Contributia Investitiilor Straine La Dezvoltarea Economica

  • Published on
    17-Dec-2015

  • View
    217

  • Download
    2

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Investitii straine

Transcript

Contributia investitiilor straine la dezvoltarea economica

Studiu de caz : investitii straine directe in industria auto in Romania

Cojocarasu Anna MariaCojocarasu Kristine GabrielaMaster AI, An 1

CUPRINS

1. Investiiile strine directe

2. Rolul investitiei

3. Efectele investitiilor straine directe

4. Atragerea investiiilor strine directe n Romnia

5. Investiii strine directe n Romnia

6. Investitii straine directe Studiu de caz - Industria auto in Romania

Investitiile Straine DirecteGeneralitati Investiiile reprezint suportul material al dezvoltrii economico-sociale a rii. Ele stau la baza suplinirii, diversificrii i creterii calitative a tuturor factorilor de producie. Sporirea capitalului fix sau circulant, creterea randamentului tehnic i economic al utilajelor, sporirea productivitii muncii, suplimentarea de locuri de munc, diversificarea produciei nu pot fi asigurate fr un consum de resurse financiare, fr investiii. n acest context investiiile reprezint elementul decisiv al creterii economice, al promovrii factorilor intensivi, calitativi i de eficien.Ne referim la investitii in legatura cu o activitate care are ca scop folosirea unei sume de bani in vederea obtinerii unorprofituri viitoare. In sens larg investitia reprezinta sacrificiul unei parti din consumul prezent pentru un consum viitor, posibil si incert.Conform Bncii Naionale a Romniei sunt considerate investiii directe: capitalul social vrsat i rezervele ce revin unui investitor care deine cel puin 10% din capitalul social subscris al unei ntreprinderi, creditele dintre acest investitor i ntreprinderea n care a investit, precum i profitul reinvestit de ctre acesta. Trebuie avuta in vedere si relatia distincta dintre investitie si economisire. Economisirea poate fi definita mai curand ca un simplu consum amanat, in timp ce, in timp ce investitia reprezinta de fapt un consum sacrificat in prezent in intentia obtinerii unui consum viitor mai mare. Investitia mai are in plus si un caracter real, in sensul ca ea poate determina cresterea in viitor a productiei nationale.Investiia strin direct este o relaie investiional de durat, ntre o entitate rezident i o entitate nerezident; de regul, implic exercitarea de ctre investitor a unei influene manageriale semnificative n ntreprinderea n care a investit.Investitorul strin direct: persoan juridic, persoan fizic sau grup de persoane ce acioneaz mpreun, care deine cel puin 10% din capitalul social subscris (respectiv din capitalul de dotare al entitilor fr personalitate juridic) sau cel puin 10% din voturi, ntr-o ntreprindere situat n afara propriei ri de reziden.

Rolul investitieiInainte de a defini investitiile internationale, este necesara cunoasterea rolului economic al investitiei la nivelul economiei nationale. Aceasta chestiune de maxima importanta a ocupat un loc central in toate curentele de gandire economica.Economistii clasici si mai tarziu cei neoclasici, au constatat ca oferta isi creeaza propria-i cerere. Astfel s-a creat si dezvoltat suportul teoretic al rolului statului in economie. Acestia sustin ca:-procesele si fenomenele economice se autoregleaza. Pe termen lung, economia isi gaseste mereu pozitia de echilibru. In pozitia e echilibru, oferta isi gaseste intotdeauna propria ei cerere si, in consecinta, folosirea deplina a fortei de munca este asigurata;-investitiile au forme contrarii la scara intregii economii. Economisirea inseamna retragerea din circulatie a unei puteri de cumparare egala cu sumele economisite. Efectul este resimtit de cererea agregata care se diminueaza. Are loc astfel contractia activitatii la scara intregii economii, fenomen denumit in mod uzual recesiune;-investitiile joaca un rol economic expansionist. A investii inseamna a cumpara bunuri si servicii, intretinand si extinzand activitatea altor agenti economici, efect reflectat in cresterea outputului economic total, adica a PNB sau PIB;-deoarece economia revine mereu la starea de echilibru, pe termen lung sumele economisite vor fi perfect compensate de catre sumele investite. Pe termen scurt, pot exista neconcordante. Sumele economisite pot depasi uneori sumele investite si invers.Cresterea nivelului activitatilor investitionale peste nivelul economiilor existente va duce la cresterea cererii de capital de imprumut. Nivelul dobanzii va cunoaste o tendinta ascendenta, descurajand investitiile si incurajand depunerile. Chiar daca in prezent interventia statului in economie e din ce in ce mai mult criticata ca principiu, politica in domeniu investitiilor internationale continua sa fie o realitate. Ea nu reprezinta doar apanajul guvernelor ci si al marilor corporatii transnationale.Avantajele oferite de RomaniaPentru a stimula investitiile straine directe si pentru ca investitorii straini sa considere Romania o posibila locatie pentru dezvoltarea afacerilor lor, tara noastra ofera urmatoarele avantaje: forta de munca calificata, cu solide cunostinte in tehnologie, IT si inginerie; resurse naturale bogate, incluzand terenuri agricole fertile, petrol si gaze naturale; potential turistic important. crestere economica sustenabila statutul de economie de piata functionala cresterea interesului din partea investitorilor straini

Efectele investitiilor straine directe Stimuleazinvestiiileinterne-ntructproductoriiautohtonivorfiinteresain creterea eficienei activitii i mbuntirea calitii output-urilor fie pentru a face faconcurenei datorate prezenei investitorilor strini n sectorul de activitate respectiv, fiepentru a dobndi calitatea de furnizori ai investitorului strain Sprijinrestructurareaiprivatizarea - aspect care prezint o importan deosebit ncazul statelor central i est europene, n special n cazul firmelor care necesit un volum maredecapitalicapacitatea deareorganiza ieficientizaactivitatea. Astfel,investitorii strini potcontribui nu numai curesurselefinanciarenecesare privatizrii,nmsurancare efectueaz ulterior investiii n vederea eficientizrii rapide a activitii firmei. Susin creterea investiiilor de capital-datoritaccesuluiinvestitorilorstrinilasursele externe de capital. n cazul n care pieele locale de capital nu dispun de resursefinanciare pentru finanarea unor proiecte importante, investiiile strine pot acoperi acestdeficit deoarece reprezint o surs direct de capital strin. Genereaz efecte pozitive asupra balanei comerciale -dacinvestitorul directproduce prioritar pentru export sau n cazul produciei destinate pieei interne care substituieimporturile. Susin creterea veniturilor labugetul statului - datorit apariiei de noi contribuabili neconomia rii gazd. Chiar i n cazul n care se acord anumite stimulente fiscale, veniturilebugetare cresc ca urmare a creterii ncasrilor din impozitele pe salarii.Dei investiiile strine directe pot genera o serie de efecte pozitive la nivelul rii deimplantare,nuesteexclusposibilitateaapariieiunuiimpactnegativattlanivelmacroeconomic, ct ila nivel sectorial.Aadar, impactul ISD asupra economiei rii gazd este diferit de la o ar la alta, nfunciedecondiiileconcreteexistentelaniveleconomic,sociali politici degradul deptrundere a capitalului strin.

Atragerea investitiilor straine directe in RomaniaRomnia are serioase rmneri n urm fa de statele din jur n ceea ce privete starea economic, n general, i cu att mai mult din punctul de vedere al investiiilor strine directe atrase.Elaborarea strategiilor de atragere a investiiilor strine este conceput selecionnd diferii factori de influen: faciliti fiscale i stimulente; dezvoltarea mediului de afaceri la nivel european i mondial; stimulentele care au dovedit eficien mare n atragerea investiiilor strine; aplicarea unei metode de perfecionare continu i de promovare a investiiilor strine.Aceast strategie presupune: eliminarea barierelor administrativ-birocratice care determin costuri suplimentare la nfiinarea i n timpul funcionrii ntreprinderii; asigurarea unui cadru stabil de reglementare a mediului de afaceri; introducerea serviciilor on-line pentru a veni n ntmpinarea nevoilor ntreprinderii, pentru facilitarea accesului firmei la informaii publice legate de dezvoltarea afacerilor i n relaia cu administraia public; creterea competitivitii ntreprinderilor din sectorul productiv i servicii; orientare ctre cerinele sectorului productiv, a domeniului cercetare-dezvoltare; promovarea instrumentelor financiare adresate ntreprinderilor miciStimulentele joac un rol important n multe state, att dezvoltate, ct i n curs de dezvoltare. ntr-o succint definiie, stimulentele investiionale mbrac forma oricrui avantaj economic comensurabil acordat unor anumite categorii de firme sau, n mod specific, unor firme cu scopul ncurajrii inducerii la nivelul acestora a unui anume comportament, dezirabil din perspectiva rii gazd.Stimulentele pot fi grupate n trei categorii: cele fiscale, financiare i de alt natur. Din categoria stimulentele fiscale fac parte reducerile sau scutirile de la impozitare a cifrei de afaceri, a beneficiilor, a valorii adugate, a taxrii importurilor sau exporturilor, reducerea cotizaiilor stabilite asupra forei de munc. Stimulentele financiare privesc cu prioritate subveniile directe, creditele prefereniale . Ultima categorie de stimulente cuprinde servicii subvenionate furnizate de ageniile de promovare a investiiilor, avantaje n privina accesului la pia i protejarea segmentului de pia deinut prin accesul preferenial sau garantarea accesului la pieele publice i protejarea pieei investitorului prin restricionarea importului de produse concurente; acordarea de subvenii pentru cldiri, terenuri, servicii de electricitate i telecomunicaii; existena unui regim privind schimburile valutare.Multe state in cauza aplica investitorilor straini tratamente complet egale cu cele ale investitorilor autohtoni. Chiar daca la inceput s-au prevazut anumite stimulente pentru acestia, majoritatea statelor central si est europene au renuntat la asemenea facilitati si discriminari ale propriilor cetateni in favoarea strainilor. Anumite facilitati sunt acordate doar unor proiecte deosebite la care, inactualele conditii, investitorilor particulari autohtoni nu ar avea posibilitati financiare de acces.In conditiile lipsei de capital autohton, corelate cu existenta unor disponibilitati considerabile de capital in tarile dezvoltate, solutia investitiilor externe in tarile ex comuniste devine nu numai necesara, dar chiar absolut indispensabila pentru economiile nationale.O atentie deosebita este acordata de investitorii straini infrastructurii din statele central si est-europene, care este apreciata pozitiv in Polonia, Ungaria, Cehia si Slovacia si nesatisfacatoare in Bulgaria si Romania.Impozitarea societatilor cu capital strain in totalitate sau chiar partial se face diferit de la o tara la alta, fluctuand intre 30 si 50%. Se aplica politicii de discriminare a investitorilor autohtoni, lucru ce nu poate fi gasit in practicile statelor dezvoltate.In Europa, unde Romania isi realizeaza mai mult de jumatate din exportul si importul sau, este usor de imaginat ce ar insemna o anumita izolare. Integrarea Romaniei in structurile economice si politice europene si euroatlantice nu este numai o chestiune de optiune tactica, ci, in primul rand, o problema strategica unanim acceptata.Constiente de importanta acestei aderari si integrari a Romaniei in concertul economic european, in Romania s-a ajuns la un consens al tuturor fortelor politice importante, care, semnand in comun Declaratia de la Snagov, au legitimat strategia aderarii si au dovedit deplina credibilitate de care Romania trebuie sa se bucure pe plan european si mondial in procesul de tranzitie ireversibila, spre economia de piataLa nivel microeconomic, investitorii straini sunt interesati sa angajeze personal calificat, sunt preocupati de nivelurile existente ale productivitatii si de costurile muncii, de costurile locale ale transportului, energiei, chiriilor, de disponibilitatea si costurile materiilor prime, de conditiile infrastructurii, cauta sa lucreze ntr-un mediu fara birocratie si sa beneficieze de informatii corecte si n timp util.Investiia strin a constituit motorul esenial al strategiei dezvoltrii Romniei, n care obiectivele propuse i provocrile au luat o cu totul alt dimensiune o dat cu perspectiva integrrii n Uniunea European.Integrarea european a constituit principalul obiectiv politic al tuturor partidelor aflate la guvernare, care a fost confirmat de ncheierea negocierilor de aderare a Romniei i Bulgariei la UE cu ocazia summitului de la Bruxelles din 16-17 decembrie 2004.Odat cu ncheierea negocierilor de aderare, Romnia a intrat ntr-o nou etap, n care economia romneasc a trebuit s i reafirme potenialul de participare activ pentru a atinge convergena economic cu Uniunea European, n raport cu strategiile de dezvoltare adoptate de structurile decizionale ale acesteia. Pregtirea Romniei pentru aderarea la Uniunea European i atragerea de investiii strine directe a permis o evoluie economic pozitiv. Investiiile au avut o cretere constant mai ales n perioada de preaderare, n 2005 meninndu-se la un nivel ridicat de 6,6% din PIB.Prin aderarea la Uniunea European, Romnia i-a sporit gradul de atractivitate ca ar de destinaie pentru investiii strine directe, mai ales fa de investitorii provenii din ri membre U.E.

Investiii strine directe n Romnia, evoluia lor n anii 2003-2010, potrivit datelor BNR

ISD-urile au nceput s creasc din anul 2000 de la 1,2 miliarde ajungnd la un maxim de 9,3 miliarde n anul 2008, iar n anul 2010 au sczut la 2.6 miliarde euro.n anul 2004 ISD-urile au crescut datorit aderrii Romaniei la NATO, crescnd astfel nivelul de ncredere al investitorilor asupra rii. Au crescut investiiile n domenii precum cel prelucrator, comer i domeniul serviciilor.n anul 2005 a fost adoptat cota unic de impozitare, fapt ce a atras investiiile strine directe, observndu-se o cretere semnificativ n anul 2006. Aceast cretere s-a datorat i privatizrii celei mai mari bnci din Romania: BCR, statul obinnd pentru 37% din aciuni, 2.2 mld Euro.n perioada 2005- 2008, datorit intensificrii procesului de privatizare, investiiile strine directe au crescut, nregistrnd nivele fr precedent. Apropierea de momentul aderrii la Uniunea European a dus la creterea ncrederii investitorilor strini i la o intensificare a creterii economice care a condus la o i mai mare atractivitate pentru investitorii strini.Participaiile nete ale investitorilor strini direci la capitalul social al ntreprinderilor din Romnia a nceput s creas ajungnd la valoarea de 4873 milioane euro (51,3% din fluxul net de ISD) fa de 2220 mil euro n anul 2007. ns cei cinci ani de cretere susinut a investiiilor strine directe au luat sfrit odat cu anul 2008. Cauzele scderii fluxurilor ISD sunt: Creterea primelor de risc, n contextul perspectivelor nefavorabile privind creterea economic;

Concentrarea ISD n sectoare puternic afectate de criza economic tranzacii imobiliare, industria auto, metalurgie;

Tendina de...