Drept - sinteza subiecte examen

8/16/2019 Drept - sinteza subiecte examen

http://slidepdf.com/reader/full/drept-sinteza-subiecte-examen 1/5

Raportul juridic civil reprezintă o relaţie socială patrimonială sau nepatrimonială reglementată de normă de drept civil. Raportul juridic civil prezintă 3 caractere:

1. Caracterul social

2. Caracterul dublu volitional

3. Egalitatea juridică a părţilor

Structura raportului juridic civil

Ea se referă la 3 elemente, respectiv:

- Subiectele (părţile)

- Conţinutul

- Obiectul

Subiectele raportului juridic civil participa la acesta fie în calitate de persoane fizice, fie în calitate de persoane juridice, fiind

titulare de drepturi şi obligaţii civile. Subiectul raportului juridic de drept civil care dobândeşte drepturi, este un subiect activ, iar

cel care se obligă este subiect pasiv.

Capacitatea de drept civil a subiectelor se exprimă prin capacitatea civilă care se compune din capacitatea de folosinţă şicapacitatea de exerciţiu. Capacitatea de folosinţă reprezintă aptitudinea generală şi abstractă a omului de a avea drepturi şi

obligaţii civile, iar capacitatea de exerciţiu reprezintă aptitudinea generală a per soanei fizice sau a persoanei juridice de a-şiexercită drepturile civile şi de a-şi îndeplini obligaţiile civile prin încheierea de acte juridice civile.

Conţinutul raportului juridic civil îl constituie drepturile subiective civile ale subiectului activ şi obligaţiile civile ale subiectului pasiv. Dreptul subiectiv civil este posibilitatea recunoscută de legea civilă subiectului activ în virtutea căreia acesta poate în

limitele dreptului şi moralei să aibă o anumită conduită, respectiv să pretindă o conduită corespunzătoare constând în a da, a facesau a nu face din partea subiectului pasiv şi să ceară concursul forţei coercitive a statului în caz de nevoie.

Obligaţia civilă reprezintă îndatorirea subiectului pasiv de a avea o anumită conduită corespunzătoare dreptului subiectului activ.

Obiectul raportului juridic civIl. El reprezintă conduită subiectelor acestuia determinată de acţiunea la care este îndreptăţit

subiectul activ şi de cea de care este ţinut subiectul pasiv. Acţiunea sau inacţiunea subiectelor se raportează întotdeauna la unanumuit bun care reprezintă un obiect derivat al raportului juridic civil.

Noţiunea de bun.

Bunul reprezintă o valoare economică utilă pentru satisfacerea nevoilor materiale şi spirituale ale omului şi care este susce ptibilăde apropiere sub formă dreptului patrimonial.

Izvorul raportului juridic concret reprezintă acele acte şi fapte care potrivit normelor de drept civil dau naştere unor raporturi juridice civile concrete. Izvoarele raporturilor juridice se clasifică după legătură lor cu voinţă în: acţiuni omeneşti şi fapte naturale(evenimente). În funtie de sfera lor se clasifică în fapte juridice în sens larg şi fapte juridice în sens restrâns.

Proba raportului juridic civil.

Noţiunea de proba într -un prim sens reprezintă prezentarea în faţă instanţei de judecată a mijloacelor legale de convingere a

acesteia asupra existenţei unor anumite drepturi şi obligaţii civile. Într -un al doilea sens, proba este mijlocul juridic de stabilire aexistenţei drepturilor subiective şi a obligaţiilor civile. Obiectul probei îl reprezintă mijlocul de dovadă, adică toate împrejurările,actele sau faptele juridice care sunt izvoare ale raporturilor juridice civile concrete. Sarcina probei revine în primul rând

reclamantului care face o afirmaţie sau pretinde un drept, în al doilea rând păratului care trebuie să-şi prezinte mijloacele deapărare şi în al treilea rând judecătorului care poate dispune chiar din oficiu administrarea probelor necesare stabilirii adevăruluimaterial.

Mijloacele de proba sunt mărturia sau declaraţia martorului, în al doilea rând mărturisirea sau recunoaşterea, în al treilea rândînscrisurile, în al patruleea rând prezumţiile şi în al cincelea rând premizele.

Condiţiile necesare administrării probelor.



Pentru administr area unei probe este necesar că această să îndeplinească cumulativ următoarele cerinţe sau condiţii:

- Proba să nu fie oprită de lege (să fie legală)

- Proba să fie concludentă

- Proba să fie utilă (necesară)

- Proba să fie pertinentaa (să ducă la rezolvar ea cauzei)

Actul juridic civil

Reprezintă manifestarea de voinţă a subiectelor de drept civil exprimând intenţia de a produce efecte juridice, în sensul de a crea,

a modifică sau stinge un raport juridic civil concret. Cele două accepţiuni (înţelesuri, sensuri) ale termenului de act juridic civil:

1. Operaţiune juridică (negoziu iuris)

2. Instantement juridic (instrumentul)

Condiţiile actului juridic civil. Ele reprezintă componente sau elemente care trebuie sau pot să facă parte din structura actului juridic civil. Condiţiile actului juridic civil sunt în număr de 4;

1. Capacitatea actului juridic civil

2. Consimţământul actului juridic civil

3. Obiectul actului juridic civil

4. Cauza actului juridic civil

Capacitatea actului juridic civil reprezintă aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi şi obligaţii civile prin încheierea de acte juridice civile.

Principiul capacităţii. Capacitatea reprezintă regulă în materia actelor juridice civile, iar incapacitatea reprezintă excepţia caretrebuie să fie expres prevăzută de lege, fiind de strictă interpretare şi aplicare.

Consimţământul este hotărârea subiectului de drept civil manifestată în exterior de a inchiea un act juridic civl.

Condiţiile de valabilitate ale consimtamântului:

1. Consimtamântului trebuie să provină de la o persoană cu discernământ

2. Consimţământul trebuie exteriorizat

3. Consimţământul trebuie să fie exprimat cu intenţia de a produce efecte juridice

4. Consimţământul trebuie să nu fie afectat de vreo-un viciu de consimţământ

Viciile de consimţământ:

1. Eroarea = falsă reprezentare a realităţii încheierii unui act juridic civil. Eroarea poate fi eroare:

a. Obstacol (cea mai gravă eroare)

b. Viciu de consimţământ, care poate să poarte fie asupra obiectului, actului, fie asupra persoanei

c. Indiferenţă, care nu produce efecte juridice



2. Dolul (viclenia) = inducerea în eroare a nei per soane prin folosirea de mijloace viclene în vederea determinării sale săîncheie un act juridic civil

3. Violenţă = ameninţare acu un rău constând în suferinţe fizice sau morale care induc unei persoane o asemenea teamăîncât o determina să încheie un act juridic civil pe care altfel nu l-ar fi încheiat

4. Leziunea = disproporţia de valoare între două prestaţii (pretenţii)

Obiectul actului juridic civil

Este conduită părţilor care se stabileşte prin acel act reprezentând acţiunile sau inactiunile la care părţile sunt îndreptăţite sau lacare sunt obligate.

Condiţiile de valabilitate ale obiectului actului juridic civli:

1. Să existe

2. Să fie în circuitul civil

3. Să fie determinat sau determinabil

4. Să fie posibil

5. Să fie licit şi moral

Cauza actului juridic civil

Reprezintă obiectivul avut în vedere la încheierea actului juridic civil. În structura cauzei intră 2 elemente:

- Scopul imediat (= scopul obligaţiei)

- Scopul mediat (element abstract şi invariabil)

Condiţiile de valabilitate ale cauzei

Pentru a fi valabilă cauza, trebuie:

- Să existe

- Să fie reală

- Să fie licita şi morală

Forma actului juridic civil

Reprezintă acea conditite, respectiv modalitatea de exteriorizare a manifestării de voinţă făcută cu intenţia de a crea, modifică saustinge un raport juridic civil.

Principiul consensualismului

Reprezintă regulă potrivit căreia simplă manifestare de voinţă este necesară şi suficientă pentru că actul să se nască valabil din

punct de vedere al formei. Principiul consensualismului prevede 3 excepţii:

1. Formă cerută pentru valabilitatea actului (ad validitatem)

2. Formă cerută pentru probarea actului juridic civil (ad probationae)

3. Formă cerută pentru opozabilitate faţă de terţi (persoane altele decât părţile)



Modalităţile actului juridic civil

Reprezintă împrejurări de natură să întârzie sau să stîngă exerciţiul drepturilor şi al executării obligaţiilor. Codul Civilreglementează 3 modalităţi:

- Termenul (dies)

o Este un eveniment viitor şi sigur că se va realiza şi până la care este amânată începerea sau încetarea exerciţiuluidrepturilor subiective sau executării obligaţiilor civile

o Afectează numai executarea actului juridic civil, nu şi existenţa să

- Condiţia actului juridic civil

o Este un eveniment viitor, dar nesigur că realizare de care depinde fie naşterea, fie desfiinţarea actului juridic civil

o Afectează însăşi existenţa actului juridic civil şi spre deosebire de termen, care produce efecte numai pentru viitor (ex

nunc), ea produce efecte retroactive (pentru trecut) (ex tunc)

- Sarcina

o Reprezintă obligaţia de a da, de a fae sau de a nu face ceva impusă de dispunator gratificatului prin liberalităţi (prinactele gratuite)

o Sarcina neexecutată afectează doar eficacitatea actului juridic civil şi nu valabilitatea acestuia

Efectele actului juridic civil

Ele sunt drepturile subiective civile la care da naştere, pe care le modifică sau stinge actul juridic civil.

Principiile efectelor actului juridic civil

Reprezintă reguli de drept care arată cum şi faţă de cine se produc efectele actului juridic civil.

1. Principiul forţei obligatorii a actului juridic civil, regulă potrivit căreia actul juridic civil, încheiat în condiţii legale se

impune autorilor săi asemenea legii (are aceaşi forţă că şi legea). Excepţii: cazurile în care efectele nu se produc aşa cum au dorit părţile, în sensul că ele pot fi fie mai întinse, fie mai restrânse, independent de voinţă părţilor sau chiar a numai uneia dintre ele.

2. Principiul irevocabilităţii actului juridic civil. Potrivit acestuia, actele juridice civile nu pot fi revocate din voinţă une i

singure părţi în cazul actelor bilaterale sau prin manifestarea contrară de voinţă din partea autorului actului unilateral.

3. Principiul relativităţii efectelor actuui juridic civil. Potrivit acestuia, actul juridic civil produce efecte faţă de autorii sau

faţă de autorul acestuia. Excepţii: cazurile în care actul juridic civil produce efecte şi faţă de terţi, întrucât această este chiar

voinţă părţilor.

Nulitatea actului juridic civil

Este sancţiunea de drept civil care înlătura efectele actului juridic civil de dispoziţiile legale care reglementează condiţiile pentru

încheierea să valabilă. În raport de natură interesului ocrotit, respectiv interes general sau individual, nulităţile pot fi:

- Nulităţi absolute

- Nulităţi relative

Cauzele de nulitate absolută:

a. Cauzele de nulitate sunt considerate încălcarea regurilor privind capacitatea civilă a persoanelor



b. Lipsa totală a consimtamântului

c. Nevalabilitatea obiectului actului juridic civil

d. Încălcarea ordinei publice

e. Fraudă legii

f. Lipsa cauzei

g. Cauza ilicită sau morală

h. Lipsa autorizaţiei administrative sau unei alte reglementări jurisdicţionale necesare

Cauzele de nulitate relativă:

a. Viciile de consimţământ

b. Lipsa discernământului în momentul încheierii actului juridic civil

c. Nerespectarea regulilor privind capacitatea de exerciţiu a persoanelor

d. Nerespectarea dreptului de preemţiune (prioritate) când acesta este prevăzut de lege în mod expres

Regimul juridic al nulităţii absolute

Se caracterizează prin 3 reguli:

1. Nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană

2. Acţiunea prin anulare bazată pe nulitatea absolută este imprescriptibilă (nu este supusă termenului de prescripţie)

3. Nulitatea absolută nu poate fi acoperită prin confirmare

Regimul juridic al nulităţii relative

1. Nulitatea relativă poate fi invocată numai de către partea al cărui interes este ocrotit prin normă juridică edictata(elaborată)

2. Acţiunea în anulare bazată pe nulitate relativă este prescriptibilă (este supusă prescripţiei, după caz în limita termenuluigeneral de prescripţie de 3 ani sau în cazul termenelor speciale de prescripţie)

Efectele nulităţii sunt consecinţele juridice ale aplicări sancţiunii nulităţii.

Documents

Drept - sinteza subiecte examen