1 e-. 45. .xe.e F007de Vladimir BRILINSKY0ecebalas relocorooat la 0rstieAl 87-lea an al erei noastreaveasIieunuldebunaugurpentrustrluci-toarea Dacie!MostenirealsatdeBurebistaIusese trecut succesiv prin mai multedomniialeunorregidacicareaucontinuat att politica spiritual ct sipe cea economic, dus de acesta. Cutoate acestea, niciunul nu a reusit segalezepersonalitateaIuritoruluiprimuluistatdac,adevratimperiu,care avea un cuvnt greu de spus peteritoriul Europei antice. ExpansiuneaRomeicarervneademultvremebogtiileDacieisicareprezentaunmare pericol pe linia Dunrii, precumsi separarea mai multor triburi dacicede vechea matc, obligau Dacia s-siasezepetronuldeaur,unlidercuteztor,abil,ntelept,caresIiecapabilareIacevecheaputereaDaciei.SipentrucunastIeldeconductor trebuia s poarte un nume,i s-a spus, simplu, Decebalus. Aprigaprtor al liberttii poporului dac, printoat domnia sa, pendulnd ntre gloriesitragism,elarmasunpunctdereIerintdenetgduitnunumaialistoriei romnilor ci si al ntregii istoriiantice europene.1920deanisemplinescdelancoronarea marelui rege Decebalus,prilejdeaducereaminte,prilejderememorareapersonalittiisaleinegalabile,unadevratprilejdesrbtoare. Dac anul trecut, OrstiaaIostcapitalacomemorriiluiDecebalus, la 1900 de ani de la eroicasa jertI, iat c anul acesta, la 1 iulie,regelui i s-a dat tot la Orstie cinstireacuvenit rangului su. O rencoronarepe msur. Ce putea Ii mai gritor laoastIeldesrbtoare,ceputeareprezenta mai bine personalitatea luiDecebalus dect un simbol al puteriisale. AstIel, pe una din colinele carenconjoar cel mai Iascinant sistem deIortiIicatiiantic,celdinMuntiiSureanu, a Iost nltat o sabie dacic.Si nu una oarecare, ci una mare pnlacer,simbolalaprriiliberttiinemuritorului popor dac.Impresionantoperdeart,monumentulpoartunnumepectde sugestiv pe att de simplu. ,SEMNDACIC'.EstecreatiaunuiartistacruiIiintvibreaznrezonantedacice.NicolaeAdam,personalitatemarcant a vietii artistice romnesti,si-a trecut n repertoriu, nc o operremarcabil care completeaz un drumjalonatdelucrrimonumentalece-ipoartinconIundabilaamprent.Majoritatea operei sale si are rdcinilenancestralitatesustinutdeunputernicsistrlucitorIilondacic.Rostind cteva cuvinte la inaugurareamomentului, Nicolae Adam justiIicaaceastoperridicatcusacriIiciienorme,ooperncareasemeneaMesteruluiManolesi-angropatoparte consistent a suIletului su.Areprezentasabiadacic,este,alturi de stindardul dacic, lucrul celmai semnificativ, att pentru daci ctyipentruromaniicareauconsiderat-o arma cea mai de temut.1rebuieytiutcoperaplasticestenunumaiimagineciyimetafor.n acest caz, tema lucrrii, de semnalistoricalrzboaielordaco-romane,consacratvitejieilupttorilordaciconduyideregeleerouDecebalus,implic, prin ideea de MEMORIE, oviziune n timp - timpul, aya cum lsimjim ntr-un moment de ncordarede durat trit. Astfel, n concepjiaartistictrebuiasfuzioneze,prilejulparticular"reprezentatdesabia curb a dacilor, ridicat eroic,cuadevruluniversalaldeveniriifiinjei noastre najionale. Acest lucruamcutats-lobiectivezncompozijiamonumental,caoprefiguraresimbolicaunuiarcpestetimp.P.S.NumindperegeleDaciei,Decebalus,amconsideratimportantsrespectmsingurascriereanumeluisudinaceaperioad,prezentpeunvasdescoperitlaSarmisegetusaRegiaceeaceaconstituit n acelasi timp si optiuneaartistului orstian Nicolae Adam careainscriptionatmonumentulNMEMORIA LUI DECEBALUS.Sculptorul Aicolae Adam2e-. 45. .xe.e F0070ivilizatiiaoticeale aropei temperateDr. Iosif Jasile FEREACZArgument0lIll(xl[Civilizatia dacic, Ir nici ondoialaIostunaremar-cabil,cadovadestesiinteresuldeosebitcarei-aIostacordat,dectrelumeastiintiIicsidectrepublicullarg.Dinpcateeaestecunoscutastzimaialesdatoritdescoperirilor arheologice, dar si nacest Iel a putut Ii recuperat un marevolum de inIormatii cu ajutorul croraesteposibilreconstituireantr-omsur oarecare, a vietii comunittilorumane din acea perioad.OaltsursdeinIormatiipentruntelegerea vietii unei populatii este datde comparatia cu viata altor populatiicontemporane.Dinacestmotiv,credem c este util s prezentm npaginile acestei reviste, pe parcursulmaimultornumere,unadintrecivilizatiilecontemporane,cucaredacii au intrat n contact n mai multernduri. Asa cum reiese si din titlulacestuimaterial,estevorbadesprecelti.Asacumamprezentatnrndurileanterioare,ataculasupraoracoluluidelaDelphiaIostrespins.nacestIelsencheiaunadintrecelemaitemerareactiuni militare ntreprinse degrupuri de populatii originaredin zonele Europei temperate,naintedeBurebista.Chiardacnvinsi,pentruceltisimai ales pentru aceia stabilitin centrul si estul continentuluincepeaonouetap,mar-cat de inIluentele lumii cucare luaser contact nemijlocit.Urmriledezastruluin cadrul contingentelorcareausupravietuitconIruntrilorcareaucondusladezastruldelaDelphiauavutlocdispute.nurmaacestordivergente,opartedintreceltis-aundreptat spre nord, oprindu-se n drum si stabilindu-se pecursurile inIerioare ale Savei,DraveisipeDunre,ntregurile celordou ruri si narealul din jurul Belgradului.NumeleanticalcapitaleiSerbieimoderneSingidunum, a devenit unuldincentruimportantalenoilorveniti.Noileasezrintemeiate precum si culturamaterial,asacumocunoastem din descoperirilearheologicesuntcaracteisticepentruCelticaoriental. Acestia s-au numitscordisci, dup numele unuimunte iar prezenta lor n zons-aIcutsimtitpnnvremeaprimuluimprat:OctavianAugustus.ntreRzboinici celji n secolul al II-lea, imagine preluat din volumul: Stephen Allen yi Wayn Reynolds, CelticWarrior 3bb B.C. - A. D. 1bb. Weapons, armour, tactics, Oxford 2bb1.3 e-. 45. .xe.e F007asezrilemaiimportantealescordistilor,careauIostcercetateintens d ctre arheologi se numr ceade la Gomolava, pe malul rului Sava.Dintre necropolele mai reprezentativeleamintimpeceleinvestigatelaBelgrad-Karaburma,Belgrad-RospiCuprija etc. Stabilirea celtilor n aceazon a provocat o mutare spre rsrita zonelor locuite si controlate de ctretraciitribali,caresevorconcentrancepnd cu acea perioad zonele dinnord-vestul Bulgariei actuale.O alt grupare desprins din masacelor care au supravietuit nIrngerii,condus de Comontorios, a pornit peurmele lui Leonorios si Lutarios, sprersrit. La sIrsitul anului 279 precumsilanceputulanuluiurmtor,einumai erau singurii celti care strbteautinuturile Thraciei, Ir o tint anume.naceeasizonseaIlaurzboiniciicare compuneau cea de a treia coloan,caresepusesernmiscaresubconducerea lui Keretrios.PrinintermediulluiTrogusPompeiusaIlmcunnumrde15000 de pedestrasi si 3 000 de clretiau naintat spre sud, punnd mai ntipe Iug trupele care le-au iesit n cale,undevanamontedePortiledeFierale Dunrii, probabil n sudul Banatului.Dup acest incident au avut drum libernct au putut s ajung n Thracia.AcesteperegrinriauIcutcantinse teritorii care n trecut IusesernIloritoaressipiardstrlucirea.Surmrim,deci,destinulIiecreiadintre aceste grupuri. Rzboiniciicondui deLeonnorios iLutariosDesprinsi,asacummentionamntr-un alt episod, nc din vara anului279dincadrulgrosuluitrupelorluiBrennos,aupornitmaintispreThracia,ulteriordirectiaIiindschimbatsprePropontida.Despreacestia,Titusliviusmrturiseste:,Dupceauafunsla Byzantion, fierzboindu-secuceicareliseimpotriveau, fie impunandu-le tributcelor care cereau pace, catva vremeau ocupat frmul Propontidei, fcandtributareoraeleaceluifinut.I-acuprins ins dorinfa de a trece in Asia,auzind in furul lor cat de mnos e acelpmant...'.ntr-adevr,ncurajatideNicomedes,regeleBithiniei,careaIlndu-senplinconIlictcuunpretendent la tron, avea nevoie de oriceajutorceltiiaIlatisubcomandaluiLeonnoriossiLutariosautrecutnPeninsula Asia Mic, unde au ocupatorasulLysimacheiasiaucuceritHellespontul. ns asa cum se ntmpldemulteorincazulconducerilorcolective, ntre cei doi comandanti auaprutnentelegeri.Caurmare,ceicare se supuneau lui Leonnorios s-auntors la Byzantion, n timp ce Lutarioscareareusitsobtinctevaambarcatiuni a traversat mpreun cuoamenii si strmtoarea.Putin timp dup acest episod, sprijinitluiNicomedes,LeonnoriosaIcutacelasilucrulaByzantion,dupcarecele dou grupuri au Iost din nou reunitenserviciulluiNicomedes.Izvoarelementioneaz c numrul celtilor care autrecutnAsiaseridicalaciIrade20000.Dintreei,circaojumtateeraurzboinici.Epopeialorovomurmrintr-un numr viitor, cu acest prilej, nevomndreptaatentia,dinnou,asupragrupurilor rmase n Thracia.Cetele conduse deComontoriosDupcumammaimentionat,rzboinicii regrupati sub comanda luiComontoriosaupornitsielesprePropontida,pecaleadeschisdeLeonnoriossiLutarios.ntimpulmarsului celtii s-au dedat la jaIuri siatacurindetrimentulpopulatiilorlocalesiaoraselorgrecesti.nsaceste contingente nu au trecut n AsiaMic. Ele s-au oprit pe continent, nudepartedeByzantion,ntinuturiletracilor,ntr-unlocsituat,probabil,undevalasuddeMuntiiHaemus.Capitalasi-austabilit-olaTylislocalitateacarenuaIostncidentiIicatpeteren,totasacumsiurmelearheologicealenouluiregatlipsesccudesvrsire.Dinacestmotiv s-a presupus c numrul celtilorcare Iormau acest grup nu era ridicat.Regatul de la TylisFoarteprobabileravorbadeunnumrrestrnsderzboinici,Ioartebuni specialisti n mnuirea armelor,care si-au impus autoritatea n regiunesi a cror prezent avea s se simt ncurnd si pe plan politic. Despre acestaspect, Polybios ne inIormeaz c nvremealuiComontorioslocuitoriiByzantionului plteau o contributie detrei, apoi de cinci si n cele din urmde zece mii de piese de aur. Mai trziu,Moned cu efigia lui Antigonos Gonatas, imagine preluat de pe site-ulenciclopedia liber Wikipedia4e-. 45. .xe.e F007pe parcursul domniei unui alt rege, penume Cavaros, tributul avea s ajungla ciIra de 80 de talanti anual. Cavarosa emis monede cu numele su, semnc regatul era deja consolidat. Putereasi importanta de care se bucura reiesesi din Iaptul c el a Iot cel care a mediatntre bizantini, pe de o parte, si regelePrusiasaliatcurodienii,decealaltpartepentruncetareaunuiconIlictizbucnit la un moment dat. Calittileacestui dinast l-au Icut pe Polybioss-ldescrientermeniadmirativi:,aveacelemaiinaltesentimente,potrivitepentruunsuveran.ElaasiguratodeplinsiguranfnavigatorilorcarefceaucomerfinPontulEuxiniadusemariserviciilocuitorilor din Byzantion...'RegatulceltilordinThracias-aprbusit sub loviturile date de localniciitraci la sIrsitul sec. III a.Chr.Cel[ii lui KeretriosAutoriianticinuneoIerinIormatiiasupraactiunilordesIsurate de celtii lui Keretrios dupvictoriilemilitaredesprecareamamintitanterior.Putempresupunens, c dup toate probabilittile, eiauIostceltiinvinsideAntigonosGonatas la Lysimacheia spre sIrsitulanului 278 sau 279. Acesta din urmera Iiul lui Demetrios Poliorchetes side pe aceast pozitie era pretendent latronul Macedoniei. ntors din Asia i-antlnit pe celti n sud-estul Thracieisi printr-o manevr inteligent a reusits-invinglngLysimacheia.Victoria obtinut i-a conIerit Iaima siautoritatea care l vor ajuta s obtinJinuturi din Asia Mic la care au fcute referiri. Hart din secolul al XJ-lea, imagine preluat de pe site-ulenciclopedia liber Wikipedia.mult rvnitul tron al Macedoniei. Caurmare, Macedonia a ajuns s aib nIrunteundinastplindeenergiesintelepciune,capabilsorganizezeregatulsis-iasigurestabilitateasisiguranta Irontierelor.Una dintre urmrile victoriei de laLysimacheiaaIostaceeacopartedintre celtii nvinsi (n numr de ctevamii)auIostnrolaticamercenarinarmata macedoneean. Ei au continuatsIieprezentisi naniiurmtoripecmpurile de lupt ale Greciei.n acest Iel s-a ncheiat campaniaceltic n Peninsula Balcanic, care armasnamintiresubnumeledeMareaexpeditie.Urmrileeis-aumaniIestat, ns, pe multiple planuri,iar despre ele vom vorbi n numrulcare va urma.5 e-. 45. .xe.e F007Kogaionul,rusi,muntesIntalgeto-daciloraincitatpemulticercettori, cci orice tain desciIrat,deschidezrispremultesimarintelegeri.IstoriaesteunlantdeIapte,degnduri,nIapt,unlantnentreruptde oameni, care, din Irumosul Ceruluisi al Pmntului, au mprumutat si prinaceasta,s-auintegratMareluiTotAbsolut, conditie esential a existentei.n aIara Cerului n-au putut existanicidaco-getii.Dumnezeullors-anumit Zalmocsis-Stpnul Vietii si alMortii. S-au nscut crestini ,avant lalettre', cci despre moralitatea lor sinalta IilozoIie de viatcreznd ntr-un singur Mare Zeu si n nemurire au vorbit cu admiratie, mai toti mariioameni ai antichittii. Si istoria nu cardup ea aluviuni, ea poart doar Iirulcuratalapeicurgtoaredelasine,Iuritoare a albiei sale. Ce prestigiu vorIiavutdaco-getii,dinramurapelasgilor,asezatilaNsilaSdeDunre,des-aajunsca,nsisimpratii Romei s plteasc dacilorlui Burebista, un tribut s nu le calcehotarele, ori s aleag dintre traci, 42demprati,careautinutnminiIriele lumii? De bun seam c, n toat lumeaantic organizarea statal nu putea Iidesprins de religie. Si daco-getii erausinguriidinantichitate(cuexceptiakogaiooao maote sfot lovlait lo mistereProf. Maria CIORAEIGodeanu, nljimea sfnt care strjuieyte Sarmisegetusa6e-. 45. .xe.e F007iudeilor, care apar n istorie mult maitrziudectpelasgii-hiperboreeni-protodacii)careeraumonoteistisicredeaucumammaispusnnemurire. Aceast credint le-a sporitputerea. Spiritul si puterile lor Iizicenus-au risipitn slujirea puzderiilorde zei si mai mari si mai mici, care le-ar Ii mcinat Iortele si i-ar Ii adus ladecadent apoi, cum s-a ntmplat sicu grecii si cu romanii; sIrsind prina plti si, n cele din urm, a dispreaimperii.Dintr-un asemenea loc, cum va IiIiind, Kogaionul, daco-getii luau puterisi pentru existenta aspr si pentru a-si apra mosia. Erau temuti n lupt sivestitipentruccelcecredennemurire, nu consider moartea dectun prag de trecere nspre nvesnicire.CelemaivechiatestridespreKogaionMuntele SInt, le gsim laStrabonnGeograIicaVII,3,5carespune: ,acest munte a Iost recunoscutdrept sacru si tot astIel l numesc getii.Numele luiKogaionon era la Iel cunumele rului care curgea alturi.'.Preri icontroversenceeaceprivestelocalizareaacestuia,prerilecercettorilorsuntmprtite:AlexandruBorzaplaseazKogaionul pe vrIul Gugu din masivulTarcuBanat, unde descoperise si ovastpester.Hadrian Daicoviciu pune problemaexistenteiamaimultorpesterisinBanat si n Transilvania, dar care nuau nici o legtur cu Muntele SInt.I.I.Rusu;ConstantinDaicoviciusi Hadrian Daicoviciu ca si I.H. Crisanconsider c acest munte nu poate Iilocalizat n Banat. Acesta ar Ii trebuitsIienzonarezidentialaregilordaci.Gostarlvedeplasatchiarnincinta sacr a Grdistei Muncelului.RaduVulpenlucrareaDeceneu,sfetniculapropiatalluiBurebistaaIirm:,NustimundeseaIlmunteleKogaionpecarenu-lputemconsideranlegturcuDeceneu',darcutoateacestealasociaz centrului rezidential regal Sarmisegetuza,delaGrdisteaMuncelului.Adrian Bucurescu n Dacia secretspunecavemde-aIacecuosemniIicatieaparteaacestuimunte;KOGAIonnsemnndCapulMagniIicului, Iiind denumirea getica Muntilor Bucegi, unde se aIl marelecapsculptat,cutiarasacr,denumitSIntulRomnesc;rulsIntesteconsideratdeautorIalomita,creiagetiiispuneauNaparisCerescul,Divinul, iar adpostul marelui preot arIiIostpesteraIalomicioara.CeleprezentatesuntinIormatiipeorizontal,documente,dovezimateriale.Herodot n Istoriile sale vorbestesideZalmocsissidesprecredintagetilornnemuriresideobiceiulacestora de a trimite soli la Marele Zeu.DeasemeneaamintestesideIaptulcZalmocsissi-aspatolocuintsubteran,undeadispruttreiani,revenind dup acest timp.DespretoateacestesialteinIormatiiprezentatedeHerodot,autorul nsusi spune c le-aauzitdela grecii din sudul Dunrii, pn undea ajuns n peregrinrile sale. Dar el n-a cltorit niciodat n nordul Dunrii.DeciceleauziteauIostIiltratedegndireasiinIormatiilegrecilorpoliteisti, care nu concepeau c altii recte getiipot crede numai ntr-unsingur Mare Zeu.Orgoliosiigrecinuacceptauposibila superioritateindiIerent n cedomeniu, dar mai ales n cel spiritualaaltorneamuri.DeaceeancelescrisedeHerodotsempletescidei,ca cele absolut absurdeprecum cZalmocsis a Iost sclavul lui Pitagorasi,capois-ambogtit,siinstruitIiind, s-a ntors la ai si si i-a civilizatsi apoi a disprut n amintita pesterdin Muntele SInt.Dar s-l ascultm pe Herodot nsusi:Acestea spun grecii c le-a Icutel(Zalmocsis).CtdespremineaceastpovestealuiZalmocsissilocuinta lui subteran, nici nu le punlandoial,nicinulecredpede-a-ntregul. Dar destul e att ct s-a spus,IiecaexistatunomcunumeleZalmocsis, Iie c va Ii Iost o divinitatebstinasagetilor. (ApudH.Daicoviciu,Dacii,Editurapentruliteratur, 1969).Avem n acest citat clar explicatiapozitiei lui Herodot, care a auzit de lagreci (nu de la geti) aceast poveste;cuvntul ,poveste' implic si ideea deimaginatie.Putemtrageoconcluzie:aceastalocuint subteran n Muntele SInt,puteaIisiamenajat,cumdealtIelspuneHerodotcsi-aspatolocuintsubteran,nunumaidectpentruZalmocsispentructotHerodotspunecZalmocsisnueranumaidect om, ci putea Ii si daimon,deci ,spirit' n limba greac.Godeanu cel maiapropiat vrf deSarmisegetusa Credem c Muntele SInt al daco-getilor trebuie localizat n zona VrIuluiGodeanu n relativ apropiere de zonarezidential, dar nu este exclus ca siceilaltilocuitoriaiDacieis-siIiamenajatasemenealcasuri,careaveauroluldeaadpostiritualurileeIectuate de preoti si initiati n legturcu cultul zalmocsian. Nu ne imaginmcdaco-getii,careaveauocredintunitar,nuaveausilcasuridecultmai peste tot si prezentnd coordonateasemntoare celor din zona amintitputeau Ii si n una din resedintele dinzona Munteniei, a statului lui Burebistasi, de ce nu, si n Muntii Bucegi, avndcalocasdedesIsurareamisterelorzalmocsienePestera Ialomicioara.Muntele SInt e legat de existentapesterilor,sipentrucacesteaerauadposturi naturale si oIereau conditiiidealedesIsurriitainelorlegatedecredintanZalmocsis.DealtIellocuireaacestorpesteritrebuiepus7 e-. 45. .xe.e F007sinlegturcupolistaiisiktistii,pustnici,desprealecrorcalittimoraleexceptionale,vorbestesiIosephusFlaviusnAntichitfiiudaice.Elasemnapegeti,esenienilor, prin nIrnarea si IilozoIialordeviat,credintannemuriresintelepciune.Sidespretoateacestetrsturinobile vor Ii auzit si grecii, de la cares-a inIormat Herodot.SepoatepunesiproblemauneiconIuzii ntre slujitorii lui Zalmocsis,caretriaunpesteri(veziobiceiulisihasmuluipstratpnnzilelenoastre) si Zalmocsis nsusi. Ion VulpenvolumulRomaniidedinaintedeCristos localizeaz Olimpul dacilor nRetezat.VictorKernbachspunenUniversulmiticalromanilorc,Nimeninu-siasumrisculuneilocalizrinesustinutedocumentarnicipisculGugudinRetezat,niciDealul Grdistei de la Sarmisegetuzanici enigmaticul Ceahlu, cu pesterilesale si traditiile srbtorii muntelui, nupot deveni ipoteze'.AutorulreduceIunctiamunteluiKogaionlaunaarhetipal.Alticercettori plaseaz Kogaionul n DeltaDunrii,nInsulaAlbLeukedevenit ncolindelecele mai vechi,Mnstirea Alb' din ostrovul mrii.Aceste lucruri au n vedere unitateaspiritual a daco-getilor, ce const nun honeteismulci n monoteismul religie rspndit si cultivat n masn timpul lui Burebista si Deceneu..Acest monoteism explic, printrealtele,decedaciiauprimit,VesteaCeaBun',,NouaIvttur',Evanghelia',attdeusor.Lis-apotrivitcaomnus,ccieieraucrestini nainte de Hristos.Strabonaminteste cum am maispuscrulcarecurgelapoaleleMunteluiSIntKogaiononpoartacelasinumesielesteidentiIicatdeunii critici si contemporani, cu SargetiaStreiuldeastzi.Rulaprimitdenumirea dup numele celor ce s-auasezat aici-adic sargetii considerati deVasile Prvan de origine iranian, desicuvntul-sar-getiipoartnsinedenumireapopulatiei,asezateIoarteaproape de SarmisegetuzaStreiul, Sargetia de altdat, are caaIluentimportantunrucaresenumeste Rul Mare, care izvorste dinVrIul Godeanu, trecnd si prin VrIulGugu. n timpul srbtorile ritualice,tinnddemisterelezalmocsiene,credem c marii preotii oIiciau n Iatamultimilor,nVrIulGodeanu,locsacru, implicnd si pelerinaje periodicelaMunteleSInt,nzileanumeconsacrateserbrilorreligioasedemare anvergur, la care participa masapopulatiei, dar ritualurile de initiere aleucenicilorMareluiPreot,seIceaudepartedeochiimultimilor,laadpostul pesterilor din VrIul Gugu,despre care si locuitorii de azi, de lapoalelelorvorbesccsunt,misterioase'sicacoloseaIlcomorilepreotilordaci(FormulaA,1421iunie2004,articolul,Lupulsinguratic' de Horia Turcanu.Tot Horia Turcanu ntr-un articolpublicatnaceeasirevist,ncarevorbeste de superstitiile si obiceiurilelegate de cultul mortilor n satul Mrude pe valea Bistrei, nconjurat pe de oparte de Muntii Tarcului si pe de altade Muntii Gugu, remarc credinte siritualuriprecrestinedaciceces-aupstrat, neschimbate, de mii de ani siIaptulclocuitoriideaziaiacestorlocuri, au constiintacnaintasiilorsunt dacii. Si-apoi s nu uitm c neaIlmladoipasideunmuntecesecheam Scorilo, de o pester, de subMunteleGugucesenumesteZalmocsis,cIoarteaproapeseaIlSarmisegetuzadinMuntiiOrstiei,centrul spiritual al dacilor.Rulamintitmaisus,cetrecesiprinVrIulGugu,esteintitulat,Mare'dupprereanoastr,nupentru c ar avea un debit mare, e unrusor,aIluentsielalunuiru,alStreiului,cipentrucnconstiintacontemporanilor si a urmasilor, a geto-dacilor,acestaizvoradinMunteleSInt.Adjectivul,mare'devinenacestcazsinonimcu,foarteimportant', cu ,sacru'. Cum de s-a ajuns de la denumirea de ,sfnt' lacea de ,mare', ne dm seama privindnapoinistorie.Pestedaco-geticuvenit romanii si apoi alte neamuri.Populatiadaco-gets-aretrasnadncurile muntilor, s-a strmutat dinlocurile din imediata apropiere a Iosteicapitalealor,Sarmisegetuza,darapstrat n memoria colectiv, chiar sidupmultegeneratii,ideeaderuIoarte important.Adevratulsensalcuvntului,mare~, cel originar, s-a pierdut si elpentru c populatia rmas, mai alesdup retragerea roman, n-a mai avutposibilitateastriascntr-unstatorganizat,ssvrseascritualurilevechilormisterezalmocsiene,pelocurile sacre de altdat.S-a trecut la viata organizat duplegile gentilice. n locurile ascunse dinMuntii Godeanu, din VrIul Gugu vorIi rmas isihastii, despre care am maipomenit, pentru un timp, dar care n-auavutIortasmentinviisinealterate toate aceste ritualuri, Iiindizolati de marea mas a geto-dacilor.Acesta este, dup prerea noastr,Rul SInt', si pentru c el trece siprin Sarmisegetuza si se ntlneste cuStreiul(Sargetia)dincolodeIostacapital,nzonaHategului..VrIulGuguunde exist si o pester numit,Zalmocsis'esteloculcetinedeMuntelSIntKogaionulundepreotii, marii initiati practicau marilemistere ale religiei zalmocsiene, la carenuaveauaccesdecatinifiafiiiucenicii,aleidupcriteriifoartestricte,caretrebuiausdevin,larandu-le, Mari Preofi, ce se aflau indirect comunicare cu Zalmocsis.RmnesdovedimcMunteleSInt,Kogaionulestemunteledinapropierea Sarmisegetusei si c din elizvorste Rul SInt.I.I.RussunoperaReligiageto-dacilor,zei,credinfe,practicireligioase, consider c denumirea de,Kogaion' este strin ,nici pe departedaco-getic'.Cuadevratcuvntul,Kogaionon' cu terminatia evident,8e-. 45. .xe.e F007ne duce mai degrab la limba greac.ChiarVasilePrvan,cndvorbestedespre Herodot spune c grecii ,au onclinatiedeareconstituiIormele.Rul Argesis, asa cum arat NicolaeDensusianunoperaDaciapreistoric, ia Iorma Ordessos.Siiatcvinesiprereageneralizatoare,carenepicattdebine, din partea lui Victor Kernbach.n Universul mitic al romanilor spune:,sestiecgreciinutranscriauniciodat numele strine; atunci cndnu le traduceau, sau mai curent, nu leidentiIicau, mergnd pn la dizolvareatotalanumeluioriginar;poateIiasadaropronuntiepornitdinincapacitatea Ionologic a grecilor dea auzi si alte limbi'.LavremederestristesevorIirugat dacii n Muntele SInt si vor Iigsit,cacelmaibunlocdeascunscomoaralor,totnlocurilesIinte,aprtoarealeaverilorlor,napaSargetiei.. Muntele SInt n viziuneanoastr este Muntele Godeanu.EtimologiaKogaionuluiCuvntulKogaiononcusigurant are terminatia greac, decitrebuie s acceptm, prin analogie, oterminatiedac,pelasgnIond,conIormatestatului,Decebalus'vezi Hadrian Daicoviciu Daciicarevorbeste despre inscriptia de pe un vasdacic Decebalus per Scorilo.Rezult deci Iorma ,Kogaianus'.Cderea terminatiilor Iinale deci si alui,s'esteunIenomengeneral,ntrecereasprenoualimb,daco-romna,rezultIorma,Kogaianu',,g' a devenit ,d', ntr-un grai n carese impune vorbirea ntr-un ritm Iiresc,carestergedeosebireadepronuntientreacestesunete.Caurmares-aajunslaIormaKodaianu. Are loc metateza ,i-a'sicaurmareapareIormaKodianu,mentionmcIormaaceastacuinversarea locurilor ,a' cu ,i', puteaexistachiarnIormaoriginar,ccinlimbagreacdiItongul,ai'seciteste,e'.Trecndpesteaceastparantez,mergemmaidepartesi,avndnvedere o lege general valabil pentrutoatelimbilesianumeaceeaacomodittiinvorbire,,Kodianu'devine Godianurespectiv Godeanu.Deci, pentru ediIicare:Kogaionon-Kogaianus-Kogaianu - Kodaianu - Kodianu -Godianu - Godeanu.VrIulGugueraloculsacrudinapropierea Muntilor Sacrii, Godeanu,ncaresesvrseaumisterelezalmocsiene, de initiere, transmise oraldin generatie n generatiencercmsaducemargumentepentru aceasta. Nicolae Densusianu nDaciapreistoricspune:,nacelasimasiv (e vorba de Retezat) n parteadesud-vestseaIlmuntelenumitGugu,carencazuldeIatprezintundeosebitinteres.njurulacestuimunte trieste o populatiune de pstoridincelemaindeprtatevremuri,oamenirobusti,brbatisiIemeidestatur nalt, adeseori uimitoare, cuport si cu traditii deseori uimitoare. EiGugu, o alt opjiune de localizare a Kogaionului9 e-. 45. .xe.e F007sunt guganii: triesc nc din vremuristrvechi n muntii din judetul Gorj siMehedinti. Au ctune proprii, duc untrai izolat mai mult de trib, ca si cnds-ar considera mai vechi, mai de neamsicualttrecutistoricdectceilaltilocuitoriaiacesteitri.Traditiunilepopulare spun c ei si au originile dinTaraGugneasc,careseaIlpemunte' (pag.718).Numele de ,Gugan' era cunoscutncdinantichitate,deanticiigreci.O localitate unde s-au luptat gigantiicuzeiisenumeaGigonus(veziStephanus Byzantinus (Ed. Bexelius,1688).Hercules alecruilegendesubnumeledeIorgovansuntlegatedeMuntii Mehedinti, mai are la egiptenisi epitetul de Gigon (Hesychius).ntraditiileromnestiestenumit,Ieciordemocan'(TeodorescuPoezii populare).Tabula Peutingerian, mentioneazo localitate a Daciei vechi situat pedrumul dintre Ad Mediam (Mehadia)siTiusiscol(Caransebes)sianumeGoganis, adic Gogani.Strabon spune c ligurii, emigrantidin Carpati, locuiau n Italia pe un terenstncossiaveaunistecatrinumitigugnesti, sau de munte.Numeledeguganineducecugndul la Muntele SInt.GuganiiKoganiiKogaioniisuntlocuitoriiKogaionuluisauaiGodeanului,asadar,gogaianus'adevenit,,goganus',si,nceledinurm, ,guganu', vezi mai sus evolutiade la cuvntul Kogaionon, la Godeanu.ncercmsIimmaiconvingtoriprinmetodaveriIicrii,canmatematic.Dacmaisusamartatcums-aajunslatermenul,guganu'delacuvntul ,Kogaionon' vom ncerca sartmcnumelelornearatcprovine de la oronimulGodeanu: -godianusGod-Ianus-godianu(pierderea terminatie ,s' e un Ienomengeneralnevolutiadelalimbapelasg,lalimbaromn)sunetele,-i' si ,a' se pronunt gogianu, ce sentlneste si astzi n unele regiuni aletrii, sunetele ,de' si ,di' devin ,ge'respectiv ,gi' (n Banat se spune ntr-uncntecpopular,Dragumi-e,mndro,ge(de)noi',existnd,nparalel, n zone mai apropiate sau maindeprtatedeMunteleGodeanu,pronuntiagoganude aici rezultndguganu.Faptul c acestia sunt amintiti ncdin antichitate, n diIerite colturialelumii,dovedestestrvechimeasicontinuitatea pelasgilor daco-romnipeacestelocurisi,maimult,demonstreaz originea pelasg a limbiidaco-romnesiextraordinararspndire a populatiei pelasge, carese identiIic cu limba protodac, saulimbalatinvulgata.nperioadapreantic si antic.VrIulGugualuatnumelelocuitorilor din jurul su, ,kogoianii' ,guganii',gogianii',godianii',tritori n Muntele SIntKogaionusGodeanu.OronimulGuguestecumsevedemaisusoevolutiaIonetic a cuvntulu ,Godeanu'.CuvntulGodeanu(s)arenrdcin si cuvntul ,God' ,sInt' ,curat' s Ianus' Dumnezeu, deciIanuslaromani(lapelasgi)deIapt,nsemnnd,CelcudouIete,adicStpnul Vietii si al Mortii'. E vorbadeci de muntele n care se preamresteIanusDumnezeucelSIntZalmocsis,Laromni,legendelevorbescdeIovanIogovancareesteneam herculean, de gugani, si miturilespun ca Hercule a Iost pelasg.Existaceeasirdcinncuvintele: IovanusIoanusIanus-(ultimul, ca de altIel si celelalte dou)euncuvntdeoriginepelasg,nulatin,decinsemnnd,celce-lslujestepeIanus,peDumnezeu,peZalmocsis'.C Muntele Godeanu este MunteleSInt, ne-o conIirm si un antroponimsianumeTnsucMocodeanu.Acesta era cntret, de biseric, carel-a nvtat pe Cosbuc s citeasc, la 5ani(vol.FiredetortpreIatdeMirceaTomusEdit.pentruliteratur, 1968).Cuvntul este alctuit din ,mo' si,gudeanu';-,mo'Iiindrdcinacuvntului,mocsus'adic,mos,strmoy';iar,gudeanu'nseamn,sfnt' (cel cu vrIul n cer n limbapelasg),recunoscutsiazingermanicul, ,God-Got'Amdemonstrataceastacndamartat care este evolutia Ionetic de laKogaionondeciMunteleSfntla Iorma de Godeanu, care nseamnacelasi lucru.Tanasucusesteacelacare,stierugciunidemic',,estenlegturcucelesIinte'vezisiIrecventaantroponimuluinsecoleletrecute.Acesta se ntlneste la greci, preluatdin limba pelasg. Si exist pn azi sin limba romn sub Iorma de TnasesauAtanase,prininIluentacalendaruluicrestin,demaitrziu.Asocierea dintre celedounume nuniseparentmpltoare,avndnvedere sensul acestora.Termenul Mocodean (Mogodean) poate Ii interpretat n Iunctie si decomponentele ce alctuiesc cuvntul,adic: ,mocsus' ,mosi, strmosi',,cei btrni' si, prin extindere de sens,ajunge s nsemne 'cel ce ascult deprinti,depozitariaiexperienteinaintasilorsigodeanu,adic,celcarerespectdatinilesIinte',decirespect credinta mosilor.IatdeciGodeanu seconIirma nsemna ,Muntele SInt', muntelecare reprezint sacrul.Vremeaavremuit,popoaresiimperii s-au topit, strivite n neant, saudepropriileorgolii,numaineamulsemetilor daci si-a legat Pmntul deCerul de deasupra. prin Kogaionul MunteleSInt,alcruivrIatingelumeaSpiritului,simbolulIorteiexistentialesiacontinuittiicelorveniti din vesnicie si meniti a Ii vesnici.Cu privirea n adncurile timpuluisi cu inima sIintit de sIintenia lor, astrmosilor,ptrundem,curecunostint, datorit HaruluiDivin,n lumea miraculoas a celor care n-au disprut niciodat, cci ei sunt nnoisivortrivesnicncopiiicesevornaste.10e-. 45. .xe.e F007ANUN]AI 8-Iea Congres InternationaI de DacoIogie,Tomiris 2007~20-21IuIie,2007Dacia RevivaI InternationaI Society21-26 Broadway, New York, NY 11106, U.S.A.Phone: (718) 932- 1700 or 031 810 6172; FAX: (718) 728- 7635;E- mail: maiI@dacia.org, tomiris2007@gmaiI.comWebsite: http://www.dacia.org/2007Doamnelor yi domnilor,DACIA REVIVAL INTERNATIONAL SOCIETY are deosebita onoare de a v invita s participati culucrri stiintiIice la cea de-a 8-a editie a Congresului International de Dacologie Tomiris 2007, ce va avea locn zilele de 2021 iulie 2007 la Palatul Centrului Militar National, Sala de Marmur, din Bucuresti, sector 1, stradaConstantin Mille, nr. 1.Asa cum v-am obisnuit din anii trecuti, sesiunile si programele asociate Congresului vor acoperi multipleaspecte ale istoriei Daciei. Aceste multe si variate oportunitti de schimb intelectual vor marca stadiul actual alcercetrilor si vor sugera directiile lor viitoare, dnd in acelasi timp att cercettorilor consacrati ct si celor maitineri un Iorum de a-si prezenta lucrrile.Programul stiintiIic al Congresului include urmtoarele sectiuni:11 e-. 45. .xe.e F0071-PersonalitateayisimbolismullegendareireginemassageteTomiris.Moderator:Napoleon Svescu si Timotei Ursu2AlteaspectealeistorieiDaciei.Moderator: G. D. Iscru3Cultura yi civilizaJia dacic reflectat n mitologie, credinJe, tradiJii, folclor, medicin, literaturyi art.Moderator: Viorica EnachiucSe asteapt participarea oamenilor de stiint din Bulgaria, Canada,Elvetia, Germania, Italia, Israel,Macedonia,Serbia, Slovacia, Rusia, SUA si alte tri.Limbile n care se vor desIsura lucrrile congresului sunt romna si engleza.DATEIMPORTANTE:Termenullimitpentrutrimiterearezumatelorlucrrilor:15Mai2007AnunJarealucrriloracceptate:1iulie2007Foarteimportant:Termenullimitpentruprimirealucrriloracceptate,nvariantacomplet,laFundaJieeste15Iulie2007.NumailucrrileprimitepnlaaceastdatvorputeafiprezentatelaCongres,frnicioexcepJie!MulJumimpentrunJelegereadumneavoastr.Jizitafiwww.dacia.orgpentrunoutfi,schimbriiadugiri.Asteptm conIirmarea participrii dumneavoastr, mpreun cu un rezumat al prezentrii pe care doriti s osustineti la Congres, care s nu depseasc 2 pagini (Iont Times New Roman, preIerabil cu diacritice) n Iormatelectronic pe adresa: tomiris2007gmail.com sau maildacia.org, sau sub Iorm de CD/dischet/mate-rial dactilograIiat prin post, pe adresa:DaciaRevivalInternationalAttn.AndreiBanicaStr. Orzari nr. 15,Bucureyti,cod021551TeleIon : 40 726 113 151 40 21 315 7282Fax:40 21 321 5354Rezumatul prezentrii trebuie s se conIormeze regulilor stabilite de ctre organizatori:1. Lucrrile trimise trebuie s Iie n esent noi si nepublicate.2. Trebuie completat un ,Formular de participare' (pe care l gsiti la http://www.dacia.org/2007) si trimismpreun cu rezumatul prezentrii. V rugm s includeti urmtoarele inIormatii: numele autorului, institutia cucare este aIiliat, adresa complet, numrul de teleIon/ Iax, e-mail.3. Rezumatul trebuie s Iie dactilograIiat conIorm indicatiilor din Ghid, nu trebuie s contin mai mult de 300de cuvinte, si trebuie s indice clar continutul tezei, metodologia si concluziile.4. Rezumatul prezentrii (n dou copii dac este dactilograIiat pe hrtie), via post, e-mail sau pe dischete/CD trebuie s Iie trimis pn pe 15 mai 2007.Lucrrile prezentate la congres pot ocupa un spatiu de 1015 pagini, pentru publicare, ns citirea lor nutrebuie s depseasc 20 de minute. Moderatorul sectiunii va limita timpul de prezentare la strict cele 20 deminute.NOTA: Trimiterea rezumatului va Ii considerat ca un angajament din partea autorului acestuia de a participala Congres, n cazul n care lucrarea va Ii acceptat de ctre comisia stiintiIic.Dac aveti nelmuriri cu privire la cel de al 8-lea Congres International de Dacologie ,TOMIRIS 2007' vrugam sa ne contactati, Iie direct Iie via e-mail.Vom Ii onorati s v avem alturi de noi la acest Congres si s mprtsim cu dumneavoastr impresiile siconcluziile academice care l vor urmaCustim,Directorulcomitetuluideorganizare,AndreiBnic12e-. 45. .xe.e F007Pentruaputearspundelaaceastntrebare,considercmaintitrebuieIcutecteva precizri. Asa, de exemplu, eucred c nimeni nu poate s le contesteromanilor marele merit de a Ii cutats-sirostuiascviatapestetotundeauajunsdupchipulsiasemnareacelei lsate acas, la Roma. Se poateastIel spune c nzestrarea oraselor cuap bun de but a Iost ntotdeauna sipeste tot o preocupare de cpetenie aromanilor.nDacia,aceastpreocupareesteatestatderesturileunorapeductecareaprovizionaucuap de but capitala provinciei DaciaTraiana, Sarmizegetusa Ulpia Traiana,precumsiaorasuluiApulum(AlbaIulia de azi)principalul centru militarsi politic al acestei provincii. Cum laRomampratiisentreceaunaconstruitermectmaimarisimailuxoase (cele ale lui Caracala ocupauo supraIat de188.000 mp), acesteaauaprut,pstrndbinentelesproportiile, si la Apulum, si la Drobeta,precum si la Histria. Pe lng IaptulcacesteconstructiierauIrumosmpodobite cu marmur si mozaic, eleaveau si o instalatie care aducea aerulcald sub podeaua ncperilor. AlturidetermetrebuiepomeniteamIiteatrele, unde se ddeau lupte degladiatori si celelalte spectacole n carepiereaude-avalmaoamenisiIiareslbatice n aplauzele spectatorilor. S-audescoperitpnacumruineleamIiteatrelordinSarmizegetusa,Apulum, Porolisum si Tomis. Printrecldirile din orase trebuie pomenite sitemplele, cum este templul cel maredelaSarmizegetusanchinatluiJupiter, ca si cel de la Apulum, nchinat,cavaleruluisinguratic'siscosntmpltor la lumin de constructoriipe care episcopul Ignatius Batthyanyi-a angajat s-i construiasc resedintasaepiscopal.CuocaziaspturilorIcute pentru Iundatia noii constructii,eiaudescoperitunmozaiccuosupraIat total de 8x10 m, care ar Iipututapartineunuitemplusaupretoriu.Mozaiculrespectivaremotive ornamentale ,dacice', inclusivsarpele, n mod deosebit retinnd nsatentia prezenta unui clret nconjuratde simbolurile celor patru anotimpurin mijlocul compozitiei. Nu ncape niciondoial,nuestevorbadeaceeasizeitatedanubianpecaretrupeleromaneau ntlnit-ola coloniigrecidinDobrogea,auadus-ocueinTransilvania, unde o mai ntlnim petotIeluldestele,iarcndaIostsprseascprovinciaDaciaTraiana,au dus-o n sudul Dunrii, n cele douMoesii (si nu numai). Romanii aveauacest bun obicei ca s accepte alturide divinittile lor oIiciale si alti zei aipopoarelorsupuse,cuconditiacaadoratorii lor s Iie credinciosi statuluiroman.nacelasitimp,leplceastriascnluxsidesItri.Nespunacest lucru att mozaicurile din caseleparticularedelaApulum(ColoniaApulense), ct si stelele de marmurdepentregcuprinsulprovincieiDacia Traiana. De regul, stelele IiecerausubIormdelespezisaucoloane de piatr, erau Iolosite pentruagravapeeleinscriptiicucaractervariat (de la legi si hotrri de tot Ielulpn la tratate ori inscriptii onoriIicesiIunerare).nDacians,abundsteledemarmursubIormdecoloane verticale, cu scene mitologicesaudeIamiliesculptatepeele,dovedind mult ingeniozitate, talent sipricepere. n aIara marmurei si a pietreiIolositecasuporturipentruscris,romaniiaumaiIolositnDacia,tblitele de bronz si tblitele de lemncerat.DespretbliteledebronzsespuneceleauIostaduselaRomadeetrusci.Aveaumarecutarentruct plumbul din ele nu era atacatde rugin si se putea pstra n locurisubteranesiumede.AutorittileromaneIoloseautbliteledebronzpentruacordareadedrepturicivilesoldatilor din trupele auxiliare, care deregulnuaveaucetteniaromansinici cstoriile lor cu Iemeile indigenenueraulegalizate.Toateacesteaseremediauprinacordareaunuidocumentscrispedoutblitedebronz, numit diplome militare, n carepelngcivitasRomana(cetteniaroman)silusconubii(legalizareacstoriei),iseacordasoldatuluirespectiv titlul de veteran, care-i ddeadreptul si la o bucat de pmnt. S-adiscutat mult despre aceste diplome,cutoatecs-augsitpnacumputinepeteritoriulacesteiprovinciiromanedelanorddeDunre.S-aspus,ziceu,cudestuldemultusurint c numrul veteranilor asezatin Dacia trebuie s Ii Iost considerabildevremece,nlimbaromn,notiunea de om n vrst, cu ani multi,esteexprimattocmaidecuvntulveteran.Ceicaresustinaceastsupozitie uit c romnii obisnuiesc,deregul,s-ipomeneascdebine,ca pe niste strmosi, si pe cei de caresuntbucurosicauscpat.TblitelecerateerauIoidreptunghiulare de lemn si uneori de disprat scrierea dacilor?Alexandru S1RACHIA13 e-. 45. .xe.e F007Iildes,alecrorIeteerauspate,lsndu-sede-alungulcelorpatrumarginioridicturcareaprdedeteriorare ptura de cear ntins ncavitate.Peaceastpturdecearse scriau litere sau desene cu un vrIascutit, numit stil. Adesea se reuneaumaimulttblitelegatentreelecuajutorul unor inele sau Iire metalice.n acest caz, prima si ultima din tbliteerau scobite si ceruite numai pe parteainterioar, cea exterioar servind dreptcopert crtii Iormate astIel. Tbliteleceruiteserveaupentruexercitiidescriere si n scoli, Iiind usor de sterscelescrise,pentrusocoteli,note,concepteetc.ntr-omindeaurprsit de la Rosia Montana (MuntiiApuseni) a Iost gsit o tblit ceratcare a servit ca suport pentru scriereaunuiactdevnzare-cumprare.Dintextul scris pe ea aIlm c Maximus,IiulluiBato,acumpratdelaunnegustor o copil, pe nume Passia, cu205 dinari. Proprietarul l asigur cIetita nu e hoat, nu Iace pagube, nuesteIugitdeacassinuvagabondeaz. Pe vnztorul acesteiIetitelcheamDassiusVerzonis,posibil un dalmat. Att la Apulum care,datoritasezriisalegeograIice,adevenit n scurt timp municipium, ctsi n Iiecare oras mai mare din aceastprovincie roman era, lng trgul devite,untrgdesclavi.Acestiaeraumprtiti pe categorii dup vrst, sex,aptitudinisaucunostinte.Ceicarestiauvreunmestesugvaloraumaimult; btrnii aveau pretul cel mai mic.n schimb, scoli n-avem dovezi sIi existat n Dacia, asa cum era de pildUniversitateadinBurdigala(aziBordeaux) n Galia.n aceste conditii, este greu, dacnuimposibildeadmisideeaclocalniciiaurenuntatdinproprieinitiativ la scrierea lor sacr si s-aunghesuits-onvetepecealatin.Acest adevr istoric este atestat printrealteledensusiIaptulcdupretragerea romanilor din anul 275 d.H.,nimeninuamaiIolositnDaciaalIabetullatin.nschimb,vecheascrieredacacontinuatsIiepracticat,calaeaacas.Aceastrealitateistoricesteatestatprintrealtele de cel care a Iost primul episcopcrestinalvizigotilorsiis-aspusWulIila (Lupusorul). Desi era got duptat si grec dup mam si si-a nsusitde tnr limba greac si latina, preotIiind,letransmiteaenoriasilorsinvtturacrestinntr-oscriereproprie, alctuit din rune ce se gsescnceamaimarepartesinsimbolisticasacradacilor,prezentndu-lecapeundaralluiOdin.Estevorbadeanul341cndWulIilaaIostridicatlaranguldeepiscop misionar al gotilor de la nordde Dunre, sau poate abia dup anul348,cnds-astabilitlaMoesia,napropiereaorasuluiNicipolisadIstrum.nacelasitimp,nMoesiaInIerior(urmasaScyhtiei)s-auredactat mai multe scrieri patristice,n latineste, pn cnd slavonismul aimpusromnilorolimboIicialstrin de limba poporului romn. DinpcateavemngrozitordeputineinIormatiidespreacestIocardecultur crestin care a avut, dup cumsepare,unroldeosebitnprocesuldetrecerepasnicavlahilorsauvalahilor de la nvttura lui ZamolxislaceaaSIntuluiAndrei.Pentregteritoriul Iostei Dacii s-a gsit numaio singur inscriptie crestin scris cuajutorul alIabetului latin. Aceasta esteinscriptiavotivdelaBiertan,jud.Sibiu,carespunecEgoZenoviusvotum posui, adic, Eu Zenovius amfcutaceast(ofrand).Este, ns, de admis ideea c limbapecareauIolosit-oacestimisionarinuaIostlatina,cistrvechealimbstrmoseasc a bstinasilor, cci dacacestia aveau motive s rd prostestecnd Ovidiu ncerca s-i conving c,Iemeii trebuie s i se spun mulier nloc de muiere, iar pruncutului Iilius nloc de Iiu', nu aceeasi mai era situatiadup ce au trecut printr-o experientca aceea cnd si Iemeia si copilul sichiarelnsusiputeaIinhtatde,auxiliari' pentru vina de a nu Ii pltitimpozitele si apoi vndut la trgul desclavi. Se pare c misionarii crestiniEGO ZEAOJIUS JO1UM POSUI inscripjia votiv de la Biertan14e-. 45. .xe.e F007i-auntelespeceicare-sispuneauvlahisauvalahisinuromani,adiccetteni ai Romei, si le-au scris crtide rugciuni pe limba lor cu ajutorulunuialIabetlatinadaptatlanevoileacesteilimbi,deIilozoIulbizantinAethicus Histricus.Acest alIabet a Iost ,reeditat', princopiere manual de mai multe ori, ceeace vine s sprijine aIirmatia lui MihailKoglniceanu c pn n anul 870 d.H.cnd am Iost desprtiti de bulgari prinbiserica bizantin si chiar mai trziu,pe teritoriul Iostei Dacii s-a Iolosit oscrierelatin,cciiatceaIlmdingramatica lui Nicolae Blsescu, carea aprut la Sibiu n 1848: ,Romnii,n suta XII pe la anul 1100 ar Ii avutunlimbaromntradusliturghia'.Acest lucru este conIirmat si de papaInochentiu al IV-lea (12431258), carestia c ,valahii din Dacia, traduser,penesimtite,nlimbalor,liturghiaslavic de rit grecesc mai nti uzitatsi la dnsii' si cere episcopilor si dinTransilvania s-o descopere si s-o ardca Iiind o erezie chiar a bisericii-mamdinConstantinopol,caren-aIostconsultat. Dar Papa de la Roma maiaveasialtenecazuriprovocatedeblackii(valahiidinTransilvania)siconIirmate printre altele si de Simonde Keza din Transilvania. Amintindu-si despre ,secuii rmsite ale hunilor',episcopuldeOradea(12821290)spunec3.000debrbatiauscpatcuIugadinrzboiulKrimheld(Krimhild), ei au ajuns vecini cu blackii(romnii)delacareaunvtatscrierea.Nu,nuestevorbadescrierealatin, cci n acest caz Papa nu ar Iiavut nici un motiv s se supere si s-i cear regelui SteIan al Ungariei s-ipedepseascpe,zakuli'pentrunesbuinta dovedit. Despre ce Iel descriereestevorbaaIlmdintr-unmanuscrisdatat1702siredactatdepreotulSteIanLakatos,dincarerezult c secuii Ioloseau nc n jurulanului 1700 un alIabet propriu, numit,alIabetumsiculorum',cusemnespeciale pentru litere care diIereau decele pentru bigrame. n total erau 56de semne: 33 simple, si 23 compuse.Lund cunostint de ele, B.P. Hasdeuconchide c literele valahilor au existatcu adevrat si c secuii le-au preluatdelaei.Totusi,omrturieclarnacest sens se credea c nu exist pnn anul 1983 cnd a Iost adus n tarun microIilm al unui codex ce se aIlnarhivaAcademieidestiinteaUngariei (sub cota Aii73/II). Este vorbade Codex Rodonczi socotit de ungurio scriere criptic, dar pe care a nceputncnacelasians-o,decripteze'VioricaMihaisis-sipublicerezultatele cercetrilor sale n ,Analede istorie' XXIX, 1983 nr. 6. ntr-unarticolsustinutcutoatrigoareastiintiIic,autoareacredecacestdocumentaIostredactatnsecoleleXIIXIII n Valahia si demonstreazclar c a Iost scris cu caractere graIicedacice.Tabelulcomparativntocmitdeeadincarerezultuluitoareaasemnare existent ntre scrierea dela Grla Mare (sec. XVXIII .d.H.)siceadinCodexulRodonczi(sec.XIIXIII d.H.) ne oblig la mai multealte concluzii privind trecutul istorical poporului romn dect cele puse ncirculatie pn acum de ctre istoriciisilingvistiinostriceimaiilustri.nprimulrnd,estedoveditIaptulcstrmosiinostriceimaindeprtati,pelasgii, sunt autorii primei scrieri dinEuropa si din lume. n al doilea rnd,nimeninuvamaiputeaspunecurmasii pelasgilor, tracii, nu stiau sscrie si s citeasc, avnd scrierea lorsacr. nsIrsit, dar nusi n ultimulGalerie de min de la Royia Montan,loc de descoperire a tablijelor cerate15 e-. 45. .xe.e F007rnd,estedoveditIaptulcaceastscrierenuadisprutdepeteritoriulIosteiDaciidectatuncicndlis-aimpusvlahilorscriereaslavon,considerat de capii bisericii crestine,scrieriiluiDumnezeu'.nacelasitimp, cred camreusit s schitezsirspunsullantrebareaIormulatdeA.KiIisin:,ncelimbvorbit-autrtrienii?'dinarticolul,Ramurileaceluiasi arbore' care a aprut n nr.12al revistei ,Tehnica Molodioji' din anul1975.Cumtrtrienii,lacaresereIerea savantul rus, nu puteau vorbialt limb dect cea n care scriau sicumaceastscriere,urmasiilorauIolosit-o pn n epoca crestin, estede admis ideea c nici limba nu si-auschimbat-o,cidoarausleIuit-o,Icnd-o mai cursiv si mbogtind-o cu unele cuvinte noi rezultate dintr-o experientpropriesau, luatedelapopulatiile cu care au venit n contact.Estegreu,ns,dacnuchiarimposibil, s admiti ideea c termeniiprincipali ai unei ndeletniciri cum esteagricultura,cares-apracticatpentruprima oar n Europa pe acest pmntstrbun, a dus lips de termeni propriipentru a denumii unele operatiuni caa ara, a semna, a treiera, a seceraetc. si le-a mprumutat de la romani.Si mai nentemeiat este aIirmatia,mprtsit de multi oameni de stiintdintaranoastr,ctotitermeniioperatiunii de transIormare a gruluinpine suntdeorigine latin,ca sicnd morritul ar Ii o treab pe caredacii au nvtat s o Iac de la romani.Astatcinevapecapullorsile-aexplicat c la moar trebuie s-i spunmela si pilla la piu si, mai ales, cumIunctioneaz roata unei mori de ap,asacumaIcut-oVitruviunDearhitectura: ,de cercul lor (al rotilor)suntprinsepaletecare,cndsuntlovite de puterea curentului, naintnd,oblig roata s se nvrteasc.' Amdatacestcitatdinliteraturalatin,convins Iiind c cei care aveau nevoiedeexplicatiicumIunctioneazomoardeaperauromanii,sinulocalnicii care o construiser. Asa sentmplpestetotnlumeaasta:gazdeledauuneleexplicatiidesprelucrurilepecareleau,iarmusaIiriitacsiascult.Eventualpununelentrebri,asacumaIostcazul,debun seam, cu roata cu fcale pe careovedeaupentruprimadat.DelaprincipiuleideIunctionareapornitromnul Henri Coand atunci cnd aconstruit primul motor cu reactie dinlume, n anul 1910.Siexempledegenulacestaasputea da mai multe. n totalitatea lor,eleinIirmconcluziapecareaIormulat-oistoriculAl.Xenopolnanul 1925 cu privire la idiomul indigen,care a Iost ntunecat cu totul de limbalatinncei164deanideocupatieroman.Asacseimpunesnelmurim,ctdect,desprecentunecime poateIi vorbasi care auIost urmrile ei.Dintoatedictionarelemarialelimbii romne aIlm c a intuneca esteun verb preluat de romni din limbalatin,caresereIernprincipallasoare si la lun si nseamn a nu mairspndilumin,anumaiaveastrlucire.Ceidoiastrisipierdstrlucirea atunci cnd sunt acoperitide nori, iar pmntul este cuprins dentunericatuncicndsoareleapunesau este eclipsat de lun. O ncperesentunecatuncicndestestinslumina si aIar este noapte, iar romulsentuneclaIatatuncicndestebolnav sau tare amrt. Forma Ilexibila acestui verb ,latin' mai este Iolositn limba romn si atunci cnd cinevasipierdeclaritateadeajudeca,ncurc lucrurile, respectiv cuvintele,Ir nici o noim.NucredclocuitoriiDacieiTraiana au putut ajunge, n cei 164 deani de ocupatie roman, ntr-o situatieattdetristnctsIiIostdeactualitateaceastultimipostazaverbuluiaintuneca,daradmitposibilitatea ca n acest timp, ntreagaspiritualitatedacs-siIipierdutstrlucirea care o caracteriza, intrndntr-uncondeumbr,asacumsentmpl si cu pmntul n timpul uneieclipse de soare.n privinta limbii, ns, nu cred clucrurileaustatchiarasacumleprezintilustrulistoricieseanIienumai si datorit Iaptului c Dacia luiTraian este doar o parte mic a Dacieilui Decebal.Populatia dac de pe acest teritoriuocupatderomaniarIipututnvtalimba latin, dat Iiind existenta unuiIond comun de cuvinte sesizat ntr-oIorm poetic de Ovidiu (1ristele) siatestatvizualdetoatesceneledepecolumna lui Traian, n care mpratulroman de origine lusitan st de vorbIr traductor cu delegatiile de pileaficare vin de cteva ori la el s-l roagecte ceva, sau s-si oIere serviciile.Estensmultmaisigurposibilitateacavorbitoriidelimblatin s Ii simtit cu timpul, asemenealuiOvidiu,cumnlimbalorsestrecoar pe nesimtite si pe nebgatedeseamtotmaimultecuvintedinlimba ,barbarilor' si s spun c ,nue vina omului, ci a locului'.ExplicatianupoateIidectunasingur: cele dou limbi au o originecomun,atestatprinIondulcomunde cuvinte si care nu e deloc neglijabil,dar valurile vietii si cele ale istoriei auIcut ca una s srceasc n cuvinte,iar alta s se mbogteasc. A srcitlimba pe care o vorbeau priscii latini,adicceivechi,cciatrebuitca,nmomentulncareaIostproclamatlimba oIicial a marelui imperiu antic,s renunte la cuvintele cu mai multentelesuri,casilacombinatiiledecuvinteechivoce,nIavoareaunuilimbaj sec, supus unor rigori instituitede autorittile romane.n tot acest timp, limba trac, ccidespre ea este vorba, nu numai c si-a pstrat vechiul Iond de cuvinte, darsil-apututmbogti,nurmaunorexperienteproprii,sauprinmprumuturi de la populatiile cu careau venit n contact.Pentru exempliIicare, m voi Ioloside cuvntul val din limba romn careeste echivalentul lui vallum din limbalatin.VomputeaconstataastIelcvallum din limba latin este un cuvntcareindicoparcana,eventualontritursiestesustinutdeverbul16e-. 45. .xe.e F007vallo,-avi,-atum,-are,carenseamnantricuarampoi(paride lemn) btuti pe ridictura de pmntdin jurul unei tabere, cetti etc.n privinta cuvntului val din limbaromn, este de remarcat Iaptul c elpoate indica att val de pmnt (valulcare taie de-a curmezisul cmpul.),darsialteIormenaturalecareiseamn:valdeap,valdezpad,precumsiuneleIenomenenaturalecare se simt dar nu se vd: val de Irig,valdecldur,valdenebunieetc.CuvntulvalmaipoateIintlnitnlimbaromnsipentruaIacecunoscutogamntreagdestrisuIletesti:valdedragoste,valdemnie,valderecunostint,care,larndul lor, pot Iace parte din alte valuri:alevietii,aletineretiisichiaralebtrnetii.Toateacestevalurisincmultealtele de acest Iel ne trimit cu gndulla vremurile cnd strmosii nostri ceimai ndeprtati, pelasgii, au nceput sarepmntul,adics-lIacvaluri,motivpentrucarelis-aspusvalahi,adic agricultori. E mult de atunci, echiartaremult.TocmaideaceeanupotcredectotitermeniicareseIolosescnaceastmeseriesuntdeoriginelatin.Romaniinuauniciovin,respectivniciunmerit,cbstinasii Ioloseau cu mult nainte devenirea lor plugul cu brzdare de Iiersaualecrorrotierau,IerecatecuIier' (Vergiliu).Ct despre recoltele bogate pe caredacii le obtineau de pe pmntul negru'nehotrnicit', ce s mai spunem? AuIcut-o destul de convingtor scriitoriigreci si romani.OcupareadectreromaniauneiprtiaDacieinuaconduslaexterminareapopulatieideaici,asacumGh.SincaiospunenCronicasa,Iiesipentrusimplulmotivcromanii au venit dup aur si dup sare,sinuspracticeagricultura,chiardacauIostmulticeicares-aunpustitlanceput.Climaumedsirece de aici nu le-a priit celor care nustiau ce nseamn o iarn geroas, iarmunca la cmp este o treab grea, carenu-i prea onoreaz pe cei care se credmari cuceritori.N-avemastIelniciunmotivscredemcpopulatiabstinasnuaIostlsatderomanispracticeagricultura.Aulsat-oIiesidinsimplul motiv c si ocupantii trebuiausmnnce.Decutotulaltprereerau cei care o practicau si care nu seputeau mpca nicicum cu plata unorimpozite care cresteau de la an la ansi si aduceau aminte de btaia pe carestrmosiilori-auadministrat-oluiTraian.Asaseexplicaparitiaunorvaluri de mnie social care au tulburatlinistea ocupatiei romane pn n ziuancarempratulAurelians-adeciss-siretragarmatasiadministratiala sud de Dunre (270275).C romanilor nu le-a Iost prea usors le pun bstinasilor ,zbala n gur'(o zbal care nu las loc limbii latine),ne-o spune nsusi Iaptul c mereu auIostnevoitisaductrupenoinProvincia Dacia Traiana si au sIrsitprin a Iace din ea trei Dacii, adic treiprovinciimaimicisimaibineorganizate din punct de vedere militarsiadministrativ.nacesteconditii,este greu de spus cte cuvinte latineaunvtatbstinasiisi,maiales,deexplicatdecelimbalornusedeosebeste prin nimic de cea a ,dacilorliberi'caren-aucunoscut,bineIacerile'ocupatieiromane.Istoricii nostri au consemnat, Ir a-idavreoexplicatie,revendicareaspontansiaproapesimultananeamurilortracedinaceastparteaEuropei de a li se spune valahi si nuromani,sauIosticetteniromani,cum ncercau populatiile noi venite slespun.N.Iorga,deexemplu,vorbestedespreaparitiansec.VIVIIId.H.aunorenclavevalaheValahia Mare, Valahia Mic etc.chiarnimediataapropiereaConstantinopolului. Si tot Valahie i s-aspussiprimuluistatIeudalindependentnIiintatdeBasarabcelMarela1324pemaluldreptalDunrii, adic pe teritoriul getilor carel-au avut de crai pe Burebista. Cei delaBizantausesizatexistentamaimultorValahii,adicValahiadelagranita cu Ungaria. Din acelasi motivi s-a spus celui de-al doilea stat Ieudalromnesc,nIiintatdevoievodulmaramuresanBogdandeCuhea,nurma ,desclecatului' de la 1359, ceste Moldovalahia, adic tot o Valahie,darcareareoapcesecheamMoldova.Peparcursulacesteiape,legendaspuneca,desclecat'siDragos,totunmaramuresan,cruiaregeleUngarieii-ancredintatcomanda mrcii de granit de la Baia(nvlirea ttarilor din anul 1241 l-anvtat s Iie mai prevztor).Dupcumsepoateobserva,ncetulcuncetul,urmasiicelortreineamuri ale Daciei au iesit la supraIataistoriei, ca niste insule de sub ap (amnumitastIelmigratiaslav),Iiecaredineleavndnistesimboluriemblematice strvechi: Ungrovalahiao pasre cruciat si Moldovalahia uncapdebourcusteantrecoarne.Sicurios lucru:neimpuse de nimeni nstemeledestatalecelordoutriromnesti au aprut si cei doi astri alspatiului mioriticsoarele si luna.n pecetea cu care Mihai Viteazulsi-a validat un hrisov n 1600 iulie 27,laIasi,seregsescuneledinsimbolurilesacrealestrvechiispiritualittiromnestidincares-anscut scrierea de la Trtria.Unireacelortreitriromnesti,nIptuit de ,getul' Mihai Viteazul la1600 a durat mai putin de un an; timpa Iost suIicient ns pentru a se puteapune Iundatia stlpilor de rezistent aispiritualittii noi romnesti, de ale creivirtuti beneIiciem azi.Avemnssioistorieatestatdocumentar de care nu trebuie s neIie rusine, cci am continua astIel s-inedrepttimpeceimaindeprtatistrmosiaicrorurmasisuntemcuadevrat.Snuuitm,deci,cpurtmunnumecaresenIrtestecucelderoman, dar este trac si, n consecint,cevamaivrstnic.Mrturiilearheologicescoasepnacumlalumin oblig la regndirea istoriei sila corectarea greselilor. Cu sigurantc o vom rescrie Iolosind tot alIabetullatin, dar vom Ii poate ceva mai bunisi mai ntelepti.17 e-. 45. .xe.e F0070eto-dacii siobiceiarilelorDr. Adrian MAR1IAIzvoareleliterarenevorbescsidespre alte obiceiuri ale getodacilor,diIeritedecelecaresereIerlanastere, moarte si cstorie, ajutndu-ne la conturarea Iizionomiei morale sia modului de ntelegere a problemelormajore.Vorbinddespre,obiceiurilecelemaivrednicedeluareaminte'aletracilor, Herodot ne spune c 'n ochiilor, trndvia trece drept cea mai marecinste. A munci pmntul e lucrul celmai de rusine, iar cnd triesti de peurmarzboiuluisiaprdciunilorspun eiIaci un lucru ct se poate debun.' O asemenea descriere este clarc nu se reIerea la masa tracilor si cuatt mai putin a getodacilor pe careHerodot i caracterizeaz prin trsturidevitejiesidreptatecarei-auIcutcelebrinlumeaantic.TabloulnItisat de printele istoriei se reIerlaoanumitcategorieasociettiitracicesianumeceaarzboinicilor.Aceeasisituatieontlnimsilaaltepopoare,IrsIiecaracteristicpentru traci sau geto-daci.De altIel descoperirile arheologiceatest prin variate unelte c geto-daciilucrau pmntul, prelucrau metalele sipracticaudiIeritemeserii,asemeneaoameni nu puteau dispretui munca.Unexegetalopereivergiliene,AuIidius Modestus din secolul I p.Chr.sustinecacititcumcdaciiauobiceiulca,atuncicndpleaclarzboisbeadinIstruoanumitcantitate de ap, ca pe un vinsacru,jurndcnusevorntoarcedectdup ce vor ucide pe dusmani.Vergiliu ne descrie alte obiceiuri alegeto-dacilor n vremea severelor ierni:,Oamenii si duc viata linistit sisigur n bordeieSpateadncnpmnt,aduntrunchiuri de stejar si ulmi ntregi,Pe care i rostogolesc pe vatr si-i pun pe IocLocuitoriipetreclajoclunganoaptedeiarnsileIaceplceresprepareDinorzIermentatsidinIructeacredesorb,obuturceseamncu vinul.'1Despreunobiceialtracilor,practicat probabil si de geto-daci, nevorbeste Pliniu cel Btrn si ne spunec ,nici un muritor nu este ntotdeaunantelept.Cen-asdasmnselnaceastprivintsictmaimultissocoteasc cele spuse de mine ca Iiindoprorocireneadevrat.Desertciunea omeneasc, mester sse nsele pe ea nssi, socoteste n Ielultracilor,carepunnurnpietredeculori diIerite, dup cum o zi este bunsau rea, iar n ziua mortii le numr siastIel i judec pe Iiecare.'2Claudius Aelianus, n opera sa cuevidenteintentiimoralizatoarenespune:,Despretracis-adusvesteac sunt grozav de betivi. N-au scpatnici ilirii de aceast nvinuire. Ba si-aumai atras si nvinuirea c la ospete, nIata oaspetilor, este ngduit s se beansntateaIemeilor,Iiecarepentrucine doreste, chiar dac nu este Iemeialui.'3DespreacestsubiectneinIormeazsiPlatoncnddiscutdespre betie. ,Vorbesc nu de Iolosirean general a vinului sau de abtinereatotal,cidebetiapropriu-zis:dactrebuie s se bea asa cum beau scitiisipersiisiapoicartaginezii,celtii,iberiisitraciitotiacestiaIiindneamuri rzboinicesau ca voi. Ccivoi|macedonenii|dupcumspui,sunteti Ioarte cumptati, pe ct vremescitiisitraciibeauvinneamestecatdeloc cu ap, att Iemeile ct si brbatii,Platon18e-. 45. .xe.e F007si l mprstie pe hainele lor, socotindcesteodeprindereIrumoassiaductoaredeIericire.'4 Din textulmarelui IilosoI atenian nu reiese ctracii s-ar caracteriza prin viciul betiei.El spune doar c tracii, att brbatiictsiIemeile,casimultealtepopoare, beau vinul neamestecat cuap si c au obiceiul s-si mprstievinul pe haine, considernd c aduceIericire. La popoarele antice a bea vinsiaIaceexcesdebutureraoobisnuint,IrcaaceastasIieocaracteristic proprie doar tracilor.PomponiusMela,dupcenepovesteste modul n care se ncheiaucstoriile,nespune:,LauniitraciIolosireavinuluiestenecunoscut;dar la ospete se arunc n Iocurile njurul crora se sade seminte, al crormiros provoac comesenilor o veselieasemntoarecubetia.'5 Semintelecu eIect euIoric si narcotic aruncatenIocsunt,Ioarteprobabil,celedecnep.DespreDromihetesstimclcinsteste pe Lisimah cu vin. Dovadasigurnsne-ooIerStrabo6 carene spune c una din msurile pe carele-aluatBurebistapentruasanareamoravurilorneamurilorsu,landemnul marelui preot Deceneu, sipe care geto-dacii au ascultat-o, a Iostaceea de a tia vita de vie si a tri Irvin.Oasemeneamsursenscrien politica de sobrietate si cumptarepreconizat de marele rege. Luarea eieste urmarea Iireasc a exceselor debutur ale geto-dacilor din perioadaanterioar.RelatarealuiStraboestetotusi exagerat, Ir ndoial, pentruc vita da vie n-a Iost strpit deIinitivJergilius yi muzele Calliope (muza poeziei) yi Melpomene (muza tragediei),mozaic n Muzeul Bardo din 1unis19 e-. 45. .xe.e F007n Dacia. Mrturie n acest sens suntdescoperirile arheologice. CosoareleIolosite la lucrrile viticole, acele micicutitecurbecuotijscurtnprelungirea lamei pentru a se Iixa nmneruldelemn,suntaproapenelipsitenasezriledaciceattnaintectsidupvenirealuiBurebista.Celemaivechicosoarepentrulucratviacunoscutepnacum sunt cele descoperite la Husi sidateaz din secolul IVIII a.Chr. Nupoate Ii o simpl coincident c zonaHusiului este pn astzi o renumitregiune viticol.DesprecultivareaviteideviesiIolosirea vinului ne stau mrturie sialtedescoperiri.OIrunzs-aimprimatpeunvltucdelutdinasezarea de la Popesti, iar smburi destruguris-audescoperitnasezareade la Brad si n cea de la Grdistea deMunte.DesprecunoastereasilargaIolosire a vinului la geto-daci ne staumrturiesiamIoreleattdenumeroasedescoperitesinIoartemulte asezri extracarpatice. Se parecncelemaimulteamIoresetransporta vin. Producerea de vinurilocaleestedoveditsideamIoreleexecutatenatelieredacicecareaustampile anepigraIice.XenoIon,nnumeroaselesaleperipetii va ajunge si la curtea regeluitrac Seuthes, unde a participat la unosptpecareldescrienoperaAnabasis. AstIel, dup ce oaspetii s-auasezatncerc,le-auIostadusetuturor msute cu trei picioare si le-auIostpusedinainte.Pemsutesegseau bucti de carne Iript si pinimaridospite.Vinuleraservitncornuridectrepaharnici.,Existaurmtoarea datin de care Seuthes s-a slujit cel dinti: a luat pinile ce seaIlaunIatasa,le-aruptnbuctimicisile-aaruncatcuiasocotitdecuviint. Acelasi lucru l-a Icut si cucrnurile,oprindu-sinumaiattcts guste.'7 Aceste obiceiuri povestitede XenoIon au putut Ii practicate side ctre geto-daci.Un alt obicei considerat strvechieraacelaca ceiavutis Iacdaruriregelui pentru a-l cinsti, iar regele, larndul su, s druiasc lucruri celorcenuau.LuiSeuthescuocaziaosptului la care a participat XenoIoni s-au druit: un cal, un sclav tnr,hainepentrusotie,ocupdeargintsiuncovordemarepret.Foarteasemntor trebuie s se Ii desIsuratospetele si la regii geto-daci. Ospetelenueraupropriidoarregilorsauaristocratiei,cintreguluipopor,Iireste la proportii diIerite. Asa cumnespuneDionChrysostomos'eranevoiessebucuredeplceriledragostei, ale mncrii si ale buturii,att ionianul, ct si tesalianul si italiotulsi getul si indul si spartanul.'8 RetoruldinPrusiacunosteabinepopoareleenumeratedinnumeroaselesalecltorii, ocazie cu care a ajuns si lageti.Asadar, geto-dacii nu erau strinideplcerilevietiisinuIirearzboinic sau viciile sunt cele carei caracterizeaz.Cteva reIeriri ale autorilor anticiridic o problem si anume: practicausau nu practicau geto-dacii tatuajul.Relatarea lui Clearh din Soloi care aIostelevulluiAristotelnespune:,nevestele scitilor au tatuat trupurileIemeilor traceale acelor traci carelocuiesc n vecintate la vest si nord Icnd un desen cu ace. De aceea,dup multi ani Iemeile care Iuseserbatjocorite au sters urma nenorociriilor ntr-un Iel special, gravnd desenesiperestulpielii,pentrucasemnulinsultei si al rusinii ce se aIla pe ele,Iiindsocotitcintrndesenulornamental,ssteargocaraprincaliIicativul de podoab.'9Tracii care locuiesc n vecintateade nord a scitilor sunt geto-dacii, stiutIiind Iaptul c autorii greci mai vechicaresereIerlastrmosiinostriinumeau cu apelativul generic de traci.Din relatarea discipolului lui AristotelaIlmcIemeilesuntcelecaresetatueaz si c modelele ornamentale,socotitepodoabe,serealizeazcuace. Pe de alt parte de la AristoIanaIlm c si brbatii se tatuau, mai cuseam Iruntasii acestora.Relatnd despre datinile tracilor,Herodotnespune:,Tatuajulestesocotitsemnulneamuluiales,celnetatuatIiindconsideratomdernd.'10Strabovorbinddesprelocuitorii de lng Marea Adriatic nerelateaz c ei ,se tatueaz ntocmaica si toate neamurile ilirice si trace.'11DelaDionChrysostomosaIlmcn Tracia exist ,Iemei libere pline desemneIcutecuIierulrosusicarecuattaumaimultesemnesimaivariate cu ct se arat a Ii mai nobilesi din printi mai de isprav.'12 Mareleretor din Prusia spune c tatuajul serealiza cu Iierul rosu, pe cnd Clearhdin Soloi scrie c el se Icea cu ace.Se pare ns c este vorba de aceeasitehnic Iolosit si n zilele noastre dempunsturiIcutecuacnrositnIoc si nmuiat n diversi coloranti.Plutarhvorbinddespretracinespunecacestia,pnastzisitatueazIemeile.'13DeciobiceiulIemeilortracedeasetatuasevamentinepnnveaculaldoilea,vreme n care a trit autorul celebrelorVieti paralele.Pebazatextelorscrisesepoateconchidectatuajulreprezentaunsemndenobletesicerapracticatdoar de nobilime. n concluzie si lageto-daci se tatuau unii dintre oameniideseam,brbati,Iemeisaucopii,tatuajul constituind o podoab si unsemn de noblete.1Vergiliu, Georgicele, 376381.2PliniucelBtrn,Historianaturalis, VII, 40.3ClaudiusAelianus,Istorioarefelurite, III, 15.4 Platon, Legile, I, 637.5 Pomponius Mela, op.cit., II, 2, 21.6 Strabo, op. cit., VII, 3, 11.7 XenoIon, Anabasis, VII, 3, 21.8 Dion Chrysostomos, Discursuri,LXVIII, 2.9 Clearh din Soloi, Jiefi, Fr. 8.10 Herodot, op. cit, V, 6.11 Strabo, op. cit., VII, 5, 4.12 Dion Chrysostomos, op. cit., XIV,19.13Plutarh,Desprerzbunareatarzie a divinitfii, 12.20e-. 45. .xe.e F007Cucerirea unei prti a Dacieidectreromaninuansemnat disparitia dacilor,unpoporcurdcinistrvechinspatiul strbtut de Carpati si Dunresi mrginit de Marea Neagr. DorintalordeaIiliberiarmaslaIeldeputernicsidupnIrngereadramaticdinanul106,naceastdorintaIlndu-senbunpartesecretuldinuiriinoastrentimpdeatteamiideani.Atuncidaciiaupierdutdoarotreimedintaralor,Banatul,Crisana,Maramuresul,Moldova de nord si centrala rmnndn aIara noii provincii romane. De Iapt,pnnanul275aexistatoDacieliber mereu n rzboi cu cea roman.Prin atacurile lor succesive, declansatela scurt timp dup moartea mpratuluiTraian,daciiaucontinuatrzboiulnceput n vremea lui Decebal, scopulIiind acum alungarea stpnirii romanedin provincia Dacia.Deseoridaciis-aucoalizatmpotrivaromanilorcupopulatiilebarbareasezatenvecintatealor,precum sarmatii iazygi si roxolani simaitrziugotii,vandalii,gepizii.PutemconsideracastIeleiauparticipat la o actiune mai larg princarepopoareleaIlatelagraniteleimperiuluiurmreaudistrugereaputeriiromane.SpresIrsitulsecolului al III-lea aceste lovituri auculminatcuretragereastpniriiromanedinprovinciantemeiatdeTraian la nord de Dunre.InIormatiilescriitoriloranticinlegtur cu prezenta dacilor n acesteevenimente sunt destul de putine, iaratunci cnd ele exist sunt insuIicientde clare. De aceea, de nenumrate oriputem doar bnui participarea dacilorla aceste atacuri. O cauz importantaacesteisituatiiesteaceeacmajoritateascrieriloristoriceprivitoare la primele trei secole ale ereicrestine,auIostredactatemultmaitrziu, pe baza unor lucrri mai vechicare nu s-aumai pstrat. nprezent,lipsa de precizie a acestor izvoare estetot mai mult completat cu inIormatiileIurnizate de descoperirile arheologice,epigraIice si numismatice.LascurttimpdupmoarteampratuluiTraian(88117)situatiadelagraniteleDacieiadevenitdeosebitdegravcaurmareaatacurilorsarmatitiloriazygisiroxolani,nsotitedeorscoaladacilordinprovincie.ConIruntatcuacesteevenimente,noulmpratHadrian(117138)iamsuripentruaprarea Daciei, prezenta sa aici n anul118Iiindatestatprintr-oinscriptiedescoperitlaSarmizegetusa.InIormatiile oIerite de Istoria augustan legtur cu cele relatate mai sus nui amintesc si pe daci. Participarea lorpoate IinteleasdinaIirmatiac lanceputuldomnieiluiHadrian's-aurevoltat neamurilepe care le supuseTraian'.Exista ns o mentiune despre unrzboi dacic ntr-un papirus descoperitn Egipt. n mod sigur este vorba deatacurile dacilor liberi care alturi deiazgiaucontinuatluptasidupceroxolanii ncheiaser pace cu romanii.Oeventualrscoalapopulatieidacice din provincie este dedus dinepitaIul de la Pergam al guvernatoruluiC.IuliusQuadratusBassus,careamurit la nceputul domniei lui Hadrian,,luptndnDacia' .Deasemenea,adugareadectreacestmpratlanumele Ulpiei Traiane si pe acela deSarmizegetusaestepusnlegturcuorscoaladacilormpotrivastpniriiromane.Momentulgreu,prin care trece imperiul este doveditsi de decizia lui Hadrian de a-l numica guvernator al Daciei pe Q. MarciusTurbo,ungeneralexperimentatnreprimarea unor revolte ale populatiilorsupuse. mpratul intentiona chiar sabandonezeaceastprovincie,darsItuit de prieteni a renuntat ,pentruanulsapeminilebarbariloromultimedecetteniromani',dupcumscrieistoriculEutropius. TotacumHadrianaluathotrreadistrugerii suprastructurii podului depeste Dunre, Icndu-l impracticabil,de teama pericolului trecerii Iluviuluisi invadrii Moesiei de ctre barbari.Muntenia si sudul Moldovei, careapartineau Moesiei InIerior sunt lsatenaIaraimperiului,asupralormentinndu-senumaiuncontrolmilitar al acestuia. Evacuarea acestorteritorii nu poate Ii pus doar pe seamarzboiuluicuroxolaniicareauIostrepede mpcati prin acceptarea mririisubsidiiloracordatedectreromani.O asemenea hotrre a Iost determinatnmaimaremsurdeorscoalapopulatieidacicedinMuntenia,conjugat cu atacurile sarmatilor.ConIruntrile,demaimicamploare ns, au continuat n timpulluiAntoninusPius(138161),carepotrivitIstorieiaugusta,,pringuvernatorii si generalii si a supus pegermani, pe daci si multe alte neamuri.Primele lupte cu dacii s-au purtatnanul143.Laacesterzboaie,pricinuitedenebuniagetilor'se0aciiliberilmpotrivalmperialai8omaoProf. Jlad COSMESCU21 e-. 45. .xe.e F007reIer retorul grec Aeluis Aristide ncuvntarea sa ,Laud Romei', scrisn144.ncercndsdesluseascaceastexpresie,istoriculDumitruTudorconsideraceasereIermaidegrab la dacii liberi din nord-vest sinulaeventualelerscoalealebstinasilordinprovincie.DealtIel,OracoleleSibyllineamintescpentruacesti ani de luptele cu ,dacii mari'.Mult mai grele au Iost luptele dusempotriva dacilor liberi, cunoscuti subnumele de costoboci,prinanii156157. Pentru a Iace Iat pericolului auIostadusenDaciatrupedinalteprovincii. Luptele au Iost conduse deM. Statius Priscus si cu aceast ocazieprobabil Legiunea a XIII a Gemina aIost distins cu epitetul de ,pia Iidelis'.OseriedeinscriptiiacordampratuluiAntoninusPiustitluldeDacicus, iar guvernatorul M. StatiusPriscusnchinaunaltarVictorieiAugusta, n apropierea ruinelor IosteiresedintealuiDecebal.Participareadacilor din provincia roman la acesteevenimenteesteIoarteprobabilnconditiilencareatacatoriieraudeacelasi neam cu populatia bstinas.Deosebit de semniIicative pentrumarele pericol prin care trecuse Dacia,sunt evenimentele nscrise pe un altarnchinat la Apulum (n 158) n numeleLegiuniiaXIIIGeminaluiJupiterOptimus Maximus si adunrii zeilorsi zeitelor pentru ,salvarea Imperiuluiroman'.DomniampratuluiMarcusAurelius(161180)aIostputernictulburatdeasa-numitulrzboimarcomaniclacareauparticipatnumeroase populatii barbare. Printreceicare,nutrisermpreunsentimentedusmnoasepoporuluiroman' sunt amintiti n Istoria augustasi peucinii (locuitori ai insulei Peuce)si costobocii, triburi dacice din nordulMoldovei.Provincia Dacia este atacat n anii167170 att dinspre vest, nord-vest,de ctre iazygi si triburile germanice,vandalii, ct si dinspre est, nord-est,dectrecostoboci,bastarnisiroxolani. Pentru ntrirea aprrii sale,este adus Legiunea a V a Macedoniei,la Potaissa, n Dacia Porolissensis, catint principal regiunea auriIer dinMuntii Apuseni. La Apulum, barbariiau ptruns pn sub zidurile lagruluiLegiunii a XIII Gemina. O inscriptienchinatdecoloniaUlpiaTraianaSarmizegetusampratuluiMarcusAureliusdreptmultumirecaIostscpat de un ,dublu pericol indic Iieun atac venit din dou directii diIerite(vestiazygi,estdaciiliberi,vandalii)IieunatacdinaIar,concomitent cu unul din interior, dinpartea populatiei autohtone.mprejurrile grele Iac necesar oconducere unic a celor trei provinciidacicealcrorprimguvernatorderangconsulardevineM.ClaudiusFronto. Faptul c acesta conduce attcele trei Dacii, ct si Moesia Superioraratsituatiaextremdecriticprincaretreceimperiul.DarnunumaiDacia roman a Iost atacat. n anul170costobociiauntreprinsoputernic invazie n teritoriile MoesieiInIerior, ajungnd pn n Grecia.Prinanii171172oparteatinutului locuit de costoboci este atacatsicuceritdevandaliiastingi,landemnul si cu sprijinul guvernatoruluiDaciei,CorneliusClemens,carepresaliipentruinvaziadin170.Aceastactiuneaavutdreptconsecinte nimicirea puterii politice similitare a costobocilor, autorii anticinemaiIcnd reIerire de acum naintelaei.PoatenurmaacestorevenimenteauajunslaRomansituatiadecaptivisauostaticisotiaregeluicostobocilorPieporussinepotii si.Dupmaibinedeundeceniudelupte,IiulluiMarcusAurelius,Commodus(180192)reusestesncheiepacecusemintiilebarbare.Linistea nu s-arestabilitdeplin. DioCassiusrelateazcacestmprat,avudepurtatctevarzboaiempotrivabarbarilordedincolodeDacia',reIerindu-seprobabillateritoriuldacilorliberisialaltorneamuridelagranitadenord-estaDaciei.BiograIulmpratuluidinIstoriaaugustaiamintestesielpedaci,nvinsi ca si maurii prin legatii si. Separecauexistatproblemesininteriorul Daciei romane, unde putereacezarului a Iost impus provincialilorcare nu voiau s-i recunoasc domnia.Linistea la hotarele imperiului esterestabilitntimpuldinastieiSeverinilor(193235).AprareagranitelorstatelorstatuluiaIostprincipalapreocupareampratilorSeptimiu Sever (193211) si Caracalla(211217)siadescurajatpreamulttimpatacurilebarbare.AIlatpeteritoriulDaciei,laPorolissum,Caracalla duce tratative cu populatiiledin vecintatea provinciei n vedereareglementriirelatiilorlorcustatulroman. Dio Cassius ne inIormeaz cmpratulaluatostaticideladaciiliberi,i-anvrjbitpevandalisimarcomani,iarperegelecvazilor,Gabrionarus, l-a ucis.Simtind momentul de cumpn alputerii imperiale odat cu asasinarealui Caracalla, dacii au pustiit provinciatraian n timpul lui Macrinus (217218).InIormatiaoIeritdeDioCassius ne arat c este vorba despreaceiasidacilibericucarencheiaseCaracallaoaliantsicaredoreauacumssiianapoiostaticii.AlteatacurinuaumaiavutlocpnlasIrsitul dinastiei Severilor.Situatia s-a schimbat radical odatcu izbucnirea anarhiei militare, n 235.ProIitnddecrizapolitico-militarprovocat de luptele nencetate pentrutron,aicrorprotagonistisuntcomandantiilegiunilor,neamurilebarbareatactotmaiinsistentgranitele statului roman.DesinbiograIiampratuluiMaximin Tracul (235-238) din Istoriaaugustanuestescriscadusluptecu dacii, titlul de ,Dacicus Maximus'pe care si-l ia poate s nsemne Iie capurtatrzboaiecudacii,IiecaapratDaciadebarbariicareoamenintau.EpitaIuriledatnddin22e-. 45. .xe.e F007perioada domniei lui si apartinnd unorsoldati din Noricum si Pannonia aratc ei si-au pierdut viata ntr-un rzboimpotrivadacilor. AcumncepsseaIirmecuvigoare,prinputerniceatacuri,carpii,unneamdeoameniIoartepotrivitipentrurzboaie,careadeseaauproduspaguberomanilor,dup cum i caracterizeaz Iordanes.Atacurile lor, la care participau sigotii,suntndreptatemaialesspreprovinciile de la sudul Dunrii de Jos,Moesia InIerior, Thracia, Macedonia,Grecia, dar nici Dacia nu este scutitdeincursiuni.nanul238,carpiisigotii invadeaz Moesia InIerior, HistriasuIerind mari distrugeri. Despre acestatac se aminteste si n Istoria augusta,un termen Iolosit pentru a-i desemnapecarpiIiindsiacelade,sciti'.16GuvernatorulTulliusMenophilusncheie pace cu gotii n schimbul uneisume de bani. Carpii sunt nemultumitisipretindsieisubsidiideoareceei'suntmaiputernicidectgotii'.GuvernatorulromanireIuzns.AcestreIuzideterminpecarpisreia atacurile odat cu anul 242, cndeiinvadeazdinnouMoesiasiThracia.mpratul Gordian al III-lea (238-244)estenevoitsamnerzboiulmpotrivaprtilorpnlaalungareadusmanilor din aceste provincii.Celmaiputernicatacalcarpilormpotrivaimperiuluiarelocnanul245,nvremeampratuluiFilipArabul (244249).Legenda ,Victoria Carpica' de pemonedeleemiseacumsititlulde,CarpicusMaximus'acordatmpratului,consacrbiruintaobtinut de romani.Atacurilecarpilors-auprelungitpn n anul 249, cnd noul mprat,TraianusDeciusinvingenmoddecisiv. Titlul de ,Dacicus Maximus'si,restitutorDaciarum'isuntacordateacestuianurmaaprriiDacieideinvaziilenumeroaselorsemintii barbare, printre care erau sicarpii.Victoriile obtinute mpotriva gotilordeClaudiusalII-leaGoticul(268270), la Naissus (270) si de Aurelian(270275)nanul271ausalvatimperiul de la o eventual dezagregare.Pentruanul272,IstoriaaugustaamintestedeoincursiuneacarpilornBalcani,IiindnsnvinsideAurelian n Dobrogea.Secredeacsubacestmpratatt de capabil unitatea imperiului erareIcut.Dupvictoriileobtinutelatoategranitele,AureliandoreasreorganizezeaprareaIrontierelor.Pentru ntrirea limes-ului danubian ahotrtprsireaDacieiromane.Retragerea armatei si a administratieiromanedinDacia,acreidatnupoate Ii stabilit cu precizie, s-a Icutntr-unmomentcndinamiciiimperiului,printrecaresidacii,Iusesernvinsi,darasacumsentmplase de attea ori, nIrngerealor nu dura prea mult. Renuntarea lacea mai glorioas cucerire a lui Traian,desidureroas,aIostacceptatdecontemporani,careaurecunoscutmeritul lui Aurelian de a Ii nteles noilerealitti de la Dunre. n loc s mai Iieunbastionalimperiuluiprintreneamurilebarbare,DaciaromanmpiedicacumaprareaeIicientateritoriilor de la sud de Dunre.ConsecintaIireascadisparitieistpniriiromanenDaciaaIostreIacerea n scurt timp a unittii lumiidacicedininteriorulsidinaIaraCarpatilor.PierdereaDacieiaIostpreludiulcderii ntregului Imperiu Roman, iardacii contribuiser din plin la aceasta.23 e-. 45. .xe.e F007DesprenoiUnadintrecelemaicurajoasentreprinderi culturale ale Consiliuluide conducere a Iost nIiintarea n anul2006 a Asociatiei Culturale ReghinenepentruCercetareaIstorieiDaciei,avnd personalitate juridic. ConsiliuldeconducereesteIormatdinurmtoriimembrii:PresedinteOnoriIic,AcademicianulOVIDIUBOJOR(Reghinean),CoordonatorSpiritual,ProtopopulOrtodoxalReghinuluiTeodorBeldean,CoordonatorStiintiIic,DirectorulDirectieiJudetenepentruCultur,Culte si Patrimoniul Cultural NationalMures,scriitorulNicolaeBciut,Presedinte executiv, ProIesoara IoanaCrisan,VicepresedinteProIesoaraCorneliaMera,Vicepresedinte,Director Ec. Maria Precup, Secretar,DirectorAtnsoaieGheorghe,Cenzori, Protopop Preot, Ilie Damiansi Directorul, Dan Rus.DrumulpnlaacestdemersaIostunulanevoios,presratdeexperiente bogate, dar era cu att maiIascinantcuctdescopereamctotceeacestiampnatuncidespreistoria noastr veche avea lacune carenu pot Ii acceptate.TentativedeaIlareaadevruluiistoric am avut nu de putine ori, Iiindpresedinta Iemeilor Vetrei RomnestidinReghin,ntr-operioadncareeramsiinspectorscolarzonalalInspectoratului Judetean Mures.Participnd la toate activittile cucaracter national, 1 Decembrie 1991m-a prins la Alba Iulia, prilej cu careamcunoscut-opedoamnaOliviaStrachin,cercettorstiintiIicn8eghioal, vatr de caltar dacicProf. Ioana CRISAAdomeniul istoriei vechi. Fascinat decostumul meu popular a dorit s mcunoasc mai bine, Icndu-mi o vizitsi la domiciliu, pentru a vedea colectiameadeartpopulartextilcartede vizit a satului romnesc din centrulTransilvaniei, cu obiecte originale.UrmtorulpasaIostinvitatiapecaremi-aIcut-olaSimpozionul,Semiotica-nsprijinulcunoasteriicivilizatiilor', martie 2002, la care amparticipatculucrarea,Simboluripatrimoniale-arc peste timp-oglinditenartapopularromneascreghinean contemporan', dar si cuo expozitie proprie de obiecte textilecare, cuprindea semnele patrimoniale.Ca o apreciere a valorii expuneriimele, organizatorii simpozionului m-au nscris la a III-a editie a Congresuluide Dacologie care urma s aib loc niunie la Bucuresti, moment n care amdescoperit c istoria veche mi placeIoarte mult.AstIel, la urmtoarele congrese amparticipatculucrriledemaijos,asezatedelastngaladreapta,nordineaparticipriilacelecinciCongresedeDacologie,pecareleamsipublicatulteriorcareauurmtoarele titluri : Simboluri patrimonialearcpeste timpoglindite n arta popularromneasc reghinean contemporan Semnele de pe tblitele de laTrtriaexistentenprezentnartapopularromneasc (ed.1,2) Nedeile Soarelui din MuntiiSacri Industriacasnictextil,suportalautohtonieisicontinuittiinoastre n Carpati DaciiUrme si SemneActualmente, activitatea AsociatieiCulturale Reghinene pentru CercetareaIstoriei Daciei mi ocup o mare partedintimpulliber,undempreuncupeste60demembrii,majoritateaavndstudiisuperioarendiIeritedomenii, organizm activitti de interespublic, noi realiznd cu ajutorul ing.Ioan Pop o pagin web pentru cei caredorescscolaborezecunoi,pagincareprinbunvointapresedinteluiFundatiei Dacia Revival International,domnul Dr. Napoleon Svescu, aparepepaginawww.dacia.org.Pentrucare i multumim Ioarte mult.RedmncontinuarectevaimpresiialecelormaiapropiaticolaboratorisimembriiIondatoriaiasociatiei, personalitti muresene:ProI. Univ. Ion Dunreanu: spunecdesiconstituitrelativrecent,Asociatia Cultural Reghinean pentruCercetarea Istoriei Daciei alias DaciaReghinean,arenpalmaresunmnunchi de realizri consistente, demare relieI, percepute ca atare la nivellocal.Avndcareperetememajore,conturatencadrulcongreselordeDacologie,specialistiidincadrulFilialeiReghinaDacieiRevivalabordeazcupasiunesirbdareoproblematic divers, viznd elementelocale ale permanentei daco-romnestinaceastpartedetar,aspecteenigmaticedegeograIiealocului,obiceiuristrvechisivestigiialecreatiei vestimentare strmosesti.Coroboratecucercetrindomeniullimbiisiculturii,alspiritualittii dacice n ansamblu, astIel24e-. 45. .xe.e F007depreocuprirotunjesctablouluneirealitti etnice indestructibile care sivaloriIiccumultrvntrecutulpentru a-si croi noi si noi deschiderispre viitor.DirectorulcaseideCulturaTineretului ,George Enescu' doamnaSorinaBlojaratcocunoastepedoamnaproIesoarIoanaCrisandeIoarte multi ani, perioad n care s-aremarcatnmoddeosebit,caopromotoareavaloriiautenticenationale,dnsaIiindsimembrIondatoareaASTREIreghinene.Aparticipat de Iiecare dat, implicndu-seactivlaactivittileorganizatedeinstitutia noastr. Crtile publicate subsemnturaei,indiIerentcauetalatteme din specialitatea dnseiIizica (dou volume cu probleme rezolvatepentruclaseledeliceu),sautemeledezbtute la congresele de dacologiela care a participat, au Iost lansate siapreciate de toti.CelesasesimpozioanedeDacologie pe care le-a organizat dinanul 2004 pn n prezent, s-au tinutnCasadeCulturaTineretului,George Enescu' institutie pe care oconducncalitatededirector.Amorganizatmpreundezbateri,meserotunde, expozitii, Iilme documentare,taberedeinIormaresidocumentare,precum si ntlniri cu elevii din scolilereghinene, ocazie cu care revistele dedacologie'Daciamagazin',precumsialtematerialedecaredispune,auIostpromovatesidistribuitenmodspecial. Domnia Sa mai Iace parte sidincolectivulorganizatoricalactivittilorstiintiIicedepelnginstitutianoastr,Iiindsiconsultantnrealizareaactivittilordespecialitate.DomnulDirectoralBiblioteciiMunicipale ,Petru Maior', din Reghin,MarinSara,considercdoamnaproIesoarIoanaCrisanesteopersonalitate marcant si apreciat dectrereghineni,prinntreagaeiactivitate didactic si prin implicareanviatacultural-stiintiIic,sidecercetareaReghinuluisimprejurimilorlui.EsteodistinsproIesoar,respectatsiiubitdectre elevi, colegi de breasl, de ctreceicareocunosc,princalittileeiproIesionale, si comportamentul civic.Este initiatoarea si suIletul tuturormaniIestrilor culturale privind istoriasitrecutulpoporuluinostru,undeperioada Istoriei Dacilor cu traditiilesiobiceiurilelor,ocupunlocprioritar. Aceast pasiune de cercetaresi popularizare a civilizatiei dacice, s-a concretizat prin tiprirea unor lucrride specialitate privind trecutul istoricalpoporuluinostru,princares-aurmritadevrulistoricprivindstrmosiinostricucivilizatia,spiritualitatea si preocuprile lor.BibliotecaMunicipalaIostonorat s gzduiasc lansarea acestorvaloroaselucrri,preocupareadoamnei proIesoare dea transmite generatiilorde azi att lucrrile despecialitatectsiadevruriistoricecontestatederu-voitori, care denigreazsiIalsiIicistorianIolosul si interesul lor.,AsociatiaCulturalReghineanpentruCercetareaIstorieiDaciei'nIiintatdednsaaatrasunnumrmaredeintelectuali, dornici deaparticipasideasprijini bunul mers a activittii acesteisocietti.NimictrainicnuseIaceIrsuIletul omului, spune Lidia GratielaMoisoiu de la Tg. Mures, Aici se vedecuadevrat,entuziasm,energie,stiint de carte si mult, mult muncaoamenilor.Felicitriechipeireghinene,rmnetimereuvii,totiavem nevoie de toti. Lsati portile siIerestrele deschise c avem tare multianeadunala...rdcinileIiinteinoastre. Drum drept si lumin-n inimasi gnd.CercettorProIesorOliviaStrachin,aIirmcdoamnaProIesoarIoanaCrisanestevicepresedintaCentruluideStudiuUniversal,IoanRusu',dinHabic,judetul Mures, Iiind si colaboratoareamuzeului,DaruriStrbune'(nIiintatsidotatculucrriproprii),din aceeasi localitate unde aduce eleviipentru a cunoaste istoria strmosilornostri din cele mai vechi timpuri.Protopopul Ortodox al ReghinuluiTeodorBeldean,spunecBisericaOrtodox Romn, prin slujitorii sisiaxeazpropovduireaeipetreicoordonatemajore:credintanDumnezeu, dragostea pentru dulcelegrairomnescsidragosteadegliastrbun. Una dintre cele mai devotateIiicealebisericiistrmosesti,estedoamnaproIesoar,IoanaCrisan,care s-a remarcat de-a lungul timpului,prin mrturisirea credintei n Iamilie,nsocietatesinscoal,prinnumeroaseactiuni,cucaractercaritabil si social, activnd n cadrul,SociettiiFemeilorCrestine',dinMunicipiulReghin.nacestsensnperioada20042007,auIostorganizatesasesimpozioanecuotematicdiversdesprestrmosiinostri daci.Pentru activitatea intens pe careo desIsoar n plan religios, culturalsisocial,noinuputemdectsoIelicitm,rugndu-lpebunulDumnezeu s-i dea putere s realizezesicelelalteproiectepecaresile-apropus.25 e-. 45. .xe.e F007frodacerea receot a brtriloreste o teorie par faotezistJladimir BRILIASKYInterviuricarefacistoriaDomnule doctor, cum comentaJiapariJia acestor brJri yi cum a n-ceput de fapt legtura dumneavoas-tr cu aceste brJri?Dac este s vorbim despre brt-rile de aur descoperite n Muntii Ors-tiei,nzonaSarmizegetuseiRegia,putem aIirma c ele Iac parte din cate-goria,descopeririexceptionale'.Decirca 250 de ani, de cnd se adun sis-tematicdescoperirile din epoca daci-cpe teritoriul Transilvaniei, nu au Iostscoase la iveal asemenea piese. Erau,pn n acest moment, cunoscute maimulte tezaure de brtri de argint, demulteoriasociatecumonedeantice,cudenariromanirepublicanisaute-tradrahme de tip thasian sau dyrrachiansau cu vesela de argint. Aparitia aces-tor brtri reprezint una din cele maiimportante descoperiri arheologice I-cute pe teritoriul trii noastre n ultimiidousutedeani.Practic,nucredcexagerez dac aIirm c de la descope-rirea tezaurului de la Pietroasele si re-cupererea lui de ctre - pe vremea ace-ea - ministrul de interne Banul Mihala-cheGhica,autorittileromnenuaureusit s recupereze piese de o aseme-nea valoare exceptional.nmomentulncarebrtrileauIost aduse n tar, domnul doctor Au-gustin Lazr, Procuror General Adjunctla Parchetul de pe lng Curtea de ApelAlba Iulia, ne-a cerut sprijinul n vede-rea crerii unei echipe pluridisciplinarecaresstudiezebrtriledindoupunctedevederedeosebite.Eravor-ba, n primul rnd, de studierea supra-Ietei brtrilor si n ce msur analizaacestorsupraIetearputeaoIeridateprivind modul de producere a lor, pre-cum si a conditiilor n care au Iost elepstrate de la conIectionare si pn lagsire. n al doilea rnd, ni s-a solicitats eIectum analize privind compozi-tia metalului din care au Iost produsebrtrile. S-a creat astIel o echipdincare Iac parte, pe lng mine, dr. Bog-dan Constantinescu, dr. Roxana Bugoisi Gheorghe Niculescu, care de la n-cepereacercetrilor,adepusunvo-lum de munc apreciabil si n acest mo-DomnuldoctorErnestOberlnder 1arnoveanu este efulCabinetuluiNumismatici1ezauru-lui de la Muzeul Nafionalde Istorieal Romaniei. Reputat istoric i arheo-log, Domnia sa reprezint una din celemai importante autoritfi in materie,probitateasaprofesionalconferin-du-i un drept la opinie greu de con-testat. Autor a numeroase i deosebitde apreciate studii tiinfifice, este ab-solvent al Facultfii de Istorie Bucu-reti, din 1974, inspecializarea ,Is-torieanticuniversaliArheolo-gie`. Din 1980 lucreaz la Muzeul Na-fional de Istorie, fiind in acest moment,custodele` tezaurului gzduit de presti-gioasa institufie. A participat la sp-turi arheologice in marile centre urba-ne de laHistria i 1ropaeum 1raiani-(Adamclisi),sauin aezri greco-b-tinae de pe malul Lacului Razelm, laBabadag,SarichioiiSarinasuf,fude-ful 1ulcea( sec.JI-IJ i.Chr.), precum iin castrele romane de la 1roesmis, dinDobrogea, precum i in cele de la Cin-coriHoghiz,(fudefulBraov)iinaezarea roman de la Coroiul Nou (fu-deful Dolf). Brfrile de aur recupe-ratedectrestatulromansunt,laaceastor,incustodiaMuzeuluiNafional de Istorie.Sansa unui in-terviu cu domnia sa referitor la mult-comentatelebrfriamavut-olaAlba Iulia cu prileful conferinfei in-ternafionale sub titulatura, ,1raficulilicitcubunurisustrasedinsiturilearheologice din Europa Central ide Sud-Est`.Cu o amabilitate des-varit, domnia saa acceptat un dia-log deschis, sincer i deosebit de utilaflriiadevrului despre aurul da-cilor.Dr. Ernest Oberlnder 1arnoveanu26e-. 45. .xe.e F007ment se pot oIeri cteva date prelimi-narii. Vpropuns olumpe rnd.La ce concluzii aJi ajuns studiind su-prafaJa brJrilor ?n ceea ce priveste setul de analizedesupraIat,elesuntextremdeim-portante pentru c, utiliznd mijloacerelativ simple si accesibile au permisobtinerea de date de mare interes pri-vind producerea brtrilor, locul n careau stat precum si conditiile n care s-aupstratpnlarecuperare.Nimicnuestemaiconcludentdectistoriaacestorbrtringlobatchiarnsu-praIata lor. n primul rnd, brtrile deaurdescoperitepnnprezentpre-zint importante analogii cu brtri deargint dacice, descoperite pe teritoriulRomniei n ultimii 150 de ani si careauIostrecunoscuteunanimcaIiindarteIacte apartinnd civilizatiei dacice.Aceste brtri de argint au Iost datatela vremea respectiv, n linii mari, caapartinnd ultimelor dou decenii alesecolului I . Chr si prima jumtate asecolului I d. Chr. Pornind de la brat-rile de argint care sunt Ir dubiu daci-ce, am constatat c si brtrile de aurauunrepertoriudecoratividenticsisunt lucrate cu aceleasi tehnici Iiind de-corate n acelasi Iel. Mai mult, studi-ind raportul care exist ntre dimensi-unile elementelor poansonate pe brt-rile de argint, Ielul n care sunt gravateelementele artistice pe acestea, am con-statat c att raportul ct si tehnica delucru se ntlnesc aidoma pe brtrilede aur. Mai mult dect att: toate br-triledeaurdesprecarevorbimlaaceast or, n ciuda Iaptului c ele auaprut oIicial n momente diIerite, auunelementcomun,tehnicasimoduldedecorare.Dincolodevariatiilededecor care sunt inerente si surprinz-tor de mari, avnd n vedere c artistiicare au realizat brtrile au Iolosit unnumr mic de elemente decorative, elesunt n ultim instant identice. Ca teh-nic primar, este vorba despre bate-realareceaunorlingourideaur.nprima Iaz au Iost realizate, prin bate-re, capetele de animale, protomele sti-lizate, iar apoi s-a trecut la realizareaspiralei.Apois-aprocedatlapoanso-nareapalmetelor,iarnultimaIaz,spiraleleauIostrulatepeuntamburde lemn pentru a se da Iorma deIiniti-v, plurispiralic.Tehnica baterii la rece este aparento tehnic simpl, ns ea necesit o n-demnare deosebit, pentru c nu esteputin lucru s scoti din ciocan capete-le cu geometria lor Ioarte variat. Nueste vorba de o simpllinie continu,ciestevorbadeunzig-zagcarep-trundeadncsiiese.Deasemenea,poansoanele cu care sunt realizate bi-juteriile, mai ales palmetele, sunt Ioar-te complicate. Ele au Iost realizate dinbronz, prin metoda cerii pierdute si apoiauIostIolositepentruaseimprimaimaginealornpozitivpebrtri.nIaza Iinal, mesterul a recurs la daltagravorului cu carea realizat elemen-telelineare,precumgura,marginile,linile serpuite care pot indica blana ani-malului reprezentat sau alte elementede decor iar cu alte seturi de poansoa-ne au Iost realizati ochii si perlele caredecoreaz marginea sau centrul brt-rilor. Dac cele cteva elemente cuprin-senrealizareabrtrilorpalmeta,perla, linia dreapta sau serpuit - suntIoarte si