concepte psihoterapie analitica

8/17/2019 concepte psihoterapie analitica

1/25

Abaissement du niveau mental

O scadere a nivelului constiintei, o stare mentala si emoționala ce este traita la nivel psihologic ca o„pierdere a sufletului” (a se vedea si termenul depresie.) Este ca o slabire a intensitatii constiintei, ce ar putea fi comparata cu citirea unei presiuni atmosferice scazute pe barometru ce prezice o inrautatire avremii. Tonusul psihic este afectat, iar acest fapt se resimte la nivel subiectului ca o stare de apatie,

suparare sau depresie.

Abreactie

O metoda de conștientizare a conținuturilor emoționale refulate, prin repovestirea si retrairea experiențeitraumatice (a se vedea si termenul metoda catartica).up! un inițial interes in teoria traumei, "ung abandoneaza abreactia (laolalta cu sugestia) ca unealtaeficienta in terapia nevrozelor. #otivul principal al renuntarii la abreactie in terapia analitica se datoreazaexperienței cu pacientii a lui "ung, care, intr$o proportie destul de insemnata tr!iau trauma la nivelulfantasmei, fara ca aceasta sa se fi intamplat vreodata. %etrairea, in aceste cazuri, nu ar conduce la unrezultat pozitiv din punct de vedere clinic. #ult mai importante pentru pacienti sunt credința, incredereasi devotamentul cu care analistul &și exercita meseria, decat retrairea traumei.

Abstragere

O forma de activitate mentala prin care un continut constient este eliberat de asocierile cu elementeirelevante, similar cu procesul diferentierii.'n m!sura in care scopul sau este de a elibera subiectul de sub influenta obiectului, abstragerea este o&ncercare de depasire a stadiului primitiv de participation mstiue.

Adaptare

*rocesul prin care subiectul a+unge la un acord cu lumea exterioar!, pe de o parte, și cu propriilecaracteristici psihologice unice pe de alt! parte.onform modelului tipologiei sale, "ung descrie doua moduri distincte si semnificativ diferite de

adaptare- introversia si extraversia. 'n același timp a legat esecurile de adaptare cu apariția nevrozei.

Afect

%eacție emoționala marcata de simptome fizice și tulbur!ri de gndire./fectul este invariabil semnalul constelarii unui complex.

Ambivalenta

O stare de spirit &n care fiecare atitudine sau evolutia anticipata a unei acțiuni este contrabalansat! deopusul s!u. /mbivalența este asociat! &n general cu influența complexelor inconștiente, si &n special cufuncțiile psihologice atunci cnd acestea nu au fost diferențiate.

AmplificareO metod! de asociere bazata pe studiul comparativ al mitologiei, religiei și basmelor, folosita &ninterpretarea imaginilor din vise și desene.

Analiza, Jungiana

O forma de terapie specializata in nevroze, cu scopul extinderii constiintei prin aducerea la lumina acontinuturilor inconstiente0 numita si terapie analitica, bazata pe curentul de gandire (psihologia analitica)structurat de initiatorul sau, psihologul elvetian arl 1ustav "ung.


2/25

"ung a f!cut inițial o distinctie intre analiza inconstientului ("ung a folosit deliberat acest termen indetrimentul celui de psihanaliza- „/s dori sa las acest termen in &ntregime 2reudienilor. eea ce ei inteleg prin psihanaliza, nu este o simpla tehnica, ci o metoda care este legata dogmatic si se bazeaz! pe teoriasexualitatii lui 2reud. nd 2reud a declarat public ca psihanaliza si teoria sexualitatii sunt indisolubillegate, am fost obligat sa apuc alte cai” 3 *sihologie analitica si educatie, 4 56, par 578.) si analiza

anamnestica. /ceasta din urma intereseaza mai mult continuturile ce sunt de+a accesibile constiintei saucare pot fi aduse cu ușurința la lumina. 'nconstientul este un factor de influenta doar indirect.

/naliza inconștientului &ncepe atunci cnd materialul conștient a fost epuizat și nu exist! &nc! nici orezolvare satisf!c!toare a nevrozei0 este nevoie de un Eu suficient de puternic pentru a face fata directmaterialului inconștient, &n special vise. "ung a crezut c! o analiz! de acest tip este potrivita pentru probleme de ordin psihologic din a doua +um!tate a vieții, dar chiar și atunci a exprimat prudenț!.

9n munca sa analitica, "ung a evitat diagnosticul și prognosticul. El nu a folosit nici o tehnica sau metod!in maniera sistematica. :copul lui a fost de a aborda fiecare caz cu un minimum de presupunerianterioare, recunoscand totodata c! personalitatea și dispoziția psihic! a analistului plaseaza

obiectivitatea in sfera imposibilului.

Anima

;atura interioara feminina a unui b!rbat./nima este att un complex personal cat și o imagine arhetipal! a femeii &n psihicul masculin. Este unfactor inconștient ce se &ncarneaza &n fiecare copil de sex masculin, și este responsabil pentru mecanismulde proiecție. 'nitial identificata cu mama personala, anima este mai apoi traita nu numai prin intermediulaltor femei, dar si prin influența omniprezent! pe care o reprezint! &n viața unui barbat.

Anima este arhetipul vieț ii insasi. (Arhetipurile si Inconstientul Colectiv, Opere complete, par 66).

/nima este reprezentata in vise de imagini feminine, de la seducatoare pana la ghizi spirituali. Esteasociata cu principiul eros, motiv pentru care dezvoltarea /nimei unui b!rbat se reflecta asupra moduluiin care relationeaza cu femeile. 'n psihicul sau, /nima functioneaza ca suflet, influentandu$i ideile,atitudinile si emotiile.

"ung distinge patru mari stadii ale /nimei, analoge nivelurilor cultului lui Eros, descrise in perioadaclasica trzie. ;e$a personificat astfel - Eva, Elena, #aria si :ophia(*sihologia transferului, 4 5iblie), /nima unui barbat functioneaza ca un ghid pentru viața interioar!, realizand medierea intreconstiinta si continuturile inconstiente. Ea colaboreaz! &n c!utarea sensului și este muza creatoare &n viațaunui artist.


3/25

9ntr$un caz ideal, /nima b!rbatului trece &n mod natural prin aceste etape, pe m!sura ce acesta sematurizeaza. #ai precis, fiind o for ța arhetipala a vieții, anima se manifest! &n orice form! este necesar! pentru a compensa atitudinea dominanta a conștiintei.

/tt timp ct anima este inconștienta, tot ceea ce este tr!it prin intermediul acesteia are forma proiectata.

el mai frecvent, din cauza leg!turii inițiale strns! &ntre /nima și imago$ul matern protector, aceast! proiecție se rasfrange asupra partenerei, cu rezultate previzibile.

Idealul de mariaj al unui bărbat este organizat astel !nc"t soț ia sa trebuie sa preia rolul magic al mamei.#ub mantia unei casatorii e$clusive si ideale, el cauta de apt protectia materna, in acest el cazand inmainile instinctelor de posesie ale sotiei sale. %rica sa de or ț a intunecata incalculabila a inconstientuluiii oera sotiei o putere nelegitima asupra sa, si alcatuieste o uniune at"t de periculoasa, !nc"t mariajul seala permanent pe cale sa e$plodeze datorita tensiunilor interne. (Anima si Animus, C& ', par 6)

Oricat de evoluat ar fi un b!rbat, din punct de vedere psihologic, intotdeauna va fi predispus sa vadaaspecte ale /nimei sale, ale sufletului sau, intr$o femeie. /spectele personale ale acesteia pot fi intelese,iar semnificatia sa inteleasa, dar natura sa completa nu poate fi epuizata.

*rioritatea psihologica a primei parti a vieții unui b!rbat este de a se elibera de influenta materna asupra/nimei. #ai trziu, o lipsa a relatiei conștiente cu /nima se manifesta prin simptome caracteristice„pierderii sufletului”

O metoda prin care un b!rbat poate cunoaste natura /nimei sale este imaginatia activa. *rin atribuireaunei personalitati autonome, /nima poate primi intrebari si poate oferi raspunsuri.

Animus

;atura interioara masculina a unei femei./semenea /nimei la b!rbat, /nimus este att un complex personal cat si o imagine arhetipala.

%emeia este compensata de un element masculin, motiv pentru care inconstientul sau are, am putea spune, o amprenta masculina. Aceasta da naștere unei dierente psihologice considerabile intre emei sibarbati, si in consecinta am numit actorul generator de proiecț ie al emeii, Animus, ceea ce insemnaminte sau spirit. (*+he #zg- Anima and Animus, C& /ii, pars. 01.2)

'n timp ce /nima unui b!rbat functioneaza ca si suflet, /nimusul unei femei se aseamana mai mult uneiminti inconstiente. :e manifesta negativ prin idei fixe, opinii colective si pareri ce atribute de adevarabsolut. 'ntr$o femeie ce se identifica cu /nimus (posesie de /nimus), Erosul cade pe plan secundar, infavoarea ;ogosului.

O emeie alata in posesie de Animus, este intotdeauna in pericol de a3si pierde eminitatea. .(4Animaand Animus, C& ', par. '.)

/nimus devine un factor psihologic pozitiv atunci cnd femeia poate distinge intre ideile generate deacest complex autonom si ceea ce ea gandeste cu adevarat.

Asemenea Animei, si Animus are un aspect pozitiv. 5rin intermediul imaginii paterne, el e$prima nunumai opinii conventionale, dar si ceea ce numim spirit, idei ilozoice si religioase in particulare, sau


4/25

mai degrabă atitudinea care rezulta din acestea. Astel, Animus este psihopomp, un mediator intreconstiinta si inconstient, si o personiicare a acestuia din urma. .(4Anima and Animus, C& ', par. .)

"ung a descris patru stadii de dezvoltare ale /nimusului. 'n primul stadiu, apare &n vise și fantezie ca&ntruchiparea puterii fizice, un atlet, barbat musculos sau raufacator. 9n al doilea stadiu, /nimusul ofer!

inițiativ! și capacitatea de acțiune planificat!. El se afla &n spatele dorintei unei femei pentruindependenț! și carier! proprie. 9n stadiul urm!tor, /nimus este ?cuvntul”, personificat &n vise ca profesor sau preot. 9n stadiul al patrulea, /nimus este &ntruparea sensului spiritual. ;a cel mai &nalt nivel,echivalentul /nimei la nivel de :ophia, /nimus mediaz! &ntre constiinta femeii și inconștientul sau. 9nmitologie acest stadiu al /nimus apare ca @ermes, mesager al zeilor0 &n vise el este un ghid util.

Oricare dintre aceste aspecte ale /nimusului pot fi proiectate pe un barbat. a și &n cazul /nima proiectate, acest lucru poate duce la aștept!ri nerealiste și asprime &n relații.

Asemeni Animei, Animus este un amant gelos. l este adeptul punerii, !n locului barbatului real, a uneiopinii despre el. Opiniile tip Animus sunt invariabil colective, și depasesc indivizii și hotăr"rileindividuale !n e$act același mod in care anima propulseaza anticipările ei emoț ionale și proiecț iile sale!ntre soț și soț ie. 78Anima și Animus,8 C& ', alin. 9.2

'n timp ce misiunea unui b!rbat de asimilare a efectelor /nimei implica descoperirea adevaratelor salesentimente, o femeie se familiarizeaza cu natura /nimusului prin permanenta evaluare a ideilor siopiniilor sale.

Anthropos

Omul primordial, o imagine arhetipala a totalitatii prezenta in alchimie, religie si filozofie gnostica.

Apotropaic

escriptiv al „gandirii magice”, bazat pe dorinta de depotentare a influentei unui obiect sau persoane.

/ctiunile apotropaice sunt caracteristice introversiunii ca mod de orientare psihologica.

Aperceptie

An proces psihic prin care un element nou constientizat este asociat cu continut similar de+a existent inconstiinta intr$o maniera prin care poate fi inteles

Arhaic

*rimar sau originar

'n antropologie, termenul arhaic este folosit in general pentru a descrie psihologia primitivului. "ung afolosit insa acest termen atunci cnd se referea la ganduri, fantasme sau sentimente care nu sunt

diferențiate la nivel constient.Arhetip

Elemente structurante, primordiale psihicului uman. (/ se vedea imagine arhetipala siinstinct.) Arhetipurile sunt sisteme de pregătire pentru acț iune, și !n același timp imagini și emoț ii. Acestea suntmoștenite odată cu structura creierului, reprezentand aspectul sau psihic. le reprezintă, pe de o parte,un conservatorism instinctiv oarte puternic, !n timp ce pe de altă parte, sunt cele mai eiciente mijloace


5/25

posibile de adaptare instinctuala. le sunt astel, !n esenț ă, partea chtonica a psihicului. . . acea parte prin care psihicul este atașat de natură. 78:ind and arth8, C& ;, alin. inamismul instinctului este localizat ca si cum s3ar ala in zona inrarosie a spectrului, in timp ce

imaginea instinctuala se ala in zona ultraviolet. ?ealizarea si asimilarea instinctului nu are loc niciodatala capatul inrarosu, de e$emplu prin asimilarea in sera instinctuala, si doar prin integrarea imaginiicare simbolizează si in același timp evoca instinctul, deși intr3o orma destul de dierita de cea pe care o!nt"lnim la nivel biologic.78On the =ature o the 5sche,8 C& 1, par. 99.2

/rhetipurile se manifesta att la nivel personal prin intermediul complexelor, cat si la nivel colectiv princaracteristicile generale ale unei culturi.

Asimilare

*rocesul integrarii obiectelor externe (persoane, idei, valori) sau a conținuturilor inconstiente inconstiinta.

Asociere

An flux spontan de ganduri si imagini interconectate in +urul unei idei specifice, deseori determinate deconexiuni inconstiente. /socierile personale, &mpreuna cu amplificarea sunt un pas important ininterpretarea viselor.

Autonom

'ndependent de vointa constienta, asociat in general cu natura inconstientului, si in particular cuconstelarea complexelor.

Axioma Mariei

An precept alchimic- ?Anul devine doi, doi devine trei, si din al treilea apare unul ca al patrulea”.

"ung a folosit axioma #ariei *rofetissa ca o metafora pentru procesul individuarii. Anul este stadiuloriginar al totalitatii inconstiente, doi semnifica conflictul intre opusi, trei indica o potentiala rezolvare aconflictului, si unul ca al patrulea reprezint! stadiul transformat al constiintei, relativ &ntreg si linistit.

Catharsis – metoda


6/25

O abordare confesionala a tratarii nevrozei, implicand abreactia emotiilor asociate traumei. "ung a admisvaloarea terapeutica a catharsisului, dar inca de la &nceputul carierei sale a recunoscut limitele acesteia in procesul analitic.

=oua psihologie ar i ramas la stadiul conesiunii in cazul in care catharsisul s3ar i dovedit a i un panaceu. In primul rand, nu intotdeauna este posibil sa se aduca pacientii suicient de aproape deinconstient, pentru ca acestia sa perceapa umbrele@Au multe de conesat deja, spun ei nu trebuie sa seaplece asupra inconstientului pentru asta. 785roblems o :odern 5schotherap,8 C& 6, par. '.2

Cauzal

O abordare ce interpreteaza fenomenele psihice in baza cauzei si a efectului.

Copil

in punct de vedere psihologic, o imagine att a trecutului irecuperabil, cat si a anticiparii unei dezvoltarice urmeaza.

4Copilul este. . . . at"t !nceput cat și s"r șit, o creatură iniț iala si terminala. . . .esenta pre3conștientă

și esenț a post3conștienta a omului. senț a sa pre3conștienta este starea de inconștienț ă a copilărieitimpurii esenț a lui post3conștienta este o anticipare prin analogie cu viaț a de după moarte. Bn aceastăidee este e$primata natura atotcuprinzătoare a totalitatii psihice. 785sihologia Arhetipului Copilului,8C& /i, alin. 0//.2

:entimente de alienare sau de abandon pot constela arhetipul copilului. Efectele sunt duble- sindromul„saracul de mine”, caracteristic regresiei c!tre nevoia de dependenta, si, paradoxal, o nevoie disperata dea se elibera de trecut 3 ce reprezint! latura pozitiva a arhetipului copilului.

4Copil !nseamnă ceva evoluează spre independenț ă. Acest lucru nu se poate ace ără a se detașa de laoriginile sale- abandonul este, prin urmare, o condiț ie necesară 7a conștiinț ei2, nu doar un simptom

concomitent 785sihologia Arhetipului Copilului,8 C& /i, alin. 01'.2

Circumambulare

An termen ce se utilizeaza pentru a descrie interpretarea unei imagini prin reflectarea asupra ei din maimulte puncte de vedere. ircumambularea difera de asocierea libera prin faptul ca este circulara, nuliniara. /socierea libera se indeparteaza de imaginea originala, in timp ce circumambularea sta aproape deea.

Colectiv

ontinut psihic ce nu apar ține unui individ, ci unei societati, unui popor sau rasei umane in general. (/ sevedea si inconstient colectiv, individuare si persona.)

O calitate colectiva adera nu numai la elemente psihice particulare, cat si la intregi functii psihologice.

/stfel, funcția gndire ca un &ntreg poate avea o calitate colectiva, atunci cnd aceasta are valabilitategeneral! și conform! cu legile logicii. 9n mod similar, funcția sentiment ca un &ntreg poate fi colectiva,atunci cnd aceasta este identica cu sentimentul general și in acord cu aștept!rile generale, conștiințamoral! general!, etc. 9n același mod, senzația și intuiția sunt colective, atunci cnd acestea sunt &nacelași timp caracteristice unui grup mare. Befiniții C,C 4


7/25

Compensare

An proces natural ce are ca scop menținerea sau stabilirea echilibrului intra$psihic./ natural processaimed at establishing or maintaining balance Githin the psche. (/ se vedea si imaginatia activa, vise,nevroza si autoreglarea psihicului)

Activitatea constiintei este selectiva. #elecț ia cere direcț ie. >ar direcț ia cere e$cluderea a tot ceea ceeste irelevant. Acest lucru determina unilateralitatea constiintei. Conț inuturile care sunt e$cluse șiinhibate de direcț ia aleasă se scuunda in inconstient, unde ormează o contrapondere la orientareaconștientă. Consolidarea acestei pozitii opuse ț ine pasul cu creșterea unilateralitatatii constiintei p"năc"nd, in inal. . . . conț inuturile inconștiente reprimate pătrund in constiinta sub orma de vise și imagini spontane. . . . Ca o regulă, compensarea inconștienta nu se opune constiintei, ci este mai degrabă oechilibrare sau o completare a orientarii conștiente. Bn vise, de e$emplu, inconștiente livreaza toateacele conț inuturi care sunt constelate de situatia conștienta, dar sunt inhibate de selecț ie conștiintei,deși cunoașterea acestora ar i indispensabila pentru adaptarea completă 7*>einiț ii, C& 6, alin.6/9.2

'n nevroza, unde constiinta este unilaterala pana la extremizare, scopul terapiei analitice esteconstientizarea si asimilarea conținuturilor inconstiente, in așa fel &nct compensarea sa poata avea dinnou loc. /ceasta se &ntmpla in general prin atentia acordata viselor, emotiilor si pattern$urilorcomportamentale, sau prin imaginatia activa.

Complex

An grup de idei grupate in +urul unui ton emoțional comun. (/ se vedea si testul asociativ verbal)

7n comple$2 este imaginea unei anumite situaț ii psihice, care este puternic accentuata emoț ional șieste, !n plus, incompatibila cu atitudinea obișnuită a conștiinț ei. 78O revizuire a teoriei Comple$elor,8C& 1, alin. 0;.2

Dia ?egia catre inconstient. . . nu este visul, cum 7%reud2 a crezut, ci comple$ul, care este arhitectulviselor și al simptomelor. =ici nu este chiar așa de *regala aceasta cale, deoarece modul !n care esteindicata de catre comple$ este mai mult o cărare diicila și neobisnuit de ocolita. 7Ibid., Alin. 0;.2

2ormal, complexele sunt „idei cu ton emoțional”, ce se acumuleaza de$a lungul anilor in +urul anumitorarhetipuri, cum ar fi de exemplu cel al mamei sau alt tat!lui. nd complexele se consteleaza, suntinvariabil acompaniate de afect. :unt de fiecare data relativ autonome.

Comple$ele interereaza cu intentiile volitive și perturba perormanț a conștiintei ele produc tulburăride memorie și blocaje !n lu$ul de asociaț ii ele apar și dispar !n uncț ie de propriile lor legi ele potacapara temporar constiinta, sau pot inluenta vorbirea și acț iunea !ntr3un mod inconștient. Bntr3uncuv"nt, comple$ele se comportă ca iinț e independente. 78%actori psihologici !n comportamentul uman,8ibid., Alin. 0


8/25

+oata lumea stie azi ca oamenii *au comple$e. Ce nu este tot la el de bine cunoscut, desi mult maiimportant din punct de vedere teoretic, este ca si comple$ele ne pot avea pe noi. .7Ibid., par. 0;;.2

"ung a aratat faptul ca in sine, complexele nu sunt negative, doar afectele lor sunt, deseori. /sa cumatomii si moleculele sunt partile invizibile ale obiectelor fizice, complexele sunt caramizile psihicului sisursa tuturor emotiilor umane.

Efectul negativ al complexelor este adesea experimentat ca perturbar a uneia sau mai multor functiil psihologice (sentiment, gandire, intuitie si senzatie). 'n locul unei gandiri coerente si unui raspunsemotional adecvat, de exemplu, se poate obtine o reactie in concordanta cu ceea ce dicteaza complexul./tata vreme cat subiectul nu este constient de existenta complexelor, poate fi condus de catre ele.

*osesia de catre complexe &n sine nu semnifica nevroz!. . . și faptul c! acestea sunt dureroase nuinseamna perturbare patologica. :uferința nu este o boal!0 este polul opus normal al fericirii. An complexdevine patologic numai atunci cnd credem c! nu il avem. BC*sihoterapia și filozofia vietii,C 4 5


9/25

corupe, intr3un el sau altul, natura iicei sale, iar educatorul, sotul sau psihiatrul trebuie sa sa seulterior conrunte cu asta. 5entru ca 4ce a ost stricat de tata, nu poate i indreptat decat de un tatabun7 o reerinta la Fe$agrama 1 din I Ching (editia ?ichard &ilhelm, p. 1;)- 8Eucrul asupra a ceea cea ost stricat.82 .785ersoniicarea opusilor8 C& 9, par. 00.2

Concretism

An mod de a gandi sau de a simti care este arhaic si nediferentiat, bazat in intregime pe perceptia prinintermediul simturilor, a senzatiei.

oncretismul ca mod de functionare mentala este strans legat de conceptul mai general de participationmstiue. 1andirea si simtirea concreta sunt acordate si legate de stimulii fiziologici si faptele materiale./ceasta orientare este eficienta in recunoasterea realitatii externe, dar deficitara la interpretarea acesteia.

Conflict

O stare de indecizie, acompaniata de tensiune interioara (a se vedea opusi si functia transcendenta)

Conlictul aparent insuportabil este o dovadă a corectitudinii din viaț a. O viaț ă ără contradicț ie

interioară este ie doar o jumătate de viaț ă ie o viaț ă !n lumea de dincolo, destinata numai !ngerilor. >umnezeu insa !i iubește pe oameni mai mult dec"t pe !ngeri. 7CG Hung Eetters, vol.. , p.. '


10/25

ele sunt transpuse in act in exterior, prin mecanismul proiectiei. onflictele externe cu alte persoane suntastfel in proportie foarte mare externalizari ale conflictelor interne.

Coniunctio

;iteral, „con+unctie”, termen utilizat in alchimie pentru a desemna combinatiile chimice0 psihologic, aratauniunea opusilor si nasterea unor noi posibilitati.

/lti termeni din alchimie utilizati de "ung cu conotatii de echivalenta in plan psihologici sunt- uniomistica (casatorie sau maria+ sacru), coincidentia opositorum (intalnirea opusilor), complexio opositorum(opusii reuniti intr$o singura imagine), unus mundus si piatra filozofala

Constiinta

2unctia sau activitatea care mentine relatia intre continuturile psihice si Eu. istincta la nivel conceputalde notiunea de psihic, care cuprinde atat constiinta cat si inconstientul (a se vedea si opusi)

=u e$ista constiinta ara dierentierea opusilor. 78Aspecte psihologice ale arhetipului mamei8 C& /i, par.'1.2

'n viziunea lui "ung asupra psihicului, constiinta individuala este o suprastructura bazata pe, si nascuta din'nconstient.

Constelare

/ activa, utilizat deseori cu referinta la complexe, si reactiile emotionale asociate acestora.

Constructiv

O abordare a interpretarii activitatii psihice bazata pe sens si scop, in detrimentul cauzei sau sursei.

#etoda constructiva implica atat amplificarea simbolurilor, cat si interpretarea acestora la nivel subiectiv.Atilizarea sa in intepretarea viselor are ca scop intelegerea modului in care orientarea constienta poate fi

modificata in ton cu mesa+ul simbolic al visului. /ceasta se aliniaza cu convingerea lui "ung asuprafaptului ca psihicul este un sistem cu auto$reglare.

'n tratamentul nevrozei, "ung a vazut metoda constructiva a fi complementara, si nu in opozitie cu metodareductiva folosita in psihanaliza clasica.

Crucificare

An motiv arhetipal asociat cu conflictul si problema opusilor.

Depotentare

*rocesul retragerii energiei unui continut inconstient prin asimilarea sensului sau.

Depresie

O stare psihica caracterizata de lipsa energiei. (a se vedea de asemenea abbaisement du niveau mental,final, libido, regresie). Energia care nu este la dispozitia constiintei nu dispare pur si simplu. %egreseazasi agita continuturi inconstiente (fantezii, amintiri, dorinte, etc.), care, pentru facilitarea conditiei desanatate psihica, trebuiesc aduse la lumina si examinate


11/25

5rin urmare, depresia ar trebui privită ca o compensare inconștienta al cărui conț inut trebuieconstientizat, pentru a i pe deplin eicienta . Acest lucru poate i realizat numai regresand con știent,alaturi de tendinț a depresiva, integrand amintirile astel activate !n conștiinta , aspect pe care depresia l3a vizat din primul moment. 7 8 #acriiciul 8, C& < , alin . 60< . 2

>epresia nu este neapărat patologică . #e preigurează adesea o re!nnoire a personalităț ii sau o e$ploziede activitate creatoare . $istă momente !n viaț a omului atunci c"nd se intoarce o noua ila. Aparinterese noi și tendinț e care nu au primit p"nă la un anumit moment atenț ie , sau e$istă o schimbarebruscă de personalitate ( o așa3numita schimbare de caracter ) . Bn timpul perioadei de incubaț ie a uneiastel de schimbari se poate observa de multe ori o pierdere de energie conștientă - noua dezvoltare aatras energia de care are nevoie din constiinta . Aceasta scadere de energie poate i văzuta cel mai clar!nainte de debutul unor psihoze și , de asemenea, !n timpul momentului de liniște care precede munca decreaț ie . 7 8 5sihologia transerului , 8 C& 6 , alin . ' . 2

Diferentiere

:epararea partilor unui intreg, process necesar constiintei pentru a avea acces la functiile psihologice.

/tta timp ct o funcție este &nc! fuzionata cu una sau mai multe alte funcții$gndirea cu sentimentul,sentimentul cu senzația, etc, respectiv nu este &n m!sur! s! funcționeze autonom, se afla &ntr$o starearhaica, adic!, nediferențiata, nu este separata de ansamblu, ca o parte distincta, existand in sine.1ndirea nediferențiat! este incapabila de gndire &n afara altor funcții0 este continuu amestecata cusenzatii, sentimente, intuiții, la fel cum senzația nediferențiat! este amestecata cu senzatii si fantezii.BCefinițiiC, 4


12/25

e$a lungul procesului de individuare, una dintre misiunile initiale este diferentierea Eului de complexeleinconstientului personal, in particular *ersona, Ambra, /nima si /nimus. An Eu puterninc poate relationaobiectiv cu acestea si cu alte continuturi inconstiente, fara a se identifica cu ele.

eoarece Eul se traieste ca centru al psihicului, este destul de dificil sa reziste identificarii cu :inele,caruia ii datoreaza existenta, si fata de care, in ierarhia psihica, se afla in pozitia de subordonare.

'dentificarea cu :inele se poate manifesta in doua moduri- asimilarea Eului de catre :ine, caz in care Eula+unge sub control inconstient, sau asimilarea :inelui de catre Eu, fapt care conduce catre un Eu supra$accentuat. 'n ambele cazuri, rezultatul este inflatia, cu perturbari evidente de adaptare.

Emotie

O reactie involuntara datorata unui complex activ. (a se vedea si afect.)

Enantiodromie

;iteral, ?a alerga in sens contrar,” cu referire la emergenta de$a lungul vremii, a atitudinii inconstienteopuse.

/cest fenomen caracteristic se produce, practic, de fiecare dat! cnd o tendinț! extrem!, unilaterala,domin! viața conștient!0 &n timp, o contra$pozitie la fel de puternica se constituie, inhiband &n primulrnd atitudinea conștiintei și, ulterior, infrangand controlul conștient. BCefinițiiC, ibid., /lin. 68D.F

Enantiodromia este traita tipic laolalta cu simptome asociate unei nevroze acute, si deseori anticipeaza orenastere a personalitatii.

Eros

'n mitologia greaca, personificarea dragostei, a fortei cosmogonice a naturii0 psihologic, functiarelatiei. (a se vedea si /nima, /nimus, ;ogos si complex matern.)

Conștiinț a emeii este caracterizata mai mult prin calitatea lui ros de a crea legaturi dec"t prindiscriminarea și cunoașterea asociată cu Eogos. Ea barbati, ros. . . este de obicei mai puț in dezvoltatdec"t Eogos. Ea emei, pe de altă parte, ros este o e$presie a adevăratei lor naturi, !n timp ce Eogosullor este de multe ori doar un accident regretabil. 78#zg- Anima și Animus,8 C& /ii, alin. 0/.2

n ros inconstient se maniesta intotdeauna ca dorinta de putere. 78Aspecte psihologice ale arhetipuluimamei. 4C& /i, par. 6'.2

Erou

An motiv arhetipal ce are la baza depasirea obstacolelor si atingerea anumitor scopuri.

+rasatura principala a eroului este reprezentata de inrangerea monstrului din !ntuneric- este triumul demult sperat si asteptat al conștiinț ei asupra inconștientului 785sihologia Arhetipului Copilului,8 C& /i,alin.. 019.2

:itul eroului este o dramă inconștienta traita doar !n proiecț ie, asemeni intamplarilor din pilda peșteriilui 5laton. 78:ama >uala,8 C&


13/25

roul simbolizează #inele inconștient al unui barbat, și acest lucru se maniestă empiric ca suma totalăa tuturor arhetipurilor și, prin urmare, cuprinde arhetipul tatălui și al bătr"nului !nț elept. In acest sens,eroul este propriul tată și născător 7Ibid., Alin. e asemenea, nu este erou cel care nu a !nt"lnit niciodată balaurul, sau care,!n cazul !n care l3a văzut o dată, a declarat ulterior că nu a văzut nimic. Bn egală măsură, doar cel care ariscat sa lupte cu balaurul și nu este inrant de aceasta c"știgă tezaurul, 4comoara greu de atins. >oaracesta are o pretentie autentica in ceea ce priveste !ncrederea !n sine, pentru că el s3a conruntat cu locul !ntunecat al #inelui sau și, prin urmare, a c"știgat . . . A dob"ndit dreptul de a crede că va i capabil să

depășească toate ameninț ările viitoare prin aceleași mijloace. 7 C& 9, alin. '


14/25

'n general, extravertul crede ceea ce primeste din lumea exterioara si nu este inclinat sa examinezemotivatii personale. esi toata lumea este afectata de datele obiective, gandurile, deciziile sicomportamentul extravert sunt determinate de acestea. Opiniile personale si viata interioara au locsecundar in fata conditiilor exterioare.

l trăieș

te !nș

i prin altii toate auto3relectiile ii dau iori. 5ericolele pandesc acolo, este mai bine sa ieascunse de zgomot. Bn cazul !n care ar trebui să aibă vreodată un 4comple$, găsește reugiu !n v"rtejul social și permite să ie asigurat de mai multe ori pe zi că totul este !n ordine. 7Ibid., Alin. /'9.2

Jiata psihica a tipului extravert extrem este traita in intregime prin reactia la mediu, care determina baza personala. aca lucrurile se schimba, isi a+usteaza viziunile si comportamentul in concordanta cu acestea./sta este un avanta+, dar si o limitare.

Extraversia este un avanta+ in situatii sociale si in relationarea cu mediul exterior. 'nsa o atitudine preaextraverta poate rezulta in sacrificiul de sine pentru a indeplini ceea ce este interpretat ca cereri obiective 3 de exemplu, nevoile altora sau extinderea unei afaceri.

Acesta este pericolul e$travertului - de a i supt in obiecte si a se pierde cu totul in ele. +ulburările uncț ionale rezultate, nervoase sau izice, au o valoare compensatorie, pentru ca3l imping spre o auto3retinere involuntara. Bn cazul !n care simptomele sunt uncț ionale, caracterul lor speciic poate e$prima situaț ia sa psihologica !n ormă simbolică de e$emplu, un cantaret a carui aima a crescut pana la cote periculoase care3l impingeau spre a cheltui prea mulat energie se găsește dintr3o dată in situatia de acanta note inalte. . . . #au un om cu !nceputuri modeste, care ajunge rapid intr3o poziț ie socială de mareinluenț ă, cu perspective largi, este brusc aectat de toate simptomele raului de inaltime. 7Ibid., Alin.


15/25

prospectiv, pare un simbol ce tinteste spre a caracteriza un scop precis cu ajutorul materialului alat laindemana, sau pentru a trasa o linie de dezvoltare psihologică viitoare. 78>einiț ii8, C& 6, alin. '0;.2

"ung a facut distinctia intre fantasma activa si pasiva. *rima, caracteristica mintii creatoare, este subliniatade o atitudine intuitiva orientata catre perceperea continuturilor inconstiente0 fanstasmele pasive sunt

manifestari spontane si autonome ale complexelor inconstiente. %antasma pasiva, prin urmare, are !ntotdeauna nevoie de critica conștienta, pentru ca nu cumva doar pur și simplu sa consolideze atitudinea opusa inconștienta. Asa cum, antasma activa, ca produs alatitudinii constiente ce nu se ala in opozitie cu cea inconstienta, si al proceselor inconstiente ce nu suntin opozitie, ci compenseaza pozitia constiintei, nu are nevoie de critica ci mai mult de intelegere. 7Ibid., Alin. '9.2

"ung a dezvoltat metoda imaginatiei active ca pe o cale de a asimila sensul fantasmelor. /spectulimportant este ca nu trebuie interpretate ci traite.

eminin

/ se vedea anima, Eros sau ;ogos.

inalist

An punct de vedere bazat pe rezultatul potential sau sensul activitatii psihice, complementar unei abordaricauzale.

>atele psihologice necesita o dubla abordare, și anume din punct de vedere cauzal și inalist. u olosesc cuv"ntul inalist !n mod intenț ionat, !n scopul de a evita conuzia cu conceptul deteleologic. +eleologia presupune anticiparea unui anumit scop sau obiectiv inalitatea implica e$istenta sensului, impreuna cu un scop !n esenț ă necunoscut. 5rin inalitate mă reer doar la tendinta psihologicaimanenta spre un scop. Bn loc de lupta pentru atingerea unui obiectiv s3ar putea spune, de asemenea,4sentiment al sensului. +oate enomenele psihologice detin un astel de sentiment al sensului inerent,chiar si enomenele pur și simplu reactive, cum ar i reacț iile emoț ionale. 78Aspecte generale ale psihologiei visului8 C& 1 , alin. 9


16/25

#odelul lui "ung cu privire la tipologie distinge patru functii psihice- gandire, sentiment, senzatie,intuitie.

#enzatia stabilește ceea ce este prezent, g"ndirea ne permite să recunoastem semniicaț ia sa, sentimentul ne spune valoarea sa, și intuiț ia indica posibilitatile sale, cum ar i de unde a venit si catre ce se dezvolta

intr3o anume situatie. 78O teorie psihologică asupra tipurilor,8 C& 6, alin. /


17/25

orientare se$uala unilaterala. Aceasta dispozitie nu trebuie sa ie evaluata ca negativa in orice situatie,atata timp cat contine arhetipul Omului Originar, stare pierduta pana la un punct de iinta cu orientare se$uala deinita unilateral.78>espre Arhetipuri si conceptul de Anima,8 C& /i, par. 96.2

"sterie

O stare mentala marcata de legatura exagerata cu persoanele din mediul apropiat, si o adaptare laconditiile externe care are caracter imitativ.

Isteria este, dupa parerea mea, de departe cea mai intalnita orma de nevroza a tipului e$travert. ..Onevoie constanta de a se valoriza si de a atrage atentia asupra sa sunt trasaturile de baza ale istericului.Corolarul sau este sugestibilitatea sa proverbiala, inclinatia de a se lasa inluentat de alta persoana. nalt semn clar al e$travertului isteric este euziunea sa, care deseori il poarta pe taramul anteziei, astelincat este acuzat de 4mitomanie isterica. 78>escriere generala a tipurilor,8 C& 6, par.


18/25

possession) is a freuent source of neurosis, but it is also possible to identif Gith a particular idea or belief.

Anilateralitatea se datoreaza deseori identificarii cu o anumita atitudine constienta. /ceasta poate conducela pierderea legaturii cu puterea compensatorie a inconstientului.

In acest caz, inconstientul raspunde de obicei cu emotii violente, iritabilitate, lipsa de control, aroganta, sentimente de inerioritate, labilitate, depresie, iesiri necontrolate de urie, etc. in combinatie cu o lipsa a simtului autocritic alaturi de erorile de judecata, greselile si iluziile pe care acesta le antreneaza .78Copacul ilozoal,8 C& , par. 9einiț ii8, C& 6, alin. 10.2

'mago$urile sunt consecinta imbinarii experientei personale cu imaginile arhetipale din inconstientulcolectiv. a orice alt lucru inconstient, sunt traite prin intermediul proiectiei.

"ncest

in punct de vedere psihologic inseamna tan+irea regresiva dupa securitatea copilariei sau a primeitinereti.

"ung a interpretat imaginile incestuoase din vise si fantasme nu intr$un mod concret, ci smbolic, ca pe unindiciu al nevoii de adaptare innoita, care sa fie mai acordata instinctelor (/cest aspect era intr$un modatat de radical diferit de viziunea psihanalitica, incat a condus la ruptura lui "ung de 2reud ).

At"t timp c"t copilul este !n stare de identitate inconștienta cu mama, el este !ncă una cu psihiculanimalic și este la el de inconștient ca și el. >ezvoltarea conștiinț ei duce !n mod inevitabil nu numai la separarea de mamă, dar si la separarea de părinț i și intreg cercul amiliei și, prin urmare, la un gradrelativ de detașare de inconștient și lumea instinctelor. Cu toate acestea, dorul de această lume pierduta

continuă iar atunci c"nd adaptări diicile se cer, este intodeauna tentanta evitarea si retragerea, regresiala trecutul inantil, care apoi !ncepe să ridice simbolismul incestului. 78#imboluri ale :amei și ale ?enașterii,8 C&


19/25

#ore

'n mitologia greaca, este un termen care personifica inocenta feminina (de exemplu *ersefona)0 din punctde vedere psihologic, atat la femeie cat si la barbat, se refera la imaginea arhetipala a inoirii potentiale .2enomenologia lui More este in esenta bipolara (asa cum se intampla la orice arhetip), asociata cu diadamama$fecioara. /tunci cand este vizibila si observata in productiile inconstientului feminin, este o

imagine a unei personalitati supraordonate sau a :inelui. ;a barbat, More este un aspect al /nimei si ia parte la tot simbolismul asociat personalitatii interioare a acestuia.

$ibido

efineste energia psihica in general (a se vedea si final.)

Eibidoul nu poate i niciodata e$perimentat decat in orma deinita adica, este identic cu imaginile antasmelor. #i putem sa3l eliberam de posesia inconstienta doar prin aducerea la lumina a imaginilor antasmatice corespondente.78+ehnica dierentierii,8 C& ', par. 9ar, !n cele mai multe cazuri, reuză să proite de posibilităț ile ce3i sunt prezentate rational. nergia psihică este un lucru oarte diicil, care insistăasupra !ndeplinirii propriilor condiț ii. Oricat de multă energie este disponibila, nu o putem aceutilizabila p"nă nu reusim să găsim gradientul corect. 785roblema tipului atitudinal,8 C& ', alin. '62

:copul analizei este in acest caz, de a gasi gradientul natural al energiei unei persoane.

Mandala

/ se vedea cuaternitate si temenos.


20/25

Masculin

/ se vedea /nimus si ;ogos.

Mecanicist

/ se vedea cauzal, nivel obiectiv si reductiv.

Meditatie

O tehnica de introspectie diri+ata.

"ung a facut distinctia intre mediatia practicata in Orient sau in exercitiile religioase traditionale din Jestsi utilizarea sa ca unealta a cunoasterii de sine, in particular la constientizarea proiectiilor.

>aca mai e$ista cercuri in care sa se practice arta antica a mediatiei, asta se intampla in cele religioase sau ilosoice unde tema este aleasa subiectiv de catre cel ce va medita, sau va i prescrisa de uninstructor, precum in $ercitia Ignatiana sau in anumite e$ercitii teosoice dezvoltate sub inluentaindiana. Aceste metode sunt valoroase doar pentru cresterea concentrarii si consolidarea constiintei, darnu au nici o semniicatie in ceea ce priveste sinteza personalitatii. >in contra, scopul lor este de a masca

constiinta de inconstient, si de a3l suprima pe acesta din urma.78Conjunctia,8 C& 9, par. ';1.2

Atunci cand meditatia intereseaza produsele obiective ale inconstientului care ating constiinta in mod spontan, uneste constientul cu continuturi care nu sunt rezultatul unui lant cauzal, ci care vin dintr3un proces in principal inconstient. O parte a continuturilor inconstiente sunt proiectate, dar proiectia in sinenu este recunoscuta.:editatia sau introspectia critica si investigarea obiectiva sunt necesare pentru a stabili e$istenta proiectiilor. >aca individul ace un bilant personal, este esential ca proiectiile sale sa ierecunoscute, pentru ca ele alsiica natura obiectului, si in aara de asta contin lucruri care apartin personalitatii sale si ar trebui integrate.7Ibid., par. ';.2

Mit

O afirmatie involuntara colectiva bazata pe o experienta psihica inconstienta.

:entalitatea primitiva nu inventeaza mituri, ci le traieste.:iturile sunt revelatii originare ale psihicului preconstient. :ulte din aceste procese inconstiente, pot i indirect acilitate de constiinta dar nu suntniciodata o alegere constienta. Altele par a aparea spontan, adica din nici o cauza constienta vizibila sau demonstrata. 785sihologia arhetipului copilului ibid., par. 06.2

%evroza

O criza psihologica datorata lipsei de unitate a cuiva, sau, mai formal, o usoara disociere a personalitatiidatorata activarii complexelor. (a se vedea adaptare, conflict si auto$reglare a psihicului.)

Orice incompatibilitate a caracterului poate provoca disocierea, si o splitare mai mare intre unctiile gandire si sentiment, de e$emplu, implica deja o nevroza usoara. Atunci cand nu esti chiar in unitate cutine insuti, te apropii de o conditie nevrotica.78#eminariile +avistoc,8 C& 1, par. 1.2

Orice nevroza este caracterizata de disociere si conlict, contine comple$e, si are urme de regresie siabaissement.785sihologie analitica si educatie,8 C& ', par. 0;9.2

Jiziunea lui "ung era ca izbucnirea nevrozei are sens, ca este o oportunitate de a deveni constienti de ceeace suntem in opozitie cu ceea ce credem ca suntem. Explorand simptomele care acompaniaza invariabil


21/25

nevroza 3 anxietate, frica, depresie, vina sau in particular, conflict, devenim constienti de propriile limitesi ne descoperim adevaratele calitati.

In multe cazuri trebuie sa spunem- 4:ultumim cerului ca i3a alcatuit mintea in asa el incat sa ienevrotic. =evroza este cu adevarat o incercare de auto3vindecare@ste o incercare de restaurare aechilibrului, din partea sistemului de auto3reglare a psihicului, in nici un el dierita de unctia viselor,doar ca este mult mai puternica si drastica.78#eminariile +avistoc,8 C& 1, par. 1/.2

'n orice tulburare a functionarii constiente, energia regreseaza si continuturi inconstiente sunt activate pentru a compensa unilateralitatea constiintei.

=evrozele, ca orice alta boala, sunt simptome ale inadaptarii. >in cauza unui obstacol J o slabiciuneconstitutionala sau un deect, educatie gresita, e$periente neericite, o atitudine nepotrivita, etc. J persoana se poate micsora in ata diicultatilor vietii, astel intorcandu3se la lumea copilariei. Inconstientul compenseaza aceasta regresie, producand simboluri care, odata intelese obiectiv, adica prin cercetare comparata, reactiveaza idei generale care insotesc toate aceste sisteme de gandirenaturale. In acest mod, o schimbare de atitudine este activata, ce ace punte intre omul asa cum este, siomul asa cum ar dori sa ie. 78Copacul ilozoal,8 C& , par. 9'.2

"ung a numit aceasta inclinatie spre nevroza, energica sau finalista, deoarece se baza pe aspectul progresival energiei, in loc sa insiste asupra motivelor cauzale sau mecaniciste ale regresiei acesteia. ele douaconceptii nu sunt incompatibile, ci mai repede complementare - abordarea mecanicista cauta in trecutcauza disconfortului psihic prezent0 "ung se concentra asupra prezentului avand in vedere posibiledezvoltari viitoare.

=u mai caut cauza nevrozei in trecut, ci in prezent. :a intreb, care este indatorirea pe care pacientul nuo va putea indeplini K785sihanaliza si nevroza8 C&9, par.


22/25

e anume determina o persoana sa devina nevrotica, in timp ce alta, in circumstante similare, nuN%aspunsul lui "ung este acela ca psihicul individual isi cunoaste atat limitele cat si potentialul. aca primele sunt depasite, iar ultimul nerealizat, o cadere nervoasa are loc. *sihicul insusi reactioneaza pentrua corecta situatia.

$istă mase mari de populaț ie care, !n ciuda incon

știen

ț ei lor notorii, nu ajung nici macar sa se apropie

de o nevroză. 5uț inii care sunt loviti de o astel de soartă sunt !ntr3adevăr persoane de tipul 4mai inalt,care, pentru un motiv sau altul, au rămas prea mult timp la un nivel primitiv. =atura lor nu tolereaza petermen lung persistenț a !n ceea ce este pentru ei o toropeală nenaturala. Ca urmare a perspectivelor lorconștiente !nguste și e$istenț ei lor !nghesuite ei economisesc energie pic cu pic se acumulează !ninconștient și, !n inal e$plodează sub orma unei nevroze mai mult sau mai puț in acute. 78%uncț iainconștientului,8 C& ', alin. 0/.2

Jiziunea lui "ung asupra nevrozei difera radical de viziunea clasica reductiva, dar nu schimba substantialce se intampla in analiza. 2antasmele activate tot trebuie aduse la lumina, pentru ca energia necesara vietiile este atasata. Obiectivul insa, nu este acela de a revela cauza presupusa a nevrozei, ci acela de a stabili o

conexiune intre constiinta si inconstient, care va conduce catre o progresie innoita a energiei

&biectivare

An process de diferentiere a Eului atat fata de alte persoane, cat si fata de continuturi inconstiente (a sevedea si imaginatie activa)

#copul său este de a detașa conștiinț a de obiect, astel !nc"t individul nu mai plaseaza garanț ia ericirii sale, sau chiar a vieț ii sale, !n actori e$terni, ie că sunt persoane, idei, sau circumstante, ci ajunge sarealizeze că totul depinde aptul ca el detine comoara sau nu. Bn cazul !n care posesia acestei bogatii serealizeaza, atunci centrul de gravitate este !n individ și nu mai este !ntr3un obiect pe care acestadepinde. 78#eminariile +avistoc8, C& 1, alin. ''.2

"ung a aratat ca aceasta ?comoara” a fost proiectata in mod traditional pe figuri sacre, dar si faptul camulti indivizi moderni nu mai gasesc satisfactie in aceste simboluri istorice. /cesta este motivul pentrucare trebuie sa gaseasca o metoda individuala pentru a da forma complexelor personale si imaginilorarhetipale.

5entru ca acestea sa aiba o ormă, ele trebuie să trăiască viaț a lor caracteristica, !n caz contrarindividul este separat de uncț ia de bază a psihicului 7compensare2, iar apoi devine nevrotic, estedezorientat și !n conlict cu el !nsuși. Insa dacă este capabil sa concretizeze imaginile impersonale și sarelationeze cu ele, atunci este !n contact cu acea uncț ie psihologica vitala, care din zorii conștiinț ei a ost ingrijita de religie. 7Ibid., Alin. '1.2

Participare mistica 3 un termen derivat din antropologie si din studiul psihologiei primitivilor,insemnand o conexiune mistica, sau identitate intre subiect si obiect. (a se vedeasi arhaic, identificare and proiectie.)

75articiparea mistica2 constă !n aptul că subiectul nu se pot distinge !n mod clar de obiect, dar estelegat de acesta printr3o relaț ie directă, care se ridică pana la nivelul de identitate par ț ială. . . . 5rintre popoarele civilizate ea apare de obicei !ntre persoane, rareori !ntre o persoană și un obiect neinsuletit. Bn primul caz este vorba de o relaț ie de transer. . . . Bn al doilea caz e$istă o inluen ț ă similară in relatie


23/25

cu o parte a obiectului neinsuletit, precum si o identiicare cu obiectul sau o idee despre acesta.78>einiț ii8, C& 6, alin. '1.2

7Identitatea2 este o caracteristică a mentalităț ii primitive și undaț ia reala a participation mstiLue carenu este altceva dec"t o relicvă a nedirentierii originare intre subiect si obiect, și, prin urmare, a starii de

inconștienț ă primordiale. ste de asemenea, o caracteristică a starii mentale din copilăria timpurie, și,!n cele din urmă, a inconștientului adultului civilizat. 7Ibid., Alin. '9.2

'ational

escrie ganduri, sentimente si actiuni care sunt in acord cu ratiunea, o atitudine ce se bazeaza pe valoriobiective stabilite prin experienta practica."ung a descris functiile psihologice gandire si sentiment ca fiind rationale pentru ca sunt decisivinfluentate de reflectie.

(acrificiu

in punct de vedere psihologic, se asociaza cu nevoia de a renunta la copilarie, deseori semnalata de oregresie a energiei.

5ersoana in cauza trebuie sa renunte la dorinta retrospective care doar are ca scop resuscitarea ericiriiapatice si lipsite de eort, din copilarie 78#acriiciul,8 C&


24/25

Ambra este alcatuita in cea mai mare parte din dorinte refulate si impulsuri necivilizate, motive moral$inferioare, fantasme copilaresti si resentimente, etc. 3 toate acele lucruri de care nimeni nu este mandru./ceste trasaturi personale nerecunoscute sunt deseori traite prin intermediul mecanismului de proiectie,ca fiind atribute ale altor persoane.

>eș

i, prin !nț elegere

și bunăvoin

ț ă, umbra poate !ntr3o anumită măsură să ie asimilată de catre

personalitatea conștienta, e$perienț a arată că e$istă anumite caracteristici care maniesta rezistenț a ceamai !ncăpăț "nata la controlul moral și se dovedesc aproape imposibil de inluenț at. Aceste rezistenț e sunt de obicei legate de proiecț ii, care nu sunt recunoscute ca atare, iar recunoașterea lor este orealizare morală de e$ceptie. Bn timp ce unele trăsături speciice ale umbrei pot i recunoscute ără preamari diicultăț i a i calităț i proprii, !n acest caz, at"t !nț elegerea cat și bunăvoinț a sunt zadarnice,deoarece cauza emoț iei pare să se ale dincolo de orice posibilitate de !ndoială, la cealaltă persoană.7Ibid., alin. 6.2

'ntegrarea Ambrei este inhibata de *ersona. 'n cazul in care ne identificam cu o *ersona luminoasa,Ambra este pe atat de intunecata. /stfel, Ambra si *ersona se afla intr$o relatie compensatorie, iar

conflictul dintre ele este invariabil prezent in izbuncirea nevrozei. epresia caracteristica acestei etape,indica nevoia de a admite ca subiectul nu este ceea ce pretinde sau ceea ce doreste sa fie.

Lu exista o tehnica generica pentru integrarea Ambrei. #ai degraba e nevoie de diplomatie si tact,intotdeauna integrarea fiind o chestiune individuala. 'n primul rand, subiectul trebuie sa accepte si sa ia inserios existenta Ambrei. 'n al doilea rand, trebuie sa devina constient de calitatile si intentiile acesteia./ceasta se intampla prin intermediul atentiei directionata constient catre stari, fantasme sau impulsuri. 'nal treilea rand, un indelungat proces de negociere este inevitabil.

ste o necesitate terapeutică !ntr3adevăr, si este prima cerinta a oricarei metode psihologice amănunț ite,anume conruntarea dintre conștiinț ă si umbra sa. In inal, aceasta trebuie să conducă la un el de

uniune, chiar dacă uniunea constă la !nceput !ntr3un conlict deschis, și de multe ori răm"ne așa pentruo lungă perioadă de timp. ste o luptă care nu poate i eliminata prin mijloace ra ț ionale. Atunci c"ndeste !n mod voit reprimata continuă !n inconștient și doar se e$primă !n mod indirect și cu at"t mai periculos, astel !nc"t nu se obtine nici un avantaj. Eupta continuă p"nă cand adversarii isi pierd sulul. =u se poate niciodata anticipa care va i rezultatul. #ingurul lucru cert este că ambele păr ț i se vor schimba. 78?e$ și ?egina,8 C& 9, alin.


25/25

>esi s3a crezut p"nă acum că umbra umana a ost sursa tuturor relelor, acum se poate stabili, la oanaliza mai amanuntita că omul inconștient, adica, umbra lui, nu constă doar din tendinț e reprobabiledin punct de vedere moral, aisand in acelasi timp un număr de calităț i pozitive, cum ar i instinctenormale, reacț ii adecvate, perspective realiste, impulsuri creative, etc 78Concluzii8, C& /ii, alin. 90.2

O izbucnire a unei nevroze consteleaza ambele parti ale Ambrei- atat acele calitati si activitati de carenimeni nu e mandru precum si noi posibilitati despre a caror existenta nimeni nu stia nimic.

"ung a facut distinctia intre umbra personala si cea colectiva sau arhetipala.

Cu un pic de auto3critica cineva poate vedea propria umbra, atata vreme cat natura sa este personala. >ar atunci c"nd apare ca un arhetip, subiectul se conruntă cu aceleași diicultăț i ca in cazul Anima și Animus. Cu alte cuvinte, se ala in limitele posibilitatii omenesti pentru cineva să recunoască răul relatival naturii sale, insa este o e$perienț ă rară și zguduitoare pentru el să privească !n aț a răul absolut.78mbra8, ibid ., alin. /.2

+ointa

antitatea de energie psihica sau libido aflat la dispozitia constiintei, implicand un anume control asuprainstinctelor

Dointa este un enomen psihic care isi datoreaza e$istent culturii si educatiei morale, dar careia ii lipseste pe scara larga mentalitatea primitiva.78>einitii,8 C& 6, par. 199.2

Documents

concepte psihoterapie analitica