Clasicism Final Total

8/16/2019 Clasicism Final Total

1/146

CLASICISMUL


2/146

Ce este clasicismul?Clasicismul este un curent literar-artistic, apărut în Fran ațîn timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea, ale cărui

principii au orientat crea ia artistică europeană întrețsecolele XVII i XVIII.ș

Termenulclasicism vine de la latinesculclasicus, ceea ce

înseamnă – de prim rang, în care te po i încrede, demn dețurmat.


3/146

CaracteristiciImitarea naturii în aspectele esen iale ale omului i vie ii,ț ș țdupă modelul antic;

Finalitatea operei clasice este deopotrivăestetică i eticăș!u"linia#ă necesitatea de a reali#a o armonie internă aoperei, o"liga ia de a nu amesteca genurile i de aț șrespectaprincipiul verosimilită iiț

Ra iuneaț , ca element de$initoriu al omuluiCompozi ia echilibratăț


4/146

In$luentele clasicismuluiFiind în contrast cu "arocul, arta "a#ată peechilibru ișrigoare %arta clasică& de$ine teș pictura, literatura iș mu#ica

din secolele XVII-XVIII

https://ro.wikipedia.org/wiki/Picturahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Literatur%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzicahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Muzicahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Literatur%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Pictura


5/146

Clasicismul în pictură'epre#entan ii(ț

)icolas *oussinC+arles Le run

Caravaggio'em"randt

eorges de la Tour Valentin de oulogne

artolomeo an$redi


6/146

)icolas *oussin

/012-/330


7/146

Nicolas Poussina $ost un pictor $rance# din perioadaclasicismului "aroc.

4perele lui sunt caracteri#ate prin claritate, logică iș

ordine.

*rintre operele sale importante se numără( -Cele apte sacramenteș

-Cele patru anotimpuri -5t in 6rcadia ego %*ăstorii din 6rcadia&


8/146

Cele apte sacramenteș


9/146

Cele patru anotimpuri


10/146

*ăstorii din 6rcadia


11/146

C+arles Le run

/3/1-/317


12/146

C+arles Le run a $ost un pictor i decorator $rance#, prim pictor alșregelui Ludovic al XIV-lea.

8e asemenea, el a $ost directorul 6cademiei regale de pictură ișsculptură.

*icturi repre#entative(-Cruci$i9 o$ 6ngels

-8aug+ters o$ :et+ro -8eat+ o$ eleager -Le sacri$ice de *ol;9enesa


13/146

Cruci$i9 o$ 6ngels


14/146

8aug+ters o$ :et+ro


15/146

8eat+ o$ eleager


16/146

Le sacri$ice de *ol;9enesa


17/146

C+arles Le run a decorat sala oglin#ilor de

la Versailles


18/146

Caravaggio

/0


19/146

Caravaggio a $ost un pictor italian considerat

precursor al stilului "aroc, indiscuta"il unul dintrecei mai mari novatori din istoria picturii.

5l respinge ierar+ia genurilor i canonul $rumuse iiș țîn pictură, conceput deumani tiiș care au ideali#atcorpul omenesc.

*entru su"linierearealismului "rutal al ta"lourilorsale, artistul $olose te un dramatic contrast deșclaro"scur.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Barochttps://ro.wikipedia.org/wiki/Pictur%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Umanismhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Umanismhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Realismhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Realismhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Umanismhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Pictur%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Baroc


20/146

!cenele "i"lice le în$ă i ea#ă ca imagini de via ăț ș țcotidiană, d=nd ast$el ta"lourilor religioase odimensiune umană deose"ită.Cele mai importante picturi(

- Bacchus - Iudita tăind capul lui Holofern

- Cina din 5mmaus - Punerea în mormânt

https://ro.wikipedia.org/wiki/Bibliahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Biblia


21/146

Bacchus


22/146

Iudita tăind capul lui Holofern


23/146

Cina din 5mmaus


24/146

Punerea în mormânt


25/146

'em"randt

/373-/331


26/146

Rembrandt Harmenszoon van Rijna $ost un pictor ișgravor olande# din secolul al XVII-lea, considerat unul dincei mai mari pictori din istoria artei, cele"ru i pentrușdesenele i gravurile sale.ș

6 trăit în epoca ce s-a numit >v=rsta de aur olande#ă>, timp încare cultura, tiin a, comer ul i in$luen a politicăș ț ț ș ța 4landei au atins apogeul.

'em"randt este autorul a 377 picturi, 77 gravuri i pesteș@777 desene.


27/146

*rintre operele lui mai importante se numără( - Lec ia de anatomieț - Ospă ul lui Baltazar ț - Rondul de noapte - Bat ebaș


28/146

Lec ia de anatomieț


29/146

Ospă ul lui Baltazar ț


30/146

Rondul de noapte


31/146

Bat ebaș


32/146

'em"randtAutoportrete'em"randt a pictat $oarte multe autoportrete( în total sunt peste 07 de ta"louri i încă mai multe desene i gravuri.ș ș*e primul dintre acestea l-a pictat în /3@0, c=nd nuîmplinise încă două#eci de ani, i continuă această tradi ieș țîn tot cursul vie ii, p=nă la moarte.ț


33/146

eorges de La Tour

/01 -/30@


34/146

Georges de a !our a "ost un pictor "rancez

care i-a petrecut cea mai mare parte a vie ii înș ț8ucatul Lorraine, care a devenit parte a Fran ei cuțun an înainte de moartea sa.

6 pictat scene religioase, în special, scene înlumina lum=nărilor, iar după secole de o"scuritate postumă, artistul a devenit unul dintre cei mai

renumi i pictori $rance#i ai secolului al XVII-leaț .


35/146

4pere repre#entative( -T+e *enitent agdalen -!t. !e"astian Tended "; !t. Irene

- !t. :osep+, t+e Carpenter - loAer Ait+ a *ipe


36/146

T+e *enitent agdalen


37/146

!t. !e"astian Tended "; !t. Irene


38/146

!t. :osep+, t+e Carpenter


39/146

loAer Ait+ a *ipe


40/146

Valentin de oulogne

6 $ost un pictor $rance# i poate $i cunoscutși su" numele de Le Valentin.ș

*rintre picturile lui mai importante senumără(

- Soldiers Pla in! "ards and #ice - Fortune-teller $ith Soldiers - St% &ohn and &esus at the Last


41/146

Soldiers Pla in! "ards and #ice


42/146

Fortune-teller $ith Soldiers


43/146

St% &ohn and &esus at the Last Supper


44/146

artolomeo an$redi/0B@ –/3@@

6 $ost un pictor italian, mem"ru lider alcaravaggismului.

*icturi( - 'ars "hastisin! "upid

-Tavern !cene Ait+ a Lute *la;er -"ain (ills )bel -)pollo and 'ars as

-"aesar*s +ribute


45/146

Mars Chastising Cupid


46/146

Tavern !cene Ait+ a Lute *la;er


47/146

"ain (ills )bel


48/146

)pollo and 'ars as


49/146

"aesar*s +ribute


50/146

Clasicismul în literatură ruparea ideilor clasiciste i trans$ormarea lorîntr-o unitate de norme estetice constituie operascriitorilor $rance#i din sec. al XVII-lea


51/146

*rincipalii repre#entan iț*ierre Corneille:ean 'acine

)icolas oileau:ean- aptiste *oDuelin % oliere&:ean de La Fontaine:ean de La ru;Ere


52/146

*ierre Corneille

/373 - /3B2


53/146

5ste supranumit fondatorul tra!ediei fanceze

Corneille a$irmă că(+ra!edia cere pentru subiectul ei o ac,iune mărea,ă e.traordinară serioasă i că Iz/orul trebuie căutat în istorie saule!endă

4pere( "idul Horatiu Oedip 'edeea 'oartealui Pompei etc%


54/146

Cidul %C=ntecul Cidului&• Tragicomedia >Cidul> a $ostscrisă în /3 3.

•

!-a inspirat din piesa luiuil+em de Castro+inere ea "iduluiț .

• n centrul operei se a$lăXimena si don 'odrigo careduc lupta dintre pasiune ișvoin ă, datorie i onoareț ș


55/146

:ean 'acine

/3 1 - /311


56/146

!e a$irmă, alături de *ierre Corneille, cadramaturg $ormat în spiritul riguros alclasicismului

'eali#=nd idealul tragediei clasice, teatrul racinianare trasături simple, clare, cu aventuri născute dinaceea i pasiune a personaGelor.ș


57/146

4pere( )ndromaca Britannicus B0r0nice Ba1azet 2edra

*rin operele lui Corneille i 'acine,ștragedia s-a impus ca gen maGor alclasicismului modern.


58/146

)icolas oileau

/3 3 - /


59/146

5ste considerat cel mai mare teoretician al literaturii

$rance#e

n opera sa, )icolas oileau a insistat asupra di$eren elorțgenurilor în poe#ie, în maniera teoreticienilor antici,

insist=nd totodată asupra separării nete a tot ceea ce estetragic de realismul vie ii cotidieneț

4pere( Satire 3pistole )rta poetică etc%

https://ro.wikipedia.org/wiki/Gen_literarhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Poeziehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Poeziehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Gen_literar


60/146

6rta poetică5ste compusă din patru c=nturișievidenția#ă(

4% Primatul ra iunii în opera artisticăț ,

@. 3.primarea ade/ărului din realitate,5% Ordineași ri!oarea ,6% 3fortul spre !eneralitate i esen ialitateș ț ,7% Sensul moral al artei3. Spiritul critic concretizat în re!ulile

artistice%


61/146

C#N!$ I% I deile-s la unii atât de-ntunecate

Că par de-o pilă deasă mereu îngreunate; Lumina ra iunii nu-i poate lămuri,ț Nainte de a scrie, înva ă-te-a gândi ț

De-i limpede ideea sau nu-i destul de clară, A a va fi i versul ce-n urmă va s-apară, ș ș

Când prin i un lucru !ine, e"primă-l deslu it, șCuvântul să-l îm!race, răsare negre it# ș

$espectul pentru lim!ă voi pururi să-l ave i ț Chiar dacă-n mari e"cese ar fi ca să căde i,ț

%adarnic îi da i fra ei un ton melodios,ț

Când vor!a nu-i la locu-i, e versul vicios#i mintea nu admite pomposul !ar!arism,Ș Nici versul care-nchide seme ul solecism#ț

Când nu-i stăpân pe lim!ă oricât ar fi de mare &oetu-ntotdeauna e scri! fără valoare


62/146

:ean- aptiste *oDuelin % oliere&

/3@@ - /3<


63/146

4rgani#ator al asociatiei teatrale L*Illustre +h0âtre

n opera sa dramatică în versuri i pro#ă, a a"ordatș

modalită i di$erite ale comediei, în special $ormețamestecate, epui#=nd întreaga gamă a miGloacelorcomicului


64/146

Ideile clasice ale lui oliEre se mani$estă,îndeose"i, prin respectarea principiului imitării

naturii

Comedii(+artuffe )/arul 'izantropul #on &uan 2emeile sa/ante Bolna/ul închipuit


65/146

:ean de La Fontaine

/3@/ - /310


66/146

6 rămas cunoscut în istoria literaturii îndeose"i pentru$a"ulele salescrise dupa modelul lui 5sop

Fa"ula lui La Fontaine este comple9ă nu numai prin "ogăHia tematică,ci i prin caracterul epico-dramatic i mesaGul adînc umanist, lim"a istilul lui atingand per$ecHiunea prin simplitate i densitate.

Fa"ule8 9reierele i furnicaș "orbul i /ulpeaș

Lupul i mielulș :ulpea i barzaș

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fabul%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Fabul%C4%83


67/146

:ean de la ru;Ere

/320 - /313


68/146

*rin intermediul lui :ean de la ru;Ere, în sec. al XVII-lea, alături decomedie i $a"ulă se de#voltă i oliteratură de ma.ime, de portretemorale

La ru;Ere a rămas cunoscut pentru unica sa scriere"aracterele sau 'ora/urile /eacului apărută în anul /3BB. 6ceastă lucrare este o culegerede scurte piese literare, ce ilustrea#ă spiritul secolului al XVII-lea.

4pera "aracterele se impune prin(

viziunea "ilozo"ică asupra moravurilor timpului&surprinderea nuan ată a psihologiilor&ț deosebita concizie stilistică


69/146

Clasicismul rom=nescn 'om=nia, clasicismul s-a mani$estat

încep=nd cu ultimele decenii ale secolului alXVIII-lea p=nă către /B 7


70/146

*=nă atunci se remarcă pu ine elemente dințcultura i literatura greco-latină e9istente înș

scrierile lui iron Costin sau8imitrie Cantemir

n operele(:ia a lumiiț #i/anul sau !âlcea/a în eleptului cu lumeaț Istoria hiero!lifică


71/146

n clasicism incipient se regăse te înș poe#ia lirică a Văcăre tilor i a lui Conac+iș ș

%în primele decenii ale sec. al XIX-lea&


72/146

Ienachi a 'ăcărescuț5ste autorul celei dint=i gramatici rom=ne ti tipărite %/


73/146

;ntr-o !rădină

'ntr-o grădină, Lâng-o tulpină,

%ării o floare, ca o lumină#

(-o tai, se strică) (-o las, mi-e frică

Că vine altul *i mi-o rădică#


74/146

!estament


75/146

Costache Conachi

5ste cel mai important poet al oldovei din primele decenii ale secolului al XIX-lea

4ri#ontul culturii sale este unulclasicav=nd ca model scriitorii $rance#i i culturașgreacă


76/146

4pere(!cenete( "omedie Banului "onstandin "andace-i zâc "abu1an i ca/aler "uco = 9iudecataș ș femeilor *oe#ii("e este nurul= +u numai sub cer e tișuna= )frodita i )morul=ș Pe năsălie


77/146

+u numai sub cer e ti unaș"are ai luat cununa

#e duh de !rai de blânde eț #e nuri i de frumuse e%ș ț La mâna ta stă le!ată

'oartea mea i /ia a toatăș ț Pentru c-a ta stăpânire

"o/ârse te peste fire%ș >u pot zice că-s cu /ia ăț

"ând nu sunt pe-a tale bra ăț >ici simt nici /ăd tot plâns îmi /ine%

"ând nu e ti tu lân!ă mine%ș

+u numai su! cer e ti una ș


78/146

iganiada ( I) *) +eleanuȚ

4pera apar ine genului epic în versuri, $iindțo epopee eroi-comicsatirică

5ste singura epopee rom=nească terminată,care are ca temă lumea pe dos i deopotrivăș parodierea ordinii universale


79/146

Ale,andru -dobescuFormat la coala clasicismului $rance# i la aceea aș șantic+ită ii, om de tiin ă, $ondator al ar+eologieiț ș ț

în 'om=nia i istoric, 6le9andru 4do"escu a scrisșo pro#ă admira"ilă în elegan ă i puritate, speci$icăț șclasicismului.


80/146

4pere• 5see( -"âte/a ore la Sna!o/=

- Pseudo?ine!eticos• )uvele istorice( - 'ihnea cel rău - #oamna "hia1na• Tratat de istorie ( Istoria arheolo!iei


81/146

&seudo negeticos

Cuprinde considera ii estetice i descrierea a trei opere deț șartă cu su"iecte cinegetice, un "asm % Po/estea lui 2ăt

2rumos împărat cu noroc la /ânat & i c+iar i un $ragmentș șauto"iogra$ic în care autorul poveste te o v=nătoareșde dropii în ărăgan, pasăre dispărută de pe teritoriul

'om=niei în urma v=nării ei săl"atice.


82/146

5poca marilor clasicin operele lui i+ai 5minescu elementele

clasice se eviden ia#ățîndeose"i la nivelul $ormei, a versurilor


83/146

.dă /în metru antic0

>u credeam să-n/ă, a muri /rodată= Pururi tânăr înfă@urat în manta-miOchii mei năl,am /isători la steaua

Sin!urătă,ii%"ând deodată tu răsări@i în cale-mi

Suferin,ă tu dureros de dulce%%% Până-n fund băui /oluptatea mor,ii

>e*ndurătoare%


84/146

I) )Caragiale*iesele de teatru scrise de Caragialeîntrunesc cele mai multe caracteristici aleclasicismului.


85/146

. scrisoare pierdută

!e su"scrie regulii celortrei unită iț %

unitatea de ac iuneț - un singur $ir epic

unitatea de loc – ac iunea sa se des$ăsoară în acela iț șspa iuț

unitatea de timp – ac iunea se des$a oară pe parcursul aț ș@2 de ore, piesa este structurată în patru acte, $iecare act$iind alcătuit din mai multe scene.


86/146

6re ca sursă de inspira ie arta i culturaț șantică.

*ersonaGele sunt dominate de o anumităcaracteristică %avari ia, ipocri#ia,țgrandomania, sno"ismul&, caracterele createdevenind repre#entative pentru societatea încare trăiesc


87/146

In$luen ele clasicismului $rance# înț

literatura rom=nă 6ceste in$luen e se eviden ia#ă în special laț ț

autori precum(

Vasile 6lecsandriar"u *aris umuleanu

rigore 6le9andrescu


88/146

Vasile 6lecsandri

Comediile lui 6lecsandri, scrise după /B27,urmea#ă modelele lui oliere, mai ales în

ceea ce prive teș prototipurile comice


89/146

Comedii(

odista i cinovniculșFarma#onul din J=rlău,

Kg=rcitul risipitor

C+iri a în provin ieț ț


90/146

ar"u *aris umuleanu

8e i s-a remarcat în literatură prin opereleșsale în versuri, el a scris i un volum deș

"aracteruri , operă de înaltă $actură clasică.


91/146

rigore 6le9andrescuLui 6le9andrescu îi revine meritul de a $iconsacrat în literatura rom=nă ca speciiliterare autonomeepistola, medita iaț iș

satira.


92/146

.atire ( Satiră duhului meu=Satiră contra lui 3liade

/legii% 3pistolă către :oltaire= 3pistolă #lui I% "

0edita ii%ț


93/146

Satiră duhului meu

Trage i to i c=te o carte( domnule, e ti cu mine.ț ț șe#i, mă rog, împotrivă, i ve#i de Goacă "ineȘ ș

8ar i-am spus, coconi ă, că eu, din înt=mplareț ț )ici "ine, nici ne"ine nu pot să $ac cercare6m cuvintele mele( aste Gocuri plăcute,Cu voia dumitale, îmi sunt necunoscute.


94/146

1abuleFa"ula rom=nească a$irm=ndu-se prin

8imitrie ic+indealȚ i 6lecu 8onici, se va maturi#a datorită luiș

rigore 6le9andrescu


95/146

Fa"ule( Boul i /i elul ș ț "âinele i că elul ș ț Bursucul i /ulpeaș"orbii i barzaș

#reptatea leului


96/146

oul iș vi elulțn "ou ca toHi "oii, puHin la simHire

n #ilele noastre de soartă-aGutat,Mi dec=t toHi $raHii mai cu ose"ire,

8o"=ndi-n cireadă un post însemnat.

– n "ou în post mare? – 8rept, cam ciudat vine,

8ar asta se-nt=mplă în oricare loc( 8ec=t multă minte, tiu că e mai "ine !ă ai totdeauna un dram de noroc.


97/146

Clasicismul în mu#icăn mu#ică, clasicismul poate $i împăr it înț

două perioade(

- perioada de $ormare - perioada de mani$estare


98/146

*erioada de $ormare- !e des$ă oară în miGlocul secolului al XVIII-lea&șav=nd ca principali repre#entan i pe( iovanniț

attista !ammartini %/


99/146

iovanni attista !ammartini


100/146

6 $ost un compo#itor, o"oist, organist i pro$esorșItalian.

aGoritatea operelor sale se "a#ea#ă pe $ormareade sim$onie de concert.nele dintre lucrările sale sunt descrise ca

$iind !alante , un stil des asociat cu idealurileIluminismului


101/146

Carl *+ilipp 5manuel ac+

/


102/146

6 $ost un compo#itor i clavecinist german, $iulșcompo#itorului :o+ann !e"astian ac+.

6 $ost creatorul stilului modern de sonată, adoptat

de Ja;dn i de o#art, preluat i apoi per$ec ionatș ș țde eet+oven.

6 compus două volume de sonete pentru clavecin,instrumentul lui pre$erat.


103/146

FranNois :osep+ ossec


104/146

6 $ost un compo#itor $rance# de opere, cvartetede coarde, sim$onii i lucrări corale.ș

*rintre operele lui mai importante se numără( -!;mp+onie de c+asse

- La >ati/it0

-Le +onnelier ComiDue 4pOra


105/146

*erioada de mani$estare!e des$ă oară in cea de-a doua Gumătate așsecolului XVIII i începutul secolului XIX

av=ndu-i ca repre#entanHi de seamă pe( :osep+Ja;dn %/< @-/B71&, Pol$gang 6madeus o#art%/


106/146

:osep+ Ja;dn


107/146

6 $ost un compo#itor austriac.

6lături dePol$gang 6madeus o#art i LudAig vanșeet+oven $ace parte din r=ndul marilor personalită iț

mu#icale ale epocii clasice viene#e.

6 $ost unul din cei mai in$luen i mae tri ai tradi ieiț ș țmu#icale din 5uropa apuseană.

6 $ost $ratele compo#itorului ic+ael Ja;dn.Q2R

https://ro.wikipedia.org/wiki/Joseph_Haydn#cite_note-4https://ro.wikipedia.org/wiki/Joseph_Haydn#cite_note-4


108/146

Pol$gang 6madeus o#art


109/146

6 $ost un compo#itor austriac, unul din cei

mai prodigio i i talenta i creatori înș ș țdomeniul mu#icii clasice.ncă de mic copil, o#art dă dovada

geniului său mu#ical. La v=rsta de 0 ani,înainte de a ti să scrie, compune c=tevaș piese pentru pian.

6 compus un număr enorm de operemu#icale, cele mai multe neegalate în$rumuse e sau pro$un#ime.ț


110/146

o#art a $ost autorul a 2/ de sim$onii, printre caresunt de men ionat !im$onia nr. 0ț Haffner , nr.

3 Linz, nr. 27 i nr. 2/ș &upiter .

6 compus @< concerte pentru pian i orc+estră,


111/146

LudAig van eet+oven

6 $ #i l di i


112/146

6 $ost un compo#itor german, recunoscut ca unul din ceimai mari compo#itori din istoria mu#icii.

5ste considerat un compo#itor de tran#iHie între perioadele clasică i romantică ale mu#icii.5l a lăsat posterităHii opere nemuritoare, printre care(

- 1 sim$onii - 0 concerte pentru pian si orc+estră

- un concert pentru vioară i orc+estrăș - @ de sonete - /3 cvartete


113/146

Caracteristicile clasicismulmu#ical

n această perioadă cele mai des utili#ategenuri mu#icale, $olosite de compo#itoriiclasici au $ost genurile instrumentale,distanH=ndu-se puHin de mu#ica corală.


114/146

Compo#itorii adoptă ca metodă principală dee9primare mu#icală – sim$onismul.

elodica are o naturaleHe i este însoHită de unritm ordonat, în care $ormulele ritmice $ormea#ăunităHi simetrice.


115/146

Clasicismul viene# întrune te toate cuceririle anterioare alemu#icii cre=nd o artă nouă cu o mare putere degenerali#are.

6spir=nd spre simplitate, sinceritate i naturaleHe, acesta sedeose"e te de $ormele arocului i stilui lui :o+ann!e"astian ac+ %/3B0-/


116/146

n Clasicism, armonia, este un element principalde lim"aG, ea $iind transparentă, clară, aerisită,simplă i transparentă.

n această perioadă aproape toate lucrările încep ise termină în aceea i tonalitate, pe parcurs, elemodul=nd la dominantă sau la relativa maGoră %înca#ul în care lucrarea este scrisă în minor&.


117/146

'itmica are o simetrie per$ectă, elocven a ei stăruind înțvigoarea $ormulelor ritmice i în modul de utili#are alacesteia.

Clasicismul mu#ical a atins cea mai înaltă $ormă dereali#are artistică i de organi#are în cel viene#,apro9imativ între anii /


118/146

)eoclasicismulNeoclasicismuleste o mi care în arta plastică ar+itecturăși artele decorative în secolele al XVIII-lea i al XIX-lea,ș ș

caracteri#ată prin revirimentul stilului clasic grecesc ișroman


119/146

Cei mai importan i repre#entan iț țIn ar+itectură(2ac3ues4Germain .ou""lot;

Pierre 'ignon

In pictură(2ac3ues4 ouis +avid 2ean Ingres

In sculptură(Antonio Canova2ohn 1la,man


120/146

2ac3ues4Germain .ou""lot*roiectea#ă o operă grandioasă pentru reconstituirea "isericii !ainte- eneviEve din *aris devenită apoi*ant+eonul

5l este construit după un plan în cruce grecească ,înal at cuțo mare cupolă


121/146

*ant+eonul - *aris


122/146

6lte opere(

Fa ada de laț HAtel-#ieu, L;on

'econstruc iaț +emple du "han!e sau Lo!e des

"han!es , L;on


123/146

HAtel-#ieu


124/146

+emple du "han!e


125/146

Pierre 'ignon5l se remarcă în ar+itectură ăn special prin proiectarea isericii La 'adelaine din *aris

ridicată în cinstea împaăratului )apoleon

L ' d l i


126/146

La 'adelaine


127/146


128/146

2ac3ues4 ouis +avid ani$estul neoclasicismului în pictură esteconsiderat a $i lucrarea lui :acDues –Louis

8avid


129/146

&uramântul Hora iilor ț

>apoleon Bonaparte tra/ersând


130/146

>apoleon Bonaparte tra/ersând

)lpii


131/146

'oartea lui Socrate


132/146

:ean Ingres5lev al lui 8avid, :ean 6uguste 8ominiDue Ingres %/


133/146

#omni oara "aroline Ri/i reș

&upiter i +hetisș


134/146

&upiter i +hetisș


135/146

#oamna de Senonnes

Antonio Canova


136/146

Antonio Canova 6 $ost un sculptor italian, cel mai de va#ărepre#entant al neoclasicismului în sculpturaeuropeană,model pentru academi tii secolului alșXIX-lea.

Lucrările sale sunt adunate înmu#eul Luvru din *aris i în 5rmitaGul din !an tș*eters"urg

"ele 5 9ra iiț


137/146

ele 5 9ra iiț

)mor i Ps cheș


138/146

)mor i Ps cheș


139/146

+ezeu în/in!e centaurul

:o+n Fla9man


140/146

:o+n Fla9man

6 $ost un desenator, gravor, gra$ician, ilustrator decarte i sculptor engle#ș

8e i a $ost un artist talentat în tot ceea ce a creat,ș$aima de artist de calitate i-a do"=ndit-o cașilustrator al epopeilor Iliada iș Odiseea alelui Jomer, respectiv a #i/inei "omedii a lui 8ante

6lig+ieri.


141/146

"ephalus i )uroraș

H l i Li h


142/146

Hercules i Lichasș


143/146

Oedip i Sfin.ul ș


144/146


145/146

Concluzie.tilul neoclasic se caracterizează 5n

principal printr4o 5ntoarcere la "ormele

greco4romane)

bl


146/146

*ibliogra"ie"lasicismul românesc88. *ăcurariu, 5ditura inerva,

ucure ti, /1

Documents

Clasicism Final Total