1. SINDROMUL DE ISCHEMIE ACUTÃ PERIFERICÃ

2. ARTERIOPATIA PERIFERICĂ CRONICĂ A

MEMBRELOR INFERIOARE

3. TROMBANGEITA OBLITERANTĂ (BOALA BUERGER)

4. TULBURĂRI VASCULARE FUNCȚIONALE 1. SINDROMUL/BOALA RAYNAUD

2. ACROCIANOZA

3. LIVEDO RETICULARIS

5. VASCULITE 1. BOLI DE SISTEM (LES, PR, SCLERODERMIE)

2. POLIARTERITA NODOASĂ

3. ARTERITA TAKAYASU

TIPURI DE AFECTARE A

ARTERELOR PERIFERICE

1. OBSTRUCȚIA ARTERIALÃ ACUTÃ

PERIFERICÃ

embolii (80%),

tromboze,

traumatism,

spasm arterial intens,

sau de origine iatrogenã.

Consecința - manifestãri de ischemie arterialã acutã la nivelul membrelor afectate.

Localizarea emboliilor arteriale periferice

Arterele principale ale membrelor – 70-80%

Bifurcãrile arterelor ( bifurcarea arterei femurale (35-50%) + arterele

poplitee = 2 x iliace + aorta (necesitã embolus mare pentru ocluzie))

Arterele membrului superior sunt mult mai rar afectate

TABLOU CLINIC 5 P ai lui PRATT

1. Durere (pain)

2. Paloare

3. Absența pulsului (pulsless)

4. Parestezii

5. Paralizii

+

1. Polar (extremități reci)

ACC/AHA Guidelines for the

Management of PAD, 2005

EMBOLIE TROMBOZÃ

Absența circulației

colaterale

Circulație colateralã bogatã

Linie netã de demarcație

între lumenul opacifiat al

vasului și embolusul

obstruant

Demarcația la nivelul

trombusului este neregulatã,

substanța de contrast

infiltrând porțiunea proximalã

a trombusului

Aspect normal al celorlalte

vase

Leziuni stenotice și pe alte

vase

2. AOMI - FACTORI DE RISC

+ fibrinogenul plasmatic

EVALUAREA CLINICĂ VASCULARĂ

ACC/AHA Guidelines for the

Management of PAD, 2005

ELEMENTELE CHEIE ALE

SIMPTOMATOLOGIEI SISTEMULUI

VASCULAR

• Orice limitare a mișcării la nivelul mușchilor

membrelor inferioare sau îngreunarea

mersului (descrisă ca oboseală ).

• Orice leziune care se vindecă greu sau nu

se vindecă la nivelul piciorului.

• Orice durere de repaus localizată la nivelul

membrelor inferoare sau piciorului .

• Durere abdominală postprandială care

poate fi reprodusă prin alimentație și se

asociză cu scădere în greutate.

• Istoric familial a rudelor de gradul I de

anevrism de aortă abdominală.

DIAGNOSTIC

PREZUMȚIA CLINICĂ:

TETRADA CLASICÃ:

1. Durere

2. Modificãri de temperaturã și culoare ale tegumentelor

3. Diminuarea pânã la abolire a pulsațiilor arteriale

4. Tulburãri trofice

Claudicatia intermitenta - localizare:

molet (tipic) = obstrucție femuralã superficialã sau poplitee

coapsã și molet = obstrucție ilio-femuralã

fesierã și șold = obstrucție aorto-iliacã și hipogastricã

fesierã și coapse + impotențã sexualã + absența pulsului femural bilateral + atrofie

muscularã și cutanatã a membrului inferior = sdr. Leriche

Stabilitate în timp – aproximativ 2,5 ani (apariția durerii la aceeași distanțã de mers)

DIAGNOSTICUL CLINIC AL GRADULUI

DE OBLITERARE

CLASIFICAREA LERICHE--FONTAINE

Stadiul I Asimptomatic. Obstrucția este descoperitã întâmplãtor

obiectiv sau paraclinic

Stadiul II Claudicație intermitentã (ischemie de efort)

II a Claudicație la peste 200 m de mers

II b Claudicație la sub 200 m de mers

Stadiul III Durere în repaus (decubit): amelioratã în poziție declivã

Stadiul IV Durere în repaus, (neamelioratã de declivitate ) +

tulburãri trofice majore

DIAGNOSTIC

Principalele teste neinvazive sunt: 1. Indicele gleznă‐braț.

2. Presiunea segmentală sistolică la diferite nivele. 3. Pletismografia segmentală sau înregistrarea puls‐volum. 4. Indexul deget‐braț. 5. Analizarea curbelor de velocitate Doppler.

Imagistic:

1. Angiografia

2. Ecografie Doppler Color

3. Angiografia prin rezonanță magnetică nucleară

4. Angiografia prin computer tomograf