GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44 NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 152, IANUUL 152, IANUUL 152, IANUUL 152, IANUUL 152, IANUARIE 201ARIE 201ARIE 201ARIE 201ARIE 20199999APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 5, 6

- pag. 4

ORTORTORTORTORTODOODOODOODOODOXIAXIAXIAXIAXIAPe VPe VPe VPe VPe Valeaaleaaleaaleaalea

HârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciuluiuiuiuiui

- pag. 5

- pag. 5, 6

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 2

De la PDe la PDe la PDe la PDe la Poliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...

Editorial …

- pag. 6

- pag. 6

- pag. 7

- pag. 7

- pag. 7

- pag. 3

Dragi prieteni, imaginea de mai sus nu este nicidin Focºani, nici din Iaºi ºi nici din Bucureºti. Estedin inima IMPERIULUI Austro - Ungar!!! DE LAVIENA cu ocazia zilei de 24 IANUARIE. Acolo undes-a produs un precedent. O femeie sufletistã ºipatrioatã pânã-n pingele, Laura Hant Vicepre’edinteCNMR a fãcut un lucru uimitor: s-a luptat de unasingurã sã obinã aprobãri de la austrieci, s-a bãtutsã aducã minunaþii ostaºi români la Viena, s-a luptatcu birocraþia româneascã ºi austriacã ºi a reuºit deuna singurã acest lucru emoþionant de ziua UniriiPrincipatelor!!. Sunt mândru de tine Laura. Mãbucur tare mult cã eºti în familia CNMR ºi cãDumnezeu te-a adus în calea noastrã!. Imaginea cusoldatul austriac salutând tricolorul românesc esteatât de puternicã încât cu greu nu-þi dau lacrimile!

DE LUAT AMINTE!În nici o localitate de pe Valea Hârtibaciului,

inclusiv Agnita, capitala culturalã nedeclaratã azonei, nu s-a organizat vreun eveniment festivpentru a sãrbãtori Prima Unire, cea care a deschispoarta realizãrii României Mari.

24 IANUARIE. Prima Unire, cea care adeschis poarta realizãrii României Mari

ConcerConcerConcerConcerConcert de colinde ºi bazar de cadouri de Crãciunt de colinde ºi bazar de cadouri de Crãciunt de colinde ºi bazar de cadouri de Crãciunt de colinde ºi bazar de cadouri de Crãciunt de colinde ºi bazar de cadouri de CrãciunLocuitorii comunei Chirpãr au fost

invitaþi la Cãminul Cultural pentru aparticipa la un miniconcert cu colinde.Aºezaþi la mesele pe care au fost adusesucuri, lichiu ºi alte bunãtãþi, au ascultatcolindele prezentate de un grup vocal dela ªcoala Gimnazialã, pregãtit ºi condusde Ionela Aldea.

Urmãtorul moment de colinde a fostoferit de angajaþii Primãriei, cei care auorganizat frumosul eveniment.

Un frumos succes l-a avut bazarulorganizat de elevi, unde au fost expuselucrãri realizate de ei ºi care au fostcumpãrate pentru a deveni cadouri deCrãciun.

Cei care s-au gândit ºi organizatacest eveniment, în preajma Crãciunului,meritã felicitãri. I. B.

Obiceiuri agrare la româniide pe valea Hârtibaciului

Prof. Mircea Drãgan-Noiºteþeanu

Anul nouGavril Iosif Sinai

FraþiiIoan Besoiu

CUVÂNTUL, DOAR O RANÃA TÃCERII...

Doina Pavel - Barbu

DorurileFrancisc Lorinczi

AGENÞIA PENTRU PROTECÞIAMEDIULUI SIBIU

Statisticã botezaþi, cununaþi,decedaþi 2018

Despre Preotul Duhovnic - pag. 6

Eminescu se vrEminescu se vrEminescu se vrEminescu se vrEminescu se vrea maiea maiea maiea maiea maiîntâi poîntâi poîntâi poîntâi poîntâi povvvvvesesesesestittittittittit - pag. 6

BoBoBoBoBotttttezul Domnului înezul Domnului înezul Domnului înezul Domnului înezul Domnului îniconogriconogriconogriconogriconografafafafafieieieieie

Actul de proclamare aAnului omagial ºi

comemorativ 2019

Binele de ºtiut - Pr. Necula

- pag. 5

LOLELE – BUCURIAAGNIÞENILOR DE A SE

REÎNTÂLNI

- pag. 3

Sibiul – capitala gastronomicãºi „Transilvania - ultimul colþ al

Europei …!”

DivDivDivDivDiverererererse divse divse divse divse divererererersitãþi dinsitãþi dinsitãþi dinsitãþi dinsitãþi dinviaþa omuluiviaþa omuluiviaþa omuluiviaþa omuluiviaþa omului (2)

- pag. 7

- pag. 7

ROMÂNIA LIBERÃde Fofeldea

regres economic ºi social. Un monopol,oricare ar fi el, aplicat prea mult timp duce ladistrugerea concurenei ºi în final chiar ladegradarea bunului protejat. Pentru cã devinemai important venitul obþinut de pe acel bundecât calitatea bunului respectiv. Gândiþi-vãpuþin. Doar eu produc ºi vând. Nimenialtcineva. Conteazã ce calitate are bunulrespectiv la vânzare dacã oricum se va vinde?ªi încã la preþul cerut de mine, oricât de marear fi acesta? În mod evident un produs demonopol, protejat prea mult timp, se vadegrada dacã nu are concurenþã. Calitatea luiva fi tot mai slabã, vânzãrile vor scãdea iarpiaþa va cãuta o alternativã, nu neapãratlegalã, de a umple acest gol.

Un exemplu relevant îl avem într-o firmãde transport care opereazã în zona noastrã.De aproape treizeci de ani are monopol cuprivire la rutele de transport din judeþ. Estesingura firmã care poate opera în zonã iarserviciile ºi preþurile oferite sunt, în modevident, servicii ºi preþuri de monopol.

Cu ce ne-a afectat pe noi, în zonã acestmonopol? În primul rând cu lipsa contacteloreconomice ºi sociale cu alte localitãþi maridin zonã. Pentru cã traseele cãtre Mediaº,Sighiºoara sau Fãgãraº nu mai existã de anide zile. Motiv pentru care, nu putem folosiaccesul la transportul pe calea feratã decâtprin Sibiu, copii noºtri nu pot beneficia deaccesul la învãþãmânt la alte unitãþi decât celedin Sibiu, nu ne putem diversifica modul încare ne petrecem timpul liber decât cuofertele din Sibiu, nici mãcar nu ne putemvizita în mod regulat rudele sau prietenii carelocuiesc în alte oraºe decât Sibiu.

Un alt efect negativ este dat de lipsatraseelor care leagã între ele comunele. Lasfârºitul anilor 80 aproape cã nu era comunãcare sã nu fie legatã de alta sau sã aibã accesla un oraº. Acum? Aproape cã numeri pedegetele de la o mânã aceste trasee.Rezultatul? Izolare socialã ºi economicã.

Adãugaþi la acestea ºi preþul ridicat altransportului. Doar e monopol, nu?

O micã comparaþie. În judeþul Galaþi, la

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2019

De la PDe la PDe la PDe la PDe la Poliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...Editorial …

Pentru cã începutul anului a fost unulatipic din punct de vedere meteorologic,respectiv cu treceri rapide de la temperaturicu minus la temperaturi cu plus ºi invers,de la ninsoare la ploaie, de la ceaþã la zilesenine, de la drumuri uscate la drumuri cuzãpadã sau polei, poliþiºtii au intensificatcontroalele pe linie rutierã în vedereaprevenirii evenimentelor specifice.

În urma acestor controale au fostdepistaþi M.C. din Merghindeal ºi A.R. dinAgnita care conduceau sub inf luenþaalcoolului, ambii având o îmbibaþie alcoolicãîn aerul expirat de 0,64 mg/l. Conducândun autoturism având plãcuþele deînmatriculare expirate a fost depistat D.E.de 46 de ani din Beneºti iar A.A. de 48 deani din Agnita a fost depistat conducândun autoturism fãrã plãcue de înmatriculareºi, conform verificãrilor, radiat din circulaþiedin Germania din februarie 2018.

Mopede neînmatriculate ºi neînregis-trate au fost depistate fiind conduse deC.F.I. din Mãlâncrav, P.J. din Netuº ºi G.T.A.din Apold. Nici unul dintre cei opriþi în traficnu posedau permis de conducere iar ultimuldintre ei, respectiv G.T.A. avea doar 15 ani.

Din fericire, în aceastã perioadã au fostînregistrate doar douã evenimente rutieresoldate cu victime ºi, tot din fericire, nu auexistat decese în urma acestor evenimente.Astfel, la Agnita, G.R.D. de 20 de ani dinlocalitate, neadaptând viteza autoturismuluipe care îl conducea la un drum acoperit cupolei, a derapat, s-a rãsturnat ºi a lovit zidulunui imobil din stânga direcþiei de mers.Atât conducãtorul auto cât ºi cei treipasageri aflaþi în autovehicul s-au ales doarcu vãtãmãri corporale. Aflându-se pe razacomunei Nocrich O.I.O. de 25 ani din Agnitanu a adaptat viteza la un drum acoperit cumâzgã ºi polei, a pierdut controlul volanuluiºi a izbit un cap de pod. Autovehiculul afost distrus în totalitate iar ºoferul ºipasagerul din maºinã au ajuns la Unitateade Primiri Urgenþe a Spitalului JudeþeanSibiu.

Pe raza oraºului Agnita a avut loc uneveniment rutier soldat cu pagubemateriale. Un autovehicul parcatregulamentar a fost lovit ºi avariat de cãtreun alt autovehicul din trafic. ªoferulacestuia a pãrãsit locul incidentului ºi nicinu s-a prezentat în termenul prevãzut delege la organele abilitate, în vedereaîntocmirii documentelor de constatare. Înurma sesizãrii fãcute de persoana pãgubitãau fost demarate cercetãri care au condusla identificarea lui C.R.D. de 25 de aniAgnita ca fiind cel care a provocatincidentul. Aceleaºi verificãri au relevatfaptul cã autoturismul condus de acestaavea numere de înmatriculare aparþinândunui alt autoturism, de aceeaºi marcã, darcare fusese radiat din circulaþie.

Un eveniment cu care nu ne-am maiîntâlnit de ceva vreme, a avut loc la Brãdeni,unde într-un imobil temporar nelocuit ºinesupravegheat s-a intrat prin efracþie ºi s-au sustras bunuri în valoare de peste 3.000de lei.

Un început de an fãrã evenimentemajore sau deosebite poate fi un indiciudespre cum va evolua ºi se va termina anul.Dar, indiferent de ce evenimente vor avealoc în cursul anului, poliþiºtii de pe ValeaHîrtibaciului vã reamintesc cã au fost ºi vorfi… mereu alãturi de dumneavoastrã !

Ai auzit de „monopol”? Nu. Nu mã referla rachiul de slabã calitate cãreia i se spuneaºa ci la motivul pentru care era astfeldenumit. La vremea respectivã fabricarearachiului era monopol de stat. Adicã doarstatul avea dreptul sã îl producã ºi sã îlcomercializeze.

Cuvântul „monopol” provine dinasocierea cuvintelor greceºti mono-unic ºipolein-a vinde iar una dintre definiþiilecuvântului sunã cam aºa: Firmã sau companiecare exercitã un control exclusiv asupraproducþiei ºi comercializãrii unui produsmaterial sau serviciu, pe un anumit teritoriu,astfel încât are posibilitatea sã stabileascã atâtpreþul de vânzare unitar, cât ºi cantitatea deproduse sau de servicii oferite.

Deºi cam toate definiþiile cuvântului facreferire la acelaºi lucru, în exprimãri diferite,varianta de mai sus mi s-a pãrut mai apropiatãde subiectul de astãzi. Monopolul unei firmede transport.

Întâi de toate, monopolul este bun saurãu? Este bine ca o firmã, instituie saucompanie, fie ea ºi statul, sã aibã monopolulasupra unui produs? Adicã sã fie unicproducãtor ºi vânzãtor al unui produs, la unpreþ unic stabilit? Este bine sã nu existeconcurenþã pentru acel produs?

Poate cã în anumite situaþii este bine sãstabileºti un monopol pentru un anumitprodus. Este un produs nou pe piaþã ºi trebuiepromovat în condiþiile unei concurenþepresupuse neloiale. Trebuie ajutatã economico ramurã industrialã sau comercialã pentru ase putea dezvolta feritã de concurenþã. Sauorice altã situaþie în care un produs sau unserviciu trebuie protejat o perioadã de timpîn vederea dezvoltãrii acestuia. Dar, doar operioadã limitatã de timp. Atunci are valoaremonopolul.

Concurenþ în orice domeniu este motoruldezvoltãrii economice ºi sociale. Lipsaconcurenþei duce la stagnare sau chiar la

vreo 90 km de municipiul Galaþi, existã unorãºel cam de acelaºi nivel cu Agnita. Acoloexistã concurenþã la transport. La ei suntdouãsprezece sau mai multe perechi de cursecare leagã cele douã localitãþi. La noi suntcinci. La ei preþul unui bilet este puþin peste10 lei - pentru 90 km, la noi este aproapedublu - pentru 60 km. La ei este asigurattransportul ºi în zile de sãrbãtoare, la noi desãrbãtori nu se circulã. Nu mai vorbesc detraseele colaterale care la ei miºunã de maºiniiar la noi …

Vei spune cã acum toatã lumea aremaºinã personalã ºi nu mai este necesartransportul public. Vã contrazic. Nu toatãlumea are maºinã. Dar toþi avem nevoie la unmoment dat sã mergem la oraº, Pentru cã nuvorbim doar de Agnita ci de toatã ValeaHârtibaciului. ªi e simplu. Nu am cu ce sãmerg, nu plec. Este prea scump biletul, nudau banii pe el. ªi stau acasã. ªi mã izolez, euca persoanã, eu ca familie, eu ca localitate.Mã izolez, nu am surse alternative de trai,nu mã dezvolt.

ªi atunci caut alternative. Ies la „ia-mãnene”, plãtesc pe cineva ca sã mã ducã cumaºina personalã sau folosesc firme detransport alternative care opereazã la limitalegalitãþii. Fiecare dintre variante cu avantajeºi dezavantaje dar nici una care sã asigurecalitãþile unui traseu regulat.

Iatã cum serviciile oferite de firma detransport, în regim de monopol, ne-au afectatºi ne afecteazã în fiecare zi. Nu sunt doarscumpe ci ºi din ce în ce mai proaste ºi maipuþine. Ne-a forþat izolarea ºi stagnarea socialãºi implicit economicã.

În ultima vreme ºansa noastrã aconstituit-o apariþia multinaþionalelor careasigurã odatã cu angajarea ºi transportul lalocul de muncã. Dar adevãrata ºansã esteconcurenþa. Asigurarea dreptului ºi altorfirme de a opera trasee în zonã. Lucru careva duce la scãderea preþurilor, la multiplicareatraseelor, la spargerea izolãrii locale ºiimplicit la dezvoltare.

Cãtã V.

O supãrãtoare întâmplare neîntâmplã-toare avea sã-mi reaminteascã numeroaseleºi pãguboasele rãutãþi ºi lãcomii înnãscute ºimultiplicate ale foºtilor ºi actualilor jefuitoriai pãdurilor româneºti, deghizaþi în corecþidrujbiºti, gateriºti, tãietori de lemne cusecurea ºi falºi cãrãuºi autorizaþi. Cei care,în realitate sunt hoþii-comercianþiprofesioniºti de buºteni ºi de scânduri debrad, gorun, stejar, pin, fag, carpen ºi cireºde cireºe amare. Întârziind la lungile poveºtide iarnã, lângã gura sobei primitoarei casebãtrâne a soþilor Ana ºi Ion, aflu cã el a fost,în îndepãrtata lui feciorie ºi bãrbãþie, untemut, corect ºi foarte respectat pãdurar înmunþii Cindrelului, din vecinãtatea RãºinarilorMãrginimii Sibiului. Aºezarea care este nunumai locul natal al lui ºi al soþiei sale,împreunã cu toþi cei 18 copii, nepoþi ºistrãnepoþi ai lor, dar ºi satul prunciei ºicopilãrie mult îndrãgitului lor poet OctavianGoga (1881-1938) ºi al eruditului lor filozofEmil Cioran (1909-2005). ªi uite aºa, dinvorbã-n vorbã, la un pahar de vin fiert ºiîndulcit cu miere de albine, însã ºi lângã unblid cu boabe de cucuruz fiert, numai cã îlaud pe baciu’ Ion cã mã întreabã dacã ºtiu,cumva, varianta folcloricã actualizatã aversurilor consãteanului sãu poet: „La noisunt codrii verzi de brazi / ªi câmpuri demãtase; / La noi atâþia fluturi sunt / ªi-atâtajale ’n casã (…)”. Fãlindu-mã, i-am spus cã nunumai eu, dar ºi mai toþi românii, adevãraþifii de þãrani, care n-au uita nici de pãrinþi, nicide bunici ºi nici de sat (mai bãtrâni sau maitineri decât mine, eu, azi-mâine împlinesc 84de ani), ºtim pe de rost mãcar aceste câtevaversuri, dupã care el îmi zice:

„Da, da, nu însã ºi cele ale mele, pornitedin marile necazuri ºi supãrãri pe care leîndurã, de atâta amar de vreme, sãrmanapãdure româneascã”. Dupã care mã roagã-

DivDivDivDivDiverererererse divse divse divse divse divererererersitãþi din viaþa omuluisitãþi din viaþa omuluisitãþi din viaþa omuluisitãþi din viaþa omuluisitãþi din viaþa omului (2)poruncitor sã iau în mânã o foaie de hârtie ºicreionul lor chimic, al cãrui vârf tocit sã-lînmoi pe vârful limbii gurii mele. Tot aºa cumfãceau ºi ei atunci când erau colegi de bancãºi premianþii clasei ºcolii primare din sat.Apoi îmi spune aproape râzând: -„N-o, mãiziaristu-le conþopist al Sibiului ºi fricos dinnãscare în Agnita ta natalã, sã vãd de ai auba curajul nu numai sã scrii ceea ce îþi dictezºi recit eu, dar ºi sã te strãduieºti sã o publicevreo gazetã din aceastã þarã cu tot mai mulþipoliticieni mânjiþi cu bani pe mâini ºi pesuflete. Inclusiv mulþi dintre foºtii ºi actualiiparlamentari, guvernanþi ºi preºedinþi deþarã. De primari, consilieri locali ºi judeþeni,

de silvicultori, pãdurari-cantonieri, poliþiºti,procurori, judecãtori ºi avocaþi corupþi ºinepatrioþi!” Îmi înving nu numai puþina teamãºi sfialã, dar ºi multa ruºine ºi fâstâcealã, faþãde cei doi soþi rãºinãreni, dupã care apãsbutonul microfonului radiofonic ca sã-iînregistrez glasul versurilor recitate, dar ºisã pot prinde în mâna dreaptã creionul chimicºi încep a scrie: „La noi sunt codriidesfrunziþi, / Licitaþi ºi marcaþi mincinos înpicioare, / Furaþi, ciuntiþi, batjocoriþi ºi arºidin rãdãcinã. / La noi atâþia oameni-porcitrãiesc / ªi tot n-avem slãninã”.

Sibiu, marþi, 22 ian. 2019Ioan Vulcan-AGNITEANUL

Stimaþi locuitori de pe Valea Hîrtibaciului!ªtiþi dacã actul dumneavoastrã de identitate se aflã în termen de valabilitate?Dacã nu, verificaþi data înscrisã în colþul din dreapta-jos al acestuia. Prin lege aveþi

obligaþia de a vã prezenta, cu cel puþin 15 zile ºi cel mult 180 de zile înainte de aceastã datã,la Serviciul Public Comunitar Local de Evidenþã a Persoanei în vederea preschimbãriiacestuia. Nu lãsaþi sã treacã acest termen. Este posibil sã aveþi nevoie de actul de identitatela medic, la bancã, la notar sau orice altã instituþie iar un act de identitate expirat nu vã estede folos.

Pentru a vã putea preschimba actul de identi-tate trebuie sã aveþi asupradumneavoastrã:

· actul de identitate vechi· certificatul de naºtere în original ºi copie xerox· actul cu care faceþi dovada spaþiului de locuit (contract de vânzare-cumpãrare, contract

de închiriere, certificat de moºtenitor, adeverinþã de la primãria locului de domiciliu etc.)ºi, dacã este cazul, urmãtoarele acte:· certificat de cãsãtorie în original ºi copie xerox· sentinþã de divorþ rãmasã definitivã ºi irevocabilã în original ºi copie xerox· certificatul de deces al soþului/soþiei în original ºi copie xerox· certificatele de naºtere ale copiilor care nu au încã 14 aniAþi cãutat certificatele de naºtere ale copiilor ºi aþi constatat cã au împlinit 14 ani ºi nu

au încã act de identitate ? Vã aºteptãm împreunã cu aceºtia pentru a-i pune în legalitate, cucel mult 15 zile dupã împlinirea vârstei de 14 ani, conform legii.

Serviciul Public Comunitar Local de Evidenþã a Persoanei al oraºului Agnita funcþioneazãîn sediul Poliþiei oraºului Agnita ºi are urmãtorul program cu publicul:

de luni pânã joi 09 - 15vineri 09 - 12

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2019 3

Majoritatea materialelor de promovare despre Sibiu2019 – regiune gastronomicã europeanã au ca suport douãconcepte relativ cunoscute, în ultimii ani: „Judeþul Sibiu –Poarta de sud a Transilvaniei” ºi cugetarea prinþuluiCharles al Marii Britanii privind „Transilvania – ultimulcolþ al Europei”, unde vezi sustenabilitate ºi putere derefacere a unui ecosistem pentru binele oamenilor ºi pentrunaturã”. Selectând cele douã puncte forte de promovare,administraþia publicã judeþeanã ºi localã au transmis un primmesaj tuturor partenerilor cât ºi viitorilor beneficiari ai „noiiregiuni gastronomice europene”.

Al doilea mesaj transmis este legat de componenþaconsorþiului care va administra viitoarea regiune:administraþia publicã judeþeanã – reprezentatã prinpreºedintele CJ Sibiu, Daniela Cîmpean, administraþia publicãmunicipalã, prin cele douã municipii: Sibiu – reprezentatãprin primar Astrid Fodor ºi Mediaº – reprezentatã prinprimar Gheorghe Roman, principalul for ºtiinþific al regiunii– Universitatea Lucian Blaga Sibiu – reprezentatã prinrectorul Ioan Bondrea, principalul actor în turismul judeþean:Asociaþia Judeþeanã de Turism – reprezentatã prin preºedinteAlin Chipãilã ºi comunitatea de afaceri: Camera de Comerþpentru Industrie ºi Agriculturã – reprezentatã prin directorulgeneral Eugen Iordãnescu. Din puþinele apariþii în medianaþionalã ºi localã, deducem cã este un proiect ambiþios careîºi propune sã poziþioneze – în 2019 – regiunea Sibiului înelita gastronomicã europeanã, alãturi de cele 8 regiunirecunoscute gastronomice declarate pânã acum, astfel: în2016 - Minho (Portugalia) ºi Catalonia (Spania), 2017 - Riga-Gauja (Letonia), Lombardia de Est (Italia) ºi Aarhus(Danemarca) iar în 2018: Provincia Noord-Brabant (Olanda)ºi Galway (Irlanda).

În dosarul de candidaturã se menþioneazã cã: „regiuneava cunoaºte o nouã etapã de dezvoltare prin redefinireaconexiunii stabile ºi durabile între urban ºi rural ºidezvoltarea unei identitãþi gastronomice puternice,europene, care sã conducã la o poziþionare mai bunã înpieþele de producþie ºi consum ºi sã contribuie la completareaºi diversificarea experienþei vizitatorilor în regiune”. Deºidirecþia de dezvoltare este vag enunþatã, consorþiul formatva aloca 8,6 milioane de euro, fãrã sã se precizeze perioadaîn care se vor aloca aceste fonduri.

Sibiul – capitala gastronomicã ºi „Transilvania - ultimul colþ al Europei …!”În 18 ianuarie a.c., la sediul C.J. Sibiu au fost convocate

toate primãriile din judeþul Sibiu, cu scopul de a fi încurajateîn a contribui cu proiecte gastronomice asociate SRGE ºi aidentifica producãtorii locali ce pot completa „CARTEAGUSTURILOR”, un program de identificare a structurilorde ospitalitate ce doresc sã-ºi prezinte oferta de „Mic dejunsibian”, cu meniuri din produse locale. Deja Cartea Gusturilorcuprinde 60 de unitãþi din judeþ, consorþiul insistând peacþiuni de calitate, ce pun în prim plan produse locale,identitatea gastronomicã localã ºi componenta educativã; s-a prezentat ºi o listã de verificare cu principii de bunã practicãSRGE, ce trebuie respectate de toate primãriile în acþiunilece vor fi întreprinse în acest an. Preºedinta Daniela Cîmpean,a prezentat echipele de legãturã din cadrul C.J. Sibiu carevor asista fiecare zonã etno-geograficã din judeþ, cele 5 echipefiind formate din câte 3 persoane, coordonatorul echipelorfiind Doris Banciu, mail: doris.banciu@cjsibiu.ro. Echipa decontact pentru primãriile de pe Valea Hârtibaciului esteformatã din Ioana Deaconeascu – mail: ioana.deaco-nescu@cjsibiu.ro, Susana Hebian – mail: susana.hebi-an@cjsibiu.ro ºi Maria Hoþea – mail: maria.hotea@cjsibiu.ro.

Pentru toþi cei care doresc sã se implice activ în acestprogram, Consorþiul prin directorul Eugen Iordãnescu ne-acomunicat câteva din ideile dezbãtute ºi agreate, consemnateºi în dosarul de candidaturã: se vor încuraja producãtoriilocali ºi afacerile locale în domeniul producerii hranei ºi îndomeniul culturii gastronomice, atelierele gastronomicetradiþionale în satele regiunii, promovarea gospodãriilorþãrãneºti ºi a unor circuite gastronomice sau dezvoltarea unorprograme publice de susþinere a micilor producãtori ºi aIMM-urilor în domeniul gastronomiei ºi a industrieiospitalitãþii în regiunea Sibiu. O parte din cele 25 deprograme au fost deja popularizate de mass-media: Mic DejunSibian, Forumul Sibian de Gastronomie, Circuitegastronomice zonale ºi locale, Pieþe Locale (zilnice ºisezoniere), Oaspeþi la gospodari, Banca de soiuri ºi resurselocale, moneda SibCoin, bucãtãria regionalã = „bucãtãriaciobãneascã”, etc. S-a enunþat ºi o posibilã politicã publicãce doreºte utilizarea unor tacâmuri biodegradabile, într-ocampanie ecologicã în care se sperã ca în judeþul Sibiu sã numai fie utilizat plasticul, etc. Pe viitoarea Agendã aComunitãþii se vor regãsi multe din proiectele locale ce vorfi promovate în 2019!

În 2018 – anul CENTENARULUIMARII UNIRI – Asociaþia A. T. Laurian aeditat, cu sprijinul financiar al unor oameniinimoºi o publicaþie ineditã: „Românialiberã de Fofeldea”. Publicaþia a fostdistribuitã gratuit la cele douã evenimente depromovare organizate la Fofeldea (de Rusalii)ºi la Facultatea de Litere Bucureºti (în lunaiunie). Manifestarea din Bucureºti a fostamplu mediatizatã, fiind invitaþi ºireprezentanþii cotidianului „România Liberã”,preºedintele asociaþiei – dl. Ioan Gruncã –fiind consecvent în promovarea contribuþieisatului Fofeldea la Marea Unire. Sibieniicunosc eforturile asociaþiei din Fofeldea lapromovarea familiei Laurian, singura familiedin judeþul Sibiu care a dat României doiacademicieni (tatã ºi fiu): August Treboniu ºiDimitrie. În ultimii ani ºi redacþia cotidianului„România Liberã” a început sã publicemateriale legate de marii noºtri înaintaºi,originari din Fofeldea, Dimitrie Laurian fiinddirectorul fondator al „României Libere”,primul numãr apãrând în 1877.

ROMÂNIA LIBERÃ de Fofeldea – EMINESCU editorialistla România Liberã! Gazetãria istoria clipei!

«“Domnul Eminescu – un uriaº cronicaral vremelniciilor de tot felul, care a învinsvremelnicia!” – de vorbã cu scriitorulªtefan Mitroi, omul pe care îl cautãcãrþile»- autor: Ionuþ Crivãþ. Cele patrupagini, din care douã de interviu ºi douã dereproduceri din „România Liberã” deduminicã 13(25) Noembrie 1888, ne dezvãluieatât pe reputatul scriitor ªtefan Mitroi cât ºipe marele nostru poet naþional, pe care-lsãrbãtorim anual, de „Ziua CulturiiNaþionale”. Înþelegând cã o perioadãEminescu a fost editorialist ºi la „RomâniaLiberã” (ediþia de weekendplus fiind deschisã

Prezent la manifestare, am considerat oportun ºi necesarsã amintesc reprezentanþilor Consorþiului – dar ºi auditoriului– cã o politicã publicã de mare rezonanþã ar putea fiobiectivul: „ÎN JUDEÞUL SIBIU NU SE CULTIVÃORGANISME MODIFICATE GENETIC”, iniþiativã carea fost promovatã de Gazeta Hârtibaciului, încã din anul 2007,într-o campanie sub titlul „SALVAÞI CIURDA SATULUI”,ce s-a dorit un semnal de alarmã privind pierderea treptatãa identitãþii sudului Transilvaniei.

Ce facem cu organismele modificate genetic ºi înprimul rând cu porumbul modificat genetic? Dorim oagriculturã ecologicã sau o agriculturã intensivã cumari producþii la ha, ºi cu alimente ce nu maistimuleazã imaginaþia nimãnui în a le gusta? AICI NUSE CULTIVÃ O.M.G.-URI! - o campanie de promovarea turismului ecologic! (va urma)

În 11 ianuarie 2019, „România Liberã”a fãcut cititorilor o frumoasã surprizãpublicând un amplu material sub titlul

pe prima paginã cu o imagine a lui Eminescucu acest titlu) reproducem parþial ºi selectivinterviul dat de scriitorul ªtefan Mitroi:

«Cam pe toate cuvintele pe care a pusmâna Eminescu, trecându-le înainte de astaprin suflet, le-a luat în custodia ei perenitatea.Un uriaº cronicar al vremelniciilor de tot felul,care a învins vremelnicia, acesta este, dinpunctul de vedere al inimii mele, domnulEminescu. (…) N-au existat, nu existã, maicorect spus, mai mulþi Eminescu, chiar dacãnoi vorbim de Eminescu – poetul, Eminescu– prozatorul sau Eminescu – filozoful. Era

un singur Eminescu, acelaºi, când se apucade scris, indiferent de genul în care scria.Intra, cu tot ce însemna el, în miezulcuvintelor. Acolo s-a petrecut cea maifrumoasã dintre vieþile sale. Acolo a fostsingurul loc de pe lume unde a fost ºi esteEminescu fericit. Adicã înlãuntrul limbiiromâne, care a ºtiut sã profite, trãind ºi acumde pe urma fericirii lui!»

Felicitãm „România Liberã” pentrucercetarea paginilor primei publicaþii RL,conduse de Dimitrie Laurian. Articolul Dvs.privind colaborarea marelui poet la RL, nedezvãluie relaþiile din lumea presei în sec.XIX, în lungul proces de deºteptare naþionalã.În Sibiu ºi-n general în Transilvania au pãtrunscu greu publicaþiile româneºti editate încapitala României, acestea fiind greu decercetat ºi cunoscut pentru toþi cei interesaþidin „provincie”. Considerãm cã a venitmomentul ca toate aceste publicaþii sã fiedigitalizate ºi introduse în bibliotecile digitalepentru a fi cunoscute ºi lecturate transparent,fãrã restricþii ºi cu protecþia maximã acolecþiilor pãstrate în bibliotecile specializate.

ale presei fiind deþinãtoare ale multormistere, pe care istoria nu le-a descifrat încã.

Scriitorul ªtefan Mitroi scria: „se spunedespre gazetãrie cã este istoria clipei”!

Istoria podiºului Hârtibaciului nu a fostscrisã! Peste ani ºi ani, paginile de istorie aacestor meleaguri vor fi descifrate dinpaginile „Gazetei Hârtibaciului” ºi chiardin paginile unicului numãr al publicaþiei„România Liberã de Fofeldea”. La mulþiani tuturor celor care fac ca aceste gazete sãaparã, efortul inimoºilor Ilarion Bârsan ºi IoanGruncã, trebuind consemnat ºi sprijinit!

În sec. XXI este timpul sã avem acces lapropria istorie, paginile îngãlbenite de vreme

Paginã realizatã deMarius HALMAGHI

4 2019

A fost ce-a de a XIII-a ediþie a evenimentului agniþean „Fuga Lolelor”. Au trecut 13 ani de cândagniþenii s-au hotãrât sã reia obiceiul sãsesc, sã îmbrace costumul de Lolã ºi sã se bucure împreunã.

Poveºtile despre acest obicei sunt multe, a Ursulei care îmbrãcatã în zdrenþe i-a bãtut petãtari cu biciul, schimbarea starostelui de breaslã, fugãrirea iernii (spunea profesorul Ozco pevremea comuniºtilor) ºi versiunea folcloricã româneascã „Vin saºii din Floandãra, îmbrãcaþi calolele, cãlca-i-ar nevoile”

Dincolo de toate explicaiile filozofico - ºtiinifice, cu trimiteri în strãfundurile arhaicului, FugaLolelor din Agnita este un prilej pentru agnieþni de a se bucura de acest obicei pe care nu vor sã-l lase sã se piardã. Este un motiv pentru mulþi din cei plecaþi sã revinã acasã, acasã în Agnita,unde sã se întâlneascã ºi sã petreacã cu prietenii, stâmpãrându-ºi dorul.

Obiceiul a fost preluat de români, dupã plecarea saºilor, ca o bucurie a regãsirii amintirilordin copilãrie, când ieºeau în oraº ºi priveau alaiul de mãºti, admirau ursul, cãluþul dar mai ales pemânuitorii de bice care îºi etalau dexteritatea, îºi aminteau de emoþia cu care primeau o gogoaºãde la o lolã pe care nu o cunoºteau ºi abia a doua zi aflau cã a fost nenea Fritz, vecinul.

Acum, la a XIII-a ediþie au îmbrãcat costumul de lolã peste 260 de agniþeni din care peste 80sunt lole tinere, cu vârsta sub 18 ani, ceea ce înseamnã cã ºi în anii urmãtori tradiþia va continua.

La ora 10,00 fanfara a dat semnalul de plecare, lolele s-au încolonat þinându-se de bice ºiplesnitorii au început sã deschidã calea cu pocnete de bice ºi alaiul a pornit cu mare zgomot peartera principalã a oraºului.

În faþa primãriei au fost întâmpinate de oficialitãþi ºi de mulþimea spectatorilor, agnieni ºituriºti, veniþi sã participe la acest eveniment unic.

Preºedintele asociaþiei „Breasla lolelor”, Radu Curceanu i-a salutat pe cei prezeni, lole ºispectatori spunând; „Iatã-ne din nou împreunã, cu intenþia declaratã de a alunga spiritele rele ºide a proteja moºtenirea ºi tradiþiile culturale ale oraº’ului nostru,… Suntem ºi astãzi din nouangrenaþi, ca ºi în ultimii 12 ani într-o manifestare care ne aduce împreunã, care ne defineºteidentitatea ºi care ne face sã ne simþim mândri cã suntem agniþeni”.

Doamna Hutter Doris reprezentanta Asociaþiei saºilor Agniþeni din Germania ºi a lolelordin Nurnberg a adresat salutul în versuri; „Acest obicei are, ca sã ºtii, / 330 de ani împliniþi! / Eu

le spun la toþi care l-au promovat, / din suflet „Mersi!” Cu plãcere am luat / avionul sã vin, sã petrecazi cu voi, / dar ºi sã aduc salutãri de la noi / din Nurnberg ºi de la acei ardeleni / care în suflet maisunt agniþeni.”

Bogdan Pãtru, lola cu numãrul 1, cel care a readus obiceiul în cultura oraºului, a salutat cutradiþionalul „Hiraaaai! ºi a spus; „Astãzi în Agnita puteþi asculta povestea noastrã, veche de 330 deani, despre vitejia Ursulei care a salvat Cetatea ºi despre meºteºugarii saºi care au pãstrat obiceiurilestrãmoºeºti, La sfârºitul zilei veþi pleca acasã zâmbind ºi molipsiþi de la buna noastrã dispoziþie,aºteptând încã un an ca sã fim împreunã”

Din partea administraþiei locale a vorbit viceprimarul Murgoci Costel care le-a mulþumitorganizatorilor pentru realizarea acestui eveniment ºi le-a urat lolelor distracþie plãcutã.

Dupã aceste cuvântãri programul lolelor a continuat cu dansul ursului, reprezentantul bresleitãbãcarilor, dansul cãluþului reprezentantul breslei croitorilor ºi al breslei dogarilor, în care audansat doi mânuitori de cercuri având pe ele ºase pahare cu vin.

Un moment aplaudat de cei prezenþi au fost dansurile populare sãseºti ºi româneºti, prezentatede un grup de dansatori ai Casei de Culturã din Agnita, unii din ei jucând învârtita în costum de lolã.

A urmat momentul solemn în care toþi ºi-au ridicat mãºtile ºi au cântat imnul Transilvaniei,Siebenburgenlied: „Transilvanie, vechi ruine / dintr-un ev îndepãrtat, / urme mari ºi milenare /odihnesc sub glia care / rodnicia ºi-a pãstrat”.

Apoi convoiul a plecat mai departe ºi s-a oprit la FIPA, unde, dupã repetarea programului dincentru, a urmat o amplã ºedinþã foto în care telefoanele ºi aparatele de fotografiat au imortalizatportrete cu lole, cãluþul ºi mai ales ursul.

Parada s-a terminat cu semnalul ºefilor care ºi-au adunat gãºtile ºi au pornit prin oraº, pe lagazde primitoare pentru a le face urãrile cuvenite; „Noi norocul vi-l urãm / Cu talangã ºi cu bice /Griji, necazuri alungãm / Tot cu cântec ºi cu glume / Atunci când vã vizitãm / Doar de bine vã urãm!”

La ora 18.00 Fuga Lolelor s-a terminat, limba talãngilor s-a blocat, bicele n-au mai pocnit ºi, peo cãrare sau douã, în funcþie de vinul consumat, cei care au fãcut spectacol în oraº s-au retras pe lacasele lor pentru a se pregãti de marea distracþie „Balul Lolelor”

I. Bârsan

LOLELE – BUCURIA AGNIÞENILOR DE A SE REÎNTÂLNI

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul XI, nr. 125, IANUAnul XI, nr. 125, IANUAnul XI, nr. 125, IANUAnul XI, nr. 125, IANUAnul XI, nr. 125, IANUARIE 201ARIE 201ARIE 201ARIE 201ARIE 20199999

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

2019 a fost proclamat mari, 1 ianuarie, Anomagial al satului românesc (al preoþilor,învãþãtorilor ºi primarilor gospodari) ºi Ancomemorativ al Patriarhilor Nicodim Munteanuºi Iustin Moisescu ºi al traducãtorilor de cãrþibisericeºti în Patriarhia Românã.

Proclamarea a avut loc la finalul SfinteiLiturghii, dupã oficierea slujbei de Te Deumde cãtre Episcopul vicar Timotei Prahoveanul.Dupã slujbã, Episcopul vicar patriarhal VarlaamPloieºteanul, Secretarul Sf. Sinod a citit Actulde proclamare a Anului omagial ºi comemorativ2019.

Proclamarea anului 2019 în PatriarhiaRomânã ca „Anul omagial al satului românesc(al preoþilor, învãþãtorilor ºi primarilorgospodari)” ºi „Anul comemorativ alpatriarhilor Nicodim Munteanu ºi IustinMoisescu ºi al traducãtorilor de cãrþibisericeºti.”

În ºedinþele sale de lucru din 4-5 iulie 2017ºi 25 octombrie 2018, Sfântul Sinod al BisericiiOrtodoxe Române a hotãrât:

Declarã anul 2019, în Patriarhia Românã,ca „Anul omagial al satului românesc (alpreoþilor, învãþãtorilor ºi primarilor gospodari)”ºi „Anul comemorativ al patriarhilor NicodimMunteanu ºi Iustin Moisescu ºi al traducãtorilorde cãrþi bisericeºti”.

Aprobã programul-cadru (teologic-educaþional, cultural ºi mediatic) intitulat „2019– Anul omagial al satului românesc (al preoþilor,învãþãtorilor ºi primarilor gospodari) ºi Anulcomemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanuºi Iustin Moisescu ºi al traducãtorilor de cãrþibisericeºti”.

Centrul de Presã Basilica al PatriarhieiRomâne (Agenþia de ºtiri Basilica, RadioTrinitas, Trinitas TV, Ziarul Lumina) va realizaprograme ºi emisiuni, filme documentare,materiale publicistice etc. pentru promovarea,în anul 2019, a „Anului omagial al satului

Actul de proclamare a Anului omagial ºi comemorativ 2019românesc (al preoþilor, învãþãtorilor ºiprimarilor gospodari” ºi a „Anului comemoratival patriarhilor Nicodim Munteanu ºi IustinMoisescu ºi al traducãtorilor de cãri bisericeºti”în Patriarhia Românã.

Realizarea de studii, comentarii,bibliografii ºi cãrþi de reflecþie cu conþinutbiblico-patristic, moral, liturgic, catehetic,pastoral, social-filantropic, intercreºtin, cultural-educativ ºi istoric pentru prezentarea „Anuluiomagial al satului românesc (al preoþilor,învããtorilor ºi primarilor gospodari” ºi „Anuluicomemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanuºi Iustin Moisescu ºi al traducãtorilor de cãrþibisericeºti” în Patriarhia Românã.

La nivelul Patriarhiei Române se vaorganiza un Simpozion internaþonal, cu invitaþidin celelalte Biserici Ortodoxe surori, avândtema: „Traducãtori ºi traduceri în limbiverniculare de texte biblice, patristice ºiliturgice în Biserica Ortodoxã”;

La nivelul eparhiilor ºi al instituþiilor deînvãþãmânt teologic se vor organiza dezbateri,colocvii ºi seminarii pe tema: „2019 – Anulomagial al satului românesc (al preoþilor,învãþãtorilor ºi primarilor gospodari) ºi Anulcomemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanuºi Iustin Moisescu ºi al traducãtorilor de cãrþibisericeºti”.

Patriarhia Românã va organiza unSimpozion naþional dedicat temei „2019 – Anulomagial al satului românesc (al preoþilor,învãþãtorilor ºi primarilor gospodari), precumºi dezbateri, colocvii ºi seminarii în eparhii ºiinstituiile de învãþãmânt teologic pentruvalorificarea moºtenirii istorice, culturale ºispirituale caracteristice satului românescautentic.

În cursul anul 2019, în Biserica OrtodoxãRomânã, vor f i organizate colocvii ºisimpozioane, precum ºi întâlniri, expoziii,mãrturii, evocãri a unor renumiþi preoþi,

învãþãtori ºi primari gospodari din satulromânesc, precum ºi a patriarhilor NicodimMunteanu ºi Iustin Moisescu ºi a traducãtorilorde cãrþi bisericeºti

La Conferinþa pastoral-misionarãsemestrialã din primãvara anului 2019 se vatrata tema „2019 – Anul omagial al satuluiromânesc (al preoþilor, învãþãtorilor ºiprimarilor gospodari)”, iar la Conferinþapastoral-misionarã semestrialã din toamnaanului 2019 se va trata tema „2019 – Anulcomemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanuºi Iustin Moisescu ºi al traducãtorilor de cãrþibisericeºti” în Patriarhia Românã, cuposibilitatea aprofundãrii acestora ºi la

conferinþele preoþeºti administrative lunare, pecare le vor stabili fiecare eparhie, precum ºi încadrul cercurilor pastorale.

În luna octombrie din anul 2019, la PalatulPatriarhiei, se va organiza o ºedinþã solemnã aSfântului Sinod cu tema „Anul omagial al satuluiromânesc (al preoþilor, învãþãtorilor ºiprimarilor gospodari)” ºi „Anul comemoratival patriarhilor Nicodim Munteanu ºi IustinMoisescu ºi al traducãtorilor de cãrþibisericeºti” în Patriarhia Românã.

Preºedintele Sfântului Sinod† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

(Fragment...)AGERPRES: Pãrinte, cum sã întâmpinãm

noul an? Oamenii îºi pun multe speranþe.Constantin Necula: Sperã doar aceia care

au ºi la ce spera ºi pentru ce spera. Cred cã defiecare datã e bine sã punem un început bunlucrurilor pe care le facem.

AGERPRES: V-aþi fãcut un bilanþ al anuluicare a trecut?

Constantin Necula: Nu am obiceiul. Îl facla spovedit, nu îl fac la Revelion. Cred cã esteimportant sã înþelegem cã anul care a trecut atrecut ºi cã pe fundamentele lui am învãþatdestule. Eu am învãþat foarte multe în 2018,despre oameni, despre þarã, despre instituþii,despre binecuvântare ºi trãdare concomitent.

AGERPRES: În restul societãþii româneºtice vedeþi?

Constantin Necula: Oamenii au sãrãcitde speranþe ºi asta e lucrul foarte grav. Sperca uºor, uºor, în fiecare colþ de existenþã umanãsã suflãm în jar ºi sã reaprindem flacãranãdejdii. Mie îmi e ruºine sã o spun, dar îi vãd

Binele de ºtiut: În 2019nãdãjduim sã facem binele ºisã primim binele – Pr. Necula

pe oameni triºti, abãtuþi, dar nãdãjduim laDumnezeu ºi poate cã, dacã nu suntem la nimicbuni altceva, mãcar sã le motivãm nãdejdea,tot ar fi ceva.

AGERPRES: Ce planuri v-aþi fãcut pentrunoul an?

Constantin Necula: Nu mi-am fãcutniciodatã planuri pentru un an. Doar îmi schiþezposibilele dezvoltãri ale cercetãrii ca profesor,dar în rest nu am niciun plan. Sunt în mâna luiDumnezeu. ªi mai e ceva: atunci când îþi faciplanuri, Dumnezeu zâmbeºte. Am socotit tottimpul cã în anul în care intru e ultimul an încare trãiesc. ªi atunci, mi-am controlat mai multlucrurile legate de Dumnezeu, decât de planuri.

AGERPRES: Ce dorinþe aveþi pentru2019?

Constantin Necula: Nu îmi doresc decâtsãnãtate pentru cei foarte apropiaþi ºi pentrucei foarte depãrtaþi deopotrivã. ªi mi-aº doriun an în care cuvântul „spital” sã nu însemnecoparticipare fizicã a tuturor românilor la el, cimuncã pentru a edifica un sistem de sãnãtatesigur. Nouã nu ne lipsesc clãdirile, ne lipsescoamenii ºi ne lipsesc enorm de multcordialitãþile legate de subiect. Sãptãmânileacestea am stat printre copiii bolnavi, printremuribunzi. Nu a fost uºor. Sunt conºtient, o datãîn plus ca preot, cã, ºi dacã nu pare, preoþianoastrã þine totuºi de împãrãþia lui Dumnezeumult mai mult decât pare la prima vedere. ªiasta mã þine viu.

(https://www.agerpres.ro/culte/2019/01/06/interviu-preotul-necula-pentru-dumnezeu-avem-rugaciune-pentru-rezolvatul-problemelor-telefonul-236311)

Cuvântul „botez” (în greceºte verbul,baptisma = a se cufunda, a se afunda),înseamnã „baie”, „afundare”. Adicã, în cheieteologicã, omul înnoit prin „baia apei princuvânt” (Efeseni 5, 26), devine epifania luiDumnezeu, deoarece „câþi în Hristos ne-ambotezat, în Hristos ne-am ºi îmbrãcat”(Galateni 2,27). Slava lui Dumnezeu, spuneaSfântul Irineu, este omul viu, înnoit sprecunoºtinþã (Coloseni 3,10), iar viaþa omuluieste vederea lui Dumnezeu. Omul viu esteomul eliberat de pãcat care, prin „baia naºteriicelei de-a doua” (Tit 3, 5), „s-a spãlat ºi avãzut” (Ioan 9, 8-22) pe Hristos „Rãsãritulcel de sus” (Luca 1, 78).

Privind cu evlavie ºi smeritã pricepereîn duh de rugãciune icoana BotezuluiDomnului desluºim, recunoaºtem ºimãrturisim taina Prea Sfintei Treimi ºidescoperirea desãvârºitã a lui Dumnezeu înpersoana dumnezeiesc umanã a lui IisusHristos. Astfel, icoana „Arãtãrii Domnului laIordan” sau „Teofania” descrie tocmai aceastã„deschidere a cerurilor” în care Duhul Sfântîn chipul porumbelului revarsã ºi descoperãiconomia dumnezeiascã peste Adam cel Nou(I Corinteni 15, 45), Iisus Hristos, Fiul luiDumnezeu întrupat, Care prin botezul cruciiva spãla pãcatul lumii (Evrei 9,14; Romani 6,3-4; Coloseni 2,12,14). Primind Botezul, HristosDomnul face posibilã arãtarea Sfintei Treimi,Care mãrturiseºte prin glasul Tatãlui: „Acestaeste Fiul Meu Cel iubit întru Care ambinevoit” (Matei 3, 13-17).

Arãtarea Duhului Sfânt în chip de

porumbel odihnindu-Se în ºi pesteDumnezeu Fiul adevereºte cã Hristos poartãpecetea prezenþei Duhului, „fiind manifes-tarea lui Dumnezeu ºi totodatã Cel care o faceposibilã, subiect ºi totodatã obiect almanifestãrii divine”. Cu alte cuvinte, spuneîn continuare pãrintele Andrei Scrima,„Hristos a venit în lume pentru ca Duhul sãSe poatã manifesta în mod deplin”, cãciHristos Se naºte prin lucrarea Duhului, estepurtãtorul Duhului ºi lucreazã El însuºi prinDuhul (Andrei Scrima, Biserica Liturgicã,Editura Humanitas, Bucureºti, 2005, pp.167;163).

Potrivit Sfântul Chiril al Ierusalimului,„Iordanul este principiul Evangheliei”, adicãînceputul bunei vestiri ºi apropiereaîmpãrãþiei cerurilor, a izbãvirii de sub lucrareaîntunericului ºi a evidenþei prezenþei ºilucrãrii mântuitoare a lui Dumnezeu în lume.

Cuvântul „botez” (în greceºte verbul,baptisma = a se cufunda, a se afunda),înseamnã „baie”, „afundare”. Adicã, în cheieteologicã, omul înnoit prin „baia apei princuvânt” (Efeseni 5, 26), devine epifania luiDumnezeu, deoarece „câi în Hristos ne-ambotezat, în Hristos ne-am ºi îmbrãcat”(Galateni 2, 27). Slava lui Dumnezeu, spuneaSfântul Irineu, este omul viu, înnoit sprecunoºtinþã (Coloseni 3, 10), iar viaþa omuluieste vederea lui Dumnezeu. Omul viu esteomul eliberat de pãcat care, prin „baia naºteriicelei de-a doua” (Tit 3, 5), „s-a spãlat ºi avãzut” (Ioan 9, 8-22) pe Hristos „Rãsãritul celde sus” (Luca 1, 78).

În concluzie, Botezul Domnului estearvunã a înnoirii ºi înfierii noastre în Duhul,naºterea noastrã „de Sus” (Ioan 3, 3-7), „prinînnoirea Duhului” (Tit 3, 5), este moarteaomului vechi, dar în acelaºi timp ºi înviere,cãci coborârea lui Hristos în adâncurileIordanului este o prefigurare a pogorârii laiad, care anunþã Învierea Sa din morþi ºirestaurarea ºi mântuirea omului.

(https://doxologia.ro/iconografie/icoana-botezului-domnului)

BoBoBoBoBotttttezul Domnului în iconogrezul Domnului în iconogrezul Domnului în iconogrezul Domnului în iconogrezul Domnului în iconografafafafafieieieieie

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2019

Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269 510325

Preºedinte: Pr. Protopop Mihai NaicuSecretar: Pr. Andrei IancuColectivul de redacþie: Pr. Marius Rebegel, Pr. Þînþ Florin (Brãdeni),Pr. Grama Bogdan (Cornãþel), Pr. Briscan Marius-Andrei (Vecerd),Pr. Duºescu Rareº-George (Ghijasa de Sus)

Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu

Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei sau pe e-mail la urmãtoarele adrese: ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com ºiortodoxiapehartibaci@yahoo.com

COLEGIUL DE REDACÞIE

(Urmare din numerelor anterioare...)„Când în scrierile de spiritualitate

ortodoxã se face referire la inimã, trebuie sãcãutãm semnificaþia în profunzimea sensuluibiblic. Inima nu reprezintã numai organul fizicdin cutia toracicã, nici sediul emoþiilor ºiafectelor, ci centrul spiritual al persoaneiumane create dupã chipul lui Dumnezeu. Estepartea cea mai profundã ºi mai autenticã afiinþei noastre, altarul de tainã în care nu sepoate intra decât trecând prin sacrificiu...”

(Episcop Kallistos Ware)Este de notorietate faptul cã atunci „când

facem ceva din toatã inima, cât de repede serealizeazã! Dar când nu punem inimã în ceva,mâinile ne sunt neputincioase ºi picioarele nuse miºcã. Numai aceia care ºtiu cum sã secontroleze, atunci când dau de ceva caretrebuie fãcut, chiar dacã nu pun inimã, segrãbesc sã gãseascã o laturã plãcutã a situaþieiºi, împãcându-ºi inima cu noua situaþie, îºimenþin energia necesarã pentru a îndeplinisarcina. Râvna, forþa motrice a voinþei, vine dininimã”(Sfântul Teofan Zãvorâtul).

Analizându-ne viaþa ºi descoperindresorturile ce þin treazã inima, cunoaºtem maiprofund ºi mai folositor, importanþa acesteiaîn procesul vital, în urcuºul duhovnicesc.

Sfântul Nicodim Aghioritul, scoþând înevidenþã importanþa cardiognosiei, învaþã ºiîndeamnã astfel: „Inima ta este ziditã deDumnezeu pentru scopul de a iubi ºi de a filocuitã de Dânsul. De aceea zilnic îþi strigã:Fiule, dã-mi inima ta (Prov 23, 26). Însã pentrucã Dumnezeu este pacea care covârºeºte toatãmintea, trebuie ca ºi inima ce voieºte a-L primi,sã fie împãcatã ºi netulburatã, cum a zis David:S-a fãcut pace în locul lui (Ps 5, 2). De aceeaeºti dator întâi sã-þi aºezi ºi sã-þi întãreºti inimacu o liniºte paºnicã încât toate virtuþile taleexterne sã provinã din aceastã pace ºi dincelelalte virtuþi lãuntrice”( Sfântul NicodimAghioritul).

Viaþa ºi înþelepciunea Pãrinþilor ne duc lao concluzie limpede: aceea cã a cunoaºteinimile este un dar al lui Dumnezeu. În Patericni se spune cã „avva Iosif, de exemplu, primisede la Dumnezeu acest dar. Niºte pelerini auprimit rãspuns la problemele ce-i frãmântau,mai înainte de a ºi le mãrturisi”

(IPS Andrei, Episcopul Alba Iuliei).Experienþa

Între calitãþile intelectuale un loc aparteîl ocupã experienþa, sumã a întâmplãrilor, acazurilor, a traiului de zi cu zi, pe baricadelevieþii. „Pentru a-l putea direcþiona bine pecredincios, preotul are el însuºi nevoie deexperienþa vieþii petrecutã cu Hristos. Pentrua corecta voinþa cãzutã a altuia, duhovnicultrebuie sã fie purtãtor de Duh. În voinþa cãzutãa omului existã o înclinare cãtre toate patimile.Este evident cã aceastã voinþã cãzutã nu poatefi îndreptatã de cãtre un dascãl care, el însuºi,este rob al patimilor” (Ibidem).

Un pãrinte duhovnicesc devotat chemãriide pãstor sufletesc, „înþelept ºi cu experienþã,va sesiza imediat unde trebuie sã insiste, undeeste rana sufleteascã, unde este pãcatul” (Pr.Prof. Petru Rezuº), ºi concentrându-ºieforturile va ajuta un suflet, va salva o viaþã.

Roadele experienþei sunt nenumãrate iarsfaturile celor care au experiat viaþa curatã suntbinevenite. „Dacã tu vrei sã renunþi la lume,zice Sfântul Simion Noul Teolog, ºi sã înveþi atrãi dupã Evanghelie, nu te da pe mâna unuidascãl fãrã experienþã sau robit de patimi, ca

Despre Preotul Duhovnicnu cumva sã deprinzi de la el, în locul vieþiievanghelice, o viaþã diavoleascã. Cãciînvãþãtura dascãlilor buni este bunã, iar adascãlilor rãi este rea. Seminþele rele vorproduce cu siguranþã roade rele. Orice om orbcare vrea sã-i cãlãuzeascã pe alþii este unimpostor ºi îi aruncã pe cei ce-l urmeazã înprãpastia pierzãrii” (Ignatie Briancianinov).

Rezultantã a experienþei este ºi marelecâºtig al depistãrii ºi dimensionãrii exacte aacelui „deºert interior” (Adalbert de Vogue),pe care penitentul îl aduce odatã cu el înscaunul de spovedanie. Anii de practicã,interesul pus în slujba misiunii de doctorsuf letesc ºi deprinderea (nu rutina) înadministrarea tainei îi conferã duhovnicului,prin experienþa acumulatã, încã o calitate demare folos ºi cu mare spectru de utilizare.

„Preoþi cu bogatã lucrare ºi experienþãpastoralã mãrturisesc cã lucrarea pastoralãîndeplinitã cu credinþã, cu zel fierbinte pentruslujirea Mântuitorului, e adânc simþitã înpropria viaþã duhovniceascã, dacã ceea ce facepentru fiii duhovniceºti, se face ºi pentrupropria persoanã”

(Diac. Prof. Orest Bucevschi).Acestea sunt principalele însuºiri cerute

pentru exercitarea funcþiei de pãrinteduhovnicesc. Suma acestora dau dimensiuneapersonalitãþii preotului asigurându-i acestuiaclimatul de lucru ºi ridicând instituþia pe careel o reprezintã, la rangul de instituþie vitalã,salvatoare. Atât mediul moral cât ºi celintelectual întreþin acea stare care-l defineºtepe preot a fi cu adevãrat om al lui Dumnezeu,om al Bisericii, om pentru alþii.

***Acþionând într-un mediu social, fiind cu

chemare expresã de a sluji comunitãþii, avândla îndemânã mijloacele unei instituþii divino-umane ºi fiindu-i marcatã personalitatea desuma calitãþilor ce se cer într-un astfel demediu, preotul îºi simte misiunea nu ca pe oobligaþie, nu ca o sarcinã trasatã de o autoritaterigidã, ci ca pe o datorie, ca pe oresponsabilitate ce cuprinde emoþia angajãrii,recunoºtinþa pentru „investiþia” la care a fostangajat precum ºi bucuria de a sluji luiDumnezeu ºi oamenilor. În viaþa de zi cu zi,purtarea cu demnitate ºi rodnicia acestorrãspunderi sunt materializate prin punerea înaplicaþie a calitãþilor pãrintelui duhovnicesc,prin aºezarea lor ca bazã a edificiului spiritualce urmeazã a fi restaurat sau chiar construit,precum ºi orientarea lor, asemenea unui farcãlãuzitor, spre þinta luminoasã ºi salvatoare aprogresului duhovnicesc al pãstoriþilor.

Sfântul Apostol Pavel participa deosebit deintens cu întreaga fiinþã, când predica despreîndatoririle celor chemaþi la înalta treaptã aslujirii ºi ajutorãrii semenilor. Luaþi aminte lavoi înºivã ºi la toatã turma... Privegheaþi,aducându-vã aminte cã, timp de trei ani, n-amîncetat noaptea ºi ziua, sã vã îndemn, cu lacrimi,pe fiecare dintre voi (Fap 20,).

Oamenii de vocaþie, marile personalitãþidin orice ramurã de activitate, au iubit operace aveau de înfãptuit cu toatã fiinþa lor ºi nu autrãit decât pentru lucrarea respectivã ºi tocmaidin aceastã iubire a rezultat valoarea ºi trãiniciaoperei lor. Preoþia, fiind opera cea mai mare,slujirea cea mai înaltã din toate câte sunt pelume, trebuie sã fie temeluitã pe cunoaºtere,virtuþi ºi responsabilitate mai mult decât oricealtã lucrare omeneascã.

Pr Stoica Vlad, Ilimbav

Bucuria nu încape, atunci când te laºicopleºit de greutãþi ºi de griji. Vã amintiþipovestea, „O mie ºi una de nopþi”? Acolo,ªeherezada, reuºeºte sã redea sufletuluiregelui bucuria de-a trãi ºi de-a se convinge, cãe mai frumos de-a nu acþiona conformprejudecãþilor, ci a privi pe fiecare om, ca pe ofiinþã unicã. Regele, fiind cel care se vindecãprin intermediul poveºtilor spuse de cineva,care acceptã sã se jertfeascã de bunãvoie.Poveºtile spuse de acea tânãrã sunt de fapt untezaur de bogãþii, dãtãtor de viaþã, care pentrucã nu a fost uitat, a adus înviere sufletuluiregelui. Fiecare dintre noi cunoaºte, aºadar,bucuria poveºtilor. ªi, slavã Domnului, poporulromân, nu duce deloc lipsã de poveºti, atâtatimp cât ne aducem aminte de Ion Creangã,de exemplu. Dar, tezaurul poveºtilor dãtãtoarede sens pentru un popor, consider cã stau maiales în persoanele celor care au devenit istorieprin faptele lor. De pildã, eram fascinat, copilfiind, de fiecare datã, când profesorul deromânã, ne povestea despre ªtefan cel Mare,despre Ion Creangã sau Mihai Eminescu.Despre Horea, Cloºca ºi Criºan ºi, despre cumfiecare dintre noi suntem bogaþi, datoritã lor.Eram în clasa a VI- a, când auzeam din guracuiva cu autoritate în viaþa mea (era unul dintreprofesorii, care te facea sã visezi ºi visul sãdevinã realitate), cã bogãþia care nu i-o poatelua nimeni, este cea culturalã. Cea care estescrisã în munþii, fluviile ºi în întreg pãmântulþãrii, cu jertfã. Acel profesor m-a fascinat prinsimplul fapt, ca ºi în povestea „O mie ºi una denopþi”, cã e frumos sã trãieºti cu poveste. Darnu cu orice poveste. Adicã, mai erau ºi bãbuþeleºi moºuleþii (cãrora le sãrut mâinile ºi le facamintirea, în tainã, prin pomenirea laProscomidie), care povesteau cu atâta pasiune,dar nu erau ca acele poveºti, care aminteau depersoane, ce au trãit cu bucuria de-a se jertfi,undeva în istoria poporului meu. Nu secomparau cu „Luceafãrul” lui Mihai Eminescusau povestirile lui Ion Creangã. Nicidecum! ºiºtiþi care este paradoxul, cã acele poveºti, deºinu au nevoie de ecrane pentru a fi stilizate,reuºesc sã învie un suflet ºi sã-l þinã bucurossau sã-l împingã sã aspire pentru ceva bun, nudoar pentru el, ci ºi pentru cei din jurul sãu,pentru þara sa. Dacã se face amintirea lui Mihai

Eminescu, la 15 ianuarie, în fiecare an, nu seface pentru el, ci pentru noi, cei care avemnevoie sã trãim din seva poeziilor lui. Problemapentru generaþia mea (ca ºcolar, elev), saugeneraþia copiilor de azi, se pune nu în privinþaoperei ºi vieþii lui Eminsecu, ci a modului încare ni l-au redescoperit sau îl redescoperimpe Eminescu, copiilor, adolescenþilor,oamenilor. Mihai Eminescu este actual, prinsimplul fapt cã ºi el a fost copil. Pin simplulconsiderent, cã nu a fost considerat un geniu,din ºcoalã. O bunã abordare cu copiii înprivinþa lui Eminescu, ar fi sã se porneascã dela a povesti viaþa acestuia ºi, apoi, a trece lapoezia sa. Noi, oamenii avem nevoia de acunoaºte cã eroii au fost oameni ca ºi noi. Avemnevoie sã ni se reaminteascã acest lucru mereu,prin poveste. Dumnezeu Însuºi S-a fãcut om,ca sã ne arate cã ºi el a trecut prin ceea cetrece, fiecare dintre noi, pe meleagurile vieþiiacesteia. Deci, problema lipsei acute de culturãelementarã româneascã vie, de religiozitateautenticã (acea relaþie cu Dumnezeu, datã debucuria reîntâlnirii cu El în Sfânta Liturghiesau la vederea semenului, care este chip al Lui),o reprezintã înlocuirea poveºtilor dãtãtoare deschimbare frumoasã, cu surogatele ºtirilor ºiprogramelor TV, a internetului folosit în excesetc. „Spune-mi ce citeºti ºi la ce te uiþi, ca sã-þi spun cine eºti”, ca sã parafrazez un proverbromânesc. Cam asta este o crâmpeie, dincomplexa realitate. Omul are viaþa datã-n darde Dumnezeu ºi crede cã este nemuritor, doaraici, pe pãmânt. O spunem noi înºine, cândîncãpãþânarea de-a dãrui celorlalþi un zâmbet,o vorbã bunã, ceva ce þine de noi, pentru aînsenina ziua semenilor, este de atât de mare.Cred cu toatã fiinþa mea cã omul este frumos.Cã lumea este frumoasã. Cã fiecare dintre noieste unic ºi bun. Dar, mai cred ºi cã avemresponsabilitatea de-a cãuta acea bunãtatea ºiliniºte, dupã care tânjim. Direcþia corectã, ne-o pot arãta citirea poeziilor lui Eminescu, apoveºtilor lui Ioan Creangã, cunoaºtereaistoriei noastre ºi, peste toate, cunoaºterea luiDumnezeu în inimi. Dar, asta ar însemna, caomul sã aloce mãcar 15% din timpul pe care-lpetrece zilnic în faþa peretelui care vorbeºteîn culori atrãgãtoare. Bucuria de viaþãînseamnã mai mult de atât!

Pr. Iancu Andrei, Coveº

AGENÞIA PENTRU PROTECÞIAMEDIULUI SIBIU

anunþã publicul interesat asupra deciziei etapei de încadrare a planului Amenajamentulsilvic al fondului forestier proprietate privatã a Parohiilor Ortodoxe din ProtopopiatulOrtodox Român Agnita ºi a Composesoratului „Asociaþia Uniþilor”- Ghijasa de Jos - UP XVAgnita propus a fi amplasat în judeþul Sibiu, în categoria celor care nu necesitã efectuareaevaluãrii de mediu, planul urmeazã sã fie supus adoptãrii fãrã aviz de mediu, conformprevederilor H.G. nr. 1076/2004.

Motivaþia deciziei etapei de încadrare se gãseºte pe pagina: http://apmsb.anpm.ro.Observaiþle, comentariile publicului privind reconsiderarea deciziei etapei de încadrare

se trimit în scris la sediul Agenþiei pentru Protecþia Mediului Sibiu, str. Hipodromului, nr.2A, în termen de l0 zile calendaristice de la data apariþiei anunþului, tel: 0269/256545.

Publicul interesat poate formula observaþii ºi propuneri în termen de 10 zile de la dataanunuþlui public.

Statisticã botezaþi, cununaþi, decedaþi înperioada anului 2018, în Protopopiatul Agnita

Pe toatã perioada anului 2018, s-au înregistrat urmãtoarele cifre în Protopopiatul Agnita,cu privire la toþi cei botezaþi, cununaþi sau decedaþi:

Mediul urban: Botezaþi 29, Cununaþi 23, Decedaþi 78Mediul rural: Botezaþi 335, Cununaþi 81, Decedaþi 245TOTAL: Botezaþi 364, Cununaþi 104, Decedaþi 323

Eminescu se vrEminescu se vrEminescu se vrEminescu se vrEminescu se vrea mai întâi poea mai întâi poea mai întâi poea mai întâi poea mai întâi povvvvvesesesesestittittittittit

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2019 7

EI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNF E B R U A R I EF E B R U A R I EF E B R U A R I EF E B R U A R I EF E B R U A R I E

Anul nouGavril Iosif Sinai

2018 uzat ºi prãfuit de steletrecut ºi ºters coboarã din redutã,dezintegrat în amintiri mãruntese-aºeazã într-un coº de documente.

Grãbit ºi þanþoº, optimist2019 urcã-nveselitnaiv îºi dominã iluziileplescãite în date statistice.

Vârtos, e pregãtit de luptãciocnind în gând victoriile.Sã-l þii cãpitane de umerisã nu se deºire visând!

Ocheºte calendar ºi zileunde aruncã cu mine ºi tineprecum niºte vreascuri uscatesã ardã cu noi cãrãmizi.

An nou la capãt de redutãveºmântul lui se cheamã timp,iar cãrãmizile uscatene poartã-n veacuri ºi pe noi.

CUVÂNTUL, DOAR ORANÃ A TÃCERII...

Doina Pavel - Barbu

Am deschis pumnulsã zboare gândurile,dar mânecile mi s-au umplut de fluturi scãmoºaþi,ca fuioare din mintea ta scãpãratã,ca ultimul chibrit uitatîntr-o marþi.

- ..þi vom umbla prin flori de cais,îmi spuneai,- pe sub clipe strãine,îi „tãceam”cu adieri de Raiºi de vis;Ochii mei deschiºi,peste altã viaþã,printr-o altã moarte;Cuvântul - fluture suspinat -e doar o ranã a tãcerii.ªi- mi e atât de frig de tine!Mai stai...

Demian Elisabeta 02 febr. 94 de ani NucetNistor Toader 11 febr. 94 de ani Ghijasa de SusGhidu Felicia 17 febr. 93 de ani VãrdDan Nicolae 26 febr. 93 de ani MihãileniÞichindelean Nicolae 08 febr. 92 de ani AlþînaDragotã Aurelia 15 febr. 92 de ani MarpodVoivoda Ana 19 febr. 92 de ani RãvãºelLazãr Elena 05 febr. 91 de ani CaºolþTogan Maria 07 febr. 91 de ani Ghijasa de SusHunta Ilie 11 febr. 90 de ani NouComan Vulvara 10 febr. 89 de ani MoardãºBoldijar Iosif 13 febr. 88 de ani MetiºÞichindelean Ana 01 febr. 87 de ani AlþînaBârsan Ioan 05 febr. 87 de ani Ghijasa de SusSubþirel Elisaveta 24 febr. 87 de ani RoºiaMiclea Maria 26 febr. 87 de ani MihãileniStãnuleþ Ioan 09 febr. 86 de ani SãsãuºDan Letiþia 25 febr. 86 de ani MihãileniJurca Maria 07 febr. 85 de ani RãvãºelMuntean Lia 12 febr. 85 de ani VãrdPãrãu Ilie 26 febr. 85 de ani CornãþelToma Natalia 02 febr. 84 de ani VãrdBentea Maria 03 febr. 84 de ani MihãileniMorariu Maria 16 febr. 84 de ani ChirpãrGhioaldã Samuel 25 febr. 84 de ani ªomartinMuntean Maria 05 febr. 83 de ani CaºolþTulbure Ileana 13 febr. 83 de ani BruiuTatu Elena 09 febr. 82 de ani CaºolþMirescu Elena 28 febr. 82 de ani DaiaCazan Marioara 08 febr. 81 de ani BruiuFleischer Mihai 11 febr. 81 de ani AlþînaBlaga Maria 22 febr. 81 de ani NouTogan Viorel 04 febr. 80 de ani BruiuStoica Ioan 25 febr. 80 de ani Alþîna

Noi le dorim sãnãtate, bãtrânee lini’titã ’i bucurii din partea urma’ilorCelor care nu mai sunt, le dorim odihnã ve’nicã de-a dreapta tatãlui.

FraþiiIoan Besoiu

Primisem de la redactorul ºef misiuneasã plec la Agnita, sã fac un reportaj. Toamnaploioasã îþi tãia cheful de gazetãrie º’itrenuleþul care mã ducea pe linia îngustã celega Sibiul de mica cetate cu pretenþii de oraºindustrial mã zdrãngãnea ºi mã scotea dinsãrite.

Auzi ce tâmpenie! Aflase el, redactorulºef, cã acolo trãia cel mai bãtrân om din judeþ.Avea 104 ani ºi trebuia zor-nevoie sã scriu

DorurileFrancisc Lorinczi

Nu dorurile pline ca prunii înfloriþi,Ci lacrima iubirii în cupe sã o cauþi,De dulci caiºi ºi piersici de nimeni otrãviþiS-a dormi printre miresme când buzele-isãruþi.În noapte stele albe se miezuie-n grãdinãªi îºi revarsã cerul luminând în crânguriªi taci privind misterul netors în fir de tinãCobori în ochii-i luna ºi-ncet începi sã gânguri.Refuzi o clipã cupa, dar luneci mâna receSã înfloreºti cireºii, sã pârgui crinii juniPe cãrãri în cete luminile-ºi întreceCurbarea-ntunecimii spre magice cununi.

Adoarmã lumi ºi stele, luminile îmi þesDin frageda sclipire a dulcelui eres.

(continuare)Textele poetice legate de obiceiurile

agrare (Pluguºorul, urarea colacului lacolindat, cântecele Cununii) sunt înrudite,prin structurã poeticã ºi prin funcþie, cuanumite colinde, mai ales cu aceea a cununii.Cercetãtorii au subliniat marea lor vechimeºi continuitate, probante deopotrivã pentruvechimea agriculturii ca ocupaþie a românilor.În aceste texte descrierea obiceiului seîmpleteºte cu descrierea muncilor necesarecultivãrii grâului, de la arat ºi semãnat, uneoride la confecþionarea plugului, pânã la coptulcolacului ca dar ritual pentru urat ºi colindatsau pânã la secerat.

Caracterul de obicei agro-pastoralspecific colindatului provine din sãrbãtorilede primãvarã mutate, datoritã schimbãrilorcalendarului, iarna. Aºa, de exemplu, existacredinþa cã, dacã se colindã, se face grâul.Urarea la colacul oferit ca dar colindãtorilorºi pluguºorul ce descrie munca agricultorilor,de la confecþionarea plugului, a jugului, de laarat ºi semãnat, pânã la coacerea colacului,pun în evidenþã funcþiile agrare alecolindatului, de potenþare, pe caleacuvântului, a rodului muncii agricultorilor.Colindatul e un ritual colectiv, ce aparþineistoriei vechi a omenirii, când sãrbãtorireaviza reluarea ciclului vital, regenerareatimpului, prin scenarii ºi strategii mitico-religioase, precreºtine. Colindele continuãurãrile ºi cântecele practicate la calendele luiianuarie. Ele nu ni s-au pãstrat, exceptândcele ale copiilor.

De fapt, colinda este o urare ce se facela fiecare casã, pentru sãnãtate, prosperitate,vite frumoase. Textul ei, întâmplarea naratãsunt doar pretexte pentru urãri. Urarea esteindirectã, în versuri care vorbesc despre câtde gospodar e gazda, despre bogãþiagospodãriei, despre vitejia f lãcãilor,frumuseþea fetelor.. Bizuindu-se pe magiacuvintelor, pe forþa lor sporitã în timpul sacrual sãrbãtorilor, membrii colectivitãþiitradiþionale îºi doresc belºug ºi sãnãtate.Toate temele colindelor profane au funcþieauguralã, de împlinire a tuturor dorinþeloroamenilor: rod în grâne ºi în vite, sãnãtate,cãsãtorii fericite....

Valoare magicã avea ºi colacul, simbolulsolar al belºugului agricol, cu semnificaþia dedar primiþial, obþinut din întâia recoltã a anuluiîncheiat. El trebuia sã fie mare, ca simbol albunãstãrii, al abundenþei. Firimituri dinprimul colac se dãdeau vitelor ºi pãsãrilor, casã le fereascã de rãu ºi se bãgau în grâul ºiporumbul ce se semãnau. Colacul de Crãciunera socotit aliment sacru, ce trebuia fãcutnumai de femeile curate. Naºterea Soareluiºi Calendele romane erau închinate soarelui,care e rotund, de aici ºi obiceiul de a împãrþicolaci, mere ºi nuci, toate simboluri alerotundului, ale perfecþiunii. Colindãtorii suntplãtiþi nu atât pentru a le rãsplãti osteneala,cât pentru a asigura deplina eficienþã acolindatului. În concordanþã cu mentalitateaarhaicã, potrivit cãreia un rit devine eficientnumai dacã este plãtit, ceata colindãtorilorprimeºte un dar obligatoriu, colacul fãcut într-un anumit fel, altfel urarea din colinde n-armai avea niciun efect. Azi momentul urãriicolacului este doar un element festiv, pentrucã „aºa e bine”, iar colacii sunt un simpluelement de recuzitã în desfãºurareaobiceiului.

Colindãtorii mulþumeau pentru ceprimeau, prin intermediul oraþiilor(mulþãmite li se zicea), care erau speciale,pentru fiecare dar: colac, carne, bãuturã, bani.Oraþiile sunt poezii recitate, hazlii, încontradicþie cu atmosfera solemnã acolindelor. Cei din Nucet rosteau descântatul(oraþia) colacului, din care am reuºit sãreconstituim doar un fragment:

Ia staþi, fraþi ºi ascultaþi, / Cã jupânu’gazdã, / De când ne-auzea, / Pe masã punea /ªi ne pregãtea / Colac frumos / Din grâusãnãtos...

Descântatul colacului din Ilimbav îl rosteajudele mare (primariu’) la casele cu fete, dupã

Obiceiuri agrarela românii de pe valea Hârtibaciului

Prof. Mircea Drãgan-Noiºteþeanucolinda Bucurie mare-avem: / Voi ficiori ºidragilor, / Luaþi un dar dup-al doilea dar: / Uncolac de grâu curat / ª-o pecie de vânat; / ª-un leu de ban mãrunt / ª-o vedriþã de vin roºu./ Nouã nu ni se pare / Cã-i un colac de grâucurat / ª-o pecie de vânat; / Nouã ni se parecã-i o comoarã crãiascã, / Ca cinstita gazdã lamulþi ani sã trãiascã! / Sã trãiþi, ficiori!

Pascu Maria (mama moaºî)81 de ani, Ilimbav, 27 X 2011

Mulþumita aceasta la colac e de faptPluguºorul, care în Ardeal a pierdut„desfãºurarea dramaticã.”

Oraþia la primar (colacul)Ficiori fraþi, / Aveþi gurã-a mulþãmi, / Cã

cinsteºte domn’ primar / Un porc gras, / Unstog de grâu; / Cinci lei bani mãrunþi, / Groºila dungã, / Rotitori la pungã, / Care cu câteºapte-opt / Se va umple punga de tot! / Cândor hi, când n-or mai hi; / Când s-or gãtapietrele de pe râul Avrigului, / Atunci sã segate ºi banii din punga judelui!

ªandru Valeri,87 de ani, Nucet, 24 X 2011

(Va urma)

despre el, despre viaþa lui, despre dieta lui(aºa îmi spusese ºeful), despre… în fine!, cuma ajuns el la vârsta asta. Mã rog! M-amconformat.

Pe peronul micuþei gãri din centruloraºului, cã trenul trecea pe strada principalã,ca ºi la Sighiºoara, mã aºtepta corespondentulgazetei noastre, om serios, fost militar, cupreocupãri literare.

În douã vorbe mã pusese în temã ºi mãconduse la locuinþa matusalemiculuiconjudeþean. O casã bãtrâneascã, în stiltheresian, cu flori ºi doi brazi în faþã, mãbinedispuse. Pe frontispiciu scria „Vila FraþiiCorfaru”. Ne-a deschis chiar el, eroulreportajului. Un român verde, cam de 1 metruºi nouãzeci, cu mustãþi a la Franz Iosef, îmistrânse puternic mâna.

Am rãmas uluit. Nu pãrea sã aibã maimult de 70 de ani.

- Dumneavoastrã sunteþi domnulMacedon Corfaru?

- Da. Ce vã miraþi aºa? N-arãt bine?- Ba da, dar nu-mi vine sã cred cã aveþi

104 ani.- Tinere, ia loc, mã îndeamnã cu eleganþa

unui ofiþer de husari ºi îºi aprinse o þigarã.Domnule Besoiu, continuã el, cã aºa techeamã, te vãd bãiat tânãr. Ascultã sfatul meu:bea fumeazã, petrece, pierde nopþi – darnumai cu femei – ãi ai sã vezi ce bine o sã-þifie. Eu aºa am fãcut toatã viaþa mea ºi amajuns la anii ãºtia. Pe deasupra am fost ºi îndouã rãzboaie în slujbã la Împãratu’.

- Formidabil, am exclamat eu! Ai fostvreodatã bonav?

- Nu, dragule. Niciodatã! Fratele meu, da,a fost. A stat ºi în spital.

- Aveþi un frate, am vãzut scris pefrontispiciu.

- Da. Cuminte foc! N-a pierdut nopþi, n-abãut decât lapte toatã viaþa lui.

- ªi câþi ani are?- Pãi n-a trãit decât patru luni!Preluat din revista „Moftul român”

serie nouã 1994

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI8 2019

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan,Marius Halmaghi, Bogdan Albu, Cãtãlin Varga, Dana ZgaberceaIoan Vulcan-Agniþeanul

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

ISSN 2066-8708

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19,Tel.: 0736 621 035

www.gazetahartibaciului.roe-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

De o bunã bucatã de vreme, data de 24Ianuarie a fiecãrui an, are, pentru þara meaºi a ta, cititorule, o dublã semnificaþie. Iarcea de acum avea sã marcheze împlinirea a160 de ani de la Unirea Principatelor Româneºi totodatã 170 de ani de când se nãºtea, însatul Cârþiºoara, din Þara Fãgãraºului ºi aOltului, un fiu de þãrani iobagi cu numele deGheorghe Cârþan, rãmas în istorie cu numelede Badea Cârþan. Cel care mai târziu avea sãfie considerat cãrãuºul slovei scrise ºi tipãriteîn Þara Româneascã ºi adusã în secret înArdeal. Un român vrednic de toatã lauda,cinstirea ºi amintirea noastrã. Cel care,pentru faptele sale de patriotism, va fi bãtutºi întemniþat în repetate rânduri, de cãtreautoritãþile imperiale austro-ungare. Într-oastfel de tristã împrejurare el va avea curajulsã-i adreseze contelui maghiar Tisza,urmãtorele cuvinte: „Am luat cãrþi de undeau fost ºi le-am dat celor care n-au avut. Atât.Ori þi se pare faptã slabã sã-l deºtepþi pe celdin întuneric?! Chiar dacã ar arde jandarmiivoºtri toate cãrþile româneºti din Ardeal,gândeºti cã vom rãmâne pe întuneric? Ne dãea drãguþa Românie câte vrem”.

Hrisoavele vremurilor îndepãrtate nevestesc cum cã, spre începutul iernii anului1896, þãranul Gheorghe Cârþan se aºterneala drum lung ºi anevoios spre Roma, capitalafostului Imperiu Roman ºi al Italiei.Transformatã, între timp, în leagãnullatinitãþii neamului sãu românesc. Brodi-se înaºa fel lucrurile încât sã nu fi trecut prea multezile de la împlinirea vârstei de 47 de ani.Astfel încât sã aibã încã un motiv de a se rugaºi mulþumii bunului Dumnezeu cã a ajuns sãvadã ºi sã pipãie Columna Împãratului Traian.Grandios monument de cinstire ºi omagierea eroilor rãzboaielor daco-romane. Admirândo pozã-document din acea vreme, reprodusãlângã ample articole elogioase, publicate înpaginile unor gazete italiene ºi româneºti,vedem cât de bine ºi de frumos îi stãteaîmbrãcat în straie româneºti, þesute ºi cusutede buna sa mamã. În picioare avea opinci, lafel ca toþi þãranii-plugari ai satelor de pestreaºina împãduritã a nordului MunþilorFãgãraº. Pe umeri, desagi cu merinde ºisuman din pãnurã groasã de lânã, iar pe capcãciulã brumãrie. În douã trãistuþe pusesecâþiva bulgãri de pãmânt din grãdina caseipãrinteºti ºi doi-trei pumni de grâu, pe carele va împrãºtia pe treptele Columnei.

De atunci, de mult de tot, ºi pânã acum,peste noi ºi peste toate trecurã felurite vremiºi vremuri. Unele mai bune, altele mai rele ºimai grele. De unde ºi nevoia de a nu uitanicicând mesajele de înþelepciune ºi depatriotism, lãsate moºtenire nouã ºi viitorimiiromâne de acest brav fiu de oropsiþi þãraniiobagi ardeleani, cu pãmânt natal într-o þarãînstrãinatã de duºmanii sãi. Oameni sãrmani,mereu supuºi nevrednicilor stãpâniri strãinede limbã, credinþã ºi de neam. ªi cât adevãradevãrat grãiesc numeroºii sãi biografi,scriitori ºi istorici-academicieni atunci cândîl numesc pe Badea Gheorghe Cârþan:„þãranul cãrturar fãr- de-carte”. Un nume,transformat în renume cum nu se poate maipotrivit, de vreme ce mai toatã viaþa ºi-adãruit-o luminãrii neamului sãu, ducând pesteCarpaþi, în desagi, pe umeri sãi gârboviþi, cãrþitipãrite în slova graiului românesc.

ªi mã rog þie, dragã cititorule, sã nu cumvasã nu-mi aduci aminte, cã în varã, la 15 iunie,sã îl comemorãm pe poetul Mihai Eminescupentru a 130-a oarã; iar în 7 august, pe BadeaGheoghe Cârþan, la 108 ani de la moarte. Pecrucea-monument a mormântului sãu dincimitirul oraºului Sinaia stã scris: „Aici îºidoarme somnul de veci Badea Cârþan,visând la întregirea neamului sãu”.

Notã: Între timp consãtenii lui dragi i-auîncropit, din bârne de brad ºi de stejar, ocãsuþã cu pridvor, tot aºa cum aveau în trecutþãranii de prin partea locurilor. Adicã: „ziditã”din chirpici, zugrãvit în albastrul senin alcerului, iar drept acoperãmânt, au clãdit snopide paie ºi solzi de ºindrilã din scândurã debrad. Apoi, au aºezat în încãperile acelei case-muzeu cele mai dragi amintiri legate detrudnica viaþã a vrednicului lor consãtean.

Aºdar, dacã cândva, drumurile vã vorduce ºi spre spetaculoasele urcuºuri înserpentine ale Transfãgãrãºanului, faceþi-vãrãgazul necesar trecerii pragului acelui lãcaºde învãþãturã ºi aducere aminte! Veþi fiîncântaþi sã aflaþi cât a trudit acest om simplupentru ca românii ardeleni sã-ºi poatã pãstracredinþa strãbunã, graiul neaoº, datinile ºiobiceiurile. Eu, bunãoarã, de câte ori fac acestgest, îmi aduc aminte cu plãcere de cel dintâilocalnic care mi-a vorbit despre Badea Cârþan.Era vrednicul de stimã, regretatul TraianCânduleþ, omul care încã din fragedã copilãriea strâns ºi pãstrat cu grijã tot ce amintea deacest þãran-cãlãtor pe jos prin lumea largã,cãrturarul fãr-de-carte, însã autodidact eruditîn tainele vorbitului, cititului ºi scrisului înlimba românã. Cel care, încãlþat în opinci, astrãbãtut drumul lung ºi anevoios pânã laRoma, apoi pânã la Paris ºi la Ierusalim. Înfelul lui de-a fi era un Om precum cel dinlegendara poveste a lui „Moº Ion Roatã ºiUnirea”, scrisã de povestitorul Ion Creangã.Cea care mereu este reamintitã atunci cândromânii-români se prind a juca ºi cânta în linaºi doinita „Horã a Unirii”, compusã deAlexandru Flechtenmacher, pe versurilepoetului Vasile Alecsandri, amândoimoldoveni din Þara Româneascã a românilor.

Sibiu, marþi, 24 ianuarie 2019,tel. 0744.346705Ioan Vulcan-AGNITEANUL

Sunt nãscut într-un sat pur românesc –Ghijasa de Jos, comuna Nocrich, jud. Sibiu.Am copilãrit ºi am trãit în acest altar al satuluiromânesc ºi am scris Monografia satului meu:Ghijasa de Jos – sat românesc în inima þãrii,despre care am sã vã vorbesc în lunile viitoare.Pânã atunci sã pornim cu sufletul românuluiadevãrat ce poate spune câte ceva fãrã sã-ifie ruºine vreodatã.

Constatãm cã mitocãnia exponenþialã alui Agamiþã Dandanache, Farfuridi, Pristanda,Tipãtescu, cetãþeanul turmentat ºi emuliiacestora, proiectaþi peste timp, în aceste zilepe care le parcurgem, poartã amprenta ºideopotrivã stigmatul unui perpetuu trecutancorat în actualitate. Nimic nu mai esterespectat, totul este marfã de consum (sevinde ºi se cumpãrã aproape totul), mitocãniecrasã, anormalitate cultural grosierã ºineruºinare politicã. Totul este un fel de,,johannis-dragneadã” (pentru a nu subliniaaltfel acest mixtum-compositum), scuipatãpeste obrazul românului de rânddeznãdãjduit, ºi nu numai, care, saturat parcã,nu mai are nici puterea de a se indigna ºiscârbi, asistând dezorientat la schimburimutuale de gogomãnii, fleacuri ºi absurditãþiîntr-o magnanianã etalare a derizoriului. Auîmpãrit ara în douã ’i, într-o concurenã teribilãde servilism, prin adepii lor se întrec cujalbele la înaltele pori ale Apusului...

Vrând-nevrând, trebuie sã apelez laexemplul oferit de maestrul poeziei, TudorArghezi, în pamfletul ,,Ploºniþele”, mai actualastãzi ca niciodatã: ,,un fel de ciudã te apucãsã recunoºti maimuþãreala semenilor tãi celormai valoroºi în societate, vãzând cum unpãduche face pe omul politic, pe magistratul,pe omul de litere, pe mitropolitul, pe mareleduce ori chiar pe cezarul”.

Din plenitudinea platitudinii, ei seautoaleg dupã asemãnarea gândurilor, ideilor,faptelor ºi mitomaniei lor. Aceºti inºi, cocoþaþipeste tot unde e ceva de ros, dar ºi în frunteaculturii româneºti, îºi fac cuiburi în locuriunde autosuficienþa este ridicatã la rang denormalitate, de facto. κi þes de jur-împrejuro gogoaºã gonflatã enorm, devenind neciopliþiîn comunicare ºi relaþionare, în pofida multordiplome în acest domeniu înapoia cãrora seascund – ºi îºi ascund incapacitatea de arelaþiona cu ceilalþi, fuduli ºi mereu gata sãpleºuiascã doct, cu morgã ºi emfazã, fleacuriºi absurditãþi. Se genereazã astfel un hibridenorm de parºivenie ºi neghiobism, un fel deþãran fãcut domn peste noapte, ,,nici cai, nicimãgari” – ci probabil asini, vorba mareluiMarin Preda (minuscul vizualizat de aceºtiipochimeni cu dioptrie ridicatã).

Din þãran ºi domn cu sila, sare-n sus,struþo-cãmila. La o radiografie simplã ºi naivã,am crede cã pe mulþi dintre aceºtia i-a ridicatmâna destinului (a nu vrea sã vezi anumiteauguste protecþii, nu e decât ignoranþã) depãr. Dupã ce-au fãcut liceul la seral, cu notedoar de trecere, pe muchie ºi fe-fe-ul la,,Gheorghiu”, l-au scuipat pe Blaga ºi Maniu,i-au înjurat pe Noica ºi pe Arghezi, acum mainou pe Nichita, Barbu, Labiº, au împroºcatcu noroi în Heiddegger ºi-n Marin Preda. L-au aruncat pe Eminescu în debara... Ciudatinstinct de nãpârcã, deoarece, aceºti distinºidomni, astãzi sunt anticomuniºti, deºi maiieri, se bucurau din plin deprivilegiilesocialismului. Astãzi sunt patroni, directoride presã ºi editurã, miliardari, violatori deconstituþie. Te miri ce nu sunt astãzi, aceºtiinºi care paraziteazã oxigenul cetãþeniloracestei þãri ºi marile nume ale culturiiromâneºti!

Alþii, reorientaþi la timp, sunt patroni decluburi (am ºi eu o obsesie în privinþatermenului de patron, derivã cumva de la cifrapatru, denotând marile capacitãþi ºcolare alemultora dintre aceºtia?!) galonate, iar la toateavute de ei pe mânã, le-au fãcut reguli de

strungã ºi stânã, - … ºi mult nu mai e, pânãcând o sã-ºi cumpere un loc în Parlament,oferind celebra atenþie numitã deja, uzual,mitã, în pofida tuturor Parchetelor ºiDirecþiilor anticorupþie, plãtite în fond ºi campe degeaba, tot de cãtre noi, cetãþeni de rândai României.

Apoi, acest tip de om o sã þinã discursuridin zi ºi pânã-n noapte, lovind mioritic dincopitã. Pentru cã sfertodoctismul,veleitarismul ºi mediocritatea ilustrã ºinonºalantã sunt ancrosate (asemenea bujiilortrabantului) în norme ºi tipare careprolifereazã îngustimea minþii ºi a gândului,îndobitocirea fiinþei ºi a trãirilor, oferind oprestaþie tabloidã de nemaiîntâlnit.

Ei nu întreabã ºi nu aºteaptã niciodatãrãspunsuri, deoarece ei sunt deja ,,profeþi”ºi ,,mântuitori”, dar ºi pentru cã, a puneîntrebãri ºi a afla rãspunsuri este o artã, carese constituie în paºii necesari ce trebuie fãcuþipentru des-prostire. ªi asta nu o vor în ruptulcapului aceºti distinºi cetãþeni care împart,cu parþialã ºi îndoitã fãþãrnicie, merindelespirituale ale românimii din þarã, cât ºi dindiaspora, mai apropiatã ori mai depãrtatã înspaþiu. Aºa am ajuns o þarã de mâna a douasau chiar a treia, o naþiune secãtuitã financiar,cu un profil social ºi cultural de ,,secondhand”, unde nu mai existã nicio finalitatefundamentatã pe temeiuri paradigmatice denecontestat. ªi nu suntem cu nimic mai prejosdecât alte naþii din Europa. Ne avem ºi noigeniile noastre. De care vrem azi sã nedezbãrãm. Dacã nemþii îl definesc pe Goethe:,,poet ºi educator naþional”!? ºi au un întregprogram de promovare a culturii germaneprin mii ºi mii de conferinþe din zecile de,,Centre Goethe”, noi de ce vrem sã-iascundem? Oare când o sã avem ºi noi,,Centre Eminescu”pe lângã toateuniversitãþile mari ale lumii? Pentru cãEminescu nu este cu nimic ºi deloc mai prejosdecât alte mari genii, aparþinând altor naþii.Pentru a vã convinge, iatã ce scria GeorgeCãlinescu în articolul ,,Restaurarea demnitãþiiromâneºti”, în revista ,,Vremea”, anul al IX-lea, septembrie, nr. 403, din 1935, adicã, maiexact, acum 73 de ani:,,Un Mihai Eminescu,verificã rezistenþa celulei româneºti, tot atâtde sigur ca o luptã istoricã împotriva uneicotropiri strãine. Oare s-a temut Eminescude vreo culturã, de vreo filozofie sau poeziestrãinã? Oare n-a fost românul care a pãtrunspretutindeni în cultura universalã fãrã sã sesinchiseascã de primejdii, fãrã a se teme deinfluenþe ºi sterilitate? Din opera lui MirceaEliade se desprinde un enorm material inedit,în care descoperim marea foame spiritualã alui Eminescu ºi toate inf luenþeleOccidentului. „De la budism ºi Schopenhauer,pânã la romanticii francezi ºi poezia clasicã –a rãmas ceva pe care sã nu-l fi gustatEminescu, a rãmas vreun teritoriu spiritualpe care sã nu-l fi pãtruns Eminescu, mãcarprovizoriu ºi în pripã? ªi acelaºi lucru severificã pretutindeni: Dante, Shakespeare,Cervantes, Rabelais, Goethe, Schiller, Hegel– toþi au fost oameni dârji, neînfricaþi deinfluenþe”.

Acum întreb ºi eu pe cine sã credem, peestetul - (ex) director al Institutului CulturalRomân, Horia Roman Patapievici, care sus-þine mereu cã nu avem o culturã originalã, cio culturã de raftul doi (deºi domnia samãnâncã pâine albã ºi frumoasã din aceastãculturã second-hand), sau pe Mircea Eliade,care este mândru ºi entuziasmat de ea? ÎntrePatapievici ºi Eliade „e-o cale atât de lungã,cã...”, asta e realitatea noastrã. Întremâzgãlealã pretenþioasã ºi minciunã, artã ºiadevãr, existã o singurã alegere… pentru cãMihai Eminescu nu e decât ,,o sumã liricã devoievozi” (Þuþea), iar poporul român ºtie sãdiscearnã adevãrata valoare.

Ioan Gligor Stopiþã

Anul 2019 va fi anul omagialal satului românesc ºi a

scârbei totale faþã de cei ceconduc interesele românilor

Amintiri cu Badea Gheorghe CârAmintiri cu Badea Gheorghe CârAmintiri cu Badea Gheorghe CârAmintiri cu Badea Gheorghe CârAmintiri cu Badea Gheorghe Cârþanþanþanþanþan(n. 24 ian.1849, Cârþiºoara - d. 7 aug. 1911, Sinaia)