Curs Rez Lf II 2012 Ffarma

  • Published on
    24-Nov-2015

  • View
    44

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

  • pagina 1 din 388

    Viorel ORDEANU

    Imunologie si Microbiologie

    note de curs si lucrari practice

    pentru rezidentii de Laborator Farmaceutic anul II

    Bucuresti 2012

  • pagina 2 din 388

    Viorel ORDEANU

    Imunologie si Microbiologie

    - note de curs si lucrari practice

    Manual pentru rezidentii de Laborator Farmaceutic, anul II, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila Bucuresti, anul universitar 2010-2011; redactate cu si pentru rezidenti, sub coordonarea Dr. Viorel Ordeanu, CS gr.1, in conformitate cu Curicula de Laborator Farmaceutic, cap. Imunologie-Microbiologie, 2007, p. 9, adaptata pe baza experientei didactice personale.

    Manualul a fost scris pe baza notitelor de la curs si lucrari practice, a referatelor studentilor, rezidentilor si cursantilor Disciplinei de Microbiologie generala si farmaceutica. Este structurat pe sedinte, conform timpului avut la dispozitie de rezidenti pentru activitatile didactice. Pe baza experientei Manualului din 2010 si din 2011 (nepublicate) se va putea imbunatati viitorul manual, care sa fie tiparit la editura. Spre deosebire de manualul pentru studentii Facultatii de Farmacie anul II, care prezinta o sinteza de Microbiologie generala si farmaceutica, cuprinzand strictul necesar pentru formarea viitorilor farmacisti, acest manual abordeaza domeniul Imunologie-microbiologie mai larg (390 pagini), pentru ca viitorul specialist sa isi poata alege si aspectele care il intereseaza in mod deosebit. Fata de aceasta, recomandam ca lectura suplimentara orice documentatie din domeniu, incepand cu Elemente de microbiologie farmaceutica publicata de colectivul disciplinei, in Editura Universitara Carol Davila, 2010.

    Obiective: - insusirea cunostintelor necesare pentru intelegerea fenomenelor mediate prin

    procese imune si pentru aplicarea si interpretarea testelor imunologice; insusirea cunostintelor si deprinderilor necesare pentru diagnosticul de laborator al infectiilor si parazitozelor, precum si pentru controlul microbiologic al diferitelor produse medicale si preparate farmaceutice.

    Tematica 20 ore (35 subiecte):

    Continutul cursului (16 subiecte):

    Imunologie

    1. Mecanisme de aparare a organismului

    2. Mijloace specifice de aparare imuna; celule implicate in raspunsul imun

    3. Mediatori moleculari ai raspunsului imun

  • pagina 3 din 388

    4. Fazele raspunsului imun si cooperarea dintre celulele implicate

    5. Teste imunologice: reactii de precipitare, reactii de aglutinare, fixarea complementului, investigatiile clinice in starile de hipersensibilitate, detectarea complexelor imune, investigatii in bolile autoimune, investigarea imunodeficientelor

    Microbiologie

    6. Morfologie, fiziologie si genetica bacteriana

    7. Microorganisme cu poarta de intrare: digestiva, respiratorie, cutanata, genito-urinara

    8. Clasificarea virusurilor

    9. Principalele grupe de paraziti si caracteristicile definitorii

    10. Recoltarea produselor patologice in vederea analizei

    11. Tehnici de insamantare, izolare si identificare a germenilor

    12. Testarea sensibilitatii la antibiotice

    13. Examenul microbiologic al diferitelor produse patologice

    14. Controlul microbiologic al preparatelor medicale nesterile

    15. Controlul microbiologic al preparatelor injectabile

    16. Diagnosticul imbolnavirilor produse de principalele bacterii, protozoare si helminti; controlul contaminarii microbiene al substantelor farmaceutice, personalului, mediului, materialelor sanitare si al medicamentelor

    Evaluarea cursantilor prin colocviu si referat

    Activitati practice si de seminar (19 subiecte):

    1. Tehnici de sterilizare prin caldura

    2. Tehnici de sterilizare prin alti factori fizici si chimici, controlul sterilizarii

    3. Examenul microscopic al formelor fundamentale bacteriene

    4. Tehnici de efectuare a frotiurilor, coloratii

    5. Recoltarea produselor patologice, coloratii

    6. Tehnici de insamantare si izolare, identificarea germenilor

  • pagina 4 din 388

    7. Testarea sensibilitatii la antibiotice: antibiograma difuzimetrica, stabilirea CMI, CMB, NEI, NEB

    8. Generalitati asupra importantei pentru diagnostic a reactiilor Antigen-Anticorp (reactia Ag-Ac), exemple, serodiagnostic, seroidentificare

    9. Reactia de aglutinare: tehnica si aplicatii

    10. Reactia de precipitare: tehnica si aplicatii

    11. Reactia de fixare a complementului: tehnica si aplicatii

    12. Reactia de seroneutralizare: tehnica si aplicatii

    13. Reactia cu anticorpi marcati: tehnica si aplicatii

    14. Examenul microbiologic al produselor din tractul digestiv

    15. Examenul microbiologic al produselor din tractul respirator

    16. Examenul microbiologic al produselor din tractul genito-urinar

    17. Examenul microbiologic al produselor de la nivel cutanat

    18. Examenul microbiologic al sangelui

    19. Controlul microbiologic al preparatelor medicale nesterile, sterile si al produselor antimicrobiene (antibiotice, chimioterapice, dezinfectante, antiseptice, decontaminante, conservanti) conform farmacopeei FR X/1993 si suplimentele.

    Evaluarea cursantilor prin examen practic si referat.

    Examen final pentru modulul de Imunologie-Microbiologie

  • pagina 5 din 388

    CUPRINSUL

    1. CAPITOLUL 1. Imunologie: Mecanisme de aparare a organismului; Mijloace specifice de aparare imuna; celule implicate in raspunsul imun; Mediatori moleculari ai raspunsului imun; Fazele raspunsului imun si cooperarea dintre celulele implicate; Teste imunologice: reactii de precipitare, reactii de aglutinare, fixarea complementului, investigatiile clinice in starile de hipersensibilitate, detectarea complexelor imune, investigatii in bolile autoimune, investigarea imunodeficientelor p. 6

    2. CAPITOLUL 2. Microbiologie: Morfologie, fiziologie si genetica bacteriana. Microorganisme cu poarta de intrare: digestiva, respiratorie, cutanata, genito-urinara; contaminarea microbiana in Laboratorul Farmaceutic. Clasificarea virusurilor; Principalele grupe de paraziti si caracteristicile definitorii. Recoltarea produselor in vederea analizei; Tehnici de insamantare, izolare si identificare a germenilor; Testarea sensibilitatii la antibiotice; Examenul microbiologic al diferitelor prelevate. Controlul microbiologic al preparatelor medicale nesterile; Controlul microbiologic al preparatelor injectabile si al produselor sterile. Diagnosticul imbolnavirilor produse de principalele bacterii, protozoare si helminti; controlul contaminarii microbiene al substantelor farmaceutice, personalului, mediului, materialelor sanitare si al medicamentelor p. 34

    3. CAPITOLUL 3. Lucrari practice: Tehnici de sterilizare prin caldura; Tehnici de sterilizare prin alti factori fizici si chimici, controlul sterilizarii. Examenul microscopic al formelor fundamentale bacteriene; Tehnici de efectuare a frotiurilor, coloratii; Recoltarea produselor patologice, coloratii. Tehnici de insamantare si izolare, identificarea germenilor . Testarea sensibilitatii la antibiotice: antibiograma difuzimetrica, stabilirea CMI, CMB, NEI, NEB. Generalitati asupra importantei pentru diagnostic a reactiilor Antigen-Anticorp (reactia Ag-Ac), exemple, serodiagnostic, seroidentificare; Reactia de aglutinare: tehnica si aplicatii; Reactia de precipitare: tehnica si aplicatii; Reactia de fixare a complementului: tehnica si aplicatii; Reactia de seroneutralizare: tehnica si aplicatii; Reactia cu anticorpi marcati: tehnica si aplicatii. Examenul microbiologic al produselor din tractul digestiv; Examenul microbiologic al produselor din tractul respirator; Examenul microbiologic al produselor din tractul genito-urinar; Examenul microbiologic al produselor de la nivel cutanat; Examenul microbiologic al sangelui. Controlul microbiologic al preparatelor medicale nesterile, sterile si al produselor antimicrobiene (antibiotice, chimioterapice, dezinfectante, antiseptice, decontaminante, conservanti) conform farmacopeei p.159

    Bibliografie p.386

  • pagina 6 din 388

    CAPITOLUL 1. Imunologie

    Mecanisme de aparare a organismului; Mijloace specifice de aparare imuna; celule implicate in raspunsul imun; Mediatori moleculari ai raspunsului imun; Fazele raspunsului imun si cooperarea dintre celulele implicate; Teste imunologice: reactii de precipitare, reactii de aglutinare, fixarea complementului, investigatiile clinice in starile de hipersensibilitate, detectarea complexelor imune, investigatii in bolile autoimune, investigarea imunodeficientelor

    Imunitatea nespecifica. Imunitatea specifica

    Imunologia este tiina care se ocup cu studiul tuturor modificrilor care apar n organism pentru aparare antiinfectioasa: 1. Reacii de aprare fa de ptrunderea n esuturi fie a unor ageni neinfecioi (celule, seruri, heteroloage, anumite grefe) pe care n general organismul dup un anumit interval le elimin sau pentru diferii ageni infecioi (bacterii, virusuri) mpotriva crora organismul se apar prin mecanisme imunologice complexe, umorale i celulare. Imunologia studiaz de asemenea i 2. Reaciile de sensibilizare, adesea duntoare pentru organism, reacii care sunt determinate de contactul repetat cu anumite substane care ajung n intimitatea esuturilor: unele substane chimice, anumite medicamente inclusiv antibiotice, seruri imune heterologice, unele bacterii etc.

    Apararea sau rezistena antiinfecioas reprezint ansamblul adaptrilor organismului transmise pe cale ereditar sau ctigate n timpul vieii individuale, care mpiedic ptrunderea i multiplicarea agenilor infecioi n organism. Mecanismele prin care se realizeaz starea de nereceptivitate a organismului fa de o infecie sunt urmtoarele: - rezistena de specie - factorii nespecifici ai aprrii - aprarea specific sau imunitatea antiinfecioas. 6.1. Imunitatea nespecifica Rezistena de specie (nnscut sau natural) S-a observat c exist boli care afecteaz numai omul: infecia gonococic, sifilitic, sau numai animalul: holera ginilor, ciuma bovinelor etc., omul nefiind receptiv pentru aceste boli. Explicaia acestui fenomen const n ipoteza c n organismul speciei rezistente exist un mediu chimic neadecvat, complet nefavorabil bacteriei infectate. O alt ipotez ar fi selecia unor indivizi rezisteni din cadrul speciei, care dup generaii multiple i modific reactivarea organismului pentru bacteria fa de care erau iniial sensibili.

    a) Aadar exist specii care n mod natural, prin natere sunt complet nereceptive pentru o anumit infecie fa de care este sensibil o alt specie.

  • pagina 7 din 388

    b) Tot astfel, prin selecia natural a unor indivizi mai puin receptivi fa de o anumit mbolnvire, care se realizeaz treptat, se explic n prezent rezistena mai mare a omului fa de lepr, sifilis, boli care n trecut prezentau o gravitate deosebit. 2. Factorii nespecifici ai aprrii antiinfecioase Aici se ncadreaz numeroi factori activi de aprare de care dispune individul, n lupta sa contra infeciei. Dei aceast capacitate este nnscut ea nu ine de specie (uman, animal) i n acelai timp organismul reacioneaz identic n procesul de aprare, indiferent de specia microbian. Aprarea antiinfecioas nespecific se realizeaz n organism prin: factori externi i factori interni. a) Factorii externi nespecifici ai aprrii antiinfecioase sunt: 1. Barierele mecanice: organismul se opune infeciei n primul rnd prin barierele de nveli, piele i mucoase; acestea prin integritatea lor anatomic mpiedic ptrunderea microorganismelor n timp ce o injecie septic sau traumatisme ntmpltoare: rni, arsuri, tieturi, permit ptrunderea direct a microbilor n esuturi. Cilii vibratili de la nivelul cilor respiratorii, peristaltismul intestinal ajut la ndeprtarea continu a bacteriilor; de asemenea lacrimile, saliva, urina, elimin n permanen bacteriile prin splare; 2. Barierele chimice cum sunt: pH-ul uor acid de la nivelul pielii, a vaginului, acidul clorhidric i sucul gastric, toate limiteaz propagarea infeciei. Lizozimul, enzima mucolitic descoperit de Fleming (1922), prezent n saliv, lacrimi, mucus nazal, are o importan aciune bactericid n special asupra florei gram-pozitive acionnd prin liza peretelui bacterian. De asemenea aceast enzim favorizeaz liza bacteriilor gram-negative i uureaz fenomenul de gagocitoz constituind n acest fel i un important factor intern de aprare antiinfecios; 3. Bariera biologic reprezentat de flora comensal normal, existenta pe piele i mucoase, se opune de obicei ptrunderii n organism a bacteriilor patogene. Astfel se cunoate aciunea streptococului salivarius de la nivelul cavitii bucale, care prin cantitatea mare de peroxid de hidrogen pe care o elimin. La nivelul vaginului, exist n mod normal un pH acid care este realizat i meninut de Lactobacillus acidophylus, i care nu permite dezvoltarea florei patogene. ntreruperea echilibrului biologic realizat la nivelul mucoaselor printr-un raport cantitativ ntre diferitele specii de bacterii i levuri, n special sub influena tratamentului cu antibiotice, permite selectarea i dezvoltarea n exces a unei specii rezistente la acel antibiotic: stafilococi, bacili gram-negativi, Canadia albicans. n acest fel prin perturbarea florei normale care menine de obicei integritatea mucoaselor, apar infecii nedorite, secundare, n special dup tratamentul cu antibiotic. b) Factorii interni ai aprrii nespecifice La nivelul esuturilor profunde exist o serie de mecanisme prin care organismul se opune infeciei. Astfel: 1) esutul conjunctiv intercelular numit i cimentul intercelular, se opune propagrii infeciei, constituind o barier mecanic;

  • pagina 8 din 388

    2) o serie de factori umorali care acioneaz independent de anticorpi i complement, dintre care lizozimul, unele polipeptide bazice, prezente n serul i umorile organismului manifest o puternic aciune antimicrobian. De asemenea n serul normal se gsesc substane ca alfa-lizia (indentic probabil cu alexina sau complementul) activ asupra bacteriilor gram-negative i beta-lizina, mai puin studiat, asupra bacteriilor gram-pozitive; 3) factori celulari, atunci cnd un microb ptrunde n organism el se adapteaz n noile condiii i ncepe s se multiplice. La locul de ptrundere are loc o iritaie mecanic, prin prezena bacteriilor i una chimic, prin eliminarea de produse toxice din substratul celular distrus. Exist deci o spin iritativ local, care la nceput activeaz circulaia fiind urmat apoi de staz. Prin peretele capilarelor terminale ncepe fenomenul de diapedez; la nceput traverseaz plasma, i apoi polimorfonuclearele neutrofile i microfagele. Apare fenomenul de inflamaie cu urmtoarele caractere: timor, rubor, calor, dolor; iar la acel nivel din polinuclearele microfage i ulterior macrofagele mobilizate, unele intacte iar altele distruse dup contactul cu microbul, se formeaz puroiul. Inflamaia nespecific trebuie considerat un proces de aprare contra infeciei, prin care organismul ncearc s o limiteze, uneori prin formarea unei reele de fibrin care o separ de restul esuturilor nvecinate; astfel infecia s-ar putea generaliza prin invazia esuturilor din jur sau pe ci limfatice, sanguine etc. Fagocitoza. Actul pro...