Curs 3 Ergonomie Studenti

8/18/2019 Curs 3 Ergonomie Studenti

1/4

ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCĂ _1

Cerinţe privind organizarea locului de unc!

Ergonomia locului de muncă are rolul de a organiza elementele locului demuncă (mijloacele de muncă, obiectele muncii şi forţa de muncă). Asigurareacondiţiilor la locul de muncă trebuie să permită executantului, desfăşurarea munciiîn aşa fel înct să se obţină o producti!itate maximă şi un consum minim deenergie .

1" Locul de unc!

"ocul de muncă reprezintă sistemul om#maşină#mediu şi sistemul de producţie dintr#o întreprindere.

Sistemul locului de muncă (fig. $) reprezintă un ansamblu de elemente deforma% intrări – proces de transformare – ieşiri, alcătuit din informaţii pri!indrealizarea unor repere, lucrări, ser!icii, conform unui program.

#ig" 1. Sistemul locului de muncă

"ocurile de muncă se clasifică după diferite criterii.a)După tipul de organizare al producţiei, locurile de muncă se clasifică în %# locuri de muncă pentru producţia de unicate şi de serie mică&# locuri de muncă pentru producţia de serie mică&# locuri de muncă pentru producţia de serie mijlocie&# locuri de muncă pentru producţia de serie mare&# locuri de muncă pentru producţia de masă.

$

IN$RĂRI# 'nformaţii pentru

realizarea sarcinii demuncă &# ateriale &# Energie

E'*"

OMUL

MA%INA

IE&IRI# +roduse &

# er!icii Acţiuni decomunicaţii


2/4

b)După gradul de mecanizare şi automatizare a producţiei a!em%# locuri de muncă pentru procese manuale&# locuri de muncă pentru procese mecanice&# locuri de muncă pentru procese automate&# locuri de muncă pentru procese de aparatură.c)După numărul de utilaje supravegheate locurile de muncă pot fi%# un utilaj supra!eg-eat de mai mulţi muncitori&# un utilaj supra!eg-eat de un muncitor&# mai multe utilaje supra!eg-eate de un muncitor.d)După natura activităţii, locurile de muncă se clasifică în%# locuri de muncă pentru acti!ităţi de bază&# locuri de muncă pentru acti!ităţi auxiliare&# locuri de muncă pentru acti!ităţi cu pri!ire la modul de utilizare.

e)După poziţia lor în spaţiu, locurile de muncă pot fi fixe sau mobile.rganizarea acti!ităţii se face în funcţie de categoria din care face parte

fiecare loc de muncă.+roiectarea locului de muncă se face în funcţie de dimensiunile

antropometrice şi limitele fiziologice ale executantului./n !ederea adaptării factorului uman la acti!itatea sa. "a proiectarea

ergonomică a locului de muncă trebuie să se ţină seama de dimensiunileantropometrice care !ariază de la indi!id la indi!id, în funcţie de sex, zonăgeografică.

'" %(a)ilirea zonelor de unc!

0onele de muncă sunt determinate de amplitudinile mişcărilor membrelor superioare, în diferite plane şi în limitele normale sau maxime. din punct de !edereal posibilităţilor anatomice ale omului.

/n funcţie de amplitudinea mişcărilor , de !iteza şi precizia acestora, desegmentele şi masele musculare antrenate în efort sau partea corpului care ser!eşteca articulaţie zonele de lucru sunt% ona de lucru normală 1 cnd se efectuează mişcări cu braţele flexate.

pi!otnd în jurul articulaţiei cotului (mişcările au amplitudinea mică, au!iteză şi precizie mai mare, necesită consum mic de energie, sunt mai puţinobositoare.

ona de muncă ma!imă 1 cnd se efectuează mişcări cu braţele in extensie. pi!otnd în jurul articulaţiei umerilor (mişcările au amplitudine mare, suntmai puţin precise. necesită un consum mai mare de energie).

Aceste zone se întlnesc att în plan orizontal ct şi în plan !ertical.

2


3/4

'ndiferent dacă acti!itatea se desfăşoară în plan orizontal sau !ertical, esterecomandat ca, pe ct posibil, mişcările de muncă sau acţionările să fie efectuate în

zona de muncă normală, cea ce impune ca elementele de manipulare saudispoziti!ele de acţionare să fie amplasate în interiorul acestei zone după criteriulfrec!enţei de utilizare, care trebuie corelat cu alte criterii cum ar fi% legăturilefuncţionale, ordinea de ser!ire, importanţa.

acă se are în !edere, însă, 3ot ca o necesitate a amplasării raţionale adispoziti!elor informati!e este ne!oie de stabilirea c"mpului vizual sau a ariilor de vedere, a suprafeţei pe care un om o poate percepe cu ajutorul oc-ilor.

ărimea cmpului !izual este asigurată, pe de o parte, de rotaţia oc-ilor, iar pede altă parte, de rotaţia capului. şi este dată de ung-iurile !izuale optime şi maximede rotaţie a acestora att în plan !ertical ct şi în plan orizontal.

4mpul !izual optim este cuprins între 5$67 şi # $67 faţă de linia normală a pri!irii.

+rin urmare, pe baza datelor antropometrice şi a zonelor de muncă sau de!edere, se pot determina limitele spaţiale pentru amplasarea elementelor decomandă sau acţionare, att în poziţie ortostatică ct şi aşezat. tabilirea acestor date se efectuează prin 2 metode% metoda directă şiindirectă. #etoda directă se bazează pe măsurarea părţilor corpului şi a mişcăriiacestor părţi la un anumit grup de oameni&

#etoda indirectă stabileşte gradul de adaptare la persoanele cu caracteristicidimensionale medii.

*" +roiec(area ergonoic! a ec,ipaen(ului indu-(rial .i a -paţiului de unc!

+roiectarea ergonomică a ec-ipamentului industrial şi a spaţiului de muncăse referă la conceperea, amplasarea şi utilizarea ec-ipamentelor, a meselor delucru, a pupitrelor de comandă şi a scaunelor de lucru.

biecti!ele urmărite prin această proiectare sunt % Excluderea poziţiilor de aplecare repetată sau de lungă durată a

executantului&

8educerea la minim a muncii de ridicare & E!itarea eforturilor statice şi a stării de nemişcare a corpului uman un timp

mai îndelungat.*n rol important în proiectarea acestor elemente îl au % dimensiunile

antropometrice ale executantului, ariile !izuale normale şi maxime, zonele de lucrunormale şi maxime.

9


4/4

/" Conceperea0 apla-area .i u(ilizarea di-pozi(ivelor de acţionare

ispoziti!ele de acţionare reprezintă mijloacele cu ajutorul cărora se realizeazălegătura dintre mişcările organismului uman şi ale ec-ipamentului industrial,îndeplinind funcţiile de comandă şi reglare. /n funcţie de modul în care sunt

acţionate ele se împart în % dispoziti!e acţionate prin rotire şi dispoziti!e acţionateliniar.4ele mai utilizate dispoziti!e de acţionare sunt % butoanele, mani!elele,

!olanele, mnerele, le!ierele, pedalele./n manipularea dispoziti!elor de acţionare apar o serie de erori cum ar fi %

erori de substituire # confundarea sau neidentificarea dispoziti!elor & erori de ajustare # poziţia greşită sau nerespectarea manipulării a mai

multor comenzi &

erori determinate de incapacitatea de a atinge dispozitivele & erori neintenţionate 1 datorate lipsei de atenţie.

in cauza acestor erori , este necesar ca la concepţia acestora să se respecte oserie de cerinţe ergonomice cum ar fi %

# tipul dispoziti!elor de acţionare trebuie să fie adec!at caracterului acţionărilor efectuate &

# capacitatea omului de a le menţine (dispoziti!ele) la un ni!el ct mai ridicat

pe toată durata timpului de muncă &# codificarea dispoziti!elor de acţionare prin mărime, formă, culoare, localizare,

etic-etare, pentru a permite identificarea corectă şi rapidă a acestora &# direcţia de mişcare a dispoziti!elor de acţionare trebuie să fie în concordanţă

cu planul şi direcţia de mişcare indicată pe cadranele aparatelor de măsură sicontrol. (sus#jos, stnga#dreapta, sau în adncime) &

# folosirea unor simboluri pentru indicarea diferitelor funcţiuni ale fiecăruidispoziti!.

:

Documents

Curs 3 Ergonomie Studenti