EXPLORARI IN CARDIOLOGIE

ELECTROCARDIOGRAMA in BOALA CARDIACA ISCHEMICA

Modificarile ECG in cardiopatia isch. sunt paralele cu intensit. hipoxiei si rapiditatea de instalare hoxie moderata = afect. repol. hoxie severa = afect. depol. + repol.

Tipuri de modificari ECG:

ischemie leziune necroza

Ischemie hipoxie moderata p afect. repol., depend. de metabolism aerob terit. afectat e depol. = negat., cel vecin e repol. = pozit. p vectorul de ischemie localiz. - isch. subepicardica = epicard p endocard - isch. subendocardica = endocard p epicard asp. ECG - schimb. polaritatii T fata de QRS (subendocardic) - T simetric, pozitiv (subepicardic)

Leziune stare instabila caracterizata printr-o imbalanta de O2 > ischemie hoxie severa p afect. depol. + repol. depol. lenta a z. afectate pelectro. pozitp curent de leziune: z. norm. p z. afect. invers ca la ischemie ECG: leziune subepicardica = supradenivelare de ST leziune subendocardica = subdenivelare de ST

Necroza

rezultat al suprimarii aport O2, tesutul el. deservit = inactiv electr. ECG: unda Q patologica - S > 25-30% R in aceasi deriv. - durata > 0.04 sec. teorii electrice - teoria ferestrei el. (aplic. IMA transmurale) - teoria vectoriala = dezeq. forte el., unda Q / modif. raport R/S / modif. ax electr. vectorul de necroza 7curentilor existenti la momentul depol.,

sensul sau fiind divergent fata de necroza

Angina stabila = Angina pectorala tipuri ECG: 1. normal QRS normal, ST-T normal 2. modif. minore de repol. QRS normal, T + simetrica, Hvolt. / aplatiz. /bifazica / T3. modif. majore de repol. QRS normal, modif tip isch. subendocardica/ subepicard. 4. modif. de depol. v. BRD, BRS, HBSA, modif. mixte / primare tip isch. lez. subendocard. frecvent: lez. subendoc.(subdeniv. ST) +/- isch. subendocard.(T -) T + in criza, cu T in afara crizei = pseudonormal alungire tranzitorie QT tulburari paroxistice de ritm FlA, FiA, ExV, TV specificit. ECG de repaus e o folos. ECG in durere / ECG de efort

Angina varianta = Angor Printzmetal forma particulara de angina, aparuta adesea cu orar fix, durata mai lunga de 15 min., nedeclansata de efort sau stres emotional expresia unei stenoze coronariene epicardice ECG: lez. subepicardica supradeniv. de ST, T inglobat in ST/T+ asoc. tulb. cond. intraventr. BAV 2, Mobitz I

Infarctul Miocardic forma anatomoclinica cea mai severa a cardiopatiei ischemice, necroza miocardica var. ca intindere mec. patogenice: q marcata sau 0 a flux sgv. intr-un anum. terit. cu q corespunz. a aport O2 la celula cauze: - tromboza coronara completa - stenoza severa a coronarelor prin placi de aterom - ocl. coronara prin hematom subintimal +/- tromboza sec. - ocl. embolica ( endoc. bact, embolii gaz., gras.,Aotite lues) topografie infarct: - VS, VD, rar atrial - infarct VS cel mai frecv., cu implic. clinice cele mai import.

Anatomia inimiiTCS

Lcx Coronara dr. IVA

Sistem coronarIVA

CD LCx

a. coronara stg: - a circumflexa psantul A-V post - a interventriculara antpsantul IV anterior a. coronara dr.psantul A-V post pcrux cordis p- a IV post. - a post.lat. teritorii de vasc. - IVA sept IV f. ant. + lat. VS - LCx f. stg. + post. VS - CD f. ant. + lat. + post. VD f. inf. VS sept IV post. evidentiere ECG: V1 p V4 ant.= IVA V5,V6, aVL, D1 lat. = LCx V3R p V5R ant VD = CD proxim. V7 p V9 post = LCx term., CD D2,D3,aVF inf. = CD distal

Infarct cu supradenivelare ST- necroza - leziune - ischemie ECG se urmareste in dinamica necroza flux 0 - expresie ECG = unda Q patol.

leziune flux minim pastrat expresie ECG = supradenivelare ST ischemie flux pastrat expresie ECG = T +, ascutita, simetrica necroza = singur marker al IM vechi, celelalte pledeaza pt. faza ac. imag. ECG dir. = Q, ST supra ,T +/ imag. ECG reciproca = R, ST sub, T -/+

Stadializarea temporala a infarctuluistadiu acut ( < 2-3 sapt.) N,L,I

supraacut (0 4 h) = a) T +, o, simetr. = I b) ST sub, T+, simetr. c) ST supra, T+, ample, concav sus d) marea unda monofazica ST supra, convexa sus, inglob T acut constituit (4h 2-3 sapt) = N,L,I, domina ST supra, convexa sus apare Q T , simetric stadiu subacut (2-3 sapt 2-3 luni) = N,I de la revenire ST la izoel. p event. revenire la norm. T stadiu cronic (> 3 luni) = N unda Q persista

Evolutie: - persist. indef. ST supra, T - = N,L = imag ingetata - persist. indef. a T - = N,I = ischem. reziduala periIM - dispar in timp Q (20%) topografie ECG cel mai frecvent - IM anterior > inferior diagn. se pune uzual pe semne directe, rareori pe reciproce IMA ant intins per ant-lat. VS, parte per ant VD, parte sept ocl. IVA la orig. vector de necroza stg p dr, ECG - imag. directa - D1, aVL, V1-V6 - imag. indirecta D2, D3, avF, V7 V9 deriv mb. inregistrand putin semnal el. am imagine reciproca de amplit. q N, L predom in V1,V2, I in V5, V6 IMA ant. cu extindere lat.

Infarct anteroseptal - ant.sup. sept, extins paraseptal dr. + stg. - ocl. ram septale din IVA - ECG - imag. directa V1 V3 - D1, aVL imag indiferente, normale - Q V1, ST supra V2,V3, T - V3,V4 - aspect de BRD poate insoti acest IM Infarct anterior localizat - 1/3 medie sept p per.ant. - ECG deriv. V2-V4 Infarct lateral - IMA in terit LCx. - necroza este pe per. later cu extindere la per ant - ECG: imag directe D1, aVL, V5,V6 daca IMA lat. inalt, deriv folosite pot fi cu 1 spatiu mai susV5x, V6x

Infarctul inferior - ocl IVP, ram CD - vector de necroza caudocranial - ECG: imag. directe.: D2, D3, aVF imag. indirecte: R/S >1, ST sub, T + simetr V2-V4. - in general, daca aria de necroza e mica, imag. indirecta nu se inregistreaza Infarctul posterior - rar singur, insoteste IMA anterior sau lateral - ECG: imag. directe V7, V8, D1, aVL imag. indirecte V1, V2 Infarctul septal profund - sept, de la per. inf. la per. ant. - ocl. ambe aa. IV, IVA si IVP - vector de necr. dr.p stg., caudocranial - ECG imag.directe D2,D3,aVF,V1-V3 - forma clinica grava IC soc cardiogen - tulb. ritm / conduc.

Infarct de VD - ECG - ST supra V4R, la pacientii cu IMA inf. - ST supra > 1mm V4R V6R e specific - intinderea supra ST in deriv. dr. se coreleaza cu riscul de BAV Infarct atrial - uzual insoteste IMA inf. - ECG - aspect de IM ventr. + aritmie atriala brusca - contur anorm. unda P - modif. de la linia izoel. a segm PR in imag. directe si indirecte Problema de diagnostic IMA VS + BRS QRS - Q in deriv. laterale D1,aVL, - S crestat V3, V4 - q amplit. R de-a lungul deriv stg. - analiza in dinamica a ECG ST - supra / sub disproportionat pentru BR - pierderea concavit./ convexit. ST

Infarctul fara supradenivelare ST necroza nu e completa pe toata grosimea peretelui, e localizata spre partea endocardica si nu se traduce electric prin prezenta de unda q si supradeniv. ST o leziune subendocardica (ST subdenivelat > 1mm) persistenta poate fi expresia ECG a infarct subendocardic ECG frecvent: - ST subdeniv.o , T - T -, o, alungirea QT - ischemie subepicardica, T + simetr., fara unda Q pentru IM fara ST supradeniv. criteriul ECG nu este un criteriu absolut de diagnostic remodelajul ventricular este mai mic pacientii sunt predispusi la completarea trombozei coronare

EXPLORARI IN CARDIOLOGIE

ELECTROCARDIOGRAMA de EFORT in BOALA CARDIACA ISCHEMICA

Definitie: Inregistarea ECG la intervale diferite de timp in timpul si imediat dupa un efort fizic real sau simulat cu scopul evidentierii modif. de ischemie / inducerii unor aritmii Utilitatea probei: obiectivarea fenomenelor ischemice nerelevate la repaus evidentierea ischemiei reziduale dupa un episod de sdr. coronarian acut inducere de aritmii cardiace Criterii de pozitivitate: subdeniv. ST orizontala /descendenta, 1- 2 mm, cu durata >0.08 sec. supradeniv. ST >1 mm, durata >0.08 sec.

Contraindicatii absolute - IMA acut / modif. recente de repaus - AI in evolutie - Aritmii card. semnificative - Pericardita ac. - Endocardita - StAo severa - CMHO - Disfct. severa VS - TEP / infarct pulmonar Contraindicatii relative: - HTA / Htp semnificative - valvulop. moderate - CMH - obstr. TC / echivalente - aritmii mai putin semnif. - tulb. psihice semnific.

Repolarizarea precoce varianta nepatologica pe ECG - aparenta scurtare a duratei ST cu tendinta la supradenivelare - se intalneste predominant la tineri, hipervagali