CURSCURSDE DE

NEUROLOGIENEUROLOGIE

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIEUNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

CAROL DAVILACAROL DAVILA

BUCURESTIBUCURESTI

NERVUL TRIGEMENNERVUL TRIGEMEN

CONTINE FIBRE: CONTINE FIBRE:

• SENZITIVE AFERENTE CE TRANSMIT IMPULSURISENZITIVE AFERENTE CE TRANSMIT IMPULSURI

• EXTEROCEPTIVE DE LA PIELEA FEŢEI ŞI CEA MAI EXTEROCEPTIVE DE LA PIELEA FEŢEI ŞI CEA MAI MARE PARTE A SCALPULUIMARE PARTE A SCALPULUI

•MUCOASA NASULUI, SINUSURI, MUCOASA NASULUI, SINUSURI, CAVITATEA BUCALĂCAVITATEA BUCALĂ• DINTIDINTI• DURAMATERDURAMATER

• PROPRIOCEPTIVE DE LA DINŢI, PERIDONŢIU, PALAT PROPRIOCEPTIVE DE LA DINŢI, PERIDONŢIU, PALAT DUR, ARTICULAŢIA TEMPORO-MANDIBULARĂ, DUR, ARTICULAŢIA TEMPORO-MANDIBULARĂ, MUSCULATURA MASTICATORIE ŞI EXTRAOCULARĂMUSCULATURA MASTICATORIE ŞI EXTRAOCULARĂ

• MOTORII, EFERENTE CE INERVEAZĂ MUSCULATURA MOTORII, EFERENTE CE INERVEAZĂ MUSCULATURA MASTICATORIE.MASTICATORIE.

TRIGEMENUL SENZITIVTRIGEMENUL SENZITIVFIBRELE EXTEROCEPTIVE → ORIGINEA ÎN CELULELE NEURONALE FIBRELE EXTEROCEPTIVE → ORIGINEA ÎN CELULELE NEURONALE GANGLION GASSER (FORMĂ SEMILUNARĂ). SITUAT ÎN FOSETGANGLION GASSER (FORMĂ SEMILUNARĂ). SITUAT ÎN FOSETA =A = CAVUM MECKEL, PE FAŢA CEREBRALĂ A STÂNCII TEMPORALULUI CAVUM MECKEL, PE FAŢA CEREBRALĂ A STÂNCII TEMPORALULUI ÎNAPOIA VÂRFULUI ACESTEIA. ÎNAPOIA VÂRFULUI ACESTEIA.

RAPOARTELE SUNT : RAPOARTELE SUNT : -MEDIAN CU ARTERA CAROTIDĂ INFERIOARĂ ŞI PARTEA MEDIAN CU ARTERA CAROTIDĂ INFERIOARĂ ŞI PARTEA POSTERIOARĂ A SINUSULUI CAVERNOSPOSTERIOARĂ A SINUSULUI CAVERNOS-INFERIOR CU NERVUL MARE PIETROS SUPERFICIAL ŞI VÂRFUL INFERIOR CU NERVUL MARE PIETROS SUPERFICIAL ŞI VÂRFUL STÂNCII TEMPORALULUI.STÂNCII TEMPORALULUI.

FORMAT DIN CELULE UNIPOLARE TIPICE. FORMAT DIN CELULE UNIPOLARE TIPICE. PRIMEŞTE FIBRE DE LA PLEXUL PERICAROTIDIAN. PRIMEŞTE FIBRE DE LA PLEXUL PERICAROTIDIAN.

PRELUNGIRILE CELULELOR UNIPOLARE SE ÎMPART ÎN RAMURI: PRELUNGIRILE CELULELOR UNIPOLARE SE ÎMPART ÎN RAMURI: - - CENTRALE:CENTRALE: CONSTITUIE FIBRELE RĂDĂCINII SENZITIVE, CE CONSTITUIE FIBRELE RĂDĂCINII SENZITIVE, CE PLEACĂ DIN MARGINEA CONCAVĂ A GANGLIONULUIPLEACĂ DIN MARGINEA CONCAVĂ A GANGLIONULUI → → ÎNAPOI ŞI ÎNAPOI ŞI ÎNĂUNTRUÎNĂUNTRU → → PROTUBERANŢĂ, PROTUBERANŢĂ, - - PERIFERICE,PERIFERICE, SE GRUPEAZĂ ÎN: NERVUL OFTALMIC, MAXILAR, SE GRUPEAZĂ ÎN: NERVUL OFTALMIC, MAXILAR, COMPONENTA SENZITIVĂ A MUŞCHIULUI MANDIBULAR.COMPONENTA SENZITIVĂ A MUŞCHIULUI MANDIBULAR.

Fibrele proprioceptive NU fac sinapsă în ganglionul Gasser.Fibrele proprioceptive NU fac sinapsă în ganglionul Gasser.Fibrele rădăcinii senzitive la nivelul protuberanţei au un traiect dorso-Fibrele rădăcinii senzitive la nivelul protuberanţei au un traiect dorso-median. ½ din ele se divid în ramuri ascendente şi descendente, iar restul median. ½ din ele se divid în ramuri ascendente şi descendente, iar restul urcă sau coboară fără să se dividă.urcă sau coboară fără să se dividă. - fibrele descendente = tractul spinal al trigemenului – până în porţiunea - fibrele descendente = tractul spinal al trigemenului – până în porţiunea superioară a măduvei,superioară a măduvei,

•de-a lungul tractului spinal există nucleul spinal gelatinos al de-a lungul tractului spinal există nucleul spinal gelatinos al nervului V, care se continuă cu substanţa gelatinoasă,nervului V, care se continuă cu substanţa gelatinoasă,•fibrele care fac sinapsă în acest nucleu transmit cu precădere fibrele care fac sinapsă în acest nucleu transmit cu precădere sensibilitatea termică şi dureroasă,sensibilitatea termică şi dureroasă,•în acest tract există o topografie a fibrelor : oftalmic – anterior, în acest tract există o topografie a fibrelor : oftalmic – anterior, maxilar – intermediar, mandibular – dorsal.maxilar – intermediar, mandibular – dorsal.

- fibrele ascendente – o parte fac sinapsă cu neuroni din nucleul senzitiv - fibrele ascendente – o parte fac sinapsă cu neuroni din nucleul senzitiv principal al trigemenului (mijlociu), situat lateral de nucleul motor în principal al trigemenului (mijlociu), situat lateral de nucleul motor în apropierea pedunculului mijlociu cerebelos.apropierea pedunculului mijlociu cerebelos.

•există o somatotopie identică cu a celor din nucleul gelatinos,există o somatotopie identică cu a celor din nucleul gelatinos,•aici se proiectează sensibilitatea tactilaaici se proiectează sensibilitatea tactila

-- o altă parteo altă parte → → în nucleul mezencefalic al în nucleul mezencefalic al trigemenului, situat în marginea laterală a substanţei cenuşii a trigemenului, situat în marginea laterală a substanţei cenuşii a porţiunii superioare a ventriculuil IV şi regiunea apeductală,porţiunii superioare a ventriculuil IV şi regiunea apeductală,

- fibrele aferente ale acestui nucleu transmit impulsuri proprioceptive.fibrele aferente ale acestui nucleu transmit impulsuri proprioceptive.

MAJORITATEA FIBRELOR SE ÎNCRUCIŞEAZĂ PE LINIA MEDIANĂMAJORITATEA FIBRELOR SE ÎNCRUCIŞEAZĂ PE LINIA MEDIANĂ,, URCĂ URCĂ ÎN LEMNISCUL TRIGEMINAL, → NUCLEUL SEMILUNAR FLECHSIG ÎN LEMNISCUL TRIGEMINAL, → NUCLEUL SEMILUNAR FLECHSIG

(NUCLEUL VENTRAL POSTERO-MEDIAL) TALAMIC(NUCLEUL VENTRAL POSTERO-MEDIAL) TALAMIC → → • GIRUS POST CENTRAL PARIETAL ARIA 3, 1, 2GIRUS POST CENTRAL PARIETAL ARIA 3, 1, 2• EXISTĂ FIBRE CVINTOTALAMICE CARE RĂMÂN IPSILATERALEEXISTĂ FIBRE CVINTOTALAMICE CARE RĂMÂN IPSILATERALE• EXISTĂ COLATERALE CARE AJUNG ŞI ÎN ALTE REGIUNI ALE SNC: EXISTĂ COLATERALE CARE AJUNG ŞI ÎN ALTE REGIUNI ALE SNC: ALŢI NUCLEI ALE NERVILOR CRANIENI (VII; OCULOMOTORI), NUCLEII ALŢI NUCLEI ALE NERVILOR CRANIENI (VII; OCULOMOTORI), NUCLEII VEGETATIVI DIN TRUNCHI, FORMAŢIUNEA RETICULATĂ, CEREBELUL, VEGETATIVI DIN TRUNCHI, FORMAŢIUNEA RETICULATĂ, CEREBELUL, TECTUM, REGIUNEA SUBTALAMICĂ, HIPOTALAMUS.TECTUM, REGIUNEA SUBTALAMICĂ, HIPOTALAMUS.• NUMEROASE CONEXIUNI ASIGURĂ DECLANŞAREA UNOR REFLEXE: NUMEROASE CONEXIUNI ASIGURĂ DECLANŞAREA UNOR REFLEXE:

• CORNEAN (CU VII), CORNEAN (CU VII), • LACRIMAL (CU NUCLEUL LACRIMAL AŞEZAT LÂNGĂ NUCLEUL LACRIMAL (CU NUCLEUL LACRIMAL AŞEZAT LÂNGĂ NUCLEUL VII),VII),• DE STRĂNUT (CU NUCLEUL AMBIGUU, NUCLEII RESPIRATORI),DE STRĂNUT (CU NUCLEUL AMBIGUU, NUCLEII RESPIRATORI),• DE VOMĂ (NUCLEUL DORSAL AL X, NUCLEUL AMBIGUU, DE VOMĂ (NUCLEUL DORSAL AL X, NUCLEUL AMBIGUU, NUCLEUL MOTOR V),NUCLEUL MOTOR V),• SALIVAR (NUCLEII SALIVARI ATAŞAŢI NERVILOR VII ŞI IX),SALIVAR (NUCLEII SALIVARI ATAŞAŢI NERVILOR VII ŞI IX),• OCULOCARDIAC (NUCLEUL DORSAL AL VAGULUI).OCULOCARDIAC (NUCLEUL DORSAL AL VAGULUI).

TRIGEMENUL MOTORTRIGEMENUL MOTOR

NUCLEUL MOTOR AL TRIGEMENULUI NUCLEUL MOTOR AL TRIGEMENULUI == COLOANĂ COLOANĂ OVOIDALĂ DE CELULE MULTIPOLARE SITUAT ÎN PARTEA OVOIDALĂ DE CELULE MULTIPOLARE SITUAT ÎN PARTEA MEDIALĂ A NUCLEULUI SENZITIV PRINCIPAL. MEDIALĂ A NUCLEULUI SENZITIV PRINCIPAL.

FIBRELE EFERENTE - LOC DE INTRARE A RĂDĂCINII FIBRELE EFERENTE - LOC DE INTRARE A RĂDĂCINII

SENZITIVE, DEDESUPTUL GANGLIONULUI TRIGEMINAL → SENZITIVE, DEDESUPTUL GANGLIONULUI TRIGEMINAL →

NERVUL MANDIBULAR. NERVUL MANDIBULAR.

NUCLEUL MOTOR PRIMEŞTE AFERENŢE DE LA CALEA NUCLEUL MOTOR PRIMEŞTE AFERENŢE DE LA CALEA

CORTICO NUCLEARĂ DE AMBELE PĂRŢI ŞI DE LA NUCLEI CORTICO NUCLEARĂ DE AMBELE PĂRŢI ŞI DE LA NUCLEI

SENZITIVI AI V, REALIZÂND ARCURI REFLEXE SENZITIVI AI V, REALIZÂND ARCURI REFLEXE

MONOSINAPTICE CE ASIGURĂ CONTROLUL MONOSINAPTICE CE ASIGURĂ CONTROLUL

MUSCULATURII MASTICATORII.MUSCULATURII MASTICATORII.

NERVUL OFTALMIC – V1NERVUL OFTALMIC – V1ESTE ÎN TOTALITATE SENZITIV. ESTE ÎN TOTALITATE SENZITIV. NAŞTE ÎN PARTEA ANTEROMEDIALĂ A GANGLIONULUI NAŞTE ÎN PARTEA ANTEROMEDIALĂ A GANGLIONULUI GASSER → SINUS CAVERNIOS, PE PERETELE LATERAL GASSER → SINUS CAVERNIOS, PE PERETELE LATERAL SUB III, IV – SE DIVIDE ÎN: NERVUL LACRIMAL, NERVUL SUB III, IV – SE DIVIDE ÎN: NERVUL LACRIMAL, NERVUL FRONTAL, NERVUL NASOCILIAR → ORBITĂ PRIN FISURA FRONTAL, NERVUL NASOCILIAR → ORBITĂ PRIN FISURA ORBITALĂ SUPERIOARĂ.ORBITALĂ SUPERIOARĂ.PRIMESTEPRIMESTE FIBRE DIN PLEXUL SIMPATIC PERICAROTIDIAN FIBRE DIN PLEXUL SIMPATIC PERICAROTIDIAN ŞI NERVII OCULOMOTORI. ŞI NERVII OCULOMOTORI. INERVEAZĂ : GLOBUL OCULAR, GLANDA LACRIMALĂ, INERVEAZĂ : GLOBUL OCULAR, GLANDA LACRIMALĂ, CORNEEA CONJUNCTIVĂ, PARTE A MUCOASEI CAVITĂŢI CORNEEA CONJUNCTIVĂ, PARTE A MUCOASEI CAVITĂŢI NAZALE, CELULELE ETMOIDALE, FRUNTEA, SCALPUL NAZALE, CELULELE ETMOIDALE, FRUNTEA, SCALPUL PÂNĂ LA VERTEX, FAŢA DORSALĂ A NASULUI, PLEOAPA PÂNĂ LA VERTEX, FAŢA DORSALĂ A NASULUI, PLEOAPA SUPERIOARĂ, DURAMATER DIN FOSA CEREBRALĂ SUPERIOARĂ, DURAMATER DIN FOSA CEREBRALĂ ANTERIOARĂ, PORŢIUNEA ANTERIOARĂ A COASEI ANTERIOARĂ, PORŢIUNEA ANTERIOARĂ A COASEI CREIERULUI, SINUSUL LONGITUDINAL, CORTUL CREIERULUI, SINUSUL LONGITUDINAL, CORTUL CEREBELULUI.CEREBELULUI.

NERVUL MAXILAR – V2NERVUL MAXILAR – V2

ÎN ÎNTREGIME SENZITIV. NAŞTE ÎN MIJLOCUL ÎN ÎNTREGIME SENZITIV. NAŞTE ÎN MIJLOCUL GANGLIONULUI GASSER → ORIZONTAL DE-A LUNGUL GANGLIONULUI GASSER → ORIZONTAL DE-A LUNGUL PĂRŢII INFERIOARE A SINUSULUI CAVERNOS → GAURA PĂRŢII INFERIOARE A SINUSULUI CAVERNOS → GAURA ROTUNDĂ MARE → TRAVERSEAZĂ PORŢIUNEA ROTUNDĂ MARE → TRAVERSEAZĂ PORŢIUNEA SUPERIOARĂ FOSĂ PTERIGOPALATINĂ → ORBITĂ PRIN SUPERIOARĂ FOSĂ PTERIGOPALATINĂ → ORBITĂ PRIN FISURA ORBITALĂ INFERIOARĂ → ŞANŢ ŞI CANAL FISURA ORBITALĂ INFERIOARĂ → ŞANŢ ŞI CANAL SUBORBITAR → GAURĂ SUBORBITARĂ. SUBORBITAR → GAURĂ SUBORBITARĂ.

INERVEAZĂ : DURAMATER ÎN FOSA CEREBRALĂ MIJLOCIE, INERVEAZĂ : DURAMATER ÎN FOSA CEREBRALĂ MIJLOCIE, BUZA SUPERIOARĂ, PARTEA LATERALĂ A NASULUI, BUZA SUPERIOARĂ, PARTEA LATERALĂ A NASULUI, PARTEA SUPERIOARĂ A OBRAZULUI, PLEOAPA PARTEA SUPERIOARĂ A OBRAZULUI, PLEOAPA INFERIOARĂ, PARTEA ANTERIOARĂ A TÂMPLEI, MUCOASA INFERIOARĂ, PARTEA ANTERIOARĂ A TÂMPLEI, MUCOASA NASULUI, GINGIA SUPERIOARĂ, DINŢII SUPERIORI, NASULUI, GINGIA SUPERIOARĂ, DINŢII SUPERIORI, PALATUL PÂNĂ LA ARCUL PALATOFARINGEAL.PALATUL PÂNĂ LA ARCUL PALATOFARINGEAL.

NERVUL MANDIBULAR –V3NERVUL MANDIBULAR –V3 CEA MAI VOLUMINOASĂ RAMURĂ. FORMAT DIN DOUĂ CEA MAI VOLUMINOASĂ RAMURĂ. FORMAT DIN DOUĂ RĂDĂCINI: RĂDĂCINI: - SENZITIVĂ, NAŞTE ÎN GANGLIONUL GASSER → GAURA - SENZITIVĂ, NAŞTE ÎN GANGLIONUL GASSER → GAURA OVALĂ A SFENOIDULUI,OVALĂ A SFENOIDULUI, - MOTORIE- MOTORIE → → PE SUB PE SUB GANGLIONUL GASSER ŞI SE GANGLIONUL GASSER ŞI SE UNEŞTE CU RAMUL SENZITIV IMEDIAT ÎN AFARA GĂURI UNEŞTE CU RAMUL SENZITIV IMEDIAT ÎN AFARA GĂURI OVALE. OVALE. PLEACA PLEACA DDÎN NUCLEUL MASTICATOR PONTIN.ÎN NUCLEUL MASTICATOR PONTIN.

INERVEAZĂ: DURAMATER ÎN FOSA CRANIANĂ MIJLOCIE, INERVEAZĂ: DURAMATER ÎN FOSA CRANIANĂ MIJLOCIE, TEGUMENTELE REGIUNII TEMPORALE INFERIOARE, TEGUMENTELE REGIUNII TEMPORALE INFERIOARE, MASETERINĂ SUPERIOARĂ ŞI A BĂRBIEI, MUCOASA MASETERINĂ SUPERIOARĂ ŞI A BĂRBIEI, MUCOASA PLANŞEULUI BUCAL, GINGIA INFERIOARĂ, DINŢI ARCULUI PLANŞEULUI BUCAL, GINGIA INFERIOARĂ, DINŢI ARCULUI MANDIBULAR, MUCOASA ÎN 2/3 ANTERIOARE LIMBĂ, MANDIBULAR, MUCOASA ÎN 2/3 ANTERIOARE LIMBĂ, MUŞCHI TEMPORAL, MASETER, PTERIGOIDIAN EXTERN ŞI MUŞCHI TEMPORAL, MASETER, PTERIGOIDIAN EXTERN ŞI INTERN, MILOHIOIDIANUL, SEGMENTUL ANTERIOR INTERN, MILOHIOIDIANUL, SEGMENTUL ANTERIOR DIGASTRIC, PERISTAFILIN EXTERN.DIGASTRIC, PERISTAFILIN EXTERN.

EXAMENUL ŞI SEMIOLOGIA TRIGEMENULUI COMPORTĂ: EXAMENUL ŞI SEMIOLOGIA TRIGEMENULUI COMPORTĂ: EXAMENUL SENSIBILITĂŢIIEXAMENUL SENSIBILITĂŢII

– – SE FACE ÎN TERITORIUL DE DISTRIBUŢIE PENTRU : SE FACE ÎN TERITORIUL DE DISTRIBUŢIE PENTRU :

- SENSIBILITATEA SUPERFICIALĂ TACTILĂ, TERMICĂ ŞI SENSIBILITATEA SUPERFICIALĂ TACTILĂ, TERMICĂ ŞI DUREROASĂDUREROASĂ- SENSIBILITATEA PROFUNDĂ ESTE ATIBUITĂ SENSIBILITATEA PROFUNDĂ ESTE ATIBUITĂ NERVULUI VII DEOARECE NEUROTOMIA RETRO-NERVULUI VII DEOARECE NEUROTOMIA RETRO-GASSERIANĂ NU O ALTEREAZĂ.GASSERIANĂ NU O ALTEREAZĂ.

TULBURĂRI PATOLOGICE: SUBIECTIVE – DURERII, TULBURĂRI PATOLOGICE: SUBIECTIVE – DURERII, PARESTEZII, OBIECTIVE – HIPOESTEZIE ANESTEZIE (NU PARESTEZII, OBIECTIVE – HIPOESTEZIE ANESTEZIE (NU UNGHIUL POSTERO-INFERIOR AL MANDIBULEI C2-C3).UNGHIUL POSTERO-INFERIOR AL MANDIBULEI C2-C3).

EXAMENUL FUNCŢIEI MOTORII – SE EXAMINEAZĂEXAMENUL FUNCŢIEI MOTORII – SE EXAMINEAZĂ : : - MOTILITATEA ACTIVĂ ŞI FORŢA SEGMENTARĂ: MIŞCĂRI DE - MOTILITATEA ACTIVĂ ŞI FORŢA SEGMENTARĂ: MIŞCĂRI DE RIDICARE, COBORÂRE, LATERALITATE, PROIECŢIE ANTERIOARĂ A RIDICARE, COBORÂRE, LATERALITATE, PROIECŢIE ANTERIOARĂ A MANDIBULEI,MANDIBULEI, - TONUSUL MUSCULAR, PALPAREA MASETERULUI ŞI TEMPORAL,- TONUSUL MUSCULAR, PALPAREA MASETERULUI ŞI TEMPORAL, - TROFICITATE, AMIOTROFIA FOSEI TEMPORALE ŞI REGIUNEA - TROFICITATE, AMIOTROFIA FOSEI TEMPORALE ŞI REGIUNEA MASETERINĂ SE EVIDENŢIAZĂ PRIN MĂRIMEA RELIEFULUI OSOS MASETERINĂ SE EVIDENŢIAZĂ PRIN MĂRIMEA RELIEFULUI OSOS AL ARCADEI ZIGOMATICE,AL ARCADEI ZIGOMATICE, - PREZENŢA FASCICULAŢIILOR MUSCULARE.- PREZENŢA FASCICULAŢIILOR MUSCULARE.

EXAMENUL FUNCŢIEI REFLEXEEXAMENUL FUNCŢIEI REFLEXE - REFLEXUL CORNEEAN: AFERENŢĂ –TRIGEMEN,EFERENŢĂ – FACIAL,- REFLEXUL CORNEEAN: AFERENŢĂ –TRIGEMEN,EFERENŢĂ – FACIAL, -REFLEXUL MASETERIN *EXAGERAT ÎN LEZIUNILE PIRAMIDALE -REFLEXUL MASETERIN *EXAGERAT ÎN LEZIUNILE PIRAMIDALE BILATERALE, SLA - ABOLIT ÎN LEZIUNILE NERVULUI V,BILATERALE, SLA - ABOLIT ÎN LEZIUNILE NERVULUI V,

EXAMENUL FUNCŢIEI VEGETATIVE ŞI TROFICEEXAMENUL FUNCŢIEI VEGETATIVE ŞI TROFICE DEPENDENTĂ DE NUMEROASELE AFERENŢE VEGETATIVE.DEPENDENTĂ DE NUMEROASELE AFERENŢE VEGETATIVE. - KERATITA NEUROPARALITICĂ, SECUNDARĂ DISTRUGERII RAMURII - KERATITA NEUROPARALITICĂ, SECUNDARĂ DISTRUGERII RAMURII OFTALMICE. ESTE CONSECINŢĂ A NEUROTOMIEI RETRO-GASSERIE OFTALMICE. ESTE CONSECINŢĂ A NEUROTOMIEI RETRO-GASSERIE SAU GASSEROTOMIEI.SAU GASSEROTOMIEI. - HEMIATROFIA FACIALĂ PROGRESIVĂ, DATORITĂ AFECTĂRII - HEMIATROFIA FACIALĂ PROGRESIVĂ, DATORITĂ AFECTĂRII FIBRELOR VEGETATIVE SIMPATICE CERVICALE,FIBRELOR VEGETATIVE SIMPATICE CERVICALE, - TULBURĂRII SECRETORII LACRIMALE, SALIVARE ŞI VASOMOTORII.- TULBURĂRII SECRETORII LACRIMALE, SALIVARE ŞI VASOMOTORII.

NEVRALGIA TRIGEMINALĂNEVRALGIA TRIGEMINALĂ CLINICCLINIC,, DOUĂ FORME CARACTERISTICE : DOUĂ FORME CARACTERISTICE : 1. NEVRALGIA ESENŢIALĂ (IDIOPATICĂ1. NEVRALGIA ESENŢIALĂ (IDIOPATICĂ) ) – – DEBUT ÎN A Va DECADĂ.DEBUT ÎN A Va DECADĂ. - - INCIDENŢA ÎN RAPORT CU SEXUL 2/1 PENTRU FEMEII. INCIDENŢA ÎN RAPORT CU SEXUL 2/1 PENTRU FEMEII. - CLINIC DURERI NEVRALGICE VIOLENTE SUB FORMĂ DE CRIZE - CLINIC DURERI NEVRALGICE VIOLENTE SUB FORMĂ DE CRIZE PAROXISTICE. EVOLUEAZĂ CU PAROXISME DUREROASE DIN CE ÎN CE PAROXISTICE. EVOLUEAZĂ CU PAROXISME DUREROASE DIN CE ÎN CE MAI FRECVENTE CE POT INDUCE MARI TULBURĂRI PSIHICE → MAI FRECVENTE CE POT INDUCE MARI TULBURĂRI PSIHICE → AUTOMUTILĂRI SAU LA SUICID. AUTOMUTILĂRI SAU LA SUICID. - - INTERCRITIC – LINIŞTE COMPLETĂ.INTERCRITIC – LINIŞTE COMPLETĂ. - LOCALIZARE, STRICT PE TRAIECTUL RAMURILOR SENZITIVE, - LOCALIZARE, STRICT PE TRAIECTUL RAMURILOR SENZITIVE, NEDEPĂŞIND LINIA MEDIANĂ A FEŢEI,NEDEPĂŞIND LINIA MEDIANĂ A FEŢEI, - DECLANŞARE, SPONTAN. FACTORI DIVERŞI : ATINGEREA MECANICĂ - DECLANŞARE, SPONTAN. FACTORI DIVERŞI : ATINGEREA MECANICĂ FAŢĂ SAU CAVITATE BUCALĂ, CURENT DE AER RECE, MASTICAŢIE. FAŢĂ SAU CAVITATE BUCALĂ, CURENT DE AER RECE, MASTICAŢIE. EXISTĂ ZONE BINE DELIMITATE (TRIGGER ZONE) A CĂROR ATINGERE EXISTĂ ZONE BINE DELIMITATE (TRIGGER ZONE) A CĂROR ATINGERE DETERMINĂ CRIZE.DETERMINĂ CRIZE. - ÎN CRIZĂ POT APARE : FENOMENE REFLEXE MOTORII ŞI - ÎN CRIZĂ POT APARE : FENOMENE REFLEXE MOTORII ŞI VEGETATIVE, HEMISPASM FAŢĂ, CONTRACŢII CLINICE LA NIVELUL VEGETATIVE, HEMISPASM FAŢĂ, CONTRACŢII CLINICE LA NIVELUL MUŞCHILOR ORBICULARI,MUŞCHILOR ORBICULARI, - NU SE DECELEAZĂ MODIFICĂRI OBIECTIVE DE SENSIBILITATE. - NU SE DECELEAZĂ MODIFICĂRI OBIECTIVE DE SENSIBILITATE.

2. NEVRALGIA SIMPTOMATICĂ (SECUNDARĂ)2. NEVRALGIA SIMPTOMATICĂ (SECUNDARĂ)CONSECINŢĂ A PROCESELOR PATOLOGICE CE AFECTEAZĂ CONSECINŢĂ A PROCESELOR PATOLOGICE CE AFECTEAZĂ SEGMENTELE EXO ŞI ENDOCRANIAN A NERVULUI VSEGMENTELE EXO ŞI ENDOCRANIAN A NERVULUI V

- CLINIC: DURERI MAI PUŢIN INTENSE ÎNSĂ CONTINUI. PE ACEST - CLINIC: DURERI MAI PUŢIN INTENSE ÎNSĂ CONTINUI. PE ACEST FOND APAR EXACERBĂRI PAROXISTICE SCURTE ŞI VIOLENTE. FOND APAR EXACERBĂRI PAROXISTICE SCURTE ŞI VIOLENTE.

SEMNE OBIECTIVE :SEMNE OBIECTIVE :*HIPO-ANESTEZIE PENTRU TOATE MODURILE DE SENSIBILITATE,*HIPO-ANESTEZIE PENTRU TOATE MODURILE DE SENSIBILITATE,*DISPARIŢIA REFLEXULUI CORNEAN,*DISPARIŢIA REFLEXULUI CORNEAN,*ATROFIA MUŞCHILOR MASTICATORI,*ATROFIA MUŞCHILOR MASTICATORI,*SIMPTOME DE SUFERINŢĂ A NERVILOR ÎNVECINAŢI : VII, VI, VIII,*SIMPTOME DE SUFERINŢĂ A NERVILOR ÎNVECINAŢI : VII, VI, VIII,

- ETIOLOGIE: - ETIOLOGIE: •FACTORII EXOCRANIENI: AFECŢIUNI DENTARE, SINUZITE, FACTORII EXOCRANIENI: AFECŢIUNI DENTARE, SINUZITE, PROCESE TUMORALE SAU INFLAMATORI ORBITARE, PROCESE TUMORALE SAU INFLAMATORI ORBITARE, RINOFARINGIENE, PAROTIDIENE.RINOFARINGIENE, PAROTIDIENE.•FACTORII ENDOCRANIENI: TROMBOFLEBITE SINUS FACTORII ENDOCRANIENI: TROMBOFLEBITE SINUS CAVERNOS, CAVERNOS,

OSTEOMIELITA APICALĂ A STÂNCII TEMPORALE,OSTEOMIELITA APICALĂ A STÂNCII TEMPORALE, TUMORI DE UNGHI TUMORI DE UNGHI PONTOCEREBELOS (NEURINOM, COLESTEATOM), LEZIUNI PONTOCEREBELOS (NEURINOM, COLESTEATOM), LEZIUNI INTRANEVRAXIALE BULBO-PONTINE. INTRANEVRAXIALE BULBO-PONTINE.

DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL - NEVRALGII FACIALE ATIPICE: DURERII FĂRĂ CARACTER

STRICT NEVRALGIC. NU SUNT STRICT UNILATERALE ŞI NICI ÎN TERITORIUL STRIC TRIGEMINAL,

- MIGRENA, EXISTĂ FORMA CARE POATE SUGERA O NEVRALGIE TRIGEMINALĂ :

*NEVRALGIA TRIGEMINALĂ MIGRENOASĂ PREZINTĂ DURERI LOCALIZATE OCULAR, DE DURATĂ ½- 1ORĂ, NU EXISTĂ ZONĂ SAU FACTORI DECLANŞATORI.

*MIGRENA ÎN CIORCHINE – CLUSTER HEADACHE, PREZINTĂ PAROXISME DUREROASE ÎN SALVE CU DEBUT ABRUPT, FĂRĂ AURĂ, CARACTER PULSATIL, NU RESPECTĂ TERITORIUL TRIGEMINAL. RĂSPUNDE LA TERAPIA ANTIMIGRENOASĂ.

- NEVRALGIA ,,DISESTEZIA’’ POSTHERPETICĂ SE CARACTERIZEAZĂ PRIN EXISTENŢA DE CICATRICI POSTVEZICULOASE ŞI DEFICIT DE SENSIBILITATE.

NEVRALGIA SFENOPALATINĂ (SINDROMUL SLUDER) → DURATA PAROXISMELOR MAI MARE DE 10-30 MINUTE, LOCALIZARE NAZOORBITARĂ CU IRADIERE AURICULARĂ ŞI OCCIPITO-MASTOIDIANĂ. ESTE ÎNSOŢITĂ DE MANIFESTĂRI VASOMOTORII ŞI SECRETORII EVIDENTE; RINOREE, HIPERLACRIMAŢIE, HIPERSUDORAŢIE.

SINDROMUL PARATRIGEMINAL (RAEDER), PREZINTĂ DURERII CU CARACTER ŞI LOCALIZARE TRIGEMINALĂ (V1), EXISTĂ HIPOESTEZIE TERITORIUL V, REFLEX CORNEAN DIMINUAT. FRECVENT POATE FI ASOCIAT CU SINDROMUL CLAUDE BERNARD HORNER.

SINDROMUL DUREROS AL ARTICULAŢIE TEMPORO-MANDIBULARE CARACTER NEVRALGIC DAR NEVIOLENT. NU RESPECTĂ TERITORIUL TRIGEMINAL. SIMPTOME AURICULARE ŞI LOCOREGIONALE ASOCIATE.

NEVRALGIA NAZOCILIARĂ (CHARLIN) DURERE INIŢIAL ŞI PREDOMINENT OCULARĂ CU IRADIERE NAZALĂ ŞI MAXILARĂ. SE ASOCIAZĂ : RINOREE, HIPERLACRIMAŢIE, KERATITĂ.

DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL

NEVRALGIA GLOSOFARINGIANĂ DURERE CU ACELEASI CARACTERE DAR ÎN ALT TERITORIU.

GLAUCOMUL DURERI OCULARE CE POT IRADIA ÎN TERITORIU OFTALMIC AL TRIGEMENULUI.

MĂSURAREA TENSIUNII OCULARE ŞI RĂSPUNSUL LA PILOCARPINĂ PRECIZEAZĂ DIAGNOSTICUL.

NEVRALGIA DE GANGLION GENICULAT (SINDROM HUNT), DURERILE NU SE SUPRAPUN TERITORIULUI TRIGEMINAL DAR IRADIAZĂ AURICULAR ŞI NASOLARINGIAN.

EXISTĂ O ZONĂ DECLANŞATOARE LA NIVELUL CONDILULUI AUDITIV EXTERN.

DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL

TRATAMENT TRATAMENT MEDICAMENTOSINDICAT ÎN STADIILE PRECOCE SUB 6 LUNI.

VITAMINE DIN GRUPUL B, REZULTATE INCONSTANTE, DROGURI ANTICOLINERGICE ÎN SUPOZIŢIA CĂ SCADE

STAREA DE HIPEREXCITABILITATE CENTRALĂ – AKINETON,

DERIVATE HIDANTOINICE INTRODUSE PE BAZA ANALOGIEI CU EPILEPSIA:

DIFENIL HIDANTOINATUL SODIC 200-600 MG/ZI DILANTIL, 300MG/ZI

TEGRETOLUL (CARBAMAZEPINĂ), ANTIEPILEPTIC – BINE TOLERAT CU EFECTE SECUNDARE MINORE, EFICIENT, ÎN DOZĂ DE 200-400MG PÂNĂ LA 800MG/ZI.

BLOCAJ CHIMIC : AL RAMURII PERIFERICE CU: PROCAINĂ, ALCOOLIZARE,

FENOLIZARE. NU SE MAI UTILIZEAZĂ. AL GANGLIONULUI GASSER (UTILIZARE RESTRÂNSĂ). SE

REALIZEAZĂ O NEUROLIZĂ GASSERIANĂ CU SUPRIMAREA DURERII ŞI ANESTEZIE ÎN ÎNTREG TERITORIU. FRECVENT SUPRIMAREA DURERII ESTE TEMPORARĂ ŞI POT APARE PARESTEZII ÎN HEMIFAŢA ANESTEZIATĂ ,,CAUZALGIA TRIGEMINALĂ’’ SAU CHIAR DURERI ,,ANESTEZIE DUREROASĂ’’.

ELECTROCOAGULAREA GANGLIONULUI GASSER – REZULTATE CRITICABILE DATORITĂ COMPLICAŢIILOR ŞI SECHELELOR.

TRATAMENT

TRATAMENTUL CHIRURGICAL RIZOTOMIA RETROGASERIANĂ CU

SECŢIONAREA RETROGASERIANĂ A FIBRELOR CARE SUPLEAZĂ TERITORIUL DUREROS SAU JUXTAPONTINĂ.

TRACTOTOMII BULBARE, PONTINE ŞI MEZENCEFALICE → ABANDONATE DATORITĂ ABORDULUI DIFICIL => MORTALITATE CRESCUTĂ,

METODE STEREOTOXICE CU REZULTATE NECONCLUDENTE.

TRATAMENT

Nervul facial

NERV MIXT DATORITĂ ALĂTURĂRII FIBRELOR INTERMEDIARULUI WRISBERG.

EMERGENŢA DIN TRUNCHIUL CEREBRAL, LA NIVELUL MARGINI INFERIOARE A PUNŢII → UNGHIUL PONTO-CEREBELOS → ÎN MEATUL AUDITIV INTERN ÎMPREUNĂ CU NERVUL AUDITIV, ARTERA AUDITIVĂ INTERNĂ ŞI VENELE AUDITIVE.

LA CAPĂTUL LATERAL AL MEATULUI AUDITIV INTERN NERVUL INTRĂ ÎN CANALUL FACIAL = APEDUCTUL LUI FALLOPE DIN STÂNCA OSULUI TEMPORAL, LA ACEST NIVEL GĂSINDU-SE GANGLIONUL GENICULAT CARE CONŢINE CELULELE SENZORIALE DIN CARE PROVIN AXONII NERVULUI WRISBERG.

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/08/Head_facial_nerve_branches.jpg

NERVUL IESE DIN CRANIU PRIN GAURA STILOMASTOIDIANĂ ŞI ÎN REGIUNEA GLANDEI PAROTIDE SE DIVIDE ÎN DOUĂ RAMURI TERMINALE:

1. TEMPOROFACIALĂ SUPERIOR PENTRU MUŞCHI: FRONTALI, ORBICULARII PLEOAPELOR, SPRÂNCENOSUL, MUŞCHII OBRAZULUI, MUŞCHII BUZEI SUPERIOARE, MUŞCHII ARIPII NASULUI,

2. CERVICO-FACIALĂ, INFERIOR, PENTRU: MUŞCHII BUZEI INFERIOARE, MUŞCHII BĂRBIEI, PIELOSUL GÂTULUI.

NERVUL INTERMEDIAR WRISBERG ASIGURĂ : FUNCŢIA GUSTATIVĂ ÎN 2/3 ANTERIOARE ALE LIMBII SENSIBILITATEA ÎN PORŢIUNEA EXTERNĂ A CONDUCTULUI

AUDITIV EXTERN, CONCA URECHII ŞI REGIUNEA RETROAURICULARĂ

PRIN FIBRELE PARASIMPATICE INERVAŢIA GLANDELOR SALIVARE SUBMAXILARE ŞI SUBLINGUALE ŞI GLANDELOR LACRIMALE.

EXPLORAREA SEMIOLOGICĂ A NERVULUI FACIALPUNE ÎN EVIDENŢĂ: SEMNE DE PAREZĂ SAU PARALIZIE,

MODIFICĂRI REFLEXE, TULBURĂRI DE ORDIN SENZITIVO-SENZORIAL ŞI SECRETOR.

SEMNE CLINICEEXAMENUL STATIC: *asimetrie a trăsăturilor feţei accentuate cu ocazia mişcărilor voluntare şi automatico-reflexe, *estomparea pliurilor fiziologice, *sprânceană coborâtă, *fanta palpebrală crescută – lagoftalmie, *clipitul absent, *secreţia lacrimală în unghiul intern al obrazului – epiphora (eversiune canale lacrimale, datorită paraliziei muşchilor horner), *şanţ nazo-labial şters, *comisura bucală coborâtă, gura trasă de partea sănătoasă, *bărbia netedă.

EXAMENUL DINAMIC: *nu poate încreţi fruntea, *nu poate închide ochiul sau mişcarea este mai lentă şi incompletă. Semn Charles- Bell. *semn Souque - al genei, *semn Negro – la privirea înainte şi în sus, globul ocular pare mai sus, *proba arătării dinţilor, a deschiderii gurii, *proba umflării obrajilor. *proba fluieratului, *apariţia fenomenului ,,lacrimi de crocodil’’ datorită disdirecţionării regenerării axonilor după denervare.

MODIFICĂRI REFLEXEMODIFICĂRI REFLEXE

REFLEXELE SUNT DIMINUATE SAU ABOLITE ÎN LEZIUNI PERIFERICE ŞI NEMODIFICATE ÎN LEZIUNI CENTRALE.

- REFLEXUL NAZO-PALPEBRAL: PERCUŢIA RĂDĂCINII NASULUI DETERMINĂ ÎNCHIDEREA SIMULTANĂ ŞI EGALĂ A CELOR PATRU PLEOAPE.

- REFLEXUL ORBICULARULUI OCHIULUI: PERCUŢIA PE GLABELĂ SAU MARGINEA SUPRAORBITARĂ COMPARATI.

- REFLEXUL PSIHO-PALPEBRAL: PROIECŢIA BRUSCĂ A UNEI LUMÂNĂRI – OCLUZIA OCHIULUI.

- REFLEXUL COHLEO-PALPEBRAL BECHTEREW: OCLUZIA SIMULTANĂ, INVOLUNTARĂ LA ZGOMOT INOPINAT.

- REFLEX CORNEAN.

Testarea gustului 2/3 anterioare ale limbii pentru: gust

dulce, acru, sărat.

Testarea salivaţiei Respectiv a nervului coarda timpanului. Se

canulează conductul glandei salivare pentru a colecta şi măsura fluxul de salivă după sugerea unei lămâii timp de 60 secunde.

ETIOPATOGENIA PARALIZIILOR FACIALE POT FI: CENTRALE PRIN LEZIUNI SUPRANUCLEARE, PERIFERICE PRIN LEZIUNI NUCLEARE ŞI INFRANUCLEARE.

PARALIZIA FACIALĂ CENTRALĂSE CARACTERIZEAZĂ PRIN RESPECTAREA FACIALULUI SUPERIOR,

MUSCULATURA INERVATĂ DE FACIALUL SUPERIOR AVÂND O REPREZENTARE CORTICALĂ BILATERALĂ.

ÎN MIŞCĂRILE AUTOMATE REFLEXE ASIMETRIA MIMICII DIMINUĂ, DATORITĂ INTEGRITĂŢII CĂILOR MOTORII AUTOMATE.

PARALIZIA FACIALĂ PERIFERICĂ - PARALIZII FACIALE PRIN LEZIUNE NUCLEARĂ: AFECTAREA

NUCLEULUI ÎN PORŢIUNEA PONTINĂ PRIN LEZIUNI VASCULARE, TUMORALE, INFLAMATORII FRECVENT SE ASOCIAZĂ O LEZIUNE A FASCICULULUI PIRAMIDAL – SINDROAME ALTERNE.

PARALIZII FACIALE PERIFERICE PRIN LEZIUNI INFRANUCLEARE:

1. PROCESE PATOLOGICE ALE FOSEI POSTERIOARE: TUMORI DE UNGHI PONTO-CEREBELOS, PROCESE INFLAMATORII – POLINEVRITE ŞI POLIRADICULONEVRITE.

2. LEZIUNI PROXIMALE FAŢĂ DE GANGLIONUL GENICULAT. SEMNE CLINICE ASEMĂNĂTOARE ÎNSOŢITE DE TULBURĂRI LACRIMALE ŞI AFECTARE A GUSTULUI.

3. LEZIUNI SITUATE ÎNTRE GANGLIONUL GENICULAT ŞI ORIGINEA RAMURII PENTRU MUŞCHI STAPEDIUS. FENOMENE ASEMĂNĂTOARE ŞI HIPERACUZIE.

4. LEZIUNE DISTALĂ DE RAMURĂ PENTRU STAPEDIUS DAR PROXIMAL DE COARDA TIMPANULUI. DIMINUARE SAU ABOLIRE A GUSTULUI ŞI SALIVAŢIEI FĂRĂ TULBURĂRII LACRIMALE ŞI HIPERACUZIE.

5. LEZIUNE DISTALĂ DE NERV COARDA TIMPANULUI – PARALIZIE FACIALĂ MOTORIE.

SINDROMUL RAMSAY-HUNT APARE ÎN ZONA ZOSTER GENICULATĂ. SE CARACTERIZEAZĂ PRIN APARIŢIA UNEI ERUPŢI VEZICULARE ÎN CONCĂ, MEAT AUDITIV EXTERN ŞI RETROAURICULAR ŞI PARALIZIE FACIALĂ PERIFERICĂ.

Nervul cohleo-vestibular

Perechea VIII, este constituită din două ramuri disticte: nervul vestibular nervul cohlear, care se unesc la capătul proximal al canalului auditiv intern => nervul acustico-vestibular → traverseaza unghiul ponto-cerebelos împreună cu VII şi VII bis – lateral în trunchiul cerebral la nivelul jonctiunii puntii cu bulbul.

CAILE ACUSTICECAILE ACUSTICEElementele receptoare

- celulele ciliate ale organului Corti din cohlee (transformă energia vibratorie în influx nervos)

– celulele ganglionare (neuronii bipolari ai ganglionului spinal a lui Corti – in canalul spinal Rosenthal – reprezentand protoneuronii auditivi.

Axonii neuronilor bipolari traversează lama spirală, se unesc in nervul cohlear sau acustic - traversează conductul auditiv intern, fosa posterioară – nevrax la nivelul şanţului bulbo-pontin - nucleii cohleari:

* nucleul cohlear ventral – fibrele trec prin faţa nucleului vestibular – fibre arciforme ventrale.

* nucleul cohlear dorsal = tubercul acustic – fibrele prin spatele nucleilor vestibulari – fibre arciforme dorsale.

O parte din fibre se încrucişează înapoia pangliciiReil – corpul trapezoid.

Dupa ce fac sinapsă în oliva pontină, fibrele acustice se plasează pe marginea externă a fasciculului senzitiv constituind banda lui Reil laterală – tuberculul quadrigemen posterior.

Centrii de percepţie

- centri auditivi primari: corp geniculat intern, tubercul quadrigemen posterior (rol reflex şi de releu)

- centri corticali ai audiţiei situaţi în ariile auditive 41, 42, 22 (partea mijl. a primei circumv. temporale = circumv. Heschl)

CĂILE VESTIBULARECĂILE VESTIBULAREAPARATUL RECEPTOR, APARATUL RECEPTOR, situat la nivelul urechii interne şi este reprezentat de:situat la nivelul urechii interne şi este reprezentat de:* utriculă şi saculă, organe de echilibru static sensibile la * utriculă şi saculă, organe de echilibru static sensibile la poziţia şi atitudinile corporale. poziţia şi atitudinile corporale. * cele trei canale semicirculare: superior, posterior şi extern, * cele trei canale semicirculare: superior, posterior şi extern, sunt organe de echilibru dinamic, sensibile la deplasările sunt organe de echilibru dinamic, sensibile la deplasările corpului.corpului.CĂILE DE TRANSMISIE : CĂILE DE TRANSMISIE : * Protoneuronul este reprezentat de neuronii bipolari ai * Protoneuronul este reprezentat de neuronii bipolari ai ganglionului Scarpa ai căror axoni formează nervul vestibular ganglionului Scarpa ai căror axoni formează nervul vestibular care asociază nervul auditiv formând perechea VIII.care asociază nervul auditiv formând perechea VIII.•Deutoneuronul este situat la nivelul nucleilor vestibulari : Deutoneuronul este situat la nivelul nucleilor vestibulari : nucleul vestibular dorsal intern Schwalbe, nucleul vestibular nucleul vestibular dorsal intern Schwalbe, nucleul vestibular dorsal extern Deiters, nucleul Bechterew, nucleul inferior dorsal extern Deiters, nucleul Bechterew, nucleul inferior Roller. Roller. O parte din fibrele nervilorO parte din fibrele nervilor vestibulari nu fac vestibulari nu fac sinapsă în nucleii, ei merg direct la nucleii acoperişului din sinapsă în nucleii, ei merg direct la nucleii acoperişului din cerebel prin fasciculul vestibulo-cerebelos direct Edinger.cerebel prin fasciculul vestibulo-cerebelos direct Edinger.

CONEXIUNILE NUCLEILOR VESTIBULARICONEXIUNILE NUCLEILOR VESTIBULARI

11.Fasciculul vestibulocerebelos, de la nucleul la arhicerebel .Fasciculul vestibulocerebelos, de la nucleul la arhicerebel priprinn pedunculul cerebelos inferior. pedunculul cerebelos inferior.2.Fas2.Fasc.c. cerebelo-vestibular,de la nucleul acoperişului la cerebelo-vestibular,de la nucleul acoperişului la nucleii vestibulari.nucleii vestibulari.3.Fas3.Fas..vestibulo-mezencefalic,se plasează în BLP stabilind vestibulo-mezencefalic,se plasează în BLP stabilind conexiuni directe şi încrucişate cu nucleii nervilor conexiuni directe şi încrucişate cu nucleii nervilor oculomotori şi a altor nervi cranieni.Fasc participă la oculomotori şi a altor nervi cranieni.Fasc participă la realizarea reflexeloroculocefalogire, ţinând sub dependenţa realizarea reflexeloroculocefalogire, ţinând sub dependenţa sa nistagmusul şi reflexele tonice ale ochilor,capului şi sa nistagmusul şi reflexele tonice ale ochilor,capului şi gâtului.gâtului.4.Fasciculul vestibulo-spinal naşte în special din nucleul 4.Fasciculul vestibulo-spinal naşte în special din nucleul Deiters şi controlează centrii rotatori ai capului şi gâtului şi Deiters şi controlează centrii rotatori ai capului şi gâtului şi coordonează mişcările capului şi membrelor.coordonează mişcările capului şi membrelor.5.Fascicole vestibulo-corticale, 5.Fascicole vestibulo-corticale, deşi reprezentarea corticală este deşi reprezentarea corticală este discutată se presupune că fibrele vestibulare se încrucişează, întă în discutată se presupune că fibrele vestibulare se încrucişează, întă în panglica Reil şi urcă spre scoarţă prin fasciculul vestibulo-temporal panglica Reil şi urcă spre scoarţă prin fasciculul vestibulo-temporal Spiegel proiectându-se în jurul ariilor auditive.Spiegel proiectându-se în jurul ariilor auditive.

EXPLORAREA NERVULUI COHLEAREXPLORAREA NERVULUI COHLEARcantitative cantitative - care măsoară acuitatea- care măsoară acuitatea

auditivăauditivăTestele de explorareTestele de explorare

calitative calitative - care compară eficienţa - care compară eficienţa componentelor conductive şi perceptivă (neurală) ale componentelor conductive şi perceptivă (neurală) ale stucturilor auditive la variate frecvenţe tonale. stucturilor auditive la variate frecvenţe tonale.

Obişnuit se foloseşte:Obişnuit se foloseşte:• Acumetria fonică – pentru fiecare ureche folosind vorbirea Acumetria fonică – pentru fiecare ureche folosind vorbirea cu glas şoptit de la distanţă (normal 5-6 m), fiind transmisă cu glas şoptit de la distanţă (normal 5-6 m), fiind transmisă pe cale aeriană. Spe cale aeriană. Scadcaderea auzului îndică o leziune la nivelul erea auzului îndică o leziune la nivelul urechi externe şi medii. Vorbirea cu glas tare de la distanţa urechi externe şi medii. Vorbirea cu glas tare de la distanţa de 50m. este transmisă atât pe cale aeriană cât şi osoasă.de 50m. este transmisă atât pe cale aeriană cât şi osoasă.• Acumetria instrumentală, utilizează ceasul sau diapazonul Acumetria instrumentală, utilizează ceasul sau diapazonul cu 64-120 vibraţii/min. Pentru transmiterea aeriană se cu 64-120 vibraţii/min. Pentru transmiterea aeriană se apropie de conductul auditiv şi se notează distanţa de la apropie de conductul auditiv şi se notează distanţa de la care este perceput sunetul în comparaţie cu subiectul care este perceput sunetul în comparaţie cu subiectul normal. Pentru transmiterea osoasă se aplică diapazonul pe normal. Pentru transmiterea osoasă se aplică diapazonul pe mastoidmastoidaa notându-se percepţia şi timpul cât durează. notându-se percepţia şi timpul cât durează.

Pentru diferenţierea între surditatea de transmisie şi cea de Pentru diferenţierea între surditatea de transmisie şi cea de percepţie se folosesc probe instrumentale : percepţie se folosesc probe instrumentale :

- Proba Weber: se aplică diapazonul pe linia mediană. - Proba Weber: se aplică diapazonul pe linia mediană. Normal, aceeaşi intensitate în ambele urechi. În surditatea de Normal, aceeaşi intensitate în ambele urechi. În surditatea de transmisie, se aude mai bine în urechea bolnavă = Weber transmisie, se aude mai bine în urechea bolnavă = Weber lateralizat în urechea bolnavă. În surditatea de percepţie – lateralizat în urechea bolnavă. În surditatea de percepţie – lateralizat în urechea sănătoasă.lateralizat în urechea sănătoasă.

- Proba lui Rinne, compară transmisia osoasă cu cea - Proba lui Rinne, compară transmisia osoasă cu cea aeriană. Diapazonul se aşează pe mastoidă şi se aude un aeriană. Diapazonul se aşează pe mastoidă şi se aude un timp (conducere osoasă). timp (conducere osoasă). După încetarea percepţiei se aşează în faţa conductului După încetarea percepţiei se aşează în faţa conductului auditiv (transmisie aeriană) şi se percepe pentru 20-30sec. = auditiv (transmisie aeriană) şi se percepe pentru 20-30sec. = Rene pozitiv – normal. În surditatea de transmisie se Rene pozitiv – normal. În surditatea de transmisie se inversează raportul între transmisia osoasă şi cea aeriană = inversează raportul între transmisia osoasă şi cea aeriană = Rene negativ.Rene negativ.

- - Proba Schwabach, diapazonul aşezat pe vertex este perceput Proba Schwabach, diapazonul aşezat pe vertex este perceput 20sec. Durată mai mică = Schwabach prescurtat - surditate de percepţie. 20sec. Durată mai mică = Schwabach prescurtat - surditate de percepţie. Durată mai mare = Schwabach prelungit - surditate de transmisie. Durată mai mare = Schwabach prelungit - surditate de transmisie.

PATOLOGIA AUZULUIPATOLOGIA AUZULUISuferinţele nervului acustic se pot manifesta prin două grupe Suferinţele nervului acustic se pot manifesta prin două grupe de fenomene: simptome de iritaţie şi simptome de deficit.de fenomene: simptome de iritaţie şi simptome de deficit. 1. SIMPTOME DE IRITAŢIE:1. SIMPTOME DE IRITAŢIE: - - AcufeneleAcufenele – in – in cocontextul ntextul siptomelor de iritaţie cât şi de siptomelor de iritaţie cât şi de deficit. deficit. ((zgomote anormale în una sau ambele urechizgomote anormale în una sau ambele urechi)). Pot fi . Pot fi continui sau periodice. Apar în: continui sau periodice. Apar în: ** leziuni labirintice după traumatisme craniocerebrale sau leziuni labirintice după traumatisme craniocerebrale sau hemoragii intracraniene.hemoragii intracraniene. ** lezlez.. ale nervului acustic: nevrite acustice, neuropatii toxice, ale nervului acustic: nevrite acustice, neuropatii toxice, neurinoame de acustic.neurinoame de acustic. * arahnoidite de unghi ponto-cerebelos* arahnoidite de unghi ponto-cerebelos * leziuni ale nucleilor acustici şi/sau căi acustice în trunchi.* leziuni ale nucleilor acustici şi/sau căi acustice în trunchi.

- - HiperacuziaHiperacuzia,în leziuni ale:n,în leziuni ale:nv.v.acustic,paralizii faciale periferice, migrenă, acustic,paralizii faciale periferice, migrenă, aure epileptice.aure epileptice. - - HalucinaHalucinattii auditiveii auditive, caracter elementar (zgomote simple), sau caracter , caracter elementar (zgomote simple), sau caracter complex (cuvinte, melodii)complex (cuvinte, melodii) - - crize epileptice focale temporo- uncinatecrize epileptice focale temporo- uncinate - - Acufenele ,,obiective’’Acufenele ,,obiective’’ - - zgomote intracraniene percepute de la bolnavii zgomote intracraniene percepute de la bolnavii purtători de angioame cerebrale sau fistule carotido-cavernoase.purtători de angioame cerebrale sau fistule carotido-cavernoase.

2. SIMPTOME DE DEFICIT 2. SIMPTOME DE DEFICIT Leziunile periferice ale nervului cohlear produc surditate Leziunile periferice ale nervului cohlear produc surditate parţială sau completă de tip percepţie cu sau fără fenomene de parţială sau completă de tip percepţie cu sau fără fenomene de tinitus. tinitus. Surditatea de percepţie se caracterizează prin:Surditatea de percepţie se caracterizează prin: * diminuare a transmisiei aeriene şi osoasre în special* diminuare a transmisiei aeriene şi osoasre în special *alterarea auzului pentru tonalităţile înalte (mai fecvent), *alterarea auzului pentru tonalităţile înalte (mai fecvent), consoane dentale, vocale scurte. consoane dentale, vocale scurte. Etiopatogenia surdităţii: Etiopatogenia surdităţii: intoxicaţii cu substanţe chimice,intoxicaţii cu substanţe chimice, - - antibiotice (kanamicină, streptomicină), alte medicamente antibiotice (kanamicină, streptomicină), alte medicamente (chinină, salicilaţi).(chinină, salicilaţi). - infecţii bacteriene sau virotice : scarlatină, rubeolă, parotidită - infecţii bacteriene sau virotice : scarlatină, rubeolă, parotidită epidemică, gripă, zona zoster, meningite, sifilis.epidemică, gripă, zona zoster, meningite, sifilis. - tumorii cerebrale, neurinom de acustic, traumatisme - tumorii cerebrale, neurinom de acustic, traumatisme craniocerebrale,craniocerebrale, - arahnoidite de unghi ponto-cerebelos- arahnoidite de unghi ponto-cerebelos - anevrisme V-B, SCVB?- anevrisme V-B, SCVB?, - , - osteită deformantă – boala Paget.osteită deformantă – boala Paget.

EXPLORAREA FUNCTIILOR VESTIBULARE EXPLORAREA FUNCTIILOR VESTIBULARE

Simptome subiective: vertijul, se caracterizează printr-o Simptome subiective: vertijul, se caracterizează printr-o senzaţie de deplasare iluzorie a obiectelor exterioare în senzaţie de deplasare iluzorie a obiectelor exterioare în raport cu subiectul şi mai rar a vertiginosului în raport raport cu subiectul şi mai rar a vertiginosului în raport cu obiectele externe. cu obiectele externe.

Deplasarea are loc într-un sens determinat, apare, se Deplasarea are loc într-un sens determinat, apare, se exagerează sau se ameliorează în funcţie de poziţia exagerează sau se ameliorează în funcţie de poziţia capului în spaţiu. capului în spaţiu.

Uneori este violent ducând la dezechilibrare şi cădere Uneori este violent ducând la dezechilibrare şi cădere fără pierdere de conştienţă. Frecvent se însoţeşte de fără pierdere de conştienţă. Frecvent se însoţeşte de greţuri, vărsături şi tulburări vasomotorii şi manifestări greţuri, vărsături şi tulburări vasomotorii şi manifestări auditive (acufene, hipoacuzie).auditive (acufene, hipoacuzie).

Probe vestibulare clinice: NISTAGMUSUL, reprezintă expresia Probe vestibulare clinice: NISTAGMUSUL, reprezintă expresia clinică a unei tulburări de tonus caracterizat prin mişcări clinică a unei tulburări de tonus caracterizat prin mişcări ritmice ale globilor oculari. ritmice ale globilor oculari. Nistagmusul vestibularNistagmusul vestibular se caracterizează prin secuse oculare se caracterizează prin secuse oculare involuntare, simultane la ambii ochi, ritmice şi inepuizabile. involuntare, simultane la ambii ochi, ritmice şi inepuizabile. Mişcarea este compusă din succesiunea a două secuse Mişcarea este compusă din succesiunea a două secuse elementare de sens opus şi viteză diferită: elementare de sens opus şi viteză diferită: -una lentă de origine vestibulară, traducând tulburarea una lentă de origine vestibulară, traducând tulburarea vestibulară a tonusului musculavestibulară a tonusului muscularr-una rapidă mai uşor vizibilă după care ne orientăm în una rapidă mai uşor vizibilă după care ne orientăm în practică.practică.NISTAGMUSUL VESTIBULAR TREBUIE DEOSEBIT DE:NISTAGMUSUL VESTIBULAR TREBUIE DEOSEBIT DE: - - nistagmusul de fixaţienistagmusul de fixaţie, apare în privirea laterală externă. , apare în privirea laterală externă. Este de mică intensitate şi inepuizabil.Este de mică intensitate şi inepuizabil. -- nistagmusul paraliticnistagmusul paralitic, apare , apare iin cazuri de pareză de muşchi n cazuri de pareză de muşchi oculomotori, când bolnavul priveşte în direcţia mişcări oculomotori, când bolnavul priveşte în direcţia mişcări paretic şi este unilateral.paretic şi este unilateral. - - nistagmusul congenital şi al orbilornistagmusul congenital şi al orbilor, apare la privirea în , apare la privirea în faţă, caracterizat prin mişcări pendulare de aceeaşi durată şi faţă, caracterizat prin mişcări pendulare de aceeaşi durată şi intensitate.intensitate.

VALOAREA TOPOGRAFICĂ VALOAREA TOPOGRAFICĂ A NISTAGMUSULUI ÎN DIAGNOSTIC: A NISTAGMUSULUI ÎN DIAGNOSTIC:

- - un nistagmus de direcţie mică indică o leziune unilaterală a un nistagmus de direcţie mică indică o leziune unilaterală a vestibulului periferic sau a căilor vestibulare centrale (BLP).vestibulului periferic sau a căilor vestibulare centrale (BLP).

- nistagmusul multiplu, multidirecţional traduce o leziune - nistagmusul multiplu, multidirecţional traduce o leziune bilaterală a nucleilor sau a căilor vestibulare centrale.bilaterală a nucleilor sau a căilor vestibulare centrale.

- nistagmusul orizontal pur îndică o leziune labirintică, nerv - nistagmusul orizontal pur îndică o leziune labirintică, nerv vestibular sau protuberanţială.vestibular sau protuberanţială.

- nistagmusul rotator pur indică o leziune bulbară, a - nistagmusul rotator pur indică o leziune bulbară, a nucleului Roller. Uneori poate indica şi o leziune mai înaltă.nucleului Roller. Uneori poate indica şi o leziune mai înaltă.

- nistagmusul vertical, traduce o leziune a BLP deasupra - nistagmusul vertical, traduce o leziune a BLP deasupra nucleiilor perechi a VI-a , a pedunculilor cerebrali sau nucleii nucleiilor perechi a VI-a , a pedunculilor cerebrali sau nucleii acoperişului.acoperişului.

- nistagmusul orizonto-girator traduce o leziune nucleară - nistagmusul orizonto-girator traduce o leziune nucleară difuză.difuză.

PROBE STATICEPROBE STATICE

•Proba Romberg – deviaţie spre vestibulul lezatProba Romberg – deviaţie spre vestibulul lezat•Proba Romberg sensibilizat, şi proba deviaţiei Proba Romberg sensibilizat, şi proba deviaţiei tonice a braţelortonice a braţelor

PROBE DINAMICEPROBE DINAMICE

•Proba indicaţiei - Barany şi proba mersului în stea – Proba indicaţiei - Barany şi proba mersului în stea – Babinski-Weil Babinski-Weil

PROBE VESTIBULARE INSTRUMENTALEPROBE VESTIBULARE INSTRUMENTALE

•Probe vestilatori giratorii, probe vestibulare calorice Probe vestilatori giratorii, probe vestibulare calorice - se excită labirintul cu apă la 30- se excită labirintul cu apă la 3000 sau 44 sau 4400 (nistagmusul fuge de apa rece), proba galvanică – (nistagmusul fuge de apa rece), proba galvanică – electrod pe tragus şi mastoidă, electrod pe tragus şi mastoidă, electronistagmografia – analiza potenţialelor corneo-electronistagmografia – analiza potenţialelor corneo-retiniene.retiniene.

SINDROMUL VESTIBULARSINDROMUL VESTIBULARDDpdv topdv topografic se împarte în: periferic şi central.pografic se împarte în: periferic şi central.

SINDROMUL VESTIBULAR PERIFERICSINDROMUL VESTIBULAR PERIFERIC -determinat de leziuni la nivelul aparatului de recepţie sau la determinat de leziuni la nivelul aparatului de recepţie sau la nivelul rădăcinilor şi nervului vestibular determinate de: nivelul rădăcinilor şi nervului vestibular determinate de:

- inflamaţii ale urechii medii sau interne, traumatisme cu - inflamaţii ale urechii medii sau interne, traumatisme cu comoţie labirintică, hemoragii labirintice, tulburări circulatorii comoţie labirintică, hemoragii labirintice, tulburări circulatorii la nivelul arterei auditive interne, tumorii de unghi la nivelul arterei auditive interne, tumorii de unghi pontocerebelos, nevrite toxice şi medicamentoase.pontocerebelos, nevrite toxice şi medicamentoase.

- asociază fenomene din partea nervului auditiv (acufene, - asociază fenomene din partea nervului auditiv (acufene, hipoacuzie),hipoacuzie),

- este armonic datorită concordanţei semnelor cu partea - este armonic datorită concordanţei semnelor cu partea afectată,afectată, - se caracterizează prin: vertij intens sub formă de crize - se caracterizează prin: vertij intens sub formă de crize paroxistice, exacerbat de modificările poziţiei capului, deviaţii paroxistice, exacerbat de modificările poziţiei capului, deviaţii tonice, nistagmus rotator sau orizontal.tonice, nistagmus rotator sau orizontal.

SINDROMUL VESTIBULAR CENTRALSINDROMUL VESTIBULAR CENTRAL

- este determinat de leziuni care interesează căiile şi nucleii este determinat de leziuni care interesează căiile şi nucleii vestibulari, eventual centri corticali temporali vestibulari, eventual centri corticali temporali

- se întâlneşte în: SM, siringobulbie, tumori de trunchi se întâlneşte în: SM, siringobulbie, tumori de trunchi cerebral, tumori de fosăcerebrală posterioară, accident cerebral, tumori de fosăcerebrală posterioară, accident vascular cerebral în teritoriul vertebro-bazilar VB – sindromul vascular cerebral în teritoriul vertebro-bazilar VB – sindromul Wallenberg.Wallenberg.

- nu asociază semne de leziune cohlearănu asociază semne de leziune cohleară

- este dizarmonic, neexistând o concordanţă între sensul este dizarmonic, neexistând o concordanţă între sensul nistagmusului şi al deviaţiei tonice,nistagmusului şi al deviaţiei tonice, care sunt posibile în care sunt posibile în toate direcţiile,toate direcţiile,

- vertijul are intensitate scăzută, caracter continuu şi durează vertijul are intensitate scăzută, caracter continuu şi durează o perioadă lungă de timp.o perioadă lungă de timp.

NERVUL GLOSOFARINGIAN – IXNERVUL GLOSOFARINGIAN – IXNerv mixt: motor, senzitiv, vegetativ şi senzorial cu rol în deglutiţie, Nerv mixt: motor, senzitiv, vegetativ şi senzorial cu rol în deglutiţie, secreţie salivară şi funcţia gastrică.secreţie salivară şi funcţia gastrică.OriginOriginee: : - aparenaparentata, 3-4 răd, 3-4 răd. - . - şanşantt olivă olivă--peduncul cerebelos infpeduncul cerebelos inf.., în p, în p. s. supup.. bulbbulb- reala,reala,**ppt. t. fibrele somatosenzitive = ganglfibrele somatosenzitive = gangl. . superior = Ehrenrittersuperior = Ehrenritter - - inervează senzinervează senz. 1/3. 1/3 post post.. limbă, mucoasa faringelui, palatul moale, trompa limbă, mucoasa faringelui, palatul moale, trompa Eustache, casa timpanului, sinus carotidianEustache, casa timpanului, sinus carotidian

*p*pt. t. fibrele senzoriale – ganglfibrele senzoriale – gangl. . InfInf. . AnderschAndersch - - inervează senzorial inervează senzorial 1/31/3 post post. . limbă (gustul amar). Ramurile centralelimbă (gustul amar). Ramurile centrale - - la nucleul tractusului la nucleul tractusului solitar din bulb şi nucleul Nageotte situat la extremsolitar din bulb şi nucleul Nageotte situat la extrem.. superioră a tractului superioră a tractului solitar.solitar.

*p*pt. t. fibrele motorii – nfibrele motorii – nc. mc. motor format de partea rostrală a otor format de partea rostrală a nucleului ambigunucleului ambigu - - conectat cu tractul corticonuclear bilateral. Fibrele se conectat cu tractul corticonuclear bilateral. Fibrele se distribuie la muşchii: constrictor superior faringe, stilofaringiandistribuie la muşchii: constrictor superior faringe, stilofaringian, s, stiloglos, tiloglos, palatoglos, ridicătorul vălului palatin, muşchpalatoglos, ridicătorul vălului palatin, muşchiii uvuleii uvulei

*p*pt.t. fibrele parasimpatice – din n fibrele parasimpatice – din nc. c. salivar infsalivar inf. . – n– nv.v.IX – IX – nv. nv. mic mic pietros superficial, - ganglpietros superficial, - gangl. . otic – notic – nv. v. auriculotemporal – glauriculotemporal – gl. Parotida.. Parotida.

EXAMENUL CLINICEXAMENUL CLINICExamenul funcExamenul functtiei motorii :iei motorii : -- se cercetează motilitatea peretelui posterior al faringelui şi se cercetează motilitatea peretelui posterior al faringelui şi deglutiţia pentru solide – anamnestic ( jenă în deglutiţie, deglutiţia pentru solide – anamnestic ( jenă în deglutiţie, oprire pasageră a bulbului, facilitare a deglutiţiei prin ingestie oprire pasageră a bulbului, facilitare a deglutiţiei prin ingestie de lichide)de lichide) - inspecţia evidenţiază, tracţiunea peretelui posterior al - inspecţia evidenţiază, tracţiunea peretelui posterior al faringelui de partea sănătoasă ,,semnul cortinei Vernet’’ mai faringelui de partea sănătoasă ,,semnul cortinei Vernet’’ mai evident când pronunţă e, o, a. Semnul dispare repede prin evident când pronunţă e, o, a. Semnul dispare repede prin acţiunea compensatorie a fibrelor vagospinale.acţiunea compensatorie a fibrelor vagospinale.Examenul funcţiei senzitiveExamenul funcţiei senzitive::-sensibilitatea tactilă perete posterior faringe şi pilieri lojă sensibilitatea tactilă perete posterior faringe şi pilieri lojă amigdaliană.amigdaliană.Examenul funcţiei senzorialeExamenul funcţiei senzoriale: investigarea gustului în treimea : investigarea gustului în treimea posterioară înapoia ,,V’’ lingual – gustul amar (chinină).posterioară înapoia ,,V’’ lingual – gustul amar (chinină).Examenul funcţiei reflexeExamenul funcţiei reflexe: reflexul faringian presupune : reflexul faringian presupune excitarea peretelui posterior al faringelui detrminând excitarea peretelui posterior al faringelui detrminând contracţia musculaturi faringiene cu senzaţia de greaţă, contracţia musculaturi faringiene cu senzaţia de greaţă, vomă.vomă.

PARALIZIA NERVULUI GLOSOFARINGIANPARALIZIA NERVULUI GLOSOFARINGIAN

Se manifestă prinSe manifestă prin:: -sesemnmn funcţional – disfagia pentru solide, funcţional – disfagia pentru solide, -semn motor – paralizia muşchiului constrictor superior, semn motor – paralizia muşchiului constrictor superior, -semn senzitivo-senzorial – alterarea sensibilităţii generale şi semn senzitivo-senzorial – alterarea sensibilităţii generale şi gustative în treimea posterioară a limbii.gustative în treimea posterioară a limbii.

Tulburările de deglutiţie pentru solide reprezintă Tulburările de deglutiţie pentru solide reprezintă semnul cel mai important. semnul cel mai important.

Paralizia muşchiului constrictor superior împiedică Paralizia muşchiului constrictor superior împiedică declanşarea şi desfăşurarea primului timp al deglutiţiei.declanşarea şi desfăşurarea primului timp al deglutiţiei. În paralizii bilaterale, tulburările de deglutiţie sunt severe, În paralizii bilaterale, tulburările de deglutiţie sunt severe, alimentele pătrund în laringe. alimentele pătrund în laringe. Se constată modificări ale timbrului vocii prin modificarea Se constată modificări ale timbrului vocii prin modificarea aspectului faringian (se realizează cutie de rezonanţă).aspectului faringian (se realizează cutie de rezonanţă). Paralizia determină deplasarea peretelui faringian spre Paralizia determină deplasarea peretelui faringian spre partea sănătoasă (Vernet).partea sănătoasă (Vernet).

NEVRALGIA GLOSOFARINGIANNEVRALGIA GLOSOFARINGIANAA

Sindrom dureros caracterizat Sindrom dureros caracterizat prin crize paroxistice cu localizare faringiană, prin crize paroxistice cu localizare faringiană, la baza limbii sau regiunea amigdaliană la baza limbii sau regiunea amigdaliană

cu iradiere spre ureche, unghiul mandibular, cu iradiere spre ureche, unghiul mandibular, regiunea submaxilară. regiunea submaxilară.

Cuprinde trei forme clinice: Cuprinde trei forme clinice: primarprimaraa, , secundarsecundaraa,,funcţionalfuncţionalaa..

1. NEVRALGIA GLOSOFARINGIANĂ PRIMARĂ, 1. NEVRALGIA GLOSOFARINGIANĂ PRIMARĂ, - - -mai frecvmai frecv.. după 40 de ani; raportul femeii/bărbaţi este de 1/1. după 40 de ani; raportul femeii/bărbaţi este de 1/1.-ddebutebut - - brusc în plină stare de sănătate aparentă, perioada brusc în plină stare de sănătate aparentă, perioada între crize este de săptămâni-luni.între crize este de săptămâni-luni.--ddurereaurerea - - la baza limbii cu iradiere în ureche, unghiul la baza limbii cu iradiere în ureche, unghiul mandibulei, arcada dentară. Este unilaterală.mandibulei, arcada dentară. Este unilaterală.-asemănătoare cu ,,o lovitură de cuţit’’ sau ,,şoc electric’’asemănătoare cu ,,o lovitură de cuţit’’ sau ,,şoc electric’’-durata la debut 20-30 sec. şi creşte cu evoluţia boliidurata la debut 20-30 sec. şi creşte cu evoluţia bolii-cedează brusccedează brusc-intercritic – bolnavul este asimptomatic.intercritic – bolnavul este asimptomatic.-puseuri dureroase şi remisiuni puseuri dureroase şi remisiuni ((1-5 ani1-5 ani))-ccrizele sunt mai frecvente ziuarizele sunt mai frecvente ziua-criză: crisparea feţei, ducerea ivoluntară a mâinii la faţă sau ureche,criză: crisparea feţei, ducerea ivoluntară a mâinii la faţă sau ureche, întreruperea masticaţiei, fenîntreruperea masticaţiei, fen. v. vasomotorii asomotorii -apariţia crizelor: deglutiţia la lichide, căscatul, stănutul, tusea, suflatul apariţia crizelor: deglutiţia la lichide, căscatul, stănutul, tusea, suflatul nasului, deschiderea gurii, mişcarea limbiinasului, deschiderea gurii, mişcarea limbii-fformele grave – crizele dureroase sunt formele grave – crizele dureroase sunt f. . frecvente, insomnia duce la frecvente, insomnia duce la epuizarea bolnavului. În timp crizele devin mai frecvente cu perioade epuizarea bolnavului. În timp crizele devin mai frecvente cu perioade interparoxistice mai scurte şi mai rebele la tratament. interparoxistice mai scurte şi mai rebele la tratament. Examenul neurologic = normal.Examenul neurologic = normal.

2. NEVRALGIA SECUNDARĂ – SIMPTOMATICĂ2. NEVRALGIA SECUNDARĂ – SIMPTOMATICĂ

Se deosebeşte de cea primară prin : Se deosebeşte de cea primară prin : *este continuă cu crize dureroase paroxistice*este continuă cu crize dureroase paroxistice*intensitate mai mică*intensitate mai mică*durerea localizată în regiunile profunde ale gâtului cu *durerea localizată în regiunile profunde ale gâtului cu iradiere auriculară şi mandibularăiradiere auriculară şi mandibulară*hipo sau anestezie în teritoriul respectiv*hipo sau anestezie în teritoriul respectiv*semne de atingere a ramurii motorii*semne de atingere a ramurii motorii*semne din partea nervilor vecini *semne din partea nervilor vecini *extinderea ariei dureroase peste limitele nervului IX*extinderea ariei dureroase peste limitele nervului IX*evoluţie progresivă cu agravare.*evoluţie progresivă cu agravare.

Etiologie: tumori infiltrative de bază de craniu, traumatisme Etiologie: tumori infiltrative de bază de craniu, traumatisme cerebrale,cerebrale, arahnoidite cerebrale, meningioame, neurinoame, arahnoidite cerebrale, meningioame, neurinoame, infecţii amigdaliene.infecţii amigdaliene.

3.3. NEVRALGIA FUNCŢIONALĂ, NEVRALGIA FUNCŢIONALĂ,

SSe caracterizează prine caracterizează prin

- dureri sub formă de arsură la baza limbii şi regiunea - dureri sub formă de arsură la baza limbii şi regiunea amigdaliană cu iradiere în trompa Eustache, urechea amigdaliană cu iradiere în trompa Eustache, urechea medie, şi alte zone care depăşesc teritoriul medie, şi alte zone care depăşesc teritoriul glosofaringian.glosofaringian.

- Starea de disconfort este mai pregnantă în timpul - Starea de disconfort este mai pregnantă în timpul deglutiţiei îndeglutiţiei în gol.gol.

- Senzaţia de arsură se acompaniază cu parestezii şi - Senzaţia de arsură se acompaniază cu parestezii şi tulburări de gust neverificate la examenul obiectiv.tulburări de gust neverificate la examenul obiectiv.

- Apare în cadrul bolilor endocrine şi nevrozelor.- Apare în cadrul bolilor endocrine şi nevrozelor.

TRATAMENTULTRATAMENTUL

MEDICAMENTOS:MEDICAMENTOS:

• antialgice şi sedative (rezultate îndoielnice) antialgice şi sedative (rezultate îndoielnice) • badijonare cu cocaină 4% a bazei limbii, badijonare cu cocaină 4% a bazei limbii, regiuniamigdaliene,erete posterior al faringeluiregiuniamigdaliene,erete posterior al faringelui• infiltraţii locale cu xilină a zonelor dureroaseinfiltraţii locale cu xilină a zonelor dureroase• medicaţia antiepileptică (rezultate mulţumitoare) Fenitoin 2-medicaţia antiepileptică (rezultate mulţumitoare) Fenitoin 2-3tb/zi, carbamazepină 600-1000 mg./zi3tb/zi, carbamazepină 600-1000 mg./zi

CHIRURGICAL CHIRURGICAL

• secţionarea endocraniană a nervului se bucură de rezultate secţionarea endocraniană a nervului se bucură de rezultate stabile. stabile. • Nevralgiile secundare beneficiază de tratament chirurgical Nevralgiile secundare beneficiază de tratament chirurgical pentu înlăturarea cauzei.pentu înlăturarea cauzei.

NERVUL VAG – PNEUMOGASTRIC X NERVUL VAG – PNEUMOGASTRIC X Nerv senzitivo-motor (somatic şi vegetativ) cu cel mai lung Nerv senzitivo-motor (somatic şi vegetativ) cu cel mai lung traiect . Vagus = nomad, vagabond. ORIGINEA REALĂtraiect . Vagus = nomad, vagabond. ORIGINEA REALĂ – – FIBRE:FIBRE: --pasasimpatice preganglpasasimpatice pregangl.. visceromotorii visceromotorii – din nc – din nc.. dorsal al dorsal al vagului (pneumo-cardio-gastro-enteric) – ganglivagului (pneumo-cardio-gastro-enteric) – gangli. . previscerali previscerali sau viscerali intramurali din zonele: cardio-aortică, sau viscerali intramurali din zonele: cardio-aortică, musculatura netedă bronşică, esofag,musculatura netedă bronşică, esofag, ssttomac, intestin omac, intestin subţire, colon ascendent şi transvers.subţire, colon ascendent şi transvers. --somatomotoriisomatomotorii – porţiunea mijl – porţiunea mijl.. a n a nc. c. ambigambiguuu, inerveazu, inerveazaa: : constrictorul mijlociu şi inferior faringian, muşchconstrictorul mijlociu şi inferior faringian, muşchiii laringelui, i laringelui, muşchii vălului palatului.muşchii vălului palatului. -somatosenzitive-somatosenzitive – gangl – gangl. . jugular: fibre centrale şi fibre jugular: fibre centrale şi fibre perifperif.. la n la nc.c. tractului solitar ce asigură senzitiv: duramater – tractului solitar ce asigură senzitiv: duramater – faţă postfaţă post.. cerebrală, muc cerebrală, muc. . faringiană (impreună cu nfaringiană (impreună cu nv.v. IX), IX), mucmuc. . laringiană, perete postlaringiană, perete post. . conduct auditiv extconduct auditiv ext.. porţiune porţiune tegteg. . retroauriculară.retroauriculară. --viscerosenzitiveviscerosenzitive – gangl – gangl. . plexiform – fibre centrale la nucleiplexiform – fibre centrale la nucleii i fascfasc. . solitar solitar şi formaţiunea reticulată – fibre periferice, ce se termină cu interoceptorii şi formaţiunea reticulată – fibre periferice, ce se termină cu interoceptorii mucmuc.. faringiene, faringiene, laringiene, căi resplaringiene, căi resp.., tub dig, tub dig.. şi gl şi gl.. anexe, peretele aortei. anexe, peretele aortei.

Originea aparentă din şanţul colateral, post bulbar, înapoia olvei prin 10-Originea aparentă din şanţul colateral, post bulbar, înapoia olvei prin 10-15 filamente ce se unesc, formând un trunchi unic.15 filamente ce se unesc, formând un trunchi unic.

TRAIECT TRAIECT - pe sub floculonodular - pe sub floculonodular

– – gaura jugulară între IX (anterior) şi XI (posrerior) – regiunea gaura jugulară între IX (anterior) şi XI (posrerior) – regiunea gâtului către vena jugulară internă cât şi carotida internă, apoi între gâtului către vena jugulară internă cât şi carotida internă, apoi între jugulara internă şi carotida comună până în regiunea inferioară a gâtului jugulara internă şi carotida comună până în regiunea inferioară a gâtului de unde au traiecte diferite ramurile:de unde au traiecte diferite ramurile: -- meningială, auriculară în fosa jugulară, meningială, auriculară în fosa jugulară, -- faringiafaringiannă, pentru glomusul carotidian, nă, pentru glomusul carotidian, nv. v. laringian suplaringian sup.., , nnv.v. recure recurennt drept, ramt drept, ram. . cardiace in regcardiace in reg. . cervicalăcervicală - nervul recurent stâng, ramul cardio-pulmonar, ramurii - nervul recurent stâng, ramul cardio-pulmonar, ramurii esofagiene în regiunea toracicăesofagiene în regiunea toracică - ramurile: gastrice, hepatice, enterice, celiace în regiunea - ramurile: gastrice, hepatice, enterice, celiace în regiunea abdominală.abdominală.

Funcţia reflexă paricipă la reflexele de deglutiţie, tuse, vomă, Funcţia reflexă paricipă la reflexele de deglutiţie, tuse, vomă, sinocarotidiene şi cele secretorii: gastrointestinale şi hepatobiliare.sinocarotidiene şi cele secretorii: gastrointestinale şi hepatobiliare. Participă şi la reglarea reflexă a respiraţiei, masticaţiei şi vasomotricităţi.Participă şi la reglarea reflexă a respiraţiei, masticaţiei şi vasomotricităţi.

EXAMENUL CLINICEXAMENUL CLINIC

1.1. EXAMENUL FUNCŢIEI MOTORII SOMATICEEXAMENUL FUNCŢIEI MOTORII SOMATICE cuprinde cuprinde:: - analiza motilităţii vălului palatin se face: - analiza motilităţii vălului palatin se face:

** static static – se observă poziţia luetei cu curbura sa– se observă poziţia luetei cu curbura sa ** dinamic dinamic – se apreciază motilitatea prin pronunţarea – se apreciază motilitatea prin pronunţarea

vocalelor a, e şivocalelor a, e şi se observă ridicarea vălului, se observă ridicarea vălului, lueta menţinându-se median. lueta menţinându-se median.

- lezarea unilaterală, apare asimetrie a vălului cu - lezarea unilaterală, apare asimetrie a vălului cu căderea sa şi devierea de pcăderea sa şi devierea de partea artea sănătoasă.sănătoasă.

Astfel în: Astfel în: - leziunea bilaterală, apare căderea vălului de - leziunea bilaterală, apare căderea vălului de

ambele ambele părţi cu imobilizarea sa.părţi cu imobilizarea sa.

-analiza deglutiţiei în special pentru lichide. analiza deglutiţiei în special pentru lichide. În lezÎn leziuiunea unilaterală – lichidele reflunea unilaterală – lichidele reflueează pe nas ază pe nas

sau/şi sau/şi trahee, apare şi reflexul de tuse. trahee, apare şi reflexul de tuse. În lezÎn leziuniunile bilaterale – pătrunde în trahee. ile bilaterale – pătrunde în trahee.

RRidicarea laringelui în timpul deglutiţieiidicarea laringelui în timpul deglutiţiei poate fi absentă sau poate fi absentă sau parţială = semnul ,,mărului lui Adam’’, Ledoux. parţială = semnul ,,mărului lui Adam’’, Ledoux. Anamneza Anamneza - - tulburări de deglutiţie.tulburări de deglutiţie. - examenul laringelui - examenul laringelui - - notarea caracterului vocii, a notarea caracterului vocii, a tulburărilor respiratorii şi a reflexului de tuse. tulburărilor respiratorii şi a reflexului de tuse. FFonaţie → voce onaţie → voce răguşită, oboseală rapidă în timpul vorbirii, pierderea răguşită, oboseală rapidă în timpul vorbirii, pierderea tonurilor înalte.tonurilor înalte. Paralizia muşchilor adductori →Paralizia muşchilor adductori → modificării accentuate de modificării accentuate de fonaţie cu respiraţie normală, iar a muşchilor abductori fonaţie cu respiraţie normală, iar a muşchilor abductori produc modificări discrete ale fonaţiei cu mari tulburării produc modificări discrete ale fonaţiei cu mari tulburării respiratorii cu dispnee şi stridor. respiratorii cu dispnee şi stridor. ** În paralizii unilaterale În paralizii unilaterale =>=>: voce răguşită, fără modificări : voce răguşită, fără modificări evidente de respiraţie, reflex de tuse = normal.evidente de respiraţie, reflex de tuse = normal.** În paralizii bilaterale apar modificări severe: tulburări de În paralizii bilaterale apar modificări severe: tulburări de fonaţie (afonie) reflexul de tuse este abolit, dispnee cu fonaţie (afonie) reflexul de tuse este abolit, dispnee cu stridor.stridor.

2. EXAMENUL FUNCŢIEI SENZITIVE:2. EXAMENUL FUNCŢIEI SENZITIVE:

se cercetează sensibilitatea cutanată şi mucoasă.se cercetează sensibilitatea cutanată şi mucoasă.

3. EXAMENUL FUNCŢIEI REFLEXE:3. EXAMENUL FUNCŢIEI REFLEXE:

reflexul velopalatin, reflexul faringian.reflexul velopalatin, reflexul faringian.

4. EXAMENUL FUNCŢIEI VEGETATIVE, 4. EXAMENUL FUNCŢIEI VEGETATIVE,

stabileşte tulburări cu origine vagală = parasimpatică. stabileşte tulburări cu origine vagală = parasimpatică.

În leziuni bilaterale apar : dispnee accentuată, crize de În leziuni bilaterale apar : dispnee accentuată, crize de sufocare, disfagie, tahicardie, bronhoplegie, pareză sufocare, disfagie, tahicardie, bronhoplegie, pareză intestinală. intestinală.

Paralizia bilaterală acută este frParalizia bilaterală acută este freecvent cvent iincompatibilă cu viaţa.ncompatibilă cu viaţa.

NEVRALGIA VAGALĂNEVRALGIA VAGALĂDDurere paroxistică în teritoriul de distribuţie a nervului, în urere paroxistică în teritoriul de distribuţie a nervului, în special pe ramura auriculară sau laringiană superioară. special pe ramura auriculară sau laringiană superioară. Diferenţierea nevralgiilor vagale Diferenţierea nevralgiilor vagale – – dificildificila - da - datorită atorită anastomozelor cu nervii IX, rădăcinile Canastomozelor cu nervii IX, rădăcinile C

22-C-C5 5 şi cu sistemul şi cu sistemul

simpatic. Prezintă două forme, simpatic. Prezintă două forme, primară şi secundarăprimară şi secundară, în raport , în raport cu caracterul durerii şi depistarea factorilor etiologicii.cu caracterul durerii şi depistarea factorilor etiologicii.

DISESTEZIA RAMURII AURICULARE A NERVULUI XDISESTEZIA RAMURII AURICULARE A NERVULUI XPaParoxisime dureroase cu caracter fulgurant localizate în roxisime dureroase cu caracter fulgurant localizate în regiunea laringiană cu iradiere spre ureche şi/sau partea regiunea laringiană cu iradiere spre ureche şi/sau partea profundă şi inferioară a gâtului. profundă şi inferioară a gâtului. Încidenţă rară, mai frecvent la femei de vârstă mijlocie. Încidenţă rară, mai frecvent la femei de vârstă mijlocie. Caractere :Caractere : - durerile declanşate de înghiţitul în gol,- durerile declanşate de înghiţitul în gol, - durerea este maximă în zona dintre cartilajul tiroid şi os hioid - durerea este maximă în zona dintre cartilajul tiroid şi os hioid → zonă unde nervul stăbate membrana tiroidiană,→ zonă unde nervul stăbate membrana tiroidiană, - durerea este declanşată sau agravată de: tuse, vorbire, - durerea este declanşată sau agravată de: tuse, vorbire, căscat,căscat,- - durerea poate avea caracter permdurerea poate avea caracter perm.. cu exacerbări paroxistice, cu exacerbări paroxistice, - în criză fonaţia devine dureroasă, penibilă.- în criză fonaţia devine dureroasă, penibilă. - durează zile, săptămâni cu remisiuni îndelungate. - durează zile, săptămâni cu remisiuni îndelungate. Ex. ORL = normal.Ex. ORL = normal.

PARALIZIA NERVULUI XPARALIZIA NERVULUI X

Se manifestă prin tulburări motorii, senzitive şi vegetative.Se manifestă prin tulburări motorii, senzitive şi vegetative.

- Pareza unilaterală determină: hemipareză velopalatină, - Pareza unilaterală determină: hemipareză velopalatină, hemivăl căzut, hipoton cu luetă trasă de partea sănătoasă. hemivăl căzut, hipoton cu luetă trasă de partea sănătoasă. Voce nazonată, tulburări de deglutiţie a lichidelor (refluare pe Voce nazonată, tulburări de deglutiţie a lichidelor (refluare pe nas). nas). Senzitiv, apare hemianestezie a vălului, pilierilor anterior şi Senzitiv, apare hemianestezie a vălului, pilierilor anterior şi posterior şi jumătate din faringe. posterior şi jumătate din faringe. Reflexul velopalatin este diminuat sau abolit.Reflexul velopalatin este diminuat sau abolit.

- Leziunea bilaterală produce tulburări grave - Leziunea bilaterală produce tulburări grave dede deglutiţi deglutiţie e a a lichidelor, tulburări de fonaţie cu disfonie → afonie. lichidelor, tulburări de fonaţie cu disfonie → afonie. Tulburări vegetative grave – tulburării circulatorii cu Tulburări vegetative grave – tulburării circulatorii cu tahicardie, tulburării respiratorii cu bronhoplegie, frecvent cu tahicardie, tulburării respiratorii cu bronhoplegie, frecvent cu sfârşit letal.sfârşit letal.

PARALIZIA DE NERV RECURENTPARALIZIA DE NERV RECURENT

Este mai frecventă decât a nervului vag. Nervul recurent Este mai frecventă decât a nervului vag. Nervul recurent primeşte multe fibre de la ramura internă a nervului XI. Se primeşte multe fibre de la ramura internă a nervului XI. Se distribuie la toţii muşchi laringieni exceptând cricotiroidianul. distribuie la toţii muşchi laringieni exceptând cricotiroidianul.

Are acţiune pe abductorii corzilor vocale. Are acţiune pe abductorii corzilor vocale.

-Paralizia unilateralăParalizia unilaterală este mai fercventă la bărbaţii ( 2/1) este mai fercventă la bărbaţii ( 2/1) CCaracterizaaracterizattă prin: voce stă prin: voce strridentă, bitonalidentă, bitonala a cu imposibilitatea cu imposibilitatea de a cânta, tulburării respiratorii. de a cânta, tulburării respiratorii. -Reflexul de tuse este păstrat. Reflexul de tuse este păstrat. -La exLa ex.. laringoscopic apare pareză unilaterală a corzii vocale. laringoscopic apare pareză unilaterală a corzii vocale.

- Paralizia bilaterală- Paralizia bilaterală este mai rară. este mai rară. În debut acut (manevre chirurgicale) apare obstrucţie În debut acut (manevre chirurgicale) apare obstrucţie respiratorie datorită opoziţiei corzilor vocale pe linia respiratorie datorită opoziţiei corzilor vocale pe linia mrediană. mrediană. =>=> traheostomia de urgenţă. traheostomia de urgenţă. În debulul lent progresiv apar : stidor şi dispnee, tulburării În debulul lent progresiv apar : stidor şi dispnee, tulburării de fonaţie → afde fonaţie → afononie. ie. Reflexul de tuse este diminuat sau absent.Reflexul de tuse este diminuat sau absent.

BOALA LUI ROSKAM BOALA LUI ROSKAM – – HIPERREFLECTIVITATE SINOCAROTIDIANĂHIPERREFLECTIVITATE SINOCAROTIDIANĂ

Se caracterizează prin manifestări sincopale. Se caracterizează prin manifestări sincopale. Există trei forme în raport cu simptomele produse de Există trei forme în raport cu simptomele produse de compresiunea sinusului carotidian: compresiunea sinusului carotidian: 1. Tipul vagal1. Tipul vagal (cardioinhibitor) (cardioinhibitor) - - bradicardie – stop cardiac cu bradicardie – stop cardiac cu durată de 2-15secunde. Decomprimarea, atropinizarea, durată de 2-15secunde. Decomprimarea, atropinizarea, denervarea medicamentoasă, adrenalina previn aceste denervarea medicamentoasă, adrenalina previn aceste fenomene al căror arc reflex se închide în bulb.fenomene al căror arc reflex se închide în bulb.

2. Tipul tensiodepresor2. Tipul tensiodepresor - - hipotensiune arterială independent hipotensiune arterială independent de bradicardie după compresiunea sinusului. Nu răspunde la de bradicardie după compresiunea sinusului. Nu răspunde la aattropină. Administrarea prealabilă de adrenalină previne ropină. Administrarea prealabilă de adrenalină previne fenomenul.fenomenul.

3. Tipul cerebral3. Tipul cerebral - - diminuarea stării de cunoştinţă, pierderea diminuarea stării de cunoştinţă, pierderea tonusului muscular, zgomote auriculare, ameţeli, tulburări de tonusului muscular, zgomote auriculare, ameţeli, tulburări de vedere, convulsii de tip epileptic. Fenomenele sunt vedere, convulsii de tip epileptic. Fenomenele sunt influenţate de denervarea sinusului carotidian.influenţate de denervarea sinusului carotidian.

NERVUL SPINAL (ACCESOR) – XINERVUL SPINAL (ACCESOR) – XIForFormat din unirea rădăcinii craniene cu cea spinală. mat din unirea rădăcinii craniene cu cea spinală.

După un scurt traiect comun fibrele bulbare se ataşează După un scurt traiect comun fibrele bulbare se ataşează nervului X şi se distribuie prin ramurile acestuia. nervului X şi se distribuie prin ramurile acestuia. Rădăcina craRădăcina crannianăiană – ramura internă, este mai mică şi ia – ramura internă, este mai mică şi ia naştere din partea inferioară a nucleului ambiguu conectat cu naştere din partea inferioară a nucleului ambiguu conectat cu fsciculul cortico-nuclear bilateral.fsciculul cortico-nuclear bilateral. - rădăcina aparentă – 4-5 filamente sub rădăcinile nervului X- rădăcina aparentă – 4-5 filamente sub rădăcinile nervului X - traiect – bilateral către gaura jgulară unde se uneşte cu - traiect – bilateral către gaura jgulară unde se uneşte cu ramulextern pentru o scurtă porţiune apoi se distribuie la ramulextern pentru o scurtă porţiune apoi se distribuie la muşchi faringelui, vălului palatin şi nerv recurent.muşchi faringelui, vălului palatin şi nerv recurent.Rădăcina spinalăRădăcina spinală – formată din mai multe filamente care ies – formată din mai multe filamente care ies din nucleul spinal (coloană de neuroni motori situaţi în partea din nucleul spinal (coloană de neuroni motori situaţi în partea laterală a coarnelor anterioare din segmentele Claterală a coarnelor anterioare din segmentele C

11-C-C55). ). Filamentele urcă de-a lungul coloanei, se unesc şi intră în Filamentele urcă de-a lungul coloanei, se unesc şi intră în craniu prin foramen magnum în spatele arterelor vertebrale. craniu prin foramen magnum în spatele arterelor vertebrale. După unirea cu rădăcina inferioară ies din craniu prin gaura După unirea cu rădăcina inferioară ies din craniu prin gaura jugulară, se separă de aceasta şi coboară înaintea apofizelor jugulară, se separă de aceasta şi coboară înaintea apofizelor cervicale şi se distribuie muşchilor sternocleidomastoidieni cervicale şi se distribuie muşchilor sternocleidomastoidieni şi trapez. şi trapez.

- Muşchiul sternocleidomastoidian: flectează şi înclină capul - Muşchiul sternocleidomastoidian: flectează şi înclină capul de partea contractată şi rotează capul de partea opusă.de partea contractată şi rotează capul de partea opusă.

- Trapezul – înclină capul de partea contractată, proiectează - Trapezul – înclină capul de partea contractată, proiectează capul înapoi, ridică şi duce umărul înapoi, ridică şi apropie capul înapoi, ridică şi duce umărul înapoi, ridică şi apropie omoplatul de linia mediană.omoplatul de linia mediană.

EXAMENUL CLINIC:EXAMENUL CLINIC: - pentru ramura internă, este comun cu cel al nervului X,- pentru ramura internă, este comun cu cel al nervului X,

- ramul extern este explorat prin analiza: - ramul extern este explorat prin analiza: • • motilităţmotilităţiii,i, • • tonicităţitonicităţiii,, • • troficităţtroficităţiii muşchilor sternocleidomastoidian şi trapez. i muşchilor sternocleidomastoidian şi trapez. În acest scop se cere bolnavului să execute mişcări ale În acest scop se cere bolnavului să execute mişcări ale capului şi umărului.capului şi umărului.

PARALIZIA NERVULUI XIPARALIZIA NERVULUI XI

Se manifestă prin semne din partea muşchilor Se manifestă prin semne din partea muşchilor sternocleidomastoidian şi trapez de aceaşi parte.sternocleidomastoidian şi trapez de aceaşi parte. - Leziunea unilaterală a sternocleidomastoidianului: - Leziunea unilaterală a sternocleidomastoidianului: ştergerea reliefului muscular, hipotonie marcată, atrofie de ştergerea reliefului muscular, hipotonie marcată, atrofie de diferite grade, capul înclinat de partea sănătoasă.diferite grade, capul înclinat de partea sănătoasă.

- Leziunea bilaterală: capul în uşoară extensie, nu se poate - Leziunea bilaterală: capul în uşoară extensie, nu se poate face flexia capului.face flexia capului. - Paralizia muşchiului trapez: umărul coborât şi dus înainte, - Paralizia muşchiului trapez: umărul coborât şi dus înainte, spaţiu supraclavicular adâncit, coborârea scapululei, spaţiu supraclavicular adâncit, coborârea scapululei, devierea înafară a marginii spinale a omoplatului, ştergerea devierea înafară a marginii spinale a omoplatului, ştergerea reliefului şi hipotonia muşchiului trapez, atrofia muşchiului, reliefului şi hipotonia muşchiului trapez, atrofia muşchiului, dificultatea abducţiei şi ridicare a braţului.dificultatea abducţiei şi ridicare a braţului.Etiopatologie:Etiopatologie: paralizia izolată este rară, frecvent apare paralizia izolată este rară, frecvent apare împreună cu cea a nervilor IX şi X. împreună cu cea a nervilor IX şi X. Poate apare în: focare osteomielitice la nivelul foramen Poate apare în: focare osteomielitice la nivelul foramen magnusm, regiunea cervicală superioară, pahimeningite, magnusm, regiunea cervicală superioară, pahimeningite, intervenţii chirurgicale în regiunea cervicală, anevrism de intervenţii chirurgicale în regiunea cervicală, anevrism de arteră vertebrală. arteră vertebrală.

PARALIZIA DE NERV XII - HIPOGLOS

Inerveaza ms. extrinseci si intrinseci limbaInerveaza ms. extrinseci si intrinseci limba Leziune unilterala:Leziune unilterala:- Hemiatrofie linguala Hemiatrofie linguala ±± fasciculati fasciculati- In situ In situ →→ deviatie de partea sanatoasa deviatie de partea sanatoasa- In protruzie In protruzie → deviatie de partea leziunii→ deviatie de partea leziunii

Leziune bilaterala:Leziune bilaterala:- Mucoasa plicaturataMucoasa plicaturata- Tulburari de deglutitieTulburari de deglutitie- Tulburari de fonatie → consoane lingualeTulburari de fonatie → consoane linguale

SIND. DE NERVI CRANIENISIND. DE NERVI CRANIENI