfel in aplicarea maned?Deosebitele nIscociri &lite de omt de la inceputult

lumei i pint. astlg , cu alte cuvinte sciinta, at fcuttea din ce In ce mai multt omult A. cirmuiasd sculele1 machinile, st. lucreze end mai putint prin muschii seii mai multt prin inteliginta sa. Acela care a ntscocittplugult a setpatt pe omt de o mund corpora% din celemai grele, a %mitt ca In loculd bracelort s6 lucreze maimultt machina. Acela care a ngscocitti morile a sdpattpe omt de resnitt, i lu-a redust a fi mai multdunt eir-muitort de Mt unt lucrgtort. A.c6sta ne dovedesce eltteste de mare rolult inteligentei in productiune ; ne in-veder6z1 ca Mil scule i fara machini, adid flrI sciint/

www.dacoromanica.ro

7elti ard produce cu greutate. Din acdsta urmOza di omuldca A pal, produce maT cu inlesnire trebue AV culti-veze mintea, trebue sa, illy*. Inv6t6tura este isvoruldcelort maT insemnate mijlce de productiune ; prin ur-mare dad voimd A producemd trebue sl inv6cemd.

Munca omului fiinclii isvorula productiunei , cc rolti Oaomulis in produciiune?

In tote industriile despre care amd vorbitil Omni lu-crOz a. in deosebite chipuri :

Ifni 1ucrz1 cu braple , dirigOzN, machinile ; acegtiiasuntd luertitorii.

Alti ngscocescd deosebite machini gi alte mijlOce deproductiune ; acegtia mitt inveppi sat inventatorii.

Alti, In fine, cirmuiescd lucrlrile productiund ; cum-Or a. materfile gi instrumentele trebuince6se ; acegtia suntdintreprinporil.

In ori-care industrie glsimti lucrgtoruld, invetatuld giIntreprinptoruld ; insl adesea unil indeplinesce acestetrel insIrcinari ; qa, de esemplu, und omd nIscocesce omaching, gi apt:A' o pune inlucrare ; ascocindd-o a flcuttrold de invetatd, puindd-o in lucrare face pe lucatorulti,gi cumpe'randd materiile , clAdindd adlposturi , face peintreprinptoruld.

www.dacoromanica.ro

8CAPITOLU V.

DESPRE PA MENTO

Ce este pdmatulii ?Pamntula este unula din agentii productiunei, i cu-

prMde pamentula cultivata , 'Muffle , baltile , mMele ,carieffle, riurile, locurile bine gepte pentru a satisfacevre-o trebuinta, s. c. 1.

Cunra produce piimentulii?Pamntula produce mai Anteiti prin sine insu'i , prin

insuirile ce are de la natura, i al douilea cu ajutorultimuncel i al capitalului. Panfettula nelucrata produceerburi, finete; insa ca BA produca grame i alto plantetrebuince6se omului 1 animalelora domestice , are tre-buinta de a fi lucratti. Asta-felia productiunea agricolaresulta din combinatia puterilora naturale ale pamn-tului cu capitalula i cu munca.

Ce este proprielatea mare , mijlocie i mica ?Aceste trei espresiuni sunta intrebuintate pentru a a-

eeta intinderea mojiilora cultivate. Proprietatea marecoprinde domenuffle care ad intinderea mare ; proprie-tatea mijlocia, pe acelea care all o intindere de mijloca ,

proprietatea mica pe acelea care all o intindere mica.La noi tOte proprietatile ce ad astap teranii intra in

categoria proprietatil mid. Moiile cele mail de la Osesute de pog6ne in susa spre esemplu, compuna proprie-tatea mare ; iara moiile a carora intindere este intro

www.dacoromanica.ro

9proprietatea mare i acea mica , compund proprietateamijlocie.

Espresiunile acestea variap dupe teri ; astd-felid a-ceia ce la noi se pate considera ca proprietate mijlocie ,trece alurea in categoria proprietatii mart Ping astginoi nici nu avemd proprietati care sa fi ajunst la o in-tinderea aa de mica ca in alte tent

Care este cea mai favorabild din punctuld de vederc ata,producyunei, din aceste trci feliuri de proprietcly?

Proprietatea cea mica este aceia care produce mai multdpentru ca este mai bine fngrijita ; lug ea nu pbte adoptaca acea mijlocia i. cea mare , machinile perfectionate ;nu pate intretine vite scumpe ; mid-feat ca progresuldagriculturei atiirna in mare parte, intru aceia ce privescocapitalurile mail, de proprietatea mare i acea mijlocie.Trebue a arata insa ca. proprietatea mare , mai cu smain terile care nu suntii Inca populate, nu este lucrata cuingrijire ; adesea campuri intinso i roditOre stall nelu-crate.

Proprietatea mica se p6te bucura de avantagele celelmari candd cultivatorii s'ard asocia pentru a cumparamachine, selninte, vite s. c. 1. ail proprietard mica nupate cumpara o machina de trieratd, caci pe do o partenu are ce lucra cu dnsa , iar a. pe de alta nu are mijlOce ;asocieze-se insl toti locuitorii unei comune; puia fie-care&Le o sumg de haul , i atunci vord avea o maching, detreieratii pe care o vord intrebuinta fiie-care.

Astii-felifi darii cumii aria fi mai bine ca sei fiie inpdryttipdmentuld inteo Ord ?

Inteo tra este bine si esiste cate trel feliurile de pro-

www.dacoromanica.ro

10-

prietati; ilia este neaparatt pentru mai multe cuvinteca proprietatea mica sa, predomnsca.

Ce este cultura mare , cultura mica i cultura mijlocie?CuItura mare este practicarea lucrrii pamntului pe

o Intindere mare ; cultura mijlocia este cultura pe o In-tindere de mijloca ; gi cultura mica este lucrarea pamn-tului pe o Intindere mica.

Proprietatea pate fi mare gi cultura al fie mica, pen-tru ca proprietarult p6te al arendeze mogiia sa in sutede particele la sute de cultivatori care practisza culturacea mica.

Asemenea proprietatea p6te al ffie mica gi cultura saflie mare , &Ida se asociaza proprietari eel mici gi con-topesca mosiile pentru a putea cultiva pe o intinderemare. Acsta se intmpla cu turmele de animale care segasesca la munte ; ve0 o turma de mil de capete de oi ,socotesci ca este a unui orna avuta, gi dad intrebi ti sespune ca vitele sunta proprietatea a trei-qeci sat patru-cleci de proprietari, care s'at asociatt gi esploteza acestevite In comunt.

Ce influintei pi:Ste avea intinderea proprietatilord asupracaracterelord locuitorilord dintr'o tra?

Intindera proprietatilord are mare inriurire asuprastarii sociale gi politice a unei tell Intfunti stata undedomnesce proprietatea mare, unde nu mai citi-va suntoproprietariiara multimea populatiunii are numai bratele,inteo asemenea Ora, teranii nu se intereska pre citt arritrebui de interesele cele mari ale nationalitatii gi inde-pendintei. Redugl a ath'rna de capriciula a eiti-va pro-prietari , ajunga sa fig gel*. , sa'gi uith t6te datoriele.

www.dacoromanica.ro

11-

Bine este A fig proprietIti marl i. mijlecii , fnsl in-teresulA nationalb., care este mai pre Bust. de tote inte-resurile , cere ca sA fiie mai multi proprietari mid ; catotil teranulq 81 aibl pIrticica sa din pAinntula tad.

www.dacoromanica.ro

12

CAPITOLU VI.DEOSEBITE MODUld DE A ESPLOTA PAISANTIILII

in cate mnduri se pOte esplota peirnntuliiPamentuld se p6te esplota in trei moduri : de care

proprietarii, de dire arendatore gi de cdtre colonic.Esplotatiunea de cdtre proprietard este aceia dada

insu'i proprietaruld IT caute, moiia cu capitalurile sale.Pentru o tra este mare folosd cu proprietarii sl se In-deletnicescd, cu cultara moiilord lord ; edel el fiinddaceT mai interesati pentru inbundtatirea acestord mog.T,facri totil ce pott pentru a introduce plante, instrumente1 vite bane ; cautd, ca fie-care pdrticied de pdmentti stfiie intrebuintatd.

Mogiile perdii f6rte multd dna proprietariT le dad pemani strdine, i nu chieltuescd din venituld lord ca S leInbundttescd.

Esplotatiunea prin arendatore este aceia candd moiiaeste cultivatd de cdtre o pers6nd strdind, cdruia proprie-taruld 'I cedeza moiia pentru un timpd 6re-care. amidarendatoriT to cunosed bine profesiunea lord; candd adcapitalurT in destule ; candd mai cu sm proprietariT infnvoiala ce facti prevedil imbundtltirile ce suntil de M-edd, atuncT cdutarea moiilord de cdtre arendatori estefolosit6re.

Una din conditiunile neaperate pentru ca arendatoriip6t1 Imbundti moiile, este ca contracturile de aren-

duire sd fiie Acute pe mai multi ant Candd und aren-datore ia o moiie pe trel sari pe cincl anT, nu p6te facechieltueli ca ad o inbundtrttescd, pentru e eld nu se va

sit

www.dacoromanica.ro

13-

putea bucura de inbunItItirile Acute. In agricultura. In-bunitirile nu se fact de odag ; trebue timpA indelun-gatti ping ce lucrArile flcute sg, inc6p1 a aduce fol6se.

Esplotatiunea prin colonA este aceia candti proprieta-rulti dI plmntulti gi cultivatorulti pune munca cu invo-iall ca din aceia ce va produce pgmntulti s clea proprie-tarului jumglate sati a treia parte , dupe cunA le esteinvoiala. In unele localitAti proprietarult d, afarg deplmentti, vitele, instrumentele gi semintele trrbuinci6se.Icestti modil de esplotatiune este folositorU candA pro-prietarul6 se intereshl nu numai de a'gi lua partea ce ise cuvine din productele plmntului, ci vine in ajutorulucolonului sati asociatului sti, cu luminie gi mijl6celesale. Pentru acsta este de trebuintl fug ca i colonultisl fiie laboriosti, s aibI bunl-voii4 ti. sI fiie onestil inrelatiunile sale cu proprietarult.

Acestea suntti cele trei moduri de a esplota pinin-tull Dupe imprejurgrile locale fie-care are fol6sele sale ;lucrulu de clpeteni este ca in ori-ce modt.i s'arti cultivaplmntulU tinta cultivatorului sg, fiie inbungtItirea gra-duatI a mogiei , fiiinft-cl nu mai ast-feliii p6te sl sedesvolteze agricultura intr'o Acolo uude proprie-tari nu tint6zA de cita s chieltuiasca, venitult ce aducemoi1e, pAnientulti se sleiesce cu incetulti gi vine tuAtimpA cndu nu mai produce.

i

era.

www.dacoromanica.ro

14

CAPITOLU VII.DESPRE CAPITAlt

Ce este capitaluliiCapita hilt este ori-ce economiil intrebuintata pentru

a produce din not ; astd-felid agricultoruld care pune lao parte seminte , machini, cumpara vite , nu face altdceva de cat sa string, capitaluri.

Este de folosft mare capitdulii in societate?Capitalult este atatil de neaparatti inteo societate In

catd ori-ce art face ca sa inainteze acea societate va stape bell dad, nuy va spori capitalurile. Selbaticuld lip-sith' de capitald a1rga6ta i.ua cu arculti dupa vbatdea sa p6ta capata cu ce say potolself6mea ; umbla mg'de toth gold 1c16rme prin viesuini. Din contra agricul-torn% are grajdurile pline cu vite, hambarele cu %Ina Klada cu haine ; cumd a pututt 6re elti avea tOte acestea?Nu mai cu ajuterulti capitalului.

Dintre duoi meseriay acela care are capital deschideo fabrica i Inaintza pe fie-care anti ; aceld fan g. ca-pitald lucrOza t6ta, ilina ca WO IAA dobndi hrana;celd d'anteid are fabrica pill cu machini, cel de ald do-ilea lucrza cu nisce scule pr6ste.

Din acestea urmzh a terile acelea care ati mai multecapitaluri suntd acele mai inaintate. Ori-ce art face onatiune nu p6te sa se desvolteze Ong, ce mai ante% nuva avea capitaluri. Paninturile cele mai grase, apelecele mai inbellugate, minele cele mai avute, vord staneproduatOre pre catt timpt vorti lipsi capitalurile.

www.dacoromanica.ro

15-

Cate feluri de capitaluri sunt?Capitalurile sunta Ficse i arculante. Se numesct

capitaluri ficse acelea care acluct venitt gra ca sa trdcade la unt stapint la altult ; astt-feliti suntt inbunatati-rile facute pamntului, fabricile , drumurile, machinile ,invkatura. Capitaluri circulante suntti acelea care aductvenitt numai trecndt de la unt stapint la altult ; astt-felit suntt : moneda, obiectele de mancare, lemnele, gra-nele, lana, canepa, inult, lucrarile Mute, i altele.

Cum4 se mai inzparta capitalurile?Capitalurile se mai deosibeset In Materiale qi Morale.

Snag materiale acele capitaluri care infaci6z1 obiectepipaite, mecanice ; i morale acelea care infalig cu-noscintele dobndite prin invatatura.

Lumea in genera% numesce capitalisti mai cu gluitpe aceia care posedza obiecte piplite ; i Intru acsta seinall fOrte multd cad capitalurile morale suntt maiinsemnate de catt acele materiale. In adevtrt omult nup6te produce nici-unt obiecth data nu va avea amoscinte,1 cunoscintele sunth unt capita% moralt. Irnil filosoftmare, Bacon, a 4isq cu multa dreptate : ornulil atatii pteceitii sciie ; i in adevrt acela:care scile mai multi; p6teface mai multt.

Cumii se intrebuintza capitalulfi ?Capitalult totalt alii unei teri se intrebuintza, parte

pentru intretinerea lucratorilort , a %I/gat-Hort i aintreprinptoriort , i o alta parte, ca capita% ficst satcirculantt pentru a produce obiecte din not. In acstaintrebuintare trebue o cumpanire intre capitalult consu-matt pentru Intretinerea familiei i. acelt intrebuintatt

www.dacoromanica.ro

16

la productiune ; caci dad, de pilda, unit intreprimptornart consuma cucasa preamulth capitalt, in loch* sa mergainainte, sa sporesca lucrarile sale, art merge inapoi.

Conti se formzd capitalurile?Ca sa formey cine-va unt capitalt de a dreptulti suntti

doun mij16ce : munca i economia. Omult care lucrezacitiga pe fiia-care ann o suma 6re-care ; dad in lochsa chieltuiasca pentru trebuintele salA i ale familiei tailce a citigatil , pune la o parte die o suma 6re-care , a-celti omit capitalizzd. Economia este muma capitalului ;in adevarn suntil lucratori care citiga multn prin muncalorti, Ina ce folosil q aca nu vorti A pule nimicti la o partei consuma toth.

Prim economid se intelege Ore a punc numai bung la o parte?In generalti a economisi va sa c,lica, a pune o suing de

bani la o pai te ; insa, econornia se face in deosebite chipuriastil-feliii adlogirea de vite, de scule, de muterii, sunttit6te economii cad ele sporescti capitalurile.

Mai economisesce omulti i candil chieltuiesce peutrua'i invta copii carte i o meseriie 6re-care , pentru ca,copilulti dobndesce unt capitalt care 'i aduce venitti.Astn-felin darn invatatura este o adeverata bogatiie , icu catti omulti invata mai multn cu atAtil este mai bogatti.

Ori-ce chieltuiala care aduce unti folosil este o econo-mie.

Ce intelegi cm casele de economie?Casele de economics suntl stabilimente publice sati

private unde lucratorii poth incredinta banii ce an econo-

www.dacoromanica.ro

17---

misitil In cursuln unei s'eptImni, i pentru care li se dIinteresn. Aceste case esisti mai in tote tune inaintatei suntn patronate de 6menii cei mai filantropi.

Santa folositre casele de economie?Ele suntn f6rte folosit6re mai cu sOmq, pentru lucratorii

care punn la o parte sume mici.Omenil care punn la o parte sume marl' le potn 'Mere-

dinta la banchieri i priimesdi interesn; darn acei ce ailsume mici uncle s5, le duca, cad banchierii nu priimesdCate unit len 1 ate doui. In tulle acelea unde nu se a-fil case de economie , lucrItori fArl voia lorn, tiriti deunit i de altil chieltuiescn in plAceil micie loll economiii la finituln anului n'an nimicil. Astu-felin darn lipsacaselorn de economie nu numaT cl stria. capitalurile ,darn totn-de-odatI face pe uni lucrItori sa dohindOscaobiceiuri vgthmat6re.

www.dacoromanica.ro

18

CAPITOLU VIII.DESPRE DEOSEBITELE INDUSTRII

Ce este Industria?Industria este punerea in lucrare a agentiloril de pro-

ductiune de care omil ea s5, producg obiecte folosit6re.Industria omulul se Imparte in mai multe categorii :

10 Industria estractiva care coprinde esplotareadurilorii, a mineloril, a batiloril.

20 Industrks agricola saUAgricultura, care cuprindecultura pttmntuluipentru aproduce plantele trebuinci6seomului i animalelorA, gi crescerea vitelord.

30 Industaia manufactre care cuprinde tte lucr-rile prin care omulti preface in deosebite obiecte mate-riile produse de acele clod industril.

40 Industria comerciala care cuprinde 1ucrrie princare omulti earl obiectele produse de la unt locti la al-tulil gi le desface.

5 Industria nemateriala care cuprinde t6te profesi-unile artistice i sciintifiice ; astt-feliti suntA : pictura ,sculptura, musica , medicina, ingineria, jurisprudentaallele.

dint lilt

i

pt.

www.dacoromanica.ro

19

CAPITOLU IXINPREJURARILE PRIINCEOASE PENTRII PROP.AF,IIREA INDUSTRIET

Ce infelegi prin eu inpregiurdri priinease pentru propel-firea industrief ?

intelegemt mai multe conditiuni fdrd care nici-o in-dustrie nu se OW desvolta. suntil Proprieta-tea, Libertatea muncii, Siguranta, Asociatiunea, Impdr-tirea munch', Machinile. Cana tote aceste conditiuni seafld intrunite intr'o tdrd , atunci bite industriile mere'inainte ; canal din contra una sad mai multe din acesteconditiuni lipsescd, industriile suferd, stad pe Iced, dac .nu mergd Inapol.

1. - PROPRIETATEA

Ce este Proprietatea?Proprietatea este dreptulti ce are omuld de a intrebu-

inta und lucru pe care posedOzd, dupe cumil '1 va phl-cea, numai sa, nu vatdme pe altil.

De unde se trage acestii &reptii?Chiard din naturu omului. Selbaticuld ca i omuld ci-

vilisatd are idee de dreptuld de proprietate : cand vnzdunii animald , candt pescuesce , cand culege fructe , eldvendzd , pescuesce i culege fructe ca sd se folosOscd dedensele, iard nu pentru a1ii. Eli intrebuintezd o parte dinvenatulti sed pentru a se hrdni; ce mai ramane p6te aidpdstreze , sad s arunce frlt ca altuld s aibd dreptdde a i se iinpotrivi.

Candi omuld dupe munca sa dobendesce uu lucru off-care, aceld lucru este proprietatea sa, nimeni n'are dreptdsd. 'WA ia.

Astd-felid

'It

'Id

www.dacoromanica.ro

20-

Ce s'arri intcrnpla cdncill n'arti ii dreptulti de proprietataNimeni n'ard mai pune la o parte, nu ard mai econo-

misi ; prin urmare capitaluri nu ail mai fi , i nici-o in-dustrie nu s'arti mai ibtemeia. Omult ard rgmftnea Instarea de barbarie. in adeferti , pentru ce ard munci o-multi, pentru ce ard economisi, cftndd eld nu este stdpindpe r6dele ostenelilord sale. Proprietatea este dart funda-mentuld ori cdriia desvoltkii , ori-cdriia inaintgri a o-menirii.

Suntit mai mune feluri de proprietd0Proprietatea este una ; fnsd dupe natura obiectelord

la care se refethl se potil deosebi trel feluri de proprie-tag :

1 Proprietatea muncii , sal dreptuld ce are fiie-ceomd ca sa. facii cu munca sa ce va voi. in acdstg, cate-gorift intrg proprietatea ideilord, i a facultItilord omu-lui.

20 Proprietatea mobiliard, care este proprietatea o-biectelord pe care omuld le 'Ate muta , mica de la undload la altuld, i le p6te imulti prin munca sa ; astd-felitsuntt machinile, stofele. semintele s. c. 1.

3 Proprietatea imobiliarts (nemicdt6re) , care in-semng proprietatea pamntului; acsta se mai numescei proprietate fondiartt.

Tote aceste proprieteiti sunt de o potrivd folositre?Pentru binele omenirel cftte i trei aceste proprietIti

suntd folosit6re ; find pentru dasvoltarea din intru a unelteri trebue ca proprietatea nemicdt6re sd, fiie Catti se vaputea mai lAtitd ; totd omuld sAll aibl bucata sa de pa-mntii, i atunci patria va avea aparatori mai infocati.

www.dacoromanica.ro

21

2. LIBERTATEA MUNCII

Ce este Libertatea =mil?Este dreptult ce are omult de a inbrAcip meseriia care

place, de a lucra cumt voiesce i undevoiesce, numai sImi vatIme pe altil. Inlimba economic/ libertatea munciise mai numesce i concurenpl, adicl intrecere, dreptultde a concura cu altil, far% a fi inpedicatt de cine-va.

Ore munca a fostii totii-de-unaNu a fost5 , i nici nu este Ind liberl pe la unele lo-

curt T6te meseriile erat inpIrtite n corporaliuni.Luegtorult hu putea fi metert raa'i inainte de a fi cal%i nu putea deschide prdlie fr voia sthostiiei. T6teaceste inpedicIfi erat vate'mtdre industriei , tnIsprtpe luciitori; de aceiia n t6te terile civilisate s'at des-fiintatt corporatinnile : file-care p6te lucra ce voiesee 1cumt voiesce. Art fi lucru f6rte nedreptt ca omult sg,nu p6tI incepe a lucra ca calfa de Mil dug, patru anide noviciatt (ucenicie) , daft p6te a elt e in stare s6,invete meseriia in clod ant Asemenea art fi nedrepttca omult sl nu p6th deschide prIvAlia unde voiesee, unclecredo elt a este mai bine i cndt este mai bine.

Dna Regulamentele flicute de edtre guvernii pentru in-dustrif suntii folositore?

&mai acelea suntt folosit6re care at de scopt salu-britatea public, liniscea 1 anduiala. In adevrd gu-vernult pentru binele publict nu p6te da voie unei in-dustrii murdare ca s se agqe in mijlocult ormului ;i5r51 nu p6th da voie ea 81 se vndA obieete vAtAnalt6resntii publice. Candt ins/ industria este onestI, a-

liberd?

www.dacoromanica.ro

22

tunci guvernuld n'are sd, se amestece in trebile sale del'I va face mai mad rt de cad bine.

Ce pedc pte intimpina libertatea mulled?Libertateamuncei p6te intimpina pedici firesci precumd

suntt depirtarea, positiunea bung, a unui locti, inteligentai altele. Contra acestord pedici nu are ce s fact omuldaltd de catd O. se sil6scd, a le face sd, se micoreze ; add-felid depdrtarea se p6te micora prin infiintare de oselesad drumuri de fert ; lipsa de inteligintd prin culturd, ima mai in colo.

Pedicile insd in adev'erd vadmdt6re suntd acelea in-fiintate de care guvernd favorisandd pe o snad de pro-ductori ; ma, de esemplu, darea in !ntreprindere pe semaunei companii a fabricatiunii pnii, sad a tdiatului vite-lord, sad a fabricatiunel zaharului, smith pedici in contralibertdtii muncel, pentru cd acele companii vord a aveaund monopolie, care va popri pe ori-care de a mai prac-tica acele meserii.

3. SIGURANTA

Ce infelegi prin siguran?Siguranta, economicesce vorbiudd, este incredintare a

ce ati cetatenii cd se potd bucura in pace de munca lordcd guvernuld tin 'I va stanjini intru nimicti ; cd dreptatease va da de care judecdtori ; cd, averea va fi plzitd, defactori de rele, cd in sfiritil truntariile terei nu vorti ficillcate de care nitvairile strdine.

De ce folosii este siguranfa pentru industrie ?Este de dad de mare folosd cd lard dinsa nici nu p6te

inainta industria. in adevrti , cure! arti putea 6re sIwww.dacoromanica.ro

23

inainteft , sa se intincla industria pre catd timpd omuldnu este sigurd de averea sa , de rOdele ostenelilort sale 2Cumd aril putea Inainta industria dun, de esemplu, gu-vernuld pune cele mai mari MA asupra meserimilord, ile sporesce pe totd anuld ; candti dreptatea lipsesce intribunaluri ; candd vinovatii nu suntti nu smith pedepsitidupe cumt merita ; Cana campiile cu holde i grana-rele cu bucate potd fi pustiite?

AN darti care este datoria guvernului in p rivinta sign-rantel ?

Datoria sa este ca sa, aiba politie buna, pe t6te drumu-rile ; sa lnprijsca, ca dreptatea sa se dea fia-carui dupecumd se euvine ; ca dn.& sa, fie potrivite cu mijlOcele6menilord ; ca tora sa fie in stare ca WO apere dreptu-rile sale contra calcatorilord, oath 1 va sta prin putinta.

4. - ASOCIATIIINEA

Ce intelegi prin Asociatiune?Prin asociatiune Intelegemti intrunirea , intovarairea

mai multord big pentru a face 4) lucrare. Aa, de esem-plu , mai multa pastori aduna oile inpreuna , le pascdi le mulgd pentru socotOla lord. Mai multi brutari seIntovaralescd i fabricOza pane; i aga pentru t6te indu-st.iiile.

De ce folosii este asociatiunea?A.sociatiunea este de celd mai mare folost pentru t6te

industriile , fiimld-ca 6menii intovaraindu-se, puindd lamijloch capitalurie lord, potd sa lucreze mai multd imai cu folosti de oatrisinguri. Aga, de esemplu, mai multicultivatori se intovaralescd i cump6r1 o machina de tre-

www.dacoromanica.ro

24

ieratt ; fiie-care o intrebuinViza gi cfgtiga; din potrivanebtovaragindu-se , gi neavndt mijl6ce ca A cumperefiie-care o machina , mutt nevoiti sa treiere cu vitele,sa prda timpt gi sa cheltuiasca mai multt. 0 fabricamare nu o p6te face ori-cine pentru ca trebuesct ca-pitaluri multe ; lima candt se adung mai multi tova-radii pune fie-care dupe puterea sa gi pott sa, fad, fabrica

Unult din fol6sele cele mai mail ale Asociatiunei estede a strange capitalurile cele mid, economiile lucratori-lort, care nu s'ar t. putea intrebuinta singure cu 6re carefolost. In multe tell lucrtorii se Intovaragescli, punt lamijlocti micie lort economil gi lucrza cu toti; cu chi-pulti acesta se foloseset mai bine de munca gi economiileloll.

Se asociacci dmeni numai ea ad producei obiecte PBa sa asociaza ca A gi consumeze ; aga lucratoril se

intovaragesct ca sa cumpere cu toptanultlucruri de man-care, gi astt-feliti le vint multt mai eftine de catt dadle-art cumpara cu de amanuntu. In Frantia , Anglia ,Germania gi alte Staturi se affa, multime de asemena a-sociatiuni. Asemenea se asociaza 6menii ca sa cumperelocuri de case , *AIM de cultivatt , pe care apoi alfmpartt intro dngii potrivitti cu capitaluld ce a adustfie-care.

5. DESPART1BEA hruNCET

Ce este desprtirea mussed?Despartirea muncei este indeletnicirea fie-caniia omti

cu o singura meseril , sat Cu o parte dintr'o meseria ;aga de esemplu unult lucrza cojocaria, altulti rotaria,altult e negutatorti, altuld Inv6tatol.

www.dacoromanica.ro

25-

De ce folostl este pentru industrie despdrfirea muncet?Folosulli s6u este el mil smart care se Indeletnicesce

in totil-de-una cu aceiai lucrare , lucrzft mai multU imai bine. 'MIA cojocar va lucra mai multA 1 mai binedad, va face nu mai ciciuli i coj6ce , de cfttil dad ariilucra 1 cisme, iepingele i alte obiecte ; gi ori-care 'I ailfi silinta nu va putea nici-odatl s ajungl dibacit cftndilva lucra mai multe feluri de obiecte. Unt feraril caren'are obiceii s5, fac . cuie de abia face 200 ping la 300

; dacft flag face numaicuie dobin-desce atftta fnlesnire cif pOte face pfna, la 2500 de cuieinteo qi.

In tote industriile se pOte ca munca s flie despdlitii?In t6te, 8nsl in agriculturft nu se p6te ca unt omit sa

se IndeletnicscI numai ca cosituli, sati cu aratulil, pen-tru cl nu p6te cosi i ara tott anul. Pentru aceia fnagriculturI munca nu se pOte despftrti asa de multA caIn cele-l-alte industrii.

6. -- MACHINILE

infelegi prin machine?Prin machine intelegemil t6te sculele, tOte instrumen-

tele pe care le Intrebuinthil omult ca st lucreze maiuor1i i mai multil ; sapa, furca, mOra,ceocanu1A, secera s. c. 1. smith machine.

Suntil folositdre machinile ?Machinile suntil cele mai folosit6re ajut6re ce are o-

mull pe pft,mntd. In timpili cei vechi Candi nu se aflaqmachine perfecte Omen ii erail nevoiti sa lucreze mai mita

2

fated, citti-va timpti

e

astU-feliti plugu1i,

www.dacoromanica.ro

26

de cata astadi. Sclavii se tinki mai cu gma pentru caera lipsa de machine. Astadi dada omula prin minteasa a nascocitit atata small de machine , traesce mai cuinlesnire 1 mai bine, pentru c p6te lucra mai multa imai uord. Ping mi se nascocisera vap6rele i drumurilede fora cata timpa trebuia ca s mrga cine-va de laBucuresci la Paris! Astadi te dud in cate-va dile. Putemadice ca cele mai mail progresuri sunta datorite machi-nilora ; daca ele ar pen astadi , lumea s'arA int6rce labarbarie.

Machinile veninda in ajutorula omului 'la scutesca deo multime de lucrari obosit6re i unele chiara desgusta-t6re ; ela in loca sit se trudsca de dimineta ping, gra aajunsk in multe caduri ca sL fiie multr.i una inspectore ,una privighetort ; mintea sa este mai libera,corpula mai putina obositil, i p6te sti cugete, sa. se in-deletnidsca cu inv6tatura.

re imputdri feicutit machindorti ?ail' ati pretinsii ct machinele kit panea din manele

lueratorilora ; acsta nu este adevaratil. Introducereamachinelora de treierata i a locomobilelort in Romanian'a lii.satui pe nimeni pe drumuri; infiintarea vap6relora ia drumurilora de ferti n'a ruinata pe carau1. Neaparatilca calla se introduca machinele pentru anteia rg seintempla 6re-care incurcaturit: nsa cata-va timpa dupeacsta aceia care se plingki aa mai multa de luau. Acstanu este una cuvntil ca sa se sfaramet6te machinile dupeeuma a pretinst unit 6meni cu putina judecata. In ase-menea inprejurari mai bine sa se ia mesuri pentru caThcratorii sa nu sufere pina ce se pail arda.

astii-felit

8' afi

www.dacoromanica.ro

21

7 . BUNELE OBICEIURI I iNVI:TUBA

Ce influintii aro bunele obiceiuri fi haveretura asupra pro-ductiunei 9

Aceste doug lucruri ail cea mai mare inriurire asupradesvoltgrii productiunei ling terri. Lucrnorult careare obiceiuri bum este muncitorg gi economg ; se silescea inburatIti pre catt. se p6te s6rta familia sale ; igi in-frinzg, t6te patimile ruinat6re de siinItate gi de pungg, ;canal 'I prisosesce ce-va pune la o parte.

Dad pe lingg bunele obiceiuri are gi inveyturg, atuncieste in conditiuni gi mai bane ; pentru el omulg luminatgeste in totg-de-una inaintea acelui care din nenorocirea remastl in intunorict. Lucrtorniti care sciie carte, sefolosesce de orele de repaust gi citesce dry , l'i inmul-tesce cunoscintele, gi astg-feliti cu timpult p6te ajungeunit cetglnti luminatil gi insemnatg. Cati lucrittori atiajunsti Orneni insemnati care ati adusti cele mai deosebitefolOse patriei loll ! Astg-felg Lincoln unt thletorti delemne gi Johnson mit croitorg , ati ajunsg pregedinti alStaturilorA-Unite.

Cutnii se pte lay invetetura fi obiceiurile bane ?Invgtetura se p6tepliti prin sae ; de aceia trebue ca

to0 c/tunulti WO aibl invtgtorulti egg, gi toti pArintiisl'gi deacopiila sail. In Mg despre bunele obiceiuriele sedobndescil mai 'anteig de tote prin crescerea ce dad pl-rintil copiilorti, prin pildele bum gi Kin citirea cIrtilorilreligiOse.

www.dacoromanica.ro

PARTEA. DOUAIMPARTIREA sal DISTRIBUTIUNEA AVITTIILORtr

Dupg ce amtt studiatil emit produce omultt obiectelepentru intmpinarea trebuinteloril sale, sastudiamil cumtise Impartil aceste obiecte intre Omeni; cu alte cuvintene ocupgmtt cu imptirpreasat Distributiunea avuti

CAP1TOLU I.

SCH111111:11,0 1 DESFACEBEA PRODUCTELOSU

Ce este schinthulii?Schimbultt este lucrarea aceia prin care unit omg di

altuia unit obiectit, priiminthl de la dnsubl unA altil o-biecth de aceiaI valOre. Aa spre esemplu Petru estevenItoril i PaulA pescarti ; celt d'nteitt a vnatti c541-vaiepurY, iaril celtt de alit doilea a prinsti dti-va crapi;fiindtt-cl unulil doresce stt aibg crapi dorescesl aibl iepuri, s intelegg intre dnii : Petru Oice luiPaula : I1 dal unit iepure i tu sa"mI daT unit crapti ;

sdon't.

-

i celd-altd

www.dacoromanica.ro

29

se fnvoiescll , i astd-felid Petra vAnAtorulll dobindesceunit crapd in schimbulzi, unui iepure pe care dA luiPetro.

Dug amd presupune ct pe lingt aceti doui prob.-clltori se mai aft Lind cojocard i und olard, aceti 6meniarti schimba coj6ce i 61e ca sit priimscl venatd sadpesce.

Se intimplt insa ca und cojocard teard, care nu aredestule mij16ce ca sit tile o pravtliie se intilnesce cu co-joctruld cu mijlOce i acesta (Jim : ascultt btiete : tufiindd-ct nu al' mij16ce sit deschicli pritvitlie, i eit nupotd lucra singurd de ajunsd pentru muterii mei , vindde lucrzt la mine i et 'ti void da tad ce trebuepentru trait i o sumt do bani pe fiie-care anti. Junelecojocard priimesce i se duce de lucrzt la acelli bAtrend.In caQuld acesta In locd st se fact schimbuld cu obiectese face Intealtti felid : cojocaruld celd tenera dt acelulbatrand munca sa, i aceld batrend '1 dA in schimbdhrana i o sumd de banI ; cu alte cuvinte se schimblmunca contra a cloud producte, hrana i banii.

Asemenea se IntemplA ca Petre sit aibt nevoie de olocuintt i Pauld st aibt o odaie de prisosd; Petre pro-pune lui Paula ca st dea odaia dreptd o suml de bani,i se invoiescd. In casuld acesta schimbuld se face intredreptuld de locuinta ce Petre dt lui Pauld contra uneisums de bani.

Astd-felid se fact t6te schimburile Intre Omeni.

Este folositorii schimbethi?Schimbuld este atetti de folositorti cit numai printeen-

suit p6te inainta civilisatiunea ; numai printeensuldp6te omuld sa intimpine numer6sele sale trebuinte ;

'1

'I

'i

1.1

www.dacoromanica.ro

30

nnmai printr"ensult p6te st se bucure de producte carenu so product intr'o trt. Dug nu art fi schimbult()multi art fi nevoitti sit se multumescl cu aceia ce p6teproduce elti singurt ; ar fi lipsitti de o multime de pro-ducte care se fact in alto tort Aa de esemplu cdiult,cafoa, vanilia, piperult, bumbacult le avemil numaiprin schimbt.

Ce importantei are schindetaii d:n punctulii de vedere (44armoniei sociale ?

Schimbult Intretine legttura intre deosebitele closede 6meni din care se compune societatea ; elt face ca stne interestmt unit de altii, pentru el avemil trebuintftunii de serviciurile altora elit face ca oraele st dor6sc'ainflorirea satelort, i satele inflorirea oraelort , pentru

unele fart altele , gratie schimbului, nu pottSchimbult legendii astit-felit deosebitele interese, i

practicatt cu dreptate, ajunge st. fie colt mai puternictmijloct de infrItire Intre cetAtenii ace1ia1 tort

Aceia ce se intimplA pentru interesele unel teri inparte , se intimpla pentru lumea intrgl. Din 4i in liinmultindu-se relatiunile intro deosebitele Staturi prinschimburile ce se fact intro dinsele, natiunile incept ase cuntsce mai bine, a se interesa una de s6rta alteia ;cu unit cuventit pacea 1 fratia incept a domni acoloundo domnca resbelulii i ura. Astkli cindt seceta sti-ritcesee o tert, sat inectclunile "iprtpadesce productele,tOte tefile simtil lovitura, pentru cl suntt legate uneleen altele prin schimbt. Canclit nu se face grat i porumbniii Roniftnia, sufert i Frantia Anglia i Austria pentrua in casulii acela noi vomit cumpera mai putine mitrfuridela densele si le vomit trimite putine producte.

teal.ca

www.dacoromanica.ro

31

Legtturile ntscute din schimbt dovedescil et 6meniimutt destinati a bid din cc in ce mai irttesce ; 1 tre-bue st spertmt ca va veni mit timpri ciindti o loviturftde pupt va scula lumea in contra aceluia care vine sitturbure pacea, armonia sociala.

Gum se pte desoolta schimbulti?Schimbult se desvolteza prin libertate ; cu catt i se

punri mai putine pedici cu atta este mai mare. Multiacela care produce obiecte este favorisatu prin mono-poluri i. privilegiuri; dada de pilda ori-ce marft strainavine la vama este poprita de a intra fn yd., negreittea produatorii din tOra care product aceiail marfa atun monopold , vndu cumt vort ; in asemenea catjilschimbult nu este Ebert, nu mai este dreptil.

La ce lege econonticil este supusti schimbulii?Schimbult este supust legii ofertei ia cererei, atunci

candri este libert. Producetorult de gene le duce inWO, acolo mai gisesce i pe altii, cu toti oferd marfaloll" acelora care o cerd ; se intrect care st o p6t1 des-face, concurza intro dnii. FArt libertate, Ma concu-rentt, schimbult devine unt monopold, adict cl cum-paretorii suutt nevoiti st se supuie vointei junui sail maimultort venptori ; aa, de:esemplu, dad, fabricantii dezaharil isbutesct ca st poprOsca intrarea zalitrului dinafarg el at unt monopolt, vndt cu preturile care vort,fiindt-ct nu le face concurenta, intrecere . fabricantildin afara. Asemenea se intimplt andt unt producttort6re-care dobndesce voie ca nu mai elii s6 Ott fabricacutare productt. Asemenea monopoluri sunt numiteartificiale, adica facute de catre 6meni ; insti se intmpll

www.dacoromanica.ro

22

eh und producetorh sh fiie in inprejurhri particulare, shproduch obiecte mai bune de Mil vecinulh ski immaiprinajutorulii unorh Inprejurgri fisice ; astil-feliil proprie-tarult unei vii p6te produce vial multil mai bunh decitti vecinii s61 i acsta pentru ca loculh Oil este pushmai bine ; in asernenea cap este unit monopolh iiatu ratacontra crania nu avemil nimich de qisit

www.dacoromanica.ro

33

CAPITOLU H.

VESPRE VALOARE 1 DESPBE PEETAI

Ce este valrea ?ValOrea este cualitatea ce aU lucrurile utile de a putea

fi schimbate, de a deveni proprietatea cui-va. Aa dudnu este in destulg ca unt lucru sa fie utilA pentru ca saaiba val6re , ci trebue sa se p6ta schimba. De esempluaerulA este utilt Insa nu are val6re pentru ca nu se p6teschimba, nu p6te deveni proprietatea cui-va.

Ce insuiri trebuc a alba unU' productil ca sci ptei aveavalre?

Ca sa aiba unit productri val6re trebue sa fiie mai an-MU utilt, adica sl p6ta intimpina o trebuinta ; alit doilea,sl fie raril, adica sa nu'lli p6ta dobndi fara a'i da osth-n6la. Aerulti este utilA , dupe cumti aura lisa mai sust,insa nu are val6re pentru ca nu este rarU; ornulii p6te sl16 dobindsca fara sa'i dea ostenla. Din contra dia-mantula fiindU mit , neputndil omulti AU aiba faraostenela, are val6re. In generalq cu catti unil productteste mai mu cu atatti are mai mare val6re.

Pe ce este fundatii valrea ?Val6rea este fundata pe muncl. IfnU lucru p6te sa fiie

rath insa ca sa 'lu poti dobndi trebue sa munc6sci. Aa,de esemplu, diamantulii este raiii, dart ca sala pta do-bndi cine-va trebue snit caute in pamentii timpt in-delungatil, sa mundsca.

www.dacoromanica.ro

34

Ce este pretiulti?Pretiulti este valdrea unui productd exprimata in mo-

Candd 1icIi a cutar obiectd pretiuesce cinciartd ca pretiuld s'ed este cini lei. Din acsta definitiuneurmza ca und lucru care nu are val6re nu are nicipretit:aeruld cu t6ta, utilitatea sa nu are pretit pentru ca nu areval6re; o bucata de ping are pretid pentru cti are valOre.

Omit se formizet preiuli productdor4 ?Pretiuld se formza prin dorinta ce ad produatoril de

a se desface de marfa lord 1 cumperatorii de a o cumpra,cu alte cuvinte prin oferta i prin cerere. Prin urmarepentru ca obiectele sa aiba adevgratuld lord prep trebueca oferta i cererea s fiie libere.

Cu cad obiectele suntd mai multd oferite i maT pu-tintt cerute cu atatd i pretiuld este mai micd ; i dincontra, cu cad mitt obiectele mai putint oferite i maimulti cerute en atatd pretiulti este mai mare ; cu altecuvinte audit suntd vandatori multi 1 cumpgratori pu-ini suntil mai mici ; i cndti sunth vandatori

putini i cumphatori multi , preturile smith mai marl.Care este fundainentalit pretiurilorti obieetelorit?Fundamentuld pretiurilort este costula deproducpune

adica chieltuirlile facute pentru a produce obiectele. Cutote acestea cand ui obiectele mitt rari atunci pretiuldlord trece peste costuld de productiune ; i candd suntaprea multe atunci pretiuld cade mai josd de cad at cos-tatii obiectele. 0 pane p6te s coste und led i sa sevnqa cu doui candt lipsesce panea din te'rgo.

Ce intetegi prin pretiulti curenteaPretiulti curentt este acela care resulta din invoiala

nal. lei.

preturile

www.dacoromanica.ro

35

intro vnytora i cump6ratorti, din tocmla ce fact intreOmit

Ce itisemnLii pretiuM maximum:it?Pretiula maximumt este acela care se hotlrasce de

cltre autoritate ; aa de pilda, , &Ida municipalitateahothrlsce cata s fiie pretulaguvernulthothrasze care sl fiie dobnda banilora, acesteasunta preturi maximuma , adicl peste care acela carevinde nu OM s trc.

Este folositorn ea sof se hoteirascii prefiali maximum-I, aMobieetelorii.

Nu nungai di nu este folositora dara este vItruntora caautoritatea sl se amestece la facerea prethirilora. mabine este s se lase vnoptoril i cumparltoril A, se In-

, st desbath intru dnii pretiulti mgrfurilorl Inzadarti va hothri guvernula ca dobnda banilora s ifi ede 10 la suth ; old cnda voril lipsi banii"se vorti da en25 la suth, 1 audit vora fi multi se vora da cu 8 la sag,adica mai josti de dla a hothrita guvernulti.

Nun2ai atunci se p6te hothriputiurimaximuma candilguvernult g/sesce de cuviinth ca s infiinteze una mo-nopolti asupra unorti producte; del atunci nefiinda con-curenti, vngtorii sunta in stare sg, cal pretiuri preamart Asta-felia dad se 0, unei companii singure drop-tula de a avea vapOre pe unti rI, trebue ca pretiurile sitfiie hothrite, pentru cil ne mai fiinda alth companil care

fac5, concurenta,' , compania care are monopolulti arillua pretiuri cita putea mai mart pentru caratultiproductelor

Omit, alt paled; dna

telga

s'ardWI

www.dacoromanica.ro

36

CAPITOLU III.DESPRE MONETA

Ama qist ca pretiuld este val6rea obiectelort espri-mata in moneta ; sl cercetamt acumt ce este moneta.

Ce este moneta?Moneta este o marfa, unit' productt, care dupit invo-

irea ce at avutti 6menii intre den0i, se Intrebuintzapentru a cumpara orl-ce preclude.

De multii se intrebuinte0 moneta?Moneta ce Intrebuintga de dna a Inceputti omuld

sa se civiliseze, 0, aiba schimburi mai dese de facutt,0 trebuinte mai multe de Intampinatti. La inceputticandt omit era Inca necultt schimbult se facea in na-tura : Petre da lui Paul unt iepure 0 Pau lt lui Petrulint pesce. Pe Mt timpt trebuintele at fostt marginiteschimbult in natura a pututt fi de ajunsil ; de atundfinsa de canal s'at Inmultitt trebuintele 0 prin urmareobiectele cu care se pott intimpina, de atunci multi atrebuitt sa caute unt mijloct prin care sa p6ta, cumparaaceia ce '1 trebue fart ca sadea In schimbil obiecte. Numaca sa aiba acsta Inlesnire 6menil at intrebuintatu ca mij-loot de schimbd, capttini de cuie , rotocOle de telet int, con-chilli' 0 alte.obiecte : cutare obiectii facia atatea cuie satatatea conchilli. Cindt Inst schimburile s'at Inmulptii,at dobanditt 6re-care importanta, atunci 6menii at voittica marfa care se va intrebuinta pentru a 1nlesni schim-burile sa fie 0 marfa care sa pretuiasca Mt marfa pe

www.dacoromanica.ro

37-

care o cump6rd cu (Musa ; de atunci a inceputil sl seintrebuinteze auruld 1 argintuld. Aa astd-41 dualviqi tin lucru eu mail 1ei, negreitt cd leuld ce priimesciare aceini val6re ca i lucrulti ce ai vndutd. Monetade aurt i de argintd nu este und lucru de invoiall caeapetile de cuie, ci o mull care ore o val6re in sine.

Pentru ce s'a alesti auru1i 4 argintulit ea monetiaPentru c aceste metaluri insusescii mai multe

ti pe care nu le ad alte oblate ; astd-felid aceste dou6metaluri suntd mai Anteiti utile, 1 potti a int6mpinao multime de trebuinte; val6rea lord este multd maistatornicd de cht a atoll mdrfuri ; se potd Imparti inbncati mid fdrd ca sd 'i Ora, din val6rea lord ; acstaface ea sd, p6td, cine-va cump6ra obiecte de deosebitepretiuri. Diamantuld de i are val6re mare, fns d. nu s'ardputea intrebuinta ea monetd pentru ed nu se p6te fro_parti astd-feld ca s poT cump6ra cu densulti obiectecatd de scumpe i catti de eftine.

Afard, de aceste cualitAti aurulti i argintuld mai adi pe aceia de a se putea transporta cu uprintd de lamid locti la altulti, pentru ca ati o val6re mare inteogreutate micd. De s'arti intrebuinta feruth ca monetd cutecare arii trebui ca sa transporteze cine-va dela untila altulti o asemenea moneta, 1 acsta pentru cil feruldare o val6re mica intr'o greutate mare.

Unti altd cuvntti de preferintd pentru auril i argintdeste el val6rea lord se p6te cun6sce de dare tog dupenisce semne publice puse pe d6nsele.

T6te aceste cualitdti ale acestorti dou6 metalui I atiflcutti ea lumea s6 aiM incredere inte6nsele 1 s6 lepriim6sed ca o =dfit mijlocit6re pentru a cump6ra alte

icuali-

lord

www.dacoromanica.ro

38

mgrfari. Fiie dart bine intelesti a dad, aurult i argin-tult ail fostfi priimite ca monetg, 6menii art avutt in ve-dere cualitgtile argtate mai sust i mai cu sml cl elesuntt singure o muff cu val6re proprikfi pututt sl se ia ori-care metalt sat alte obiecte.

Moneta fiincld priimitel eine garantezd valOrea ce are insine?

Pentru acgsta In t6te terile Guvernult se instircinzgcu fabricatiunea monetelort ; pe fiie-care se pune cgttpretuiesce, astt-felit cg nimeni nu se p6te

Guvernuld fiindit inseircinatii cu acsta nu ard putea oreca s facd, de esemplu, monetd care sd prefiuiascd numartold le i pe densele see scriie dour ler?

Guvernult de rea credintg p6te sg o fad, insg, inzadart del indatg se urc a. pretiult mgrfurilort. Aa, deesemplu, dad o monetg pretiuiesce numai unt lett 1 peea este scristi doui, indatg ce comerciantil bagg-de sOmacsta, t6te obiectele care le vindei cu unt leg le vortvinde cu doui cici pretiulti monetei a scthjuttl pe jumgtateDad, art putea guvernult sg dea ori-ce valbre moneteiatunci nu art mai fi nici-o sigurantg, soliditateIn schimbari, cci 6menil unde credt c cutare marflpretiuiesce duct lei, s'art pomeni c pretiuiesce numaidoui i jumiltate candt pe monetele de dud lei s'art seriOece lei. i s'at gsitrt guverne care at datti monetelordo val6re mai mare de Mt at in realitate, hag acstginelgtorie n'a adusg de cat turburare in comercit, iurcare de pretiuri.

emit se regulzer dard valOrea monetelord ?Moneta fiindt fabricatg din aurt i arginti, i aceste

_

Altt-felti art

nici-o

lapin.

www.dacoromanica.ro

39-

doul metaluri fiindl mlrfuri ca alte mlrfuri , urmdzIneaplratl c vallrea monetei 81 regulkI pe aceli bazeca i. a celorl-l-alte mlrfuri, adicl dupe costull de pro-ductiune; cu alte cuvinte dupe chieltuelele flcute cu sco-sull inetalurilorl lucrarea 1or, i dupe ofertl i ce-rere, cu alte cuvinte dupe cltimea de aurl i argintl o-feritl i cerutl.

Oisii c aurt i argintulti se intreintintzci pentru fa-bricatiunea monetelor ; ore valOrea acestoriimetaluri nu estevariabilit ?

Val6rea aurului i a argintului este mai putinl varia-bill de c'atii a tutuloril celord-l-alte marfuri ; cu t6te a-cestea dupe timpi a scklutil lug nu inteunt modl

ca sl compromita t6te interesele comerciului. Dupedescoperirea America glisindu-se in acestt continentlmine bogate de aurl i de argintl , 1 trimicendu-se incirculatiune catimi insemnate in Europa, urma neap6rattca val6rea anului i a argintului sl soap. In vOculd all16-lea s'a adusil 60 milike fraud ; in all 17-lea 80 demilike, in all 18-lea 180 de milike ; pe la inceputullvcului nostru 270 de milike i ping a nu se descoperibogatele mine din California 340 de milike. SI notAmtimesa ca dad a sporitl moneta in circulatiune, a sporitltotti-de-odatl populatinnea i trebuintele. Afarl de ace-sta industria a intrebuintatl o parte hula din acestemetaluri ; astd-felil cui variatiunea val6rei monetelorlnu a fostil sentitOre.

Aurvli i argintulii suntit Ore priimite in tOte ferile pentrufabricafiunea monetelorti?

Da ; ins/ fiie-care terl a adoptatt pe unull din acestemetaluri ca mesura a tutulorl valorilorl ; astl-felil An-

i!ou

asttl-felili

www.dacoromanica.ro

40-

glia a adoptath aurulh ; cele-l-alte staturi din Europa atiadoptath argintulh sun cuvntti cl val6rea sa este maistatornicl de oath a aurului. Fiie-oare din aceste staturibath 1 moneta de auth insI raportat/ la arginth. InFrantia s'a adoptatil ca raporth cl nail gramt de authpretiuiesce cIth cinci-spre-qece gramuri i jum'aate dearginth.

Cdndit se fabricad inonetele se intrebuinged auruld gi ar-gintulit curttii?

Nu ; se adaugl i o g.ecime de araml pentru ca monetasl tiie mai multii. Moneta de unil frauti coprinde patrugrame i. cinci decigrame de arginth curath i ul jum6-tate gram/ de arm/.

Se afid astql niultii auni ci argintic 'in ttci lumea?Dupe calculele acute val6rea auralui i argintului

care se all in t6te pIrtile lumei aril fi de patru-leci demiliarde de fraud.

SI nu se crOzI c/ terile care intrebuintzI mai multImonetti smith cele mai avute ; din contrl acele avuteail mai putinl monetI in circulatiune. Aa, de esemplu ,Anglia intrebuillyzI mai putina monetI de cith Fran-tia i Frantia mai putina ca Spania. Nu mai terile incare creditulh nu este desvoltath intrebuintzI monetamultl in proportiune cu afacerile lorh.

Pentrs ce se intrcbttiniqd 1 rnonetd de anima ?Pentru a se inlesni cumpe'rItorile i 116nprile cele

midi. Aurulh i argintulh nu se pail impIrti in bucItiaa de mici in c/th se aibl val6re de unu, sail de chid,sal de .ece bani ; i pentru ca pe fiie-care i 6menii ail

www.dacoromanica.ro

41

nevoie de obiecte care se pretuiesc/ in bani, s'a adoptatilin tote terile moneta de aroma. Acsta mond/ este numai unil semnit caci nu coprinde in sine atata arama cht/umbla; ma de esemplu , o moneta de cinci bani nu facecinci bani ci mai patina.

Moneta de aurt i de argintii, din contra, coprinde insine attil aura sal argintu cat/ umbla. Causa pentrucare moneta de arama s'a Mut/ mai mica este mareagreutate a metalului in raport/ cu prepulti Wt.

Moneta de arama ne represintndil o valOre intrbsecaegall cu aceia pentru care este data, urmOza crt guver-nul/ nu trebue sa bat/ prea multa de adsta moneta, cinumai catatimea necesaria pentru afacerile mid.

In platile cele mail guvernulti marginesce plata in mo-neta de aramrt ; ma de esemplu in Frantia un/ negutia-tor/ nu este indatoratti sa priimesca moneta de amniamai multi' ca pentru cinci franct

Din acele 0.ise urmOza camonetele de arama nu sunttadevrate monete ci nisce seinne representative ale frac-tiunilor de monetai

www.dacoromanica.ro

42

CAPITOLU IV.DI.SPRE CARTIA-UONETA.

Ce infelegi prin Cdrtia-monetd ?Se numesce cartia-moneta, moneta de card/ imps/

de unele guverne , gi care nu se p6te preface in bani su-natori. Guvernele In lipst , Rusia gi Austria in 4i1e1enstre , Vat inchipuitt c pott scae bani de ctrtie cas6 'gs1 p6ta int6mpina trebuintele fart sit garanteze seriostplata in moneta de argintti sat de aurt a acelort bani dedale. Fie-care intelege c nimeni nu p6te vinde marftpentru o bucaticit de cartie care nu are vabirea mist, pedtinsa. Acsta a facutt ca pe data ce s'ad pug in circu-latiune asemenea ctrtie-moneta '1 a scatintil pretulti cuattat mai multt cu ctli guvernult a most mai multt.

in timpult revolutionel francese de la 1789 , se sco-sese data cartie-moneta , care se numea asignaft , cl a-junsese ca unti bilett de 3000 de fraud sa nu mai pre-tuiasca nici trel franci. In timpii nostri fiorinii de ctrtiedin Austria ail ajunst une-ori s se* la jum6tate pre-tilt care era scrist pe dengil , adica ca in loct de treisfanyhi sit nu mai merga de catii unt sfanyht i jumttate.

Aa dard nu este bine ea Guvernulti sa' satd asemeneanwnetd de ccirtie?

Negregitt ca nu, cad acdsta este curatt o ingeltorie,gi guvernult care trebue sa aibl mai multa ingrijire deinteresele natiunei , flu trebue clii singuril st viie sa lo-vsca in acele interese. In adev6ril candil scii ca nu potiplati cu bani sunatori o cartie pe care o daI dar t. nu va

ca inalh lumea cu precugetare.sa ic

www.dacoromanica.ro

43

Cu tOte acestea trebue sg aducemg aminte cl ori-ceoat faee mit guvernt pentru ca sg impue tu forca cgrtia-monetg , totui comerciulii ajunge de a o respinge cu to-tulg , sag de a '1 da adevrata sa val6re ; fug ping atuncinu este mai putin adeferati di se sdruncing intereseleeconomice ale fdrei, se aduce perturbatiune in afaceri.

In ee anume earluri unit' guverna pte scOte asemenea mo-nde?

Nurnai atunci candii p6te garanta prin venituri sagproprietgti sigure el le va pltiti , adicg ea le va sate a-farg din circuIatiune cndil se va inlesni.

In totd caclulg WI este multg mai bine ca guvernulgO. 'i cumpgnscl veniturile i chieltuelile astii-felg caqg nu ajungg la asemenea mijlOce de a avea monetg.

www.dacoromanica.ro

44-

CAPITOLU V.

DESPRE CREDIT t,

Amti ve'clutg cg moneta nu are altli scopt de Mil dea inlesni fenprile i cumpdatorile. Unti altti mijloctiputernicli pentru a inlesni afacerile comerciale este Ore-ditielii. SI ne ocupgmt de dnsulti.

Ce este Creditati?Vorba creditii vine de la latinesculd creditum, care

insemazg incredere. Astg-felil canal qicenA et o per-s6ng, are creditd in piatg, intelegemli cg sebucuril de In-crederea comerciantilord, adicd cg p6te priimi mgrfurisail bull cu promisiunea de a '1 plgti dupe unit terming6re-care.

Este folositorti creditulii?F6rte folositorti pentru eg o persong care are creditti

p6te lua cu imprumutti ung capitalg pe care 'Id specul-zg cItti-va timpt, se folosesce de densuld , i Id inapo-iazg oprindg folOsele pe sOma sa. Aa, de esempth, A, pre-supunemg di Pauld nu are stare , daril cu putinulti ceposed6z1 se bucurg de creditd. Se duce de ia in Impru-mutil clod-Pei mil de lei ; ia cu arendu o moiig, idacglucrOzg cu activitate se pomenesce cg a cgtigatil 4ecemil de lei. Din acetiia plgtete interesulti aceluia care'1 a datg banI i restuld AmIne pe sOma sa. Iatil darilcl und omg care nu avea nimicti inteund ang a cftti-gatg bani numai eu increderea de care s'a bucuratil. Astil-

www.dacoromanica.ro

45

feliti se intemplit i cu mIrfurile : Petre are credith la untinegutigtorq mare . acesta incredintAg marfa cu con-ditiunea de a '1 o plati dupe unti timpti dat1. Petre des-chide prIvalie , se silesce de desface marfa cu pretiti , ise pomenesce c unde a adusq marra de una miie lei , aprin0 pe dnsa una miie i cinsi sute lel. Platesce ne-gutiatorului care '1 a dath marfa 1 prisosulu remane infolosulti se't.

creditulfi este folositorii in intru uneti este orefolositorfi fi n afard

NegreitU c da, i keg pentru ce : Astacli terile dinlumea tOt trliesct uncle cu altele ; noi vindemu produc-tele 'Astro in Austria , Frantia , Italia , i acele rl netrimite alte producte pe care nu le avemt not AvendAdarti relatiuni de negotiti cu aceste OA vine timpulii canoi , spre esemplu, sa averaU nevoie sa luamii marfa dinFrantia, insa nu avemti indestui banl s o plItimt; a-vnd5 credith negutiatoril francesine daA marfa; 1 astt-felti ne folosimil. Cu oath o trg are creditA mai mare cuatatti p6te face treburi marl, i vai de acele t6ri care'iperdq creditulti. Intocmai ca 1 individulil care nu maiare credita o tera nu mai gasesce ca sa ia de nicaieri ;in tote partile este refusa0. Pentru aceia este o datoriasanta pentru toti cetatenii i pentru guvernU ca sa sesilesca a avea catti se 'Ate de mare creditu in prilestrine.

Intre folcisele creditalui se pOte socoti f t acela de a inmulti capitalurile?

Nu ; creditula nu inmultesce nici-unti capitalti ; cliiface ca unti capitalt care AA pe loot . nu aduce nici-unu

Dacei ieee

www.dacoromanica.ro

46

folost sl devie productivt. Astt-felit dad ia cine-va cuimprumutare una miie lei nu vl s icg el a inmultittacea miie de lei , ci a intrebuintatt-o, a fa'cutii-o sli deaunt folost in loct de a sta in lag; Insli cu acsta nu s'aInmultitu capitaluld. Dad unt Meant mare O. mar&pe creditt unui Want de satd , adsta nu va sa qicl cIs'a Inmultit5 capitalult Meanie ci cg marfa care sta inrafturi a trecutt ca sl se vn05.

Suntii mai multe feluei de ereditii?Da ; pentru cli creditult fiindt unt imprumutt , i im-

prumuturile fiindt de mai multe feliuri, urmza ca icreditult sli fie 1 elt de mai multe feliurL Astt-felit seputt deosebi categoriile de creditt urm5t6re :

10 Imprumuturile care se fact numai pe unt simpluinscrist , precumt este polita , sat biletult la ordine.

2 Imprumuturile care se fact dupe deposite de mar-furl* care garant6z5, c5, imprumutatult va plati a timpt.

30 Acelea care se fact dupe deposite de titluri precumsuntil obligatiunile , cup6nele , actiunele.

4 Acelea care se fact pe ipotecarea unei averi ne-mic5t6re. Asemenea creditt se chiamI creditii fondiara.

50 Imprumuturile care se fact deosebitelort staturii pe care le garantezI cu venituri, cu proprietAti . c. 1.aceste imprumuturi constituescti creditulii

Se mai deosibesce asemenea creditulii agricolti, cndtimprumuturile se fact pentru lucr5ri agricole; creditultiindustrialii &Hit se fact pentru veri-care industrie ,creditic comercialti canal se fact pentru afaceri comer-ciale.

,

i

publiet.

www.dacoromanica.ro

47

CAPITOLU VI.

DESPRE INSTRUMENTELE DR CILEDITi".

Ce intelegi prin instrumentele de o editi ?Instrumentele de creditt snnt deosebitele titluri, in-

scrisuri sat alte mij16ce prin care se face creditult; astil-felt suntt biletult de banct , polita , actiunile i obliga-tiunile , warantele , . c. I.

Ce este biletulii de bona?Este unt bilett datil afart de cltre o band, , pe care

se af1 scrist o sum/ 6re-care i pe care banca trebueo plttOsca, indatt ce se inteiciOzt cine-va cu acelt bilett.

Darii polita ce este?Este unt ordint scrist pentru a plIti unei a treia per-

s6ne , sat Imputernicitului s'et, o sunal de bani inteuntiloct i Inteo qi hottritt. Aa, de esemplu, Petra ia cu Im-prumutt de la Paulti una miie lei; Pault o polittprin care se indatorkt cl dupe trel luni va pItti aceamie de lei. In timpult de trel luni Petru negotiazt 'Ateacea po1it, Mkt o dt altei persone, care se va presintala gin hottritt la Pault ca st priimOsca acea sumt.

Mai t6te pllttile se fact astthji dintr'o tOrit intealtaprin politi ; nn mai suntu comerciantii din Bu-curesci nevoiti ca s trimitt bani la Viena , ci trimitti osimpll po1i dtre o cast din acestt

Ce este o actinne?Este unit titlu care constat i dt dreptt unei pers6ne

s

ora/.

dl

astt-felit

www.dacoromanica.ro

48

la o parte din capitalula unel societati 6re-care. Aa,spre esemphi, se asociaza mai multi 6meni ca sa fondezeo fabrica ; fie-care contribuesce cu o parte din capitalacare se numesce actiune ; de aceia acela care o posedzase numesce actionaril.

Darr& obligatiunea ce este?Este unti fella de actiune , 'MA are o valOre mai sta-

tornica cad ea este o ipoteca pe una capitald 6re-care.

Ce este tvarantulit?Este o recipisa saa dovada prin care se constatza ca

o pers6na are o catatime de marfa depositata in nisce ma-gazii speciale care in Anglia se numesca dockuti. Cu a-csta dovada data de catre administratiunea dockurilortiposesorula p6te negotia marfa sa in piatil , ia bani dad,are trebuinta, sail vinde marfa.

www.dacoromanica.ro

49

CAPITOLU VII.

DUPRE BANd.

Ce este banca PBanca este unt comercit care consisa In a vinde vi

a cumpgra tett feliult de efecte de comercit, precumtpolite, acciunT, obligatiunT s. c. 1. Bancele priimesct Indepositt ban!' sat alte titluri de la cling de aT lort pecare maT pe urml, le ,speculga In deosebite chipurT. Apspre esemplu, dad, are cine-va o poly, i are nevoie debani, se duce de o vinde la unt banchiert, care ma! peurma, priimesce banii de la acela care a subt-scrist polita.Toth banchieri fac4 plI41 in deosebite orale pentru cli-anti1 lorti ; astt-felt dad cine-va are nevoie st, trimitIla Londr1 o suma, de banl, o a unuT banchiert care '1a In schimbt o politt, atm unt banchiert din Londra ;acgstt politl se trimite la Londra uncle acela cgruia'1 este trimisl, '.1 priimesce baniI de la banchiert.

In ate categorif se potil deosebi banceie?In Ulna private ti! in band' publice. In generalt

num! bancele publice at dreptult de a scae bilete deband. Ele fad tett de oda% gi operatiunT ca banceleprivate.

Bancele se mai Inpartt dupe natura operatiunilortloll In baud de depositit tii in band de scontii satband de circulatiune.

Ce sunta bancile de depositti ?Suntit acelea care priimesct de la particular! sume

3www.dacoromanica.ro

59

de bani sat efecte de comercid gi le tint In depositil.Dad particularil ad trebuintl ca sa plgtscg cui-va uttsumg 6re-care, trimitd und bilett cgtre band care plg-tesce gi trece in contuld particularilord.

Cele d'Anteit bInci de-depositd s'ad fondatd In me-(Jiuld evil in Italia ; cea d'nteid s'a fundatd in Venetiala mad 1171. Mai pe urmg s'ad fundatd banca dinGenova, banca din Amsterdam, banca din Hamburg gidin Roterdam.

Ce sunri bancele de scontii sail de circulafiune?Snntd acelea care cumpgrg gi vndil etecte de comercid,

preoumti polite, actiuni gi altele gi care scotd gibilete deband. Asemenea bgnci s'ad fundatil mai tgr4id de cgtilcele de depositd.

Ce insemnezd scontulfi?Scontuld este plata ce primesce banchieruld pentru

banii ce 'I dg printr'o politg ; aga, spre esemplu, dadPetru are o politg, gi voesce sa ia bani pe dgnsa inaintede inplinirea termenului, se duce la und banchiert, giacesta 'I platesce polita oprindu'l o sumg 6re-care pentruacestd servicid care face lui Petru; acstg suing se dirt-m1 vontfi.

Cumti se regulezd scontuld?Cana banii suntd scunspi, scontulti este mai mare;

cndd suntit eftini, scontuld este mai mid.

Priimesa banchierii ori ce politd?Nu; el cautft ca acela care a subscrisd polita sg fie ug

pers6ng solvabilg, adicg care sl plat6scg ce datoresce ;

www.dacoromanica.ro

51

i dad nu ail in destull increclere in acea persn1 apoicerti ca garantia ea polita sil fiie subscrisl de alte don6peraine; aceste subt-scrieri se numesct girt.

Ai vorbitd despre biletele de bancd; eine p6te face aseme-?tilt bilete, f i dupe ce reguld?

Dupe cum/ am/ mai pti numai bancele publice atidreptulA de a sate bilete de band. Biletulti de bandeste ea i moneta; poti pRiti cu d'ensult uncle esci datorq;poti cump/ra marl/ de la ori-ce negutirttorti. Dad peunit bilet/ de band se all/ scrisl suma de 1000 lei,acel/ bilett are o valOre de una niiil let

Regula dupe care bIncile publice scot/ asemenea bi-lete este urmItOrea : 0 band eandii se formg are unitcapital/ alit se't proprid, sl presupunemil unilmiliouti delel ; dupe cerdrile fAcute s'a doveditii el cea mai bun/regull este ca bauca A sc6t1 afar/ in circulatiune biletepentru o sum/ de trei ori mai mare de Can capitaluliisn, adicl de trei miliOne de let

Ce cipigd banca scotendg aceste bilete?Cicigl c/ se folosce de acele trel miliOne de lei repro-

sintate prin bilete. Astti-feli/ dad are plAti de filcut6,dad are polite de scontatii, banca patesce cu bilete.Cu chipulil acesta de i banca are in casl numai unit mi-lion/ de la in monet1 sun/We, darti ea in puterea drop-tului i a creditului seti, face negotiti cu trei miliOne.

Aril A dre rll al o banal sei sap bilete mai multe decatti de trci ori capital/44 sal din casd?

Da ; pentru c/ scotbdilprea multe bilete i se slnescecreditulti, i omenii incep/ s/ viil ca al arti, d biletele

www.dacoromanica.ro

52

sl li se plltdsd in bani : banca ne avndt kg in des-tui in cast nu p6te plIti , i din ac4stt result1 crisemaxi in comercit. Astt-felit at Plcutt uncle bance inEuropa, de esemplu banca Austriei; i de aceia biletelelort iii at perdutt creditult, i. guvernele at fostt nevoiteA ordoneze cursult lorti fortatt.

Bancele private pentru ce nu seotii bilete de batted?Pentru d ele nu inft9i6z6 indestull garantit publi-

cului; in adeford,se p6te int6mpla ca o band privatt sitsc6t6. bilete frl ca sI fiie in urma, in stare ca d le pll-t6sca ; lii dintr' acsta resultt perderi insemnate pentrucomercit.

Care stusta cele mai insetunate band din Europa ?Suntil Banca Frantiei i Banca Angliei. Am'endoug

aceste band suntt tott de odata banal de depositt tliband de circulatiune.

Banca Frantiei are mit capitalt mai mare de 182miliOne de lei noul, i p6te sc6te bilete entru o sumg.intreitg.

Anta banca Angliei cat i. a Frantiei fact tottifeliuld de operatiuni : scontead polite, imprumut cugarantia de actiuni, de obligating ; imprumuta i statultdada are nevoie.

Banca A.ngliei este insrcinata, cu incasarea venituri-lora statului iii plttesce pe top creditorii care at a luabani dela statti.

Mart de aceste band marl , mai suntt in Frantiabanca numita Creditula fondiart i , pe linga care s'alipitt mai pe urma Creditula agricola. Aceste dou6banal imprumuta pe proprietaril i pe agricultoril care at

www.dacoromanica.ro

53

nevoie de bani pentru ca d '0 inbuntltscii mo0i1e.Ele nu potA scdte bilete de band.

In Anglia sunt6 Bancile din Scotia, unele din acelemai bune din Europa, at6tti pentru pentru soliditateaend 0 pentru escelenta loll organisatiune.. BAncile din Germania suntii iarf din acele me bine

organisate.

www.dacoromanica.ro

54

CAPITOLU VIII.

DEEPER CkILE DE COMUNICATIUNE.

Unula din acele mai puternice mijloce ale distribu-tiuni Inteo Vra; acela care Inlesnesce schim-burile nu numai intre locuitorii dintr'o tea ci 1 cu t6-rile cele mai departate, fiinda fara Cailede comunieqiune , s iicemti i asupra lora cate-vacuvinte,

Ce infelegi prin edile de comunicatiune?Intelegema t6te mijlOcele Intrebuintate de catre gmeni

pentru ca s. transporteze productele de la ring limb laaltula.

Suntit folositre citile de eomunicatiune?Suntil atelit de folosit6re c staturile acelea care ail

mai multe i mai bune sunta 1 acelea care aa agricul-tura, industria i comerciula mai inflorite ; i din contraacelea care n'at asemenea cai sunta cele mai inapoiate.Daca omult produce scopula sea este de a se desface deproductele sale ; pentru ce ore s'ara trudi canda aceleproducte nu '1 aril aduce nici una folosa ? Ins/ ca sapOta desface productele sale , are nevoie mai inainte det6te de mij16ce de transporta. Ce ara face agricultorilromani cu grnele ce produca dad nu arti putea sale es-pedieze in porturi i de acolo cu corabiile In alte tgri ?

Terile cele mai inapoiate ag ajunsg la ilea mare gradllde infiorire pe data ce ag pututa sa aiba drumuri bune'cad avnda drumurl tOte productele lor aapututa fi yen-

avut iiloril,

www.dacoromanica.ro

55

dute , gi aste-felia cu incetule imbungtiitite agri-cultura gi industria.

Cumii se impartil edile de communicayuree?Se imparte in ceti naturale gi In ctei artificiale. Tote

caile de apg , precume riurile , lacurile 'raffle sunte ctinaturale pentru c omula nu 'gsi trude ca sg lefacg; ventulg gi firule apei trage vasele.

Cgile de uscate suntii t6te artificiale pentru cg sunteAcute de omit Nu puteme lug numi cale une drumefiresce, o campiie peste care treca carale ; ci numai a-cele cal care suite %cute de dare ome precume Bunngoselele.

Cate feliuri de car de comunicaYune suntii ?Suntil mai ftut6iii dile de apa care cuprinde riurile ,

canalurile, lacurile i mrile. Transporturile pe apgsuntii cunoscute de c/nda lumea, pentru el ele sunte celemai simple gi mai putine costisit6re. Ping in vcule nostrutransporturile pe apg se fade cu corabii cu pftnze im-pinse de forta ventului. De la ngstocirea puterei aburu-10' s'at infiintate corabii cuabure care merge multe maiiute gi mai regulate. Astaill ate marile din lume suntgstrab/tute de asemenea vase ; ele aduceEuropel produc-tele Americei, Australia, Asia gi Africa; tote ele im-port/ productele Europa in acele coutinente.

Dupe cane de apg vine cgile de uscata, adicl goseleledrumurile de fere. ose1ele ince sunte cunoscute din

vechime ; frig in 4ilele nastre ae luate o desvoltare fOrtemare. Drumurile de fere sunte cea din urmg perfectiunea mijlocelora de transporte. Ele sunt o inventiune avecului nostru, i una p6te din acelea care ae contribuitti

i-ail

i

dt niel-a

www.dacoromanica.ro

56

mai naultti la desvoltarea civilisatiunii. De cam% cu in-ventiunea drumurilord de fern distantele Intre staturT addispdrutd ; i astdp p6te omuld ajunge nnfltd mal cu-rendii de la Bucuresci la Paris sat la Londra de Mil dela Bucuresci la Dorohoiti.

Drunmrile de fern ad contribuitti f6rte multd la in-frittirea 6menilord din deosebite Off, la desvoltarea co-merciuluT internationalt. Pentru aceia asta0 chiard sta-turile cele mai Inapoiate se silesed ca sl construiascd

,mdrumurT de ferd.

www.dacoromanica.ro

57

CAPITOLU IX.

TEORTA SCHIMBULIfi.

La inceputull pgrtii a doua amtidefinitl schimbult ;amti ar6tatl el printilnsulA se face distributiunea icir-culatiunea avutiilorl. Acuml cl amti tractatl despre taemij16cele de schimbA , sl resumaml teoria acestui in-semnatii principifi de economil politic/.

....-........"..W......-

Ce este schimbulti?Dupe cumil aml mai filisl la inceputull plrtii a doua,

schimbulA este lucrarea aceia prin care will omit (11 al-tuia unt obiectii priimindri inapoi mil anti obiectl deaceia0 val6re. Aceia ce se petrece intre doui 6meni , sepetrece intre top: locuitoril unei comune , unui statil , iintre locuitorii din deosebitele staturi i continente.

Dacl omuld ail putea sl fabriceze singura ate obiec-tele de care are trebuintl ; dad o tOrl ard produce taeproductele de care al nevoie locuitorii sei, atunci nu antimai fi trebuintl de schimbfi. Dail dupe cumii amti maiaretatil , omull nu p6te produce prin sine'i toth de ceare trebuintl ; i de aci necesitatea de a alerga la veci-null sal , sal la Omni din alte tgri ca sl pal dolAndiaceia ce nu 'Ate elu produce.

Aral veclutii cl ca sl pal dobbdi obiectele de careare nevoie, 6menil intrebuint6z1 o marfa priimit/ de cI-tre top care se numesce moneta; insl candil cercet/milmai de aprOpe vedemil cl in cele din urml, productele secumprtt cu producte. In adevrt omull plltesce obiec-

www.dacoromanica.ro

58--

tele pe care doresce sa, le MU, cu moneta; insa ca s do-band6scl moneta a trebuitii sa dea altii cul-va obiectefabricate de dnsultii; qa, spre esemplu , Petre vindecame gi Pauli pane ; dad Paula are novoie de came seduce la Petre , da monet i ia came ; insI cum-a a do-banditti Paulti acea moneta? Negregitq ca v'enynd.iield pane la altiI. Aga daril in cele din urnal Paula cum-Oratil came de la Petru cu panea pe care a vndutit-oaltora. Fie dara bine intelesil en moneta nu este de catiio marfil mijlocitre; ca prin urmare adeve'rata avutiienu este moneta ci obiectele ce ne putemfi inlesni cu dnsa

Ce sunti4 tirgurile?Tirgurile in limba economien insemneza vnqarea sati

desfacerea productelorii gi locurile undo se desfacri pro-ductele.

Suntic folositre tirgurile ?Siintaatetil de folositOre cit farlansele n'ar fi

nu s'arii desvolta agricultura, iudustria i comerciulfi.In adevgril de la midi pmnit la mare toy produatoril lu-crOza ca sa p6ta vinde , ca sa se 00 desface de produc-tele lor. Pentru ce 6re domnesce data activitate in-dustrialit in Anglia ? Pentru ca Anglia are tirguri pestetotii glob ulti; pentru ca marfurile sale se vndil mi numalin Europa ci in mai mare catatime in America, Austra-lia , Africa gi Asia.

Aa daril o Ord trebue sci se sildscii sit aibei tirgurt?Negregitt , cad nu mai inaintza. Dadi la

noi agricultura a luatil 6re-care desvoltare causa este pen-tru ca amti gasitu tirgurI in Frantia, Anglia, Turcia

i

schimbil.

altil-feliti

i

'1

www.dacoromanica.ro

59

Austria, unde ne putemt desface de t6te productele n6stre.Pentru aceia off-ce guvernt trebue s se silsca a sporinumhrulh tirgurilorh unde se poth desface producteleOrli; i acOsta o p6te face facndh cunoscutti prin tOtemijlOcele aceia ce producemli ; incuragiandh productiu-nea nationall , i asigurandh esecutarea contractelorh.

Ctind4 suntit tirgurile mai favorabile ?Atunci dna domnesce pacea in lume; pentru c o-

multi fiindii liniscith, asiguratii ch se va bucura de muncasa, lucrOza cu VW, activitatea putinci6sa. Resbelulii esteinamiculti tirgurilorh i prin urmare alh desvoltaril na-tiunilorh ; pentru aceia va fi o adefOrata fericire pentruomenire chudii acestaflagelt va disprea din lume ; cndiiOmenii inspirati numal de simtimente fratesci vorti puteael, se dea cu tom ardOrea la munch,.

Mai suntii i alte imprcjurciri care micforged desfacereaproductaorii?

T6te intemperiile atmosferice sunth vatamat6re ; cacidad, spre esemplu bate pOtra griulh, de i p6te ca alteproducte n'ail suferith , fug produclitorii de griti in lipsade mijlOce nu voril mai* putea s cheltuiasca atfith cftttichieltuiat , i astii-feliti va suferi tirgulti, aclica toti a-ceia care vinddil produchtorilorii de grit.

Ce urmed din acele 4ise mai Susi?Urinza ca toy produchtorii aterna unit dealtil; ea sa-

tele se intereseza de prosperitatea ormelorti , 1 oraele dea satelord ; a unh populti este interesath ca alth populil

prospereze; ca aceia ce vatema pe 0 natiune este vit-

f

s

www.dacoromanica.ro

60-

amttort i celord-alte ; c. In fine armonia este legea su-preml care trebue s domasct Intro tog locuitorii glo-bului. tirmd Ind el aceia care din nesciintt saa dincapritia turburA adstt armonie !Titre populi , sunta

ai omenirii.

Nunicti terguritorii este viittinuitorfi resbeltart ?In generalii resbelula este ruinarea prosperitttii so-

ciale ; ela nu numai el impedid desfacerea producte-lora dara tott de odatt popresce sail paraliseza activitateaeconomid; ela abs6rbe o multime de capitaluri carels'araputea tntrebuinta cu &losti in agriculturt, comercia sailindustria ; privd societatea de atnea brate care araface d inflorscl productiunea. Pentru aceia epocele depace sunta cele mai priince6se desvolttrii natiuniort ipentru aceia 6menii trebue st ting a face st Incetezeverdrile de stage atela de barbare i ruintt6re.

ina-midi

www.dacoromanica.ro

61

CAPITOLU X.IMPORTATIIINILE I ESPORTATIIINILE

Ce insemnth Importatiunea e, Esportatiunea?Importatiunea in sensult comercialt, insemn6za cata-

timea marfurilord aduse din terile straine in tra n6stra ;Esportatiunea catatimea mrfurilord nostre vhdute

Mara din -Ora. In lucrarile de statistica se Oice adeseaComerciu de importatiunei Comerciu de esportapune.

Cuma se pte cuasce Importafiunea eEsportatunea unei,teat ?

Prin inscrierie ce se fact la vami. La hotarele terei seafla a nume locuri cu functiunari care constituescii vama.Acegti functinnari inscrid tote marfurile importateesportate.

Ce se numesce balancia comercimlui ?Balan9ia comerciului este diferinta intre suma irn-

portatiunilord i aceia a esportatiunilord. Alta data, gichiart asta-cli in unele teri se crede ca pentru ca o Ora,

p6th inainta urm6z1 ca suma esportatiuniord sa fiiein totd-de una mai mare de oath a importatiunilort.Din acsta credinta 'a resultatt sistemulisadica comercialt. Dupe acsta sistemd comerciuld cuterile straine, sad comerciult de esportatiune, este celtmai inavutitort isvord de productiune pentru c aducemoneta in intru, gi dupe partisanii acestui sistemt mo-neta este principala avutie a unei teri. Acumti insa &AdOmenii intelegli mai bine in ce sth avutia unei tell; candiiscid ca moneta este o meg care se intrebuintth numaipentru a inlesni schimburile , acumt balan9ia comerciu-lui nu mai are partisani multi.

sg

NNN...W

gi

meremdthi,

www.dacoromanica.ro

62

CAPITOLU XI.

DESPRE LIBERTATEA SCHIMBULDI.

Ce este libertatea schimbulai?Este dreptulti ce a deosebite teri din lume, sati deose-

bitele provincii, de a schimba feliurite marfuri fntre db-sele fr ca s aiba a plati la fruntarii veri-unt dreptilde vama. Cu t6te acestea se pltesee numai unti drepttifiscalt fr ca cu acsta s se acluca fmpedicare comer-ciului.

Libertat ea schirnbului este unit prineipiti clreptii?Negregitti ; din momentuld candti omulti este prop-

rietara pe munca sa i prin urmare pe productele sale,urmeza neaparatti cl are dreptulA de a le vinde fdra caguvernulg s puie la fruntaril o vam aga de mare fncatti s nu p6t1 desface nimeni productele sale cu veri-unti folosil. spre esemplu, dad oragele, subticuvntA ca fad venituri, vorU filth* taxe mari labarierele lortt, negregitil el schimbult numai est liberti.In destulti c cetltenii platescti impositele ; celti pupal

nu fiie impedicati de a 'gi vinde productele.

Ce este libertatea cornerciului esteriorii?Este libertatea comerciului de la o natiune la alta.

Ce 6re nu este comereitail Ziberii intre deosebitele leri?Nu ; cele mai multe staturi din Europa candil duce

cine-va marfa intr'nsele iat la fruntarii o vama f6rtemare ; allele Inca poprescA multe producte de a fntrasubA cuvinta ca s fncurageze productiunea nationall.

Astd-felid,sd 'gI

www.dacoromanica.ro

63-

Acestg sisteing este f6rte vgtenigtorg comerciului, cadface ca pretiurie productelorg sg fie adesea mai urcate dechtii trebue sg fiie ; i acst urcare de pretiuri este vg-tgma6re consumgtorilorg,

Ce regulci trebue sci se urmeze in privinta comerciului es-teriorit?

Comerqiul esteriorg trebue sa file liberg, adicg camarfurile strgine sg p6th intra in orl-care tra , fgra casg fill supuse la drepturi de vame aa de marl in catgIntroducerea lorg sg fiie cu neputintg. Insa fiindil-casuntg chieltueli de administratiune, este dreptii ca sgse puie o tacsa fiscalg moderat.

Astfi-jeliii darii nu trebue ca industria f i agricultura na-tionald se fiie protejate?

Industria i agricultura unei teri nu se protegoza po-prindu-se mgrfurile straine de a intra in tgr , ci prinlegi bune , prin constructil de cgi de comunicatiune, gininstitutiuni de creditg, prin siguranta generalg. Cu sco-pulti de a protege pe c'ati-va industriali indatoramti preacei-l-alti 6meni sg platesca multd mai scumpg produc-tele de care ail nevoie aceia ce este Mite nedreptil. Nu-mai in mph"' cdndil .guvernult ggsesce de cuviintg ca oramura a industriel sa fiie incuragiatg ca sa se p6ta des-volta , numai atunci sg potg pune drepturi de intraremarl productelort din alte teri , ping ce acea ramura deindustrie ajunge sg, p6tg concura cu fabricile strgine.

www.dacoromanica.ro

64

CAPITOLU XII.

IMPARTIREA. AVUTIIEI INTRE AGENTII PRODUCTIII14I1

Ca sa terminamt aceia ce avemt de clist asupraavutiilort, ne ramtne a artta cumt se imparte

avutiia intro posesorii instrumentelort de productiune.

Care suntii instrumentele productiunii?Dupe cumt amti vequtt in partea anteit a acestel

carp suntil trel instrumente generale de productiune,a nume :

Pitmentulti i alti agenti naturaliCapitalulg (Constructil, scule, producte s. c. 1.)Munca sat facultatile tmenilora care contribuesct

la productiune.Fiie-care din aceste instrumente contribuindt la pro-

ductiune are dreptt sa ia o parte dada se face distri-butiunea.

Cuing se uumesce partca cuvenitii fiic-ceiruia din acestetres instrumento de productiune?

Partea cuvenita Pittnentulul sat venitult pilmentuldse numesce Arendlt;

Pentru cuvenita Capitalului se numesce Interest(dobbda) sal Chirie.

Partea cuvenita Munci se numesceCite 0 trel aceste parti compunt aceia ce se numece

chieltuilele sat Costuli1 de produccune.

Gine imparte veniturile care se manic fiie-ceiriia din aceletrei instrumente de produciiunc?

im-pArtirfl

Salara

www.dacoromanica.ro

65

Venitruile sati partea cuvenitti se imparth de cAtre in-treprinTetorit; el plgtesce salaridelucratorilora, inpie-

invetatiloril, care al contribuitil eu muncala productiune ;

Plittesce Interesulti sati Chiria Capitalistilorg, care'1 ail inlesnitd capitalurile de care a avutil trebuintit ;

In fine plItesce Arencla Proprietarilorsd piimentuluisail a apei, or ati agenti.

Ce este productulii brutit i productulil curatii?Productult brutfi este val6rea tutulorti productelorii

ce se producti intr'unt m