Fundal de Cronică Obstructivă Boli Pulmonare

Embed Size (px)

Citation preview

  • 8/17/2019 Fundal de Cronică Obstructivă Boli Pulmonare

    1/7

  • 8/17/2019 Fundal de Cronică Obstructivă Boli Pulmonare

    2/7

    exclusionDD criteriaDD

  • 8/17/2019 Fundal de Cronică Obstructivă Boli Pulmonare

    3/7

  • 8/17/2019 Fundal de Cronică Obstructivă Boli Pulmonare

    4/7

    identi'DD possibleDD correlatesDD o'DD t1eDD responseDD toDD pulmonarDDre1abilitationDD usin!DD a!e,DD sex,DD bmi,DD len!t1DD o'DD re1abilitationDD pro!ramDD andDD allDD t1eDD pulmonarDD 'unctionDD testsDD reportedDD inDDtableDD $DD asDD independentDD variables.DD allDD t1eDD analsesDD 1e normalit assumption Bor! "eci şi "eci de KL9 care s6au redus semni'icativ ($.36$, puncte, p A 3.3$ si /60 puncte, p A 3.3$ respectiv) după reabilitare n toate trei *+C!rupuri ('i!ura , panou c şi d, şi 'i!ura ). :nivariate şi re!resie cu variabile multipleanali"e, modi'icări la distanţă +N>, C4> timp şi "eci de KL9 ca variabile

  • 8/17/2019 Fundal de Cronică Obstructivă Boli Pulmonare

    5/7

     dependente nu erau statistic asociat cu *+C, nici cu oricare dintre corelea"ă potenţialulde răspuns la reabilitare care sunt pre"entate n secţiunea de anali"ă statistică.

    iscuţie acest studiu rapoarte privind impactul de obe"itate şi excesul de !reutate n o

    co1ortă prospectiv mare de pacienţi cu BPOC participă la reabilitarea pulmonară.9e"ultatele pot 'i re"umate după cum urmea"ă? i) obe"i şi supraponderali pacienţii auavut F4@$ mai mare, scăderea volumelor pulmonare statice şi mai mare capacitatea deexerciţiu elementare de v7r' la momentul iniţial, al **6lea) cu toate acestea, timpul lor deC4> nu a 'ost mai mare dec7t cea a pacienţilor cu *+C normale, pacienţii iii) obe"i au ocapacitate redusa de mers pe jos 'aţă de la excesul de !reutate şi normal *+C pacienţi, iv)*+C nu pare să a'ecte"e KL9 scoruri n populaţia actuală n cele din urmă v)supraponderali şi obe"itatea a nu reduce amploarea mbunătăţire n capacitatea deexerciţiu şi calitatea vieţii după reabilitarea pulmonară şi *+C a avut nici un e'ect asuprare"ultatelor pe anali"e de re!resie univariate sau cu mai multe variaţii in7nd seama dețdi'eren ele dintre linia de ba"ă 'uncţia pulmonară.ț

    4ste interesant de observat că, n acest co1ortă, proporţia de pacienţi supraponderali şiobe"i a 'ost mai mare dec7t normal *+C pacienţi, o re'lectare probabil a epidemiei deobe"itate care a'ectea"a ţările industriali"ate #&, %. 8ceste re"ultate subliniere căstudiul de impact de obe"itate şi excesul de !reutate la pacienţii cu tulburări respiratoriicronice va 'i un subiect de interes n anii următori.

    Pacienţii obe"i şi supraponderali au avut raport F4@$ si K@* F4@$Emai mare dec7tomolo!ii lor slabă, o observaţie care a 'ost anterior raportat #, , , -%. O posibilăexplicaţie este că pacienţii cu exces de !reutate tind să 'ie mai dspneic pentru un anumitF4@$ #% după cum este ilustrat de scoruri mai mari Bor! dispnee şi picior oboseala

    !ăsite la pacienţii obe"i n timpul +N>. Prin urmare, pacienţii obe"i cu BPOC ar puteaatra!e atenţia medicală la un stadiu incipient al bolii lor. 4ste interesant să ia nconsiderare că obe"itatea poate in'luenţa istoria naturală a BPOC; n subanalsis studiului>O9>8 #/%, *+C G &- =!Em& a 'ost asociată cu o scădere mai lentă n F4@$. O altă posibilitate pentru di'erenţele n 'uncţie de pulmonar de ba"ă se re'eră la in'luenţaobe"itate pe 'uncţia de ventilator. Kcăderea piept de perete şi pulmonar respectarea nobe"itate #$$% ar tinde să crească expirator 'luxurile şi scăderea volumelor pulmonare deodi1nă.

    Ma momentul iniţial, odi1nindu6se de 1iperin'laţie a 'ost redus şi raportul de *CE>MCcrescut n populaţia obe"i. 8ceastă conclu"ie este n concordanţă cu cele de Ora et al.#$$%. O constatare romanul studiului nostru este că excesul de !reutate, de asemenea, a'ost asociat cu redus volumele pulmonare n comparaţie cu pacienţii cu *+C normale.

    8m constatat că obe"itatea a avut un impact semni'icativ pe capacitatea de mers pe jos,dar nu pe timp de anduranţă n timpul ciclism exercitarea. 8cesta este probabil re"ultatulunei creşterea c1eltuielilor de ener!ie asociate cu !reutate6poartă exerciţiu #0% după cuma arătat mai mare corp !reutate6mersul pe jos produs distanta #&-%. in punct de vedere'unctional, mersul pe jos repre"inta mai bine activitatile "ilnice decat cu bicicleta. Muate

  • 8/17/2019 Fundal de Cronică Obstructivă Boli Pulmonare

    6/7

  • 8/17/2019 Fundal de Cronică Obstructivă Boli Pulmonare

    7/7

    intrinsecă n proiectarea de pro!rame de 'ormare au 'ost principalii 'actori n explicareamai mică proporţia de pacienţii obe"i, ajun!7nd la +C* pentru +N>.

    esi ameliorarea +N> după reabilitarea pulmonară a 'ost mai mică de obicei #$, %,am simţit că datele C4> a 'ost liniştitor despre exercitarea mbunătăţirea e'ectele de

     pro!ramele noastre de reabilitare. +ăsurarea timpului de anduranţă cu bicicleta este untest mai bună a e'ectului 'uncţionale de reabilitare pulmonara dec7t +N> #$%. C7şti!modeste n distan a parcursă n timpul +N> probabil re'lectă pro!ramul nostru accentț pe componenta bicicleta de intervenţie 'ormare deoarece modalitatea de 'ormare estecunoscut pentru a avea un impact asupra re"ultatelor speci'ice. e exemplu, pacienţii'ormare exclusiv pe bicicletă staţionară au mai mică mbunătăţire n c7ţiva capacitatecomparativ cu pacienţii des'ăşoară exerciţii de mers pe jos #%.

    Ktudiul nostru a potenţial limitările. +ai nt7i au 'ost doar dintre pacienţi morbida(*+C G 3 =!Em&), ar 'i important sa @e"i cum ast'el de pacienţi tari' n contextul dereabilitare pulmonara. 5n al doilea r7nd, este bine recunoscut că reducerea !răsime !ratuit

    masa este asociat cu musc1i slăbiciune #-%, s6a diminuat exercitarea toleranţă #% şi maisărace de supravieţuire #/, 0% n BPOC. +asă 'ără !răsimi reduse pot să apară n ciudanormal *+C #2%. 5n al treilea r7nd, C4> şi +N> dispnee şi picior oboseala Bor!scoruri au 'ost colectate doar la s'7rşitul de exerciţiu. ispnee şi picior oboseala scorurileobţinute la isotime ar 'i 'ost utile pentru evaluarea e'ectelor de reabilitare pulmonara peaceste variabile ntr6un mod mai complet. 5n cele din urmă, a'ectarea liniei de ba"ă F4@$a 'ost mai mare la pacienţii normal *+C şi ntrebarea poate 'i mărită cu privire la dacăaceastă di'erenţă n stadiul bolii ntre !rupuri ar putea explica re"ultatele noastre. Qoi nucredem că acesta este ca"ul pentru următoarele motive? i) anali"a principal a constat ntr6o anali"ă a covarianţei care a luat n considerare eventualele di'eren e n volume F4@$ siț pulmonar la momentul iniţial; al **6lea) n măsura n care pacienţii obe"i au mai blande

    obstructia 'luxului de aer şi 1iperin'laţie de odi1nă, per'ormanţa lor n timpul +N> ar 'i'ost mai bine, nu mai rău; şi iii) ma!nitudinea de mbunătăţire după reabilitarea pulmonară este independent de ba"ă 'uncţiei pulmonare #-3%.