-f, FaoftftE de Drept (201G);

I k dahe de Drept (polilie),

Ddr€Si Fac ltatea de Drept,Eh b lhiversitatea

"Nicolae- kb generalit (2O!4-2OI7J;rEll 8rE[efti (2018-2019) -bdre{o.. (2012-2018); ofiler dePO(oLlq5l l[ridic. Bucuretti, 2018;' tbttxtte, Ed. Universul Ju.idic,idiry{, Ed. ljniversul Juridic,*rrsrd Juddic, Bucuresti, 2016;earctti, 2016; Red eschid e re o*Er@i, Ed. Universul luridic,

Andrei Viorel IUGAN

CODUL PENAL ADNOTATPARTEA SPECIALA

J urisp ru denld nalionald2074-2020

Universul f urificBucuregti

-2020-

-1 fl

Cuprins

pmrnl sptcw-A

TITLUL I. TNFRACTIUNT CONTRA PERSO4NEI..................... .................................9CAPITOLUL l. lnfracfiuni contra vielii ........................... ......................................9CAPITOLUL IL lnfracliuni contra integritdlii corporale sau sanAtalii..............................................64CAPITOLUL III. Infractiuni savargite asupm unui membru de familie ...........................................85CAPITOLUL IV. Agresiuni asupra fitului........................................... .. .. ................ . .. 89CAPITOLUL V. Infracliuni privind obligalia de asistenla a celor in primejdie ...............................91CAPITOLUL Vl. Infracfiuni contn libe{alii persoanei............ ........................93CAPITOLUL \41. Traficul qi exploatarea persoanelor vulnerabile ................................................. 115

CAPITOLUL VIII. Infractiuni contra liberElii li integritalii sexuale ...............................................124C"\PITOLUL x. Infracfiuni ce aduc atingere domiciliului gi vielii private .............. ......................142

TITLUL n. INFRACTIUNI CONTM PATR|MONIULUI.............. ..........................151

CAPITOLUL 1 Furtu1................................ ......................... l5lCAPITOLUL II. Talharia Si pirateria....... ..........................174CAPITOLUL lll. Infractiuni contra patrimoniului prin nesocotirea increderii .............................. 190

CAPITOLUL IV. Fraude comise prin sisteme informatice qi mijloace de platd electronice.......226CAPITOLUL V. Distrugerea fi tulburarea de posesie................. ...................242

CAPITOLUL \4. Infractiuni care au produs consecinfe deosebit de grave .................................-248

TTTLUL IU. INFRACTIUNI PRMND AUTORJTATEA EI FRONTIEM DE STAT................................249CAPITOLUL I. Infracliuni contra autoritd[ii.............................. ......................249CAPITOLUL ll. lnfracliuni privind frontien de stat.......... ....................-.....-...265

TTTLUL Iv. TNFRACTTUNT CONTM iNFAPTUIRII JUSTITIEI..... ......................269

TTTLUL V. INFRACTTUNT DE CORUPTIE;l DE SERVICIU..... ........................,.335

CAPITOLUL L lnfracfiuni de corupfie..... ........................335

CAPITOLUL II. Infractiuni de seryiciu.... .........................359

TITLUL VI. INFRACTIUNI DE FArJ...... ...............................427

CAPITOLUL L Falsificarea de monede, timbre sau de alte valori.................. ......................-...-....427

CAPITOLUL II. Falsificarea instrumentelor de autentificare sau de marcare........ -......-.............432CAPITOLUL III. Falsuri in inscrisuri . ...............................434

TTTLUL vII. INFRACTIUNI CONTRA SIGURANTEI PUBLICE ...........................467CAPITOLUL l. Infrac[iuni contra siguranlei circulaliei pe caile femte..........................................467CAPITOLUL II. Infracliuni contra sigurantei circulafiei pe drumurile publice.... .............-...........471CAPITOLUL IlL Nerespectarea regimului arnelor, munifiilor, mate alelor nuclearegi al materiilor exp1o2ive.......................... .......................493CAPITOLUL lV. Infractiuni privitoare Ia regimul stabilit pentru alte activitalireglementate de 1ege............................... .......................496CAPITOLUL V. Infracfiuni contra sanatalii publice................ .......................506CAPITOLUL \1. Inftacliuni contra siguranlei gi integ tatii sistemelor ti datelor

581

'-rr-!

CODUL PENAL ADNOTAT. PARTEA SPBCIAL,{

TITLUL !'III. INFRACTIUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR REI.ATII PRMNDcoNvrETUrRxA sociAr"A..................................-:..:.-...-:--.:-.:....---.............. ...........................s27

CAPITOLUL I. Infractiuni contra ordinii si linistii publice....... ......................527CAPITOLUL Il. Infractiuni contra famiIiei........................ ...............................S49CAPITOLUL III. Infractiuni contra libert5tii religioase si rcspectului datoratpersoanelor decedate .............,.,.............. ...,..,...............557

TTTLUL Ix. TNFMCTTUN| ELECTORALE............................... .............................560

TITLUL X. INFMCTIUNT CONTRA SECURITATI| NAT|ONALE..........................................................563

TTTLUL Xr. TNFRACTTUN| CONTM CAPACnATTT DE LUPTA A FORTELOR ARMATE...................567CAPITOLUL L lnfractiuni savarEite de miIitari........................ .......................562CAPITOLUL II. Infracliuni s5varsite de militari sau de civili.... .....................523

TTTLUL XII. TNFRACTTUNT DE GENOCTD, CONTRA UMANTTATTT ir DE RAzBot...........................s75CAPITOLUL I. Intuactiuni de genocid si contra umanita$i... .........................528CAPITOLUL II. Infractiuni de razboi ...... .......................526

TITLUL X[I. DISPOZITIT FrNALE........... ...........................579

582

ART,I88

TITLUL IInfractiuni contra persoanei

CAPITOLI]L IInfractiuni contra vietii

li Omorul

Art. 188. (l) Uciderea unei persoane se pedepsefte cu inchisoarea de la l0 la 20 de ani siinterzicerea exercltarii unor drepturi.

(2) Tentativa se pedepseste.

2 Jurisprudentel. Diferenta fali de infraqiunile de lovlre sau alte violenle qi vatimare corporali. Inten$a de a

ucidel.l. Lovirea persoanei vdtbmate in cavitatea pleural6 qi cea abdominala, producand efect compresiv

asupra pEmenului, precum qi prin hemoragie gi destedlizarea cavitAFi pedtoneale, salvarea acesteiadatorandu-se tratamentului chirurgical de inalta calficare efectuat in timp util, constituie tentativa lainfracliunea de omor, iar nu infracfiunea vaEmare coporald, deoarece, intr-o atare, situatie numai datoridintamphii rezultatul letal nu s-a produs. Fatd de natura obiectului folosit in agresiune, zona corporalSvizata ;i intensitatea lovitwii, nu se poate susline cA inculpatul nu a prevdzut posibilitatea produceriidecesului victimei, rezultat pe care cel pu(in l-a acceptat gi care a fost evitat numai datoita intewentiei despecialitate (T. Galali, s. pen., sent. pen. nr. 334/2015, confom rouu.legal-land.rc).

1.2. lntenlia de suprimare a vie,tii celor douA parli civile rezultd fSrA niciun dubiu, avAnd in vederemodalitatea concretA de sAvarfire a faptelor. Astfel, inculpatul X a atacato pe persoana v5timatA A cu osabie, aplicand lovituri repetate in pMea superioar5 a corpului, de o intensitate ridicati, condilii in careapare evident ca intenlia, cel pulin acceptatd de inculpat, a fost aceea de a provoca decesul pdrliivatAmate. Atat instrumentul folosit - o sabie in lungime de 70 cm, cu o parte latd !i una zimlata -, cet iizona vizata au dat faptei un potential real de a provoca decesul persoanei atacate, potenlial ce nu putea fiignorat de autorul agresiunii, care, astfel, a aciionat prevS'zand gi acceptand posibilul rezultat letal alac$unii sale. Curtea consbta ca acest rezultat nu a fost atins, datorita gestului de ap5-rare al persoaneivatamate A, care a parat lovitura cu mainile, precum ti datoriti intewen$ei persoanei vatamate B, care l-aimpiedicat pe inculpat se ii mai aplice lovituri fiului sdu, in urma acestei interventii inculpatulcanalizAndu-gi atacul ultedor asupra acestei din urma persoane. Nu in ultimul rand, Cuftea apreciazd cApotenlialul letal al agresiunii inculpatului este confirmat gi de natura si gravitatea leziunilor suferite departea vaEmata - sectionarea tendonului flexor lung al policelui stang si phga tiiata la nivelul antebratuluidrept.

De asemenea, intenlia de suprimare a vietii persoanei vatamate B rezulE din imprejurarea ceinculpatul l-a atacat sipe acesta, tot cu sabia, aplcand doud lovitui acestuia in zona hemitoracelui stang iiin zona penianA, zone potential vitale, loviturile putand fi de naurA hnatogeneratoare, care au al,ut caumAri leziuni traumatice care puteau fi cauzate prin lovire cu corp taietor $i au necesitat pentru vindecare12-14 zile ingrijii medicale (C. Ap. Bucuresti, s. I pen., dec. nr. I 125114.09.2017, nepublicat4.

1.3. Lovirea victimei, cu un ciocan, in zona craniani temporal stanga, cu efectul unei fracturimultieschiloasi, cu infundare, de mai multe ori, chiar dacA intensitatea nu a fost atat de ddicate, astfel cavictima a mai agonizat un timp prin casa, apoi o perioadi la spital, dovedeqte intentia inculpatului de a oucide, fiind exclusa intenlia de simplA lovire, urmata de rezultatul socialmente mai periculos(C. Ap. Bucuresti, s. Ipen., dec. nr. 806/08.06.2015, nepublicatd).

ART. I88 CODI,-L PENAL ADNOTAT. PARTEA SPEC1ALA

1.4, Criteriul subiectiv peniru calificarea unei fapte ca tentativS la omor, astfel cum s-a aritat indoctrini 9i jurisprudente, trebuie dedus din elemente obiective, respectiv din imprejurdrile concrete incare s-a comis fapta, obiectul lulnerant folosit, apt sau nu de a produce moartea, regiunea cor?uluiin carcs-au aplicat loviturile, vitah sau nu, mrmdrul qi intensitatea loviturilor.

In spetA, din probele rezultate in ulma actelor de cercetare penalA reiese, trre niciun dubiu, cainculpatul, in scopul insuqirii pe nedrept de sume de bani, a aplicat persoanelor vAlAmate numeroaselovituri cu un cu$t (obiect evident apt sA produce moartea), cu intensitate mare $i in zone vitale alecorpului (elemente ce rezultA din concluziile rapoartelor medicoJegale in care sunt detaliate leziuniletaumatice !i gravitatea acestora).

Faptul ci doar leziunile traumatice cauzate persoanei vAtArnate A au fost de nafurA sa pun5 viatavictimei in pdmejdie nu poate conduce la concluzia cE inculpatul a actionat cu inten[ia de a ucide doar inceea ce o priveite pe aceasta, iar in cazul celorlalte doua persoane vedmate inculpatul a actionat cuintenlia de a le vatima, avandu-se in vedere ansamblul imprejurdrilor concrete in care a comis inculpatulactele de violentS. Este de re$nut ci persoana vitdmatA B a prezentat patru plAgi Eiate la nivelul capului sial fetei, o plage 6iatA la nivelul antebratului, precum si alte leziuni traumatice, iar persoana vaumata C aprezentat doue pHgi tdiate la nivelul fetei $ al gatului. Nu in ultimul rand, este relevant qi faptul ca hmacutitului folosit de inculpat s-a rupt in timpul savarqirii actelor de violenta, astfel ci inculpatul a fost inimposibilitate de a mai aplica persoanelor vatdmate fi alte lovituri cu cutitul (C. Ap. Bucuresti, s. I pen.,dec. nr. 1308/08.10.2015, nepublica6).

1.5. Pfma instantA a concluzionat in mod corect ca din imprejurarile fi modul in care a fost sivergiufapta - inculpahrl lovind victima cu pumnii at6t cdnd victima era in pozifie venicaH, cat 9i dupe ce a cizut,ultedor cu picioarele 9i un scaun -, zona vizate, in special zona cranio-ierebrald, numdrul mare de lovituri(,,nenum;rate", ,,atat de repede il lovea in acest mod incat nici n-am putut se-mi dau seama cate loviturii-a aplicat", dupa cum rezult5 din declara$ile ma-rtorilor) gi intensitatea acestora - fractura temporalestanga gi temporah dreapta cu interesarea s6ncii, fracturA ram mandibular stang, fracturA cominutiv;perete lateral sinus maxilar steng cu hematosinus -, rezulE fari dubiu cA inculpatul a prevazut rezultatulfaptei sale ti, chiar dacA nu a urmdrit rezultatul - supfmarea vie$i victimei -, a acceptat posibilitateaproducerii lui. Probatodul administrat nu susline varianta apdririi in sensul ci leziunile s-au produs princadere (ICCJ, s. pen., dec. pen. nr.494/14.02.2014,uuu.$cj.rc).

1.6. S-a stabilit astfel ci inculpatii au aplicat victimei lovituri in mod repetat, in difedte zone atecoryului, victima fiind lovitA gi in timp ce era doboret5 la pamant, iar, ca urnare a acestor lovituri, victima anecesitat interven$e chirurgicaH, practicandu-se craniectomie occipitaH !i temporaE stanga, adicarezec$a unui fragment cranian, P.S. dmanend cu infirmitate pfn lipsi de substanld osoasA craniana. Dinstarea de fapt, astfel cum a fost stabilta, a rezultat ca, deti lovitudle pdmite nu au fost de mare intensitate,din modul de comitere a faptei a rezultat cA inculpafii au ac$onat cu intenlie, chiar daca indirecd,prevazand ch num5rul acestor lovituf ar putea conduce la moartea victimei Si, chiar dacA nu au urmdrit,au acceptat producerea rezultatului (ICCJ, s. pen., dec. pen. nr.864/11.03.2014, uuu,scj,ro).

1.7. Fapta inculpatului F.F., care, in seara de 22 mai 2013, in jurul orelor 22:30, in timp ce se alla in locpublic, a aplicat pd4ii vatElrlate B.D. o lovituri cu o bucata de pavaj,/bordurd in cap, cauzandu-i leziuni detipul ,,plagi cranio-cerebraE parietalA posterioarA stg., T.C.C. (agresiune-lovire cu o ctuSmida), contuziedilacerare parietalS posterioare stg., plagi confuza occipitaE stg., pneumocefalie parieto-occipitali stg.,etrnoiditi bihteral5, hematom pedcranian PO stg.", care au pus in pericol viata acesteia, intrunegteelementele constitutive ale infracliunii de tentativd la omor (ICCJ, s. pen., dec. pen. nr. 954/17.03.2014,wuw.scj.ro).

1.8. Fapta inculpatului, care, in seara zilei de l7 aprilie 2013, in jurul orei 20:30, in timp ce se afla infata Iocuinlei sale, situatA in mun. Moinetti, jud. Bac6u, pe fondul unui conflict spontan cauzat de fiul sAuM.M.$., in varsta de 24 de ani, care se alla in stare de ebfetate gi se indrepta cAtre tatil sdu pentru a-l lovicu pumnii, l-a injunghiat pe M.M.$. de douA ori cu un culit in zona goldului drept si a abdomenului,cauzdnd victimei leziuni tlaumatice care i-au pus viafa in primejdie, intuneste elementele constitutive aleinftactiunii de tentativa de omor.

Astfel, existe tentadvA de omor, gi nu de v;timare corporali, ori de cate ori infractorul aclioneazi inasa mod incat provoaca leziuni la nivelul organelor vitale ale organismului victimei ori folose$teinstrumente sau procedee specifice uciderii. Nu are relevanti timpul-necesar pentru ingrijiri medicale,deoarece acesta este caracterisdc infrac$unilor de vAtAmare colporala li nu expdma dinamismul intedor

10

ADNOTAT. PARTEA SPECIAI-i INFRACTTUNI CONTRA PERSOANEI ART. T88

)mor, astfel cum s-a aretat indin imprejuririle concrete in

fiea, regiunea corpului in care

reiese, f5ra niciun dubiu, cAoanelol vatdmate numeroase[e ma]e si in zone vitale aler care sunt detaliate leziunile

r fost de naturd sA pund via[acl] intenlia de a ucide doar in

Trate inculpatul a actionat cuete in care a comis inculpatulllagi 6iate ]a nivelul capului sice. iar persoana vdtAmata C a:ste relevant fi faptul cd lamaastfel cA inculpatul a fost in

ul (C. Ap. Bucuresti, s. I pen.,

modul in care a fost sdvarsitarfticald, cat ii dupa ce a ca;ut,rala, numarul mare de loviturise-mi dau seama cate lovituriLcestora - fracturA temporalSaJ stang, fractura cominutivalculpatul a prevdzut rezultatulrei -, a acceptat posibilitateace leziunile s-au produs prin

I repetat, in diferite zone alere a acestor lovituri, victima asi temporala stanga, adica

lbstantA osoasa craniana. Dinru au fost de mare intensitate,rtenfje, chiar dacA indirecta,si, chiar dacA nu au um5rit,

1. uuu.scj.to).

22:30, in timp ce se aflain locin cap, cauzandu-i leziuni de'ire cu o cSrimida), contuzie.efa.lie parieto-occipitalA stg.,:ol viata acesteia, intrune;tedec. pen. nr. 954/17 .03.2014,

ei 20:30, in timp ce se afla inict spontan cauzat de fiul s5ucetre tatel sau pentru al lovijlui drept ti a abdomenului,:e elementele constitutive ale

e ori infractorul acdoneaz5 innului victimei oi foloseftesal pentru ingrijiri medicale,exprima dinamismul interior

al actului infractional. Anumite stdri ale infractorului ori defectuozitatea mijloacelor folosite de el inexecutarea actului nu au relevant5 in sine, intrucat intentia de omor se deduce din modul in care aactjonat, iar nu din elemente exlerioare.

Forma gi modalitatea intenfiei, element al laturii subiective a infrac$unii, rezultd din materialitateaactului, pintre altele, din relaliile personale anterioare qxistente inbe inculpat $i victima, obiectul tulnerantfolosit, num5rul gi intensitatea loviturilor, zona anatomica vizati, comportamentul ultedor al inculpatuluietc.

Aceste aspecte au fost a\,ute in vedere de instanla de fond, care a re[inut cA fapta s-a produs prinfolosirea de catre inculpat a unui obiect apt de a produce moaftea (cu1it), prin aplicarea unei lovituri ce ai,izat o zonA anatomicd vitald (zona toraco-abdominala). Iovitura putemica, de mare intensitate, care aa!,ut consecinle glave (plag5 penetrante in zona abdominale, cu lezarea de organe inteme, leziune care apus in primejdie viala victimei). Modul de sdvargire a faptei, precum si imprejurtuile in care aceasta a fostsevariite - astfel cum au fost relevate de probele administrate - exclud aperarea inculpatului in sensul cAnu ar fi ac$onat cu intenlia de omor, ci cu intentia generale de vAtarnare, fapte care - in opinia sa - ar fiprodus un rezultat mai grav neurmdrit gi neprevazut de el (punerea in primejdie a vietii victimei) (ICCJ, s.pen., dec. pen. nr. 953/17.03.2014, uwu.scj.ro).

1.9. in cazul infracliunii de omor rSmasA in foma tentativei, actele de punere in executare aomorului, seversite panA in momentul intervenliei evenimentului intrerupator, trebuie se releve, prinnatura lor gi imprejurarile in car^e au fost sAvarsite, ce inftactorul a awt intentia specifice de omor, iar nuintentia generala de a vahma. In practica judiciarA s-a decis cd existd tentadva de omor, Qi nu vatdmarecorporalA, ori de cate ori inculpatul aclioneaza in aga mod incat provoace leziuni la nivelul organelor vitaleale organismului victimei ori folosegte instrumente sau procedee specifice uciderii. Nu are relevantAtimpul necesar penhu ingriiiri medicale, deoarece acesti este caraiteristic infrac[iunilor de vdtdmarecorporale gi nu exprime dinamismul interior al actului infraclional. Ceea ce deosebefte esenlial cele douainfrac[iuni este pane la urma pozilia subiecdve a fdptuitorului fa[A de acliunile care constituie laturaobiective a infractiunii.

Faptul cA inculpatul a aplicat loviturile repetat, cu o anumita intensitate gi la intamphre, este denaturA sA conduc5 la ideea ce a previzut gi acceptat posibilitatea lezSrii unor regiuni cu potenlial moftalridicat (cap, torace, abdomen, carotida). Este adevArat ce orientarea expresA a lovituilor cehe acesteregiuni reliefeazd mai putemic intentia de a ucide (care este direcE), ins6 lipsa acestei odentdfi concre-ftaE in lovid intamphtoare a unor atari regiuni nu poate constitui o prezumlie de inldturare a intentieiindirecte.

Intentia indirecta de omor cu care inculpatul a aclionat in cazul celor patru victime rezulta cuprisosintA din faptul ca inculpatul cunostea ce obiect \,llnerant folosette - un cu[it -, si a constientizataptitudinea acestuia de a produce moafiea, din faptul ca inculpatul a lovit ptulile vat5mate in zone vitale -abdomen gi torace -, gi nu la extremitati, din profunzimea phgilor cauzate, ca gi din faptul incontestabil cala momentul imediat ulterior lovirii acestora inculpatul a congtientizat urm5rile grave ale faptei sale, motivpentru care a ii parasit localul anteior sosidi organelor de politie, obiectul \,ulnerant folosit de inculpatnefi ind astfel recuperat.

Leziunile mai puljn grave cauzate pS4ilor vetemate P.C. (cea din zona coapsei, pentru ce gi aceastdparte vatama6 a fost lovite initial in zona toracica) gi M.O.D. (doar plagd bjata in zona coapsei) nudetermina prin ele insele retinerea cA in cazul acestora inculpatul a ac{ionat cu inteniia de viEmare aintegritetii corporale gi nu de omor, aplicarea de lovitud in zona coapsei (care poate fi gi ea considerata ozoni vitah, putandu-se pune in primejdie viala unei persoane daci se seclioneazA artere importante) giintensitatea mai reduse a acestora datorandu-se conditiilor de comitere a faptei. Daca in cazul pdr[iivatamate P.C. lovitura initiah a fost aplicatd intempestiv, inculpatul aclionand fird a fi impiedicat de \,reunobstacol, partea vaEmaE fiind pdma lovita, in cazul celorlalte p5rti vaumate deja se generase acea starede invelmdseala specillca contruntarii in grup, loviturile llind aslfel atenuate. in plus. din imaginile captatede camerele de supraveghere rezulti cA inculpatul a lovit cu cutitul pe partea v66mati M. doar in zonacoapsei, pentru cA acolo a ajuns lovitura, paftea vAtdmatd fiind in fuga, fiind prinsd de inculpat de spate sibase de o altA persoand de brale, pentru a o smulge din mAinile acestuia, conditii in care partea vAEmatas-a aplecat in fa!d, rdmanand sa primeascA lovitura deja genera6 de inculpat doar in extremitatea de jos acorpului. De asemenea, leziunea cauzata p64ii vdtdmate R.O.C. in zona bralului pare a fi o leziune deapAnre, instanta neput6nd luain considerate asa-zisele rapoade medicolegale depuse de inculpatul H. ladosar, in conditiile in care proba cu expetiza medico-legalS propusa pentru aceaste teze probatorie a fostrespinse motivat (mai ales in condifiile in care concluziile acestor rapoale sunt prc cousa, penfu ademonstra folosirea de cdtre inculpat a unui cutter, gi nu culit, in conditiile in care imaginile captate de

11

ART.I88 CODUL PENAI, ADNOTAT. PARTXA SPECIAI.4

camerele de supraveghere relevi clar ca obiechrl rulnerant a fost un cutit cu lama scurti) (lccJ, s. pen.,dec. pen. nr. 931/14.03.201 4, uuu.scj.ro).

- 1.10. in noaptea de 27 spre 28 august 2012, in jurul orei l, pe fondul unui conflict spontan, inculpatulimpreund cu fratele siu 8.P., cu T.s.D. gi r-D.c. au petruns fara drept in curtea 9i rocirinla victimei, iudishus un geam ii uga locuinlei, dupa care l-au injunghiat pe M.N, cu o furcd in aifomen, provocdndu_ilezrunr grav^e ce a! clus ulterior la deces, la data de 2 decembde 2012, in timp ce era intemat in s.J.u.constanla. In sarcina_r1911-n3!i!o11;au reginut infractiunile de omor, distrugere si violare de domiciliu (tccj,s. pen., dec. pen. nr. 1069/26.03.2014,uu.)u.scj.t,o),

,l.ll. Deti inculpatul sivictima se cunotteau si nu erau in relatii de cearta si dugmanie, intre acestias-a declangat un conflict spontan, s-au impins reciproc, iar inculpatul i-a apticai victimei o lovitirrdputemica in zona fefei cu halba de bere pe care o avea in mana driapti. in sarcina acestuia s-a retinutcomiterea infracliunii de omor (ICCJ, s. pen., dec. pen. nr. llg7/3.04,2014,wuu.sci,rc).

, 1.12. in sarcina inculpatului A,T.E. s-a relinut ce h data de 24 mai 201r, in timp ce se afla la pescuitimpreuni cu marto i S.D.J. ti B.l.F., pe marginea unui lac din locul numit ,,C.", din'apropierea satului V,comuna P., iude{ul Bihor, in jurul orei 17:00, dupa ce i-a solicitat parlii vatamate minore C.C.A. sa plece deacolo, inculpalul, de la o distanta de cca 3 meti, a aruncat spre pafiea valamah cu o stich soala de bere.cu intentia de a o lovi in zona capului, nimerindu-o astfel in pafiea stanga a capului. in urma lovituriiaplicate partea vatdmata a sufedt grave leziuni corporale (traumatism cranio-cerebral acut cu fsc mediu,fracturd padetaE stanga cu infundare, hematom intraparenchimatos parietal s6ng), care au impus douiinterventii chirurgicale, leziunile necesidnd pentru vindecare un numir de 25 de zile, deteminand oinfimitate ,si punerea in primejdie a vietii pdr{ii vaEmate. Inculpatul a comis infracliunea de tentativd deomor (ICCJ, s. pen., dec. pen. nr. 1726/2t.05.2014, wuu.scj.ro).

1.13. inalta Curte constati ce, in speta, asa cum in mod corect au retinut $i instanlele anterioare,inculpatul a aplicat victimei allate intr-o stare avansata de ebdetate lovituri in mod;epetat, in diferite zoneale copului, cu intensitate, cu o bara metalicd, in timp ce era intinsi pe pat, iar, ca utmare a acestorloviluri, victima a decedat.

Intentia inculpatului de a ucide rezulta din materialitatea actului, dolus ex,"e. Din modul de comiterea faptei ti intensitatea loviturilor aplicate rezulta faptul ci inculpatul a actionat cu inten$e, chiar daciindirectA, prevdzand c5Jo4a $i num5rul acestor lovituri pot conduce la moartea victimei 9i, ihiar daci nu aurmadt, a acceptat producerea rezultatului (ICCJ, s. pen., dec. p en. w. 1472/29.04.2014, iuw.scj.ro).

1.14. Fapta inculpatului S.C., care, la data de 22 octombde 2011, in jurul orelor 15:30- 16:00, pe fondulunei stdri conflictuale spontane cu doi alpinigti utilitari ce asigurau activitatea de placare termicd a unuiapartament supedor celui in care locuia, a taiat franghia de care era aga{ata padea vitemata I.G.,determinand caderea de la indltime a acestuia, sufednd leziuni haumatice produse prin precipitare cuhiperflexia consecutiva a coloanei vetebrale, necesiGnd pentuu vindecare 30 de zile de ingrijiri medicale,intuuneste elementele consecutive ale infractiunii de tentativa la omor (ICCJ, s. pen., dec. pen.Dt. 17 57 /23.05.2014, uwu.scj.ro).

1.15. Fapta inculpalilor U.D.l. qi R.G., care, in dupd-amiaza zilei de 4 martie 2012, in jurul orei 18,'intimp ce se aflau in locuinta victimei Z.D.S., situati pe str. N.T. nr. l9/i,/3 din mun. Baciu, au lovit-o peaceasta cu pumnii si picioarele in zona capului, a spatelui ii a toracelui, cauz6ndu-i leziuni ce au dus ladeces, inuuneqte elementele constitutive ale infractiunii de omor- Desi ambii inculpafi cunosteau faptul cavictima ela o pe6oan6 in \.arsti cu o constitulie hzicd firava gi avdnd grave probleme de sanitate, auac,tjonat cu o violenla extreme, asumandu-qi dscul intervenirii ultedoare a decesului, ceea ce s-a siint6mplat. Este dovedit pe deplin disprelul celbr doi autori fatd de viala victimei si, chiar daci inigial nu airurmdrit sA o omoare, prin num5rul loviturilor aplicate, a intensititii lor si a zonelor vitale vizate au'previzutrezdtatul gi au acceptat producerea lui, actiondnd cel pulin cu forma de vinovilie a intentiei indirecte(ICCJ, s. pen., dec. perL. w.2M3/O4.09.2014,www.scj.ro).

1.16. La data de 29 rnartie 2012, in jurul orei lg, in timp ce se afla in incinta SC I. SRL, situat in loc. A,jud. Cluj, inculpahrl N.N. i-a aplicat pi4ii vdtdmate C.E.M. mai multe lovitud cu pumnii si picioarele in zonacapului, a abdomenului $ a membrelor infedoare si supeioare, cauzandu-i acesteia leziuni ce aunecesitat pentru vindecare un numir de 16-18 zile de ingrijiri medicale gi, in acelaii context, !a aruncat

12

-{D.\-OTAT.PARTEASPTCIAL,i I.\FRACTTUNI CONTRA PERSOANEI ART. lAA

cu lama scurte) (ICCJ, s. pen.,

nui confljct spontan, inculpatulcurtea gi locuinla victimei, aurce in abdomen, provocandu-ir timp ce era internat in S.J.U.'e si liolare de domiciliu (ICCJ,

:arta si dusmanie, intre acestiai-a aplicat victimei o lovitirr;in sarcina acestuia s-a retinut

tc u.scj.ro).

l. in timp ce se alla la pescuit-C.'. din apropierea satului V,rate minore C.C.A. sd plece denata cu o sticlS goalA de bere,la a capului. In urma lovituriiorerebral acut cu risc mediu,al sdng), care au impus doudle 75 de zile. deteminand ois iniiacfiunea de tentadvA de

etinut ;i instanlele anterioare,r mod repetat, in diferite zonepat, iar, ca umare a acestor

e,r /e. Din modul de comiteretionat cu intentie, chiar dacatea viclimei si, chiar dacd nu a9.M.201, 4, uuu.scj. rc).

lorelor 15:30- 16:00, pe fondulea de placare temica a unui€dtata partea v5t5matd I.G.,l produse prin precipitare cu0 de zile de ingdjiri medicale.r (ICCJ, s. pen., dec. pen.

Ertie 2012, in juml orei 18, inin mun. Baceu, au lovit-o pe.uzandu-i leziuni ce au dus lainculpalj cunogteau faptul ca

ie probleme de sdndtate, aua decesului, ceea ce s-a $inei si, chiar dac5 initial nu aunelor litale vizate au'prevazut

'inoratie a intentiei indirecte

inta SC L SRL, situat in loc. A.,u purnnii $i picioarele in zonardu-i acesteia leziuni ce auo acelali context, i-a atuncat

telefonul mobil al acesteia in vasul toaletei gi i-a rupt brdlara ii cerceii din aryint, precum Ei ochelarii. insarcina inculpatului s-au relinut infractiunile de tentativd de omor si distrugere (ICCJ, s. pen., dec. pen.n. 1344/ 1 5.04.201 4, eww.scj.ro).

1.1?. in data de 2 octombrie 2011, panea vaEmau L.L. s-a aflat cu turma de oi proprietateamafiorului F.F.V. pe pafunea dintre satele A. 9i M. 9i pe terenurile agricole de pe care tocmai fuseserecoltat porumbul, in locul numit ,,T.". In jurul orelor 16:00-16:30, in zon5 a ap5rut inculpatul C.1., insotit dedoi barbati neidentificali, care s-a dus la partea vdtdma6 gi l-a intrebat ale cui sunt oile. Dupd raspunsulacesteia,^inculpatul a lovit panea vat;mate pdn surpdndere cu pumnul in fat5, astfel cA aceasta a cazut lapimanl Intre timp, inculpatul a luat bata de cioban a ptulii ve6mate ti, in timp ce aceasta se ridica, !aaplicat o loviturd cu acea baE in partea stangA laterale spre spate, in zona fnichilor. De$i partea vitimatdi-a solicitat inculpatului sa nu o mai loveasce, acesta i-a mai aplicat o loviturA in acea zoni, dupa care aaruncat bata bngA ea gi i-a solicitat sd plece cu oile de acolo, amenin{and-o ce altfel o omoaE.

Avend in vedere cA inculpatul a lovit victima cu o bati in zona laterah stangd spate, cA s-a aplicat unmrmdr de doar douA lovitui ti ca partea v5tdmatd nu a fost ISsatA in stare de inconstienti, instanta aapreciat cA nici natura obiectului folosit si nici regiunea corpului in care au fost aplicate lovituile nuevidenliaza intenfia, nici mecar indirec6 a inculpatului de a provoca moartea p64ii vatAmate. Punerea inpdmejdie a vietii victimei din punct de vedere medical nu echivaleaza cu intenlia de a ucide, din punct de\€dere juridic.

Intrucat instrumentul folosit de fdptuitor, respectiv o bata, nu era apt in mod izolat sd producamoartea, regiunea coryului in care a fost aplicata lovitura nu era o zond vitald gi avand in vedereimprejurarile comiterii faptei, instanta a apreciat ce fapta inculpatului astfel cum a fost descisa mai susintrunegte elementele constitutive ale inftactiunii de vatamare corporah (ICCJ, s. pen., dec. pen.w. 1324 1 4.04.201 4, wwwscj.ro).

1.18. Fapta inculpatului B.C. de a lovi cu o sabie inspre capul pa4ii vAtamate B.$. cu intenfia de a iiproduce leziuni care sd cauzeze decesul inbunegte elementele constitutive ale infracliunii de tentadve deomor. Chiar daca leziunea produsA parli vAtamate B.$. nu a pus in pdmejdie viata acesteia, incadrareajuridicd a faptei este cea de tentativA h infracliunea de omor, ca urnare a obiectului lulnerant folosit deinculpat (o sabie, cu o lungime totale de 55 cm, cu lungimea lamei de 40 cm gi lStimea lamei de 4 cm) -obiect care este capabil se suprime viala unei persoane -, a zonei vizate (capul pirtji vat;mate),executarea a doua lovituri, intr-un interval de timp extrem de scuft, cetre zone vitale ale victimei, toateaceste elemente conduc6nd c5ire intenlja inculpatului de a suprima viata pa4ii vdEmate gi nu doar de a iiproduce leziuni.

Imprejurarea cA partea vAEmaE a reactionat prompt la agresiune, ca ulrnare a pregetirii sale (agentde pazA, anfenat pentru infruntarea unor situalii asemanabare) ii a faptului cd nu era sub influentabAuturilor alcoolice, spre deosebire de inculpat, a intdrit convingerea instanlei ce incadrarea juddica afaptei comisa in dauna pA4ii vetemate B.l. este de tentative h infracliunea de omor. Partea vA6maE giasalvat nu numai viala, ci Ei bralul stang, intrucat a blocat lovitura in faza ei incipientd, cAnd nu apucase saprindA suficientA fo4a penlu a cauza leziuni mai grave. Or, acest lucru nu inseamni insa ca lovituraaplicate nu a fost una de intensitate deosebitA oCCJ, s. pen., dec.pen nr.2444/04.09.2014,uuw.scj.ro).

l lg. Fapta inculpatului D.F., constAnd in aceea cA la data de 12 aprilie 2009, in jurul orei 20:30, pestr. ... din comuna Tortoman, judelul Constanfa, in fata barului SC ,,1.&G." SRL, a lovit-o putemic cu o batade baseball in cap pe partea vatematd M.l. ii i-a provocat leziuni grave vindecabile 'intr-un numdr insemnatde 40-45 de zile de ingdjiri medicale si care i-au pus viafa in pimejdie pin hemoragie si dilaceraremeningo-cerebrald, fapta de omor neconsumandu-se din motive independente de vointa inculpatului, prinintewenlia gi a cadrelor medicale, interventie chirurgicali de urgen6, intri.rneste elementele constitutivea-le infractiunii de tenlativa de omor.

Acest lucru rezultd din imprejuririle concrete si modalitatea in care inculpatul D.F. a actionat, gianume prin aplicarea, cu putere, a unei lovituri cu o bata de baseball in cap pefiii vetAmate M.1.,instrumentul \,ulnerant folosit, apt se conduca h producerea de leziuni letale, intensitatea loviturii aplicategi zona corporali esen$ali vizati Ei lezata, caracterul intempestiv al violentelor gi consecintele graveproduse, natura leziunilor cauzate, care i-au pus victimei via{a in primejdie prin hemoragie gi dilaceraremeningo-cercbrdA, ce au necesitat interyenlie neurochirurgicah de urgenl4 dar $i din amenin(;rileanterioare grave adresate victimei M.l. de inculpat, in aceeati searA.

Totodata, faptele inculpatilor D.F., D.G., N.l.R. gi N.G., care, in aceea$i imprejurare descis5, Ia data de12 aprilie 2009, in jurul orei 20:30, pe str. ... din comuna Tortoman, judelul Constanla, in fala barului

13

ART. I88 CODIJL PENAL ADNOTAT. PARTEA SPECIALA

sc ',1.&c."

sRL, dupd ce au coborat impreuna dintr-un autoturism, inamati toti patru cu bate de baseball,f"t-,I111i"_ly"ip"l in mod conjugar. cu inrenrje direcra, ta agresarea paiiior vAtdmate M.tf. ,i M.M., prinro\4red acestora cu purnnii, picioarele sau batele, provocand leziuni traumatice vinaecaoil" 1i,_n ni;;,respe,ctiv,. il 12-14 zile de ingrijin medicale, inbun;sc elementele constitutive a doua infractiuni de loviiesau alte violenle (ICCJ, s. pen., dec. pen. nr . 2647 /22.09.2014, uuu.scj.ro).

l20..in prezenta_cauza, in urma unei altercalii verbale intre cele doud pdni, inculpatul, aflat in stareavansata de ebrietate (cu o arcooremie determinard in s6nge de 2 g 7oo la pri-" p-ua ,.i r,tio! vi. i. ."ide-a doua prob6), a condus autoturismulpe o distanta reraiiv scurti, pani ia rnarca;ur pietonal pe care sedeplasa persoana vAtSmatd.

,Degi din cercetarea.la fala locului nu rezul* explicit modul ,i viteza de deplasare a autotuismului,

aceste aspecte reies din declaratiile persoanelor audiite.. Astfel, manorul ocular T, in declaralia data h urmarirea penala, a arAtat ca cele doue pd$ au stat de

::,:P"l :::l^t:1.:llt=.t,qit .rldl martorut. ca ,.se.cerrau $i ie tnjuiau", i""u ce "onn,-a

ca raporturileolnrre parlea vatamah si inculpat anterioare siivarsirii infractiunii nu erau in niciun caz prietenoas;, aspectrecunoscur $i de incurpat in declaratia sa. in continuare, marrorur a aratat ca,.cei doi s-au desDsrtirrncutpalut a \,,lrat slainga, s_a incadrat pe prima band.i. In acele momente, paflea vahmatd a ocolit repedeo masina parcatii. a iesit prin fata acestuia si s-a rovit in aripa dreapta fala g'i ogrinda autoturismurui condusde inculpat".

De asemenea, ma'torul ocular L a observat ca autotuismul condus de inculDat ..a efectuat o usoar;manewa de virare spre dreapta, cend a ajuns in dreptul trecerii de pietoni, ftra a fiiisi pJ; .;;r;;",dupS*care marlorul a observat o persoana c5zuta pe marcajul piedal.. ,Din,aceste geclaratii, ca_re se coroboreazi cu deilaraliile persoanei vAtdmate, se consiate cdlnculpatul a urmarit lovirea acesteia. deoarece a indreptat bordul masinii in directia locului in carepersoana vatSmatd se angajase in traversarea str6zii, pq marcajul pietonal, inculpatul "ira;;$;; ;;;;dreapta, in loc sa-gi continue traiectoria rectilinie.

-'^_-lll-::,..,i,"i"i? explicatie logica.pentru o eventuatd atitudine a persoanei v5tamate de a lovi, dinpropne lnitjattva, autoturismul aflat in demarare condus de inculpat.

EsLe-de remarcat !i atitudinea inculpatului dupd savarsirei faptei: desi a auzit zqomotul loviturii si aconstalat imediat ca nu mai are geamul de la oglinda exlerioara, pi_a continuat drumif ,pi" Oo_i"iiU,

""toate -ci

ela clar cd se petrecuse cel pufin un eveniment rutier prin avarierea autoturismul;i sdu..,Pietonul lovit de autoturism a prezentat consecinlele vdtdm5toarc enumerate'in rapoftur de expertiza

medico-legalS nr. 341/A6, pdntre care si o fracturi f#i deplasare arc costal, aspect ce corespunde uneiintensitati semnincative a impactului.

Fo4a impactului este doveditd nu numai de aceste v5tamAri ale pietonului, care au necesitat pentruvindecare 15 zile de ingrijiri medicare, ci gi de modificerile vizibile ale aspectului autoturismului, care aprezentat urme de frecare pe capota qi degradarea oglinzii retrovizoare drlapta fap, nind iaentlficiie pecarosabil ciobudle de sticla.

-_ ,Pjjri L.,.ut medicolegal retine cd.nu_a fost. pusd in primejdie viata persoanei vAlamate, Curtea

apreclaza ca ln raport de natura obiectului folosit (respectiv un autoturism, care este aD[ sE curme vietil.de energiile.puse in migcare pe o distanta scuta (forfa impactului nina iemniroatiG'"i;i";.iti;i;';pericllului. iminent

,Qi -pozilia .persoanei viitiimate fpieton aJlat pe marcajul pietonal), atitudinearncurpaturur.urtenoara sSvalsirii inlractiunii, in rapon de laplul ca apfitudinea sa de a conduce era multqrmrnuata drn cauza stani avansate de ebdetate, incadrarea juridica a faptei este cea retinutS in rechi-zitodu, respectiv tentativ; ra omor. si nu cea de loviri sau alie viorente sau de vdtdmare corpor"li ;i;culpd.

Din 'imprejurarile concrete sus-mentionate, in contextul cirora a fost s5varqitd fapta, reiese cainculpatul R, deri nu a urmdrit sa supdme viafa persoanei vatimate, a prevazut posibititatea unui astret Jedeanoddm6nt (C. Ap. pitegri, s. pen., dec. nr. l j 8il09.1 1.2016, nepubiic;A).

, - l'21- lnculpatul a intampinat victima la iegirea din rocuinta lovind-o cu pumnul in fala si doborand-o

3 ?^111"! .t ll :-. " " dereminar-o pe aceasta'si strig€, dupd ;are incutpari a lovito din .,ou

", pu*n rl

rn rala rr a tarat-o ln pnma camerS a roclintei, unde a lovilo din nou, pentru ca victima continua si strige,i-a pus palma pe gura, obturandu-i c6ile iespiratorii pand c6nd aceasta s-a sufocat 9i a incetat si riiirespire.

. Sesizand ca victima nu mai respira, inculpatul a abandonat_o intinsA pe pardoseald, dupd care s-a

:ryIl-Si " j:il! dir.]ocuinta, indreptandu-se spre poarra de la srradd, dupa care s-a r6zgandir,; revenit inlocurnra, a larat uctlma ln a doua camera qi a inceput sA caute bani prin ddapuri, fird inse sa g5seascA.

14

:.{DNOTAT. PARTEA SPTCIAI,,I INFRACTIUNI CONTRN PERSOANEI ART, I88

d toti patru cu bate de baseball,nilor vatdmate N4.lf. si M.l\4., prjnratice vindecabile in 8-9 zile si.ti\ e a doua infractiuni de loviie

e piltj, inculpatul, aflat in stareprima probi $i 1,80 g yoo la ceala maJcajul pietonal pe care se

de deplasare a autotu smului,

at ca cele doue pirfi au stat deeea ce confirmd cd raporturileniciun caz pietenoase, aspect

Ltat cd,,cei doi s-au despb(it,arlea vatamatd a ocolit repedeoglinda autotudsmului condus

e inculpat ,,a efectuat o usoarierd a p;rdsi partea carosabil5,,,

rei vatdmate, se constat5 canii in direclia locului in carei. inculpatui virand ugor spre

oanei vatdmate de a lovi, din

ia auzit zgomotul loviturii si atuat drumul spre domiciliu, cuautoturismului siu.nente in raportul de expeftizatl. aspect ce corespunde unei

rului, care au necesitat pentruectului autoturismului, care alapta fala, fiind identificate pe

r persoanei vAtimate, Curteacare este apt sA curme vieti),ernnificadvA ca intensitate); aErcajul pietonal), atitudineaea sa de a conduce era multtei este cea re$nuta in rechi-u de vatSmare coporald din

)$ sAvariite fapta, reiese cdart posibilitatea unui astfel de

purryrul in faE gi doborand-oa lovit-o din nou cu pumnul

ca |ictima contjnua sa strige,a sulocat si a incetat s; mai

)e pajdoseale, dupi care s-a2re s-a rizgAndit, a revenit inapuri, Era inse si geseascd.

Apoi, potivit propriilor afirmafii, inculpatul a revenit la victima inconitiente si intinsA pe jos, i-a dat jospantalonii si chilotii gi a intreljnut cu ea relatii sexuale normale, ftua insd sd ejaculeze, dupi care i-a trasinapoi victimei pantalonii si a aruncat chilotii pe pardoseala din prima camerd. De asemenia, pentru a nuvedea fata victimei, inculpatul ia aruncat pe fa[5 un pulover.

In mod intemeiat s-a schimbat incadrarca juddicA din art. 233-234 alin. (l) lit. d) si f) C. pen. raportatla art. 236 cu aplicarea art. 4l C. pen. in art. 189 alin. (1) lit. e) C. pen., avAnd in vedere faptul cd, dupa ce aagresat victima si a sufocat-o pan5 ce nu a mai respirat, inculpatul a fugit, dupi care s-a reintors gi aintretinut rapoturi sexuale cu victima, imprejurfui care autonomizeaze infracliunea de omor calificat siintrerupe leg5tura de cauzalitate intre hot5rarea sau actiunea inculpatului de a cduta printre lucruriler4ctimei bani si rezultatul agresiunii comise anterior pentru a fi in prezenta infractiunii de tahfuie.

Altfel zis, din succesiunea evenimentelor care au a\ut loc este greu de acceptat cA inculpatul s-adeplasat la victimd cu scopul de a o tdlhlri sau, mai precis, cu scopul de a susthge bani de la aceasta;dimpotriva, atitudinea activA a victimei a f5cut ca inculpatul sd o ,,reduca h tdcere", dupA care acesta aho6Jat spontan sAintrelini relalii sqxuale cu aceasta gi mai apoi se sushagd bani de la ea, actiune cate separe ca a fost desf5gura6 in grabi gi nu cu prea mare interes (C. Ap. Oradea, s. pen., dec.ru. 95/17.02.2016).

N-4: in sarcina inculpatului nu a mai fost retinutd nicio altd intr.tctiune. Dacd tn cazul infracliunii deDiol neretinereq ei poate fi explicatd prcbabil pin pisma faptului cd Dictima decedase la momentulintre\neii actului sexual, nu existd nicio justificare pentru lipsa Dreunei solulii in ceea ce priuerteinhacliuneq de tentatiDd de tdlhdie. in conditiile in care procurorul dispusese timiterea injudecat& penbuinfrac{iunea de ftlhdie care a aDut ca urmare moarteo utctimet, este eDldent cd instanla fi$ese inuestitd ticu tentqtioa inculpatului de a sustrage bunuri din c..!sa uictimei. Aftt pimq instan(d, cAt ti instantq de apelau omis sd se pronunle asuprq acestei fapte.

1.22, Referitor la incadrarea juridicA qi analiza mijloacelor de probe, instanta de prim grad a retinut cAfapta inculpatului G.1., care, in noaptea de I -2 septembrie 2012, s-a deplasat impreunA cu victima D.M.M. insubsolul ruinelor castelului din loc. Mediesu Aurit, iud. Satu Mare, cu intentia de a intretine relatii sexuale,iar dupd refuzul acesteia, i-a aplicat mai multe lovituri cu o bucatA de cdremid5 in zona capului,cauzandu-i leziuni ca-re au dus la decesul acesteia, intiunefte elementele constitutive ale infractiunii deomor (ICCJ, s. pen., dec, pen. N.2177/27,06,2014, wuu.scj.rc).

1,23. Cat pdvette concluzia S.M.L. CSlaragi, cum ca leziunile aplicate lui T.i.C. nu i-au pus viataacestuia in primejdie, tribunalul a constatat ca mentionatele concluzii nu exclud de plano incadrareajuridicA datA faptei comise de catre inculpat, dat fiind ca intewenlia chirurgicala efectuaE a inl5turatpericolul letal, iar zona asupra cireia s-a aclionat, obiectul vulnerant ti intensitatea loviturilor constituieelementele ce configureaza intentia indirecti urmare cSreia inculpatul, in momentul aplicirii loviturilor, aacceptat posibilitatea producerii unor leziuni letale gi posibilitatea mo$i victimei.

Este adev5rat ce, umare dezbatedlor, s-a pus in evidenla imprejuhrea cd, in anul 2012, T.l.C. a maisuferit leziuni in zona capului, atestate medical, dar acest fapt nu inldtur5, daE fiind modalitatea concretdde sev5rgire a infracliunii deduse judec5tii, intentia indirecta pnn care inculpatul a acceptat posibilitateaproducerii morlii pS4iivatamate T.l.C., numdrul de ingrijiri medicale necesare vindectuii acestuia nefiinddeteminant in aprecierea configuraliei laturii obiective a tentativei de omor caiificat (ICCJ, s. pen., dec.pen. nr. 2156/25.06.2014, wwwscj.ro).

1.24. Instanla a respins ca neintemeiad cererea inculpatului de schimbare a incadrfuii juridice dininfrac,tiunea de omor, avand in vedere umatoarele aspecte: inculpatul a folosit un cu{it - obiect tAietorintepAtor, apt se duci la suprimarea vietii unei percoane; intensitatea loviturilor aplicate - a lovit victima inmod repetat, creand o baltd de sange, potrivit declaratiilor martorilor oculari; zona vizatA - flanc abdominalstang, in imediata apropiere a unor organe vitale, care nu au fost atinse, deoarece culitul folosit s"a opritintr-un os de la nivelul peretelui abdominal; foma de vinova[ie cu care a aclionat - intentia de a suprimaviata victimei, manifestare de voinld exprimata prin fraza,,Te iai! Te fac franjud!,,. Nu constituie un argu-ment, in sensul dorit de cAtre apdrare, faptul ce raportul de expeniz5 medico-legald atesta cA leziunilecauzate nu au pus in primel'die viata victimei, deoarece ceea ce conteaza este foma de vinovdtie cu cares-a acfionat, si anume intenlie indirectd - inculpatul nu a umarit suprimarea vie$i victimei, dar, prin modulin care a actionat, a acceptat aceasta posibilitate, chiar dacd, in fapt, urmarea imediati nu s-a realizat(C. Ap. Bucuretti, s. a II-a pen., dec. nr. 1780/20.12.2017, nepublicatd).

15

ART. T88 CODIJ-I, PINA' ADNOTAT, PARTEA SPECIAL,{

. L25. in acest sens, Curtea constat;, md intai, asemenea primei instante, ca moartea Dolitistuhrirulier a constiluit un rezultdt pe care, prin intregul sau mod de a acrion4 i^a"b"JL;;;;ftiHi;daca r,r,u,l-a urmarit. l-a acc_eptat, vinova a sa i;briicend astfef f"r-i int"nti"iinc-ir";,'i;;;"i; 'i;arn. (3) lit. bJ ('. pen.. specifica, sub aspectul laturii subiective, inlractiuniide omor.,^"^ ,P^i:1 i:0""1" :!ine^(astfpt cum si pdma insranra a fecur), valorificand in tavoarea inculparutui dubiulrerenror ta lmprelurante In care s_a produs acrorarea si preluarea pe capota autoturismujui pe care ilconducea a politistului rutier, neexistand probe certe ca i-ar fi vazut in timp utir semnarer" ae oprire

"" ii

erau adresate gi putea intr-adevbr s6 evite, la- viteza cu care rula gi in raport cu timpul de reac$e ;i car6;ide vizibilitate pe care le-a alut la dispozitie, contactul fizic cu corpi acestura, conduita ulterioaE ainculpatului dovede$te, cu ceftitudine, ca acesta a aclionat prev;'nJ s,i acceptand posibiritatea de a:iii::{S. *"lrj potirisr. sens in care sunr reteranre urmiroarete imprejur# t." ,ir"f ta, ti".of" Ouonce rndotala rezonabile. din probatoriul anterior prezentatJ:

- fiind constient de.prezenra politisturui pe capota, incurpatur nu a oprit niciun moment autoturismurpe care ll conoucea' nlcl la stneatele repetate ale acesfuia, nici la interventia colegului sdu, care a reusit siideschidd po iera din dreapta spate a acelui autoturism ji i s-a adresat, in mod-explicit, prin uiu g.ui, p":al:: in imprejuradle date (ftud zgomot ambiental in habiiaclu), nu avea cum sA nu_l auaa: ,,Opregiet Stii,l_"liqlr lkl la incerca-rea echipajurui din autospeciala sAS inicriptionatd ,,poLIlA,' de a-i.'bloca'drurnuitpe care a con9tientizat'o, intrucat a evitat impactul cu acer autovehicul, pdntr-un viraj la dreapta), nicicand era urmdrit, incd din primele momente, de autospeciala MAI avdnd aieeagi inscri[1i",

",, ,"_r,Jut.

luminoase siacustice pomite (de car-e ii-a dat seama, el insusi anrmana, in iecta.uiii ai., f.f" prf_"iinstante, c5: ,,N-u am vazut efectiv girofar, ele maginilorde polilie gi nicinu am auzit sirene ae potig! <iaie simi umAreascS, dar am simfit ce acest lucru tre'lule sa se intAmpte,,);

- dimpotrivd, inculpatul nu doar cd nu a opfit, dar, avAndu-l pe politist pe capotA, a acceleratprogresiv, ajung6nd se circule cu o viteza in mod cert supedoa_ri limitei le;ale,i aiat A"'-*" in"it, pa"eIa baza Poduluifipera. pe o.distanla de aproximativ 350 m, nu s-a reugit

"ajungerea sa oin urma, nici oecatre cere. doua autospeciale inscriptionate .,pollflA", nici de cabe autoturismul BMw condus de

Lnart9rul.ci\:1, in condiliire in care. potrivit imaginiror video, autovehiculele respective au pomit in urmd-

nrea sa oupa numal caleva secunde:

. ,. .- inculpalul a rulat cu politistul pe capota, pe o distanta de aproximativ 350 m, f;ri a exista weun

rnorcru al uner mlnrme lncercari de reducere a vitezei, eistand, dimpotriva, probe concludente ale uneiaccele6ri constante (astfer cum rezulta din decraratiire concordante are tutuor martoiror pomiti inurmdrirea sa).

. - inainte de intrarea pe pod, inculpatul a efectuat, cu autoturismul pe care il conducea, o manewibrusc5 de virare_ stanga-dreapta. motil.,l aiimat de acesta. pentru prima data, in declaratia din tatainstantei de apel (urcarea uneia dintre rotile din dreapta peste o',,ridicaturd"), chiar'di.JFi;;irJ;il;nerelevant, cata weme, din punct de vedere subiectiv, icesta (care era un gofer cu experienga, aegnanJpemis de conducere - obfinut in Romdnia - de 12 ani) putea ugor anticipa ci odce obst

"ot intanit in

cale, la viteza foarte mare cu care circula, ii era fa-tal polilistului ;flat pe capoti intr-o p"rige pr""-Jai.perspectiva siguranfei, deanoddmantul fiind, de altfel, chiar acesta, intrucat icel poliliriu t*t iror""tut a.pe capotd, zburand prin aer circa 3-4 m in indl$me ti I 0 m in lungime, inainte de i se izbi de airaltur ae fepaftea carosabiH si, apoi, de bordura unui hotuar aflat la baza poaului;

_ - , - j1lq-1 pr"i""hjea polilistului de pe capoti (acfiune pe care, in pofida afirmatiilor sale, nu avea, inmo{ obrectlv, cum sa nu o vadd, intrucat se derula chiar in fala och or lui), inculpatui a manifestat o toiale

indiferenia fafd de soarta acestuia (el insusi a afirmat, in declaralia din fata'Cu4ii,'ci: ,,nu m.m uitat inapoisau in lateral.saved daca a padt ceva"), continudndu-gi drumd, prin accelerarea vitezei de deplasare;

- reaunrre traumarice ca-re au cauzat, in mod direct si necondifionat, moartea politisturui rutier nu aufost determinate de acrosarea sa la momentul evenime;tului petrecut la interseclia sti. N.C. cu $oseauiPipera (in raport cu care, astfel cum a menqionat 9i prima instarip, ,-- fip"t"t."gi". doar culpa, ca fomA9^"^ITyi!-"]l:l 9" Pfcularea ii.proiectarea ac"ituia a" pe cupota, dupa o curia de aproximativ 3b0 m,rearrzata de incurpat in vitezS. prin manewarea deriberaE a autoturismurui pe ca_re ir ionducea, ra bazapodului, urmate de lovirea de pranud dure - asfaltur de pe paltea carosabili - gi corpuri dure - borduratrotuarului (cadere heteropropulsata), acest mecanism rizional fiind stabilii, cu certitr-rdine, prin rapo.tuimedicolegal de necropsie anterior citat;

- in plus, leziunile traumatice cu ror tanatogenerator nu au fost doar cele de la nivelul capurui (cu carepolilistul victima s-a lovit, in cadere, de bordura trotuarurui), ci si cele toraco-abdominare (deteminate delovirea de asfalt, ca efect imediat a1 proiectarii <are de pe capoia autoturismului condus a. i.rcurput, ca."circula cu o vitezd ridicata) - fracturi costale muliiple itdnga, hemopneumotorax stang, contuzie

t6

L ADNoTAT. PARTEA SPECIALA NFRACTIUNI CONTRA PXRSOANTI ART. IA8

nstanle, ce moattea politistuluiinculpatul l-a prevdzut si; chiar

:ntiei indirecte, in sensul art. 16le omor-I in favoa-rea inculpatului dubiulrpota autoturismului pe ca_re ilrp util semnalele de oprire ce ii: cu timpul de reactie si campulacestuia, conduita ulterioara a;i acceptand posibilitatea de a)rejurAri (ce rezultS, dincolo de

rit niciun moment autotudsmula colegului seu, care a reusit ser mod explicit, prin viu grai, perm s5 nul audat .,Opreqtel Stai,-POLITIA" de a-i bioca dnrmrtprinh-un viraj la dreapta), nici.ceeasi inscripfie, cu semnalelel. in declaralia din fata primein auzit sirene de polilie care sa

)olitist pe capot6, a acceleratlale si atat de mare incat, panarjungerea sa din ulm5, nici deutotuismul BMW condus deI respective au pomit in urmi-

ativ 350 m, fdri a exista weunA. probe concludente ale uneie tuhnor martorilor pornili in

: care 1l conducea, o manewAa date, in declaratia din fata), chiar daci ar fi fo;t real, fiindsofer cu experienfa, delin6nd

)a ca orice obstacol intelnit inLpot6 intr-o pozitie precard dinacel polilist a fost proiectat de:e de a se izbi de asfaltul de pe

a afirmatiilor sale, nu avea, innculpatul a manifestat o totaleurtii, ca: ,,nu m-am uitat inapoirrea \itezei de deplasa_re;bartea polilistului rutier nu aultersecla stt. N.C. cu $oseauaxt retine doat culpa, ca formd) cursa de aproximativ 350 m,pe care il conducea, la bazali - si corpuri dure - borduraL cu certitudine, prin rapoftul

) de la nii'elul capului (cu careFaMomina.le (deteminate derului condus de inculpat, careneumotorax stang, contuzie

pr monarA stanga, fracturA de stem, rupturd de splina, contuzie renal5 stanga, lezirmi de mezenteryimezocolon transvers, hemoperitoneu, astfel cum rezultA din cuprinsul aceluiasi act medico-legal.

Drept umare, Cutea concluzioneaze, asemenea pdmei instante, ci, in plan subiectiv, inculpatul aprevazut, ca rezultat al acliunilor sale, moadea poli$stului rutier si, chiar daca nu l-a urma'rit, a acceptut,astfel cum.o dov€degte intreaga sa conduitS, posibilitatea producerii acestui rezultat, motiv pentru;areforma de vinovdlie cu.care a acfionat, in legatura cu uciderea acelui politist, a fost intentia (indirec6), iarnicidecum culpa sau inten{ia depagiE, astlel ca solicitarea apararii de schimbare a inc;drdrii juidice ininfrac$unea de ucidere din culpa ori in infractiunea de loviri sau vatimdri cauzatoare de moarte estenefondate (C, Ap. Bucuresti, s. I pen., dec. nr. 1770/lg,l2.2}l7, nepublicate).

. 1.26. in accepliunea juridica, punerea in primejdie a vie$i persoanei conste in crearea unui pericoliminent penrru viafa persoanei, prin punerea in executare a unei acliuni apte de a produce supriharea\ieFi acesteia gi camcterizata de intenlja specifica de omor. in accepliunei medico-legala, ea ionste increarea unui pericol iminent pentru viata persoanei, generat de natura ;i gravitatea vdtdmSrilor produseprin fapta comisa, important fiind ca leziunea sa poata determina moartea persoanei, indiferent di modulde indep;rtare a peficolului, respectiv pdn tratament sau reactivare organicd crescuta. Astfel, apreciereamedicolegah in legeturr cu punerea in primejdie a vielii nu poate constitui pdn ea insasi un criteiu deincadrare a faptei in tentativi la omor, ci cel mult un element de fapt ce urmeaze a fi coroborat in modobligatoiu $i cu alte circumstanfe reale gi personale, respectiv intenlie, regiunea corporali viza6, numdrulloviturilor, insbumentul utilizat (ICCJ, s. pen., dec. pen. nr. 480/21.l2,2OlS, uuu.scj.ro).

_1.27. incadrarea juridica de tentativd la omor calificat, in conditiile art. 32 alin. (l) raportat la an. lgg

alin. (l) - art. 189 alin. (1) lit. d) C. pen. este justificata in raport de p;obatoriile administ.raie. Ele ateste cAinculpatul a dovedit o agresivitate ietiE din comun, violen{a sa_exceddnd,o pe cea specifica deposeddrii\ictimei de bunuri gi avand ca scop suprimarea viefii acesieia. in acest context, mentiunea din expertizamedico-legala in sensul ca leziunile suferite, ce au necesitat pentru vindecare S5-40 de zile de ingrijirimedicale, nu au pus'in primejdie viala victimei nu are relevanta suslinutA de inculpat cu priviie laincadrarea juridicd. Relevante sunt, sub acest aspect, astfel cum in mod corect a stabilit si motivat instantade fond, imprejurfuile concrete in care s-a deafafurat agresiunea. Astfel, inculpatul a' folosit un obiett\llnerant apt sa produca rczultatul letal (o cAramidi), cu care a lovit victima intr-o zon6 vital5 (cap), inmod repetat si cu o violenta deosebitd. Victima, in varstA de 62 de ani, aflata in stare de ebrietate, i maifost lovitd cu pumnii si picioarele, apoi ldsat5 in stare de inconstienfa, cazute la pdmant, intr-o noapte recede decembrie (C. Ap. Bucureqti, s. a ll-a pen., dec. nr. 1569/18.11.2015, nepublicata).

1.28. Schimbarea de incadrare juridicd a faptelor retinute in sarcina inculpalilor din tentative de omorin vat5mare corporala nu este susfinute de probele administrate in cauza, dovedindu-se posesia de catreinculpati a unor obiecte de tip tiietor-intepdtor si folosirea lor asupra persoanei vatdmate. Zona apliciriiloviturilor nu este una lipsita de importante, leziunile create punend in primejdie viata persoanei vet5mate.Multiplele ameninlAri cu moartea adresate de inculpali persoanei vatamate vin sa sustina intentia pe careacegtia au a\'ut-o in momentul adoptirii conduitei agresive, infractionale.

Omon- se savargegte cu intenfia de a suprima viala unei persoane (animus necandi), jar nu cuintenJia generala de a vitema. Expresia ,,uciderea unei persoane", utilizatA de texhrl alt. 188 C. pen.,cuprinde implicit ideea orientdrii acljunii sprc un rezultat specific, const6nd in moartea victimei. Doatrinamai .folosefte notiunea de ,,dol special", definit ca vointa de a suprima viala persoanei, sau ,,intenlieprecisd", prevazuta special de lege ca element constitutiv al unor infractiuni cu privire la care beincimineaza producerea unui rezultat determinat.

lntentia de ucidere se deduce din materialitatea actului (dolus ex re), care, in cele mai multe cazuri,relevd pozitia infractorului fale de rezultat. Demonstreaza, astfel, intenfia de ucidere: perseverenta cu careinculpatii au aplicat victimei numeroase lovitud cu piciorul si pumnii (care au cauzat leziuni inteme grave),multitudinea lovitudlor ii locul aplicirii lor, unele interesand regiunivitale ale copului (cord, rinichi, ficat),intensitatea cu care loviturile au fost aplicate gi repetarea lor pe tot corpul victimei, folosindu-se un obiecidur (pumni, picioare) (C. Ap. Cluj, s. pen., dec. pen. nr. 1227/N2S octombrie 2018, RRDJ nr. 2/2019,pp. 180-187).

2, Coautorat la infractiunea de omor2.1. Pe fondul intelegerii anterioare dintue inculpati cu privire la uciderea victimei, in seara de

13.12.2014 inculpata i-a administrat victimei A, solul sau, in scopul de ai ucide, produse medicamentoasecu efect tranchilizant (Diazepam si, posibil, Xyzal), pe care le-a intuodus, fbra cunogtinla victimei, in

17

ART. I88 CODUI PENAL ADNOTAT. PARTEA SPECIAI-{

alimentele consumate de cetre aceasta la masa de seara. A doua zi de dimineata, vazand ca victima nu adecedat !i temandu-se ca aceasta va anunta politia dandu-ai seama ce a incercat si faca inculpata,aceasta din urm6 l-a chemat pe iubitul ei se termine ceea ce incepuse ea cu o seara inainte.

In[ucat victima se afla in imposibilitate fizici se opuna rezistentd sau sa iposteze la orice actiuneagresiva indreptatd impotriva sa, din cauza tranchilizantelor ce ii fuseser5 administrate de inculpata cu oseara inainte, sufocarea victimei a fost un lucru facil pentru inculpatul x. Aceasta acFune a inculpateireprezinta mai mult decat un ajutor dat de cdte aceasta, reprezint5 un act matefial in aqiunea de uciderea victimei, care a fost inceputA de inculpata li a fost finalizati de iubitul ei, inculpatul X.

In sensul celor de mai sus a fost re[inuti gi judsprudenta instanlei supreme incidenta in cauz6,respectiv Decizia nr. 300 din I februade 2012 a ICCJ, Sec(ia penald.

Exista coautorat la omor ori de cate ori mai mulg trptuitori savarQesc in mod intenlionat impotdvaunei persoane dcfe specifice de violenld de naturd sd-t cauzeze moa.rtal se produce, intr-un inumefel, o dlsttibu{ie q qctiunilor, unele de intensitate mal mare, altele mai micd, dar toate orientate spreaceea$ finalitqte: suprimarea Die[ii persoanei. Ea difjeazd actele fiecirui coautor, stabilind caract;ruIde fapti unica realizati de to$ impreuna, hdifer€nt daci contribusile sunt simultane $au succe$ive,in acelasj loc sau in locuri dlferite.

Pentu ca unul dinhe coautori sa raspundd pentru omor, el trebuie si fi saveriit impotriva victimei,direct sau indirect, activ sau pasiv, un act de violenti. in acelaqi timp, actul de viole4a al^feptuitorului nutebuie si acopere in intregime sfera actului tipic, cdci el nu se privegte izolat, ciin raport iu totalitateaactelor sivAriite de coautof. Cu alte cuvinte, fiecare act de viole4a con$ne un dinamism propfu, fizic Sipsihic, prin care participA la fapta in ansamblu, demonstrand astfel unitatea stuctualS a aiesieia. potrivitdoctrinei julidice, condiliile coautoratului sunt: a) unitatea indivizibiH a actiunilor mai multor feptuitori; b)cooperarea subiectivi a faptuitodlor.

h cele mai multe cazuri, contributiile coautorilor sunt inegale, in sensul cA numai unul sau opalte dintre aceqtia savarlesc acte specifice de ucidere, ial ceilalg sava$esc acte care, in sine, nu posedaeficienta necesara rezultatului, dar se afli in sMnsi lnterdependenti cu primele, completandule.Daca s"ar pdvi fractionat contribuliile, nu s-ar realiza nimic concludent asupB sensd; juridic alcoautoratului.

Jurisprudenta a confimat, in mod constant, acest punct de vedere. Astfel, au caracter de acte decoautorat la omor: lovirea victimei cu cutitul, chiar dacd nu a provocat decesul acesteia, dar a fost denaura sa slibeasca puterea de rezistenl5 fi de ap5Jare, permitand celuilalt inculpat sa apfice lovituramortah; aplicarea de lovituri peste spate, in timp ce alt inculpat loveste victima in cap; lovirea victimei cuobiecte !i cu picioarele, ceea ce a cont buit la infrAngerea rczistentei acesteia $ q posibilitdtii de apdrareiin general, aqtiunile care sunt conjugate Qi lndispensabile comiterii infracsunil de omor.

Imobilizarea victimei, penbu ca un alt faptuitor sA fie in mesurd si-i aplice lovitura mortali, expdmafol.ta ii dinamism intr-un momenl decisiv qi, ca urmare, constituie, impreund cu actiunea de ucidire, ounitate indivizibila. /n loc ca hhqctorul singur sd lupte cu Diclima, sd-i inuingd rczisten{a $i apoi sd-i apliceloDitura mortald, un coautor sau mai mul$ imobilizeazd victima chiar in momentul in caje un altul aplcAacea lovitura. Ca urmare, activitatea de imobilizare a victimei este legata direct qi nemijlocit de activitateacare constituie latura obiectiva a infrac$unii de omor.

Unitatea actiunii de imobilizare a victimei cu acliunea de ucidere, efectuatA de alt coinculpat, seaxeazApe caracterul indispensabil ql primei actiunL fatd de care cealqltd ac(iune nu ar t posjbild. De fapt,imobilizarea victimei in momentul de pericol maxim pentru viata ei echivaleaza cu un adevant act deviolentS, susceptibil de a cauza moartea aceleivictime.

Aqadar, toate contibuliile carc au legetura intre ele, fiind conjugate !i unificate intr-un ansambluspecific, orientat spre realizarea uciderii persoanei, au caracter de acte de coautorat Ia omor. .lvu crereleoanlL dln pmctul de oedere aI cduzalltdtii juridlce, cate dintre qctele sdoArqfte de coautorl 4pfoaocqt leziunea care, tn final" a cquzat moarteq alctimei, cdcl ceea ce cafqcterTzeqzd coautotatuleste unltqtea ocliunllor, capocitatea lor de o se lntegrs aceluiq€I slstem sau model de expuca[ie.

Coautorul nu actioneaza singur, ci in cooperare cu alt fdptuitor (sau mai multi). Ca atare, cbaubrultrebuie sd urm;reasca !i si accepte producerea rezultatului cauzat nu numai de actiunea lui, ci detotalitatea ac$unilor, ceea ce presupune cA el tebuie sa cunoasce celelalte actiuni si finalitatea lor si, inmod congtient, sa-qi odenteze activitatea astfel incet si se integreze finalite$i in ansamblu

Elementul cooper5jii subiective - adice reprezentarea totalitatii actiunilor Si vointa de a se realiza,prin efodul comun, activitatea de ucidere a unei persoane - se obtine din analiza imprejurdrilor in carefapta a fost comise.

De asemenea, s-a constatat ca deqi inculpata a negat in mod constant faphrl cd a tinut victima depicioare, ap;rarea ei a fost infirmata atat de declaratiile constante in aceasta pdviqa date de inculpatul x

18