8/16/2019 IBU Curs 30 Martie

1/4

    4

30 martie 2016

 Disputa isihastă-Sfântul Grigorie Palama

  Controversa isihastă s-a purtat între umaniștii bizantini scolastici și monahii isihaști, alcăror purtător de cuvânt a fost Sfântul Grigorie Palama

Contextul larg:

-!nfluen"a latină# ra"ionalizarea e$cesivă, scolastică, a influen"at și teologia bizantină%

-&ra"ii '(dones au tradus în greacă )Summa theologiae) a lui *oma de +uino, în secolul al !.-lea

  Problematica aceasta a cunoașterii lui Dumnezeu și a felului în care rugăciunea poate fiaprofundată la cel mai înalt nivel, care în cele din urmă să conducă la o apropiere de /umnezeu, nueste una nouă, nu era necunoscută în secolul al !.-lea Până la Sfântul Grigorie Palama a e$istat oconcentrare pe metodă, pe cum să se facă efectiv rugăciunea# să fie doar o simplă înșiruire,asemenea 0ugăciunii /omnești sau să avem o tehnică specială prin care putem să intrăm mai adâncîn ceea ce rostim /e la 1vagrie Ponticul până la Sfântul 2ichifor din singurătate avem mai multee$emple de părin"i care s-au concentrat cum să coboare mintea în inimă Sfântul Simeon 2oul*eolog și Sfântul 2ichifor din singurătate au fost doi dintre părin"ii bizantini interesa"i de cum artrebui să discutăm despre această trecere a min"ii în inimă% astfel, s-a făcut cone$iunea cu orugăciune care să fie scurtă, dar cuprinzătoare, și s-a a3uns la rugăciunea inimii, care are mai multeforme, una mai e$tinsă, alta mai comprimată +poi au apărut și diferite recomandări, legate deinspira"ie și e$pira"ie, de numărul cuvintelor rostite în acest proces de respira"ie Până în secolul al!.-lea așadar, prea pu"ini părin"i s-au preocupat și de latura teoretică a cunoașterii lui /umnezeu,cei mai mul"i sus"inând că pe măsură ce înaintăm în profunzimea unei metode de rugăciune,cunoașterea lui /umnezeu este implicită /ar odată cu contactele tot mai dure cu teologia latinăscolastică4în secolele !!!-., apogeul acestui contact fiind în secolul !.5, va e$ista o anumitădoză de raționalizare 0a"ionalizarea în sine nu este un pericol, decât în momentul în care impunerenun"area completă la dimensiunea mistică 6n sistemul religios ortodo$ e$istă câteva problemeunde misticul nu poate fi doborât de ra"iune și nici nu se încearcă acest lucru, dar noutatea introdusăîn secolele !!!-!.-., fiind pe filiera dialogului cu latinii, a făcut în așa fel încât s-au ridicatsemne de întrebare dincolo de aceste probleme, precum prefacerea euharistică, 6ntruparea lui7ristos etc Pe lângă acestea au început să se ridice semne de întrebare și asupra altor probleme,

cum a fost și cea a rela"iei cu /umnezeu !nteroga"ia aceasta apărută în urma unui e$ces dera"ionalitate este una valoroasă, pentru că astfel partea ortodo$ă și-a formulat, provocată deinten"iile teologiei latine, mult mai precis învă"ătura cu privire la anumite probleme nedezbătute

 până la acel moment 6nsă au fost cazuri în care unii părin"i, purta"i de valul apusean, nu au știutunde să se oprească și nici nu s-au supus hotărârilor unui sinod ecumenic 6ntrebarea care se află încentrul acestei dispute este ”Cât de mult putem să l cunoaștem pe Dumnezeu!”" dacă 6lcunoaștem prea mult4e$ces de catafatism5, sfârșim prin a nu mai face distinc"ia dintre /umnezeu șiom și a3ungem noi înșine să ne considerăm dumnezei% dacă 6l cunoaștem prea pu"in4e$ces deapofatism5, se face o distan"iere prea agresivă între ce este /umnezeu și ce este omul, omul ardeveni mult prea autosuficient Provocarea pentru Sfântul Grigorie Palama era să găsească cumva

 posibilitatea prin care noi să avem acces la îndumnezeire, dar fără ca omul să se transforme îndumnezeu + doua problemă care reiese din întreaga dispută este cum recunoaștem noi apropiereade /umnezeu, când și cum un rugător atent și conștient poate afirma că s-a apropiat de /umnezeu

8/16/2019 IBU Curs 30 Martie

2/4

    4

6n această privin"ă Sfântul Grigorie Palama introduce un nou concept, )lumina ta#orică), aceastadând mărturia prezen"ei lui /umnezeu !ni"ial, la Sfântul Grigorie Palama observăm o dificultate dea-și calibra limba3ul, dată fiind noutatea celor discutate Sfântul Grigorie, pentru a face legăturadintre un /umnezeu transcendent și un /umnezeu imanent, a3unge să aibă niște formulăriimprecise, care sună ciudat astăzi# vorbește despre o di$initate superioară, care stă în Cer, șidespre o di$initate in%erioară, care privite ad-literam, conduc spre ideea unei împăr"iri fizice a

divinită"ii și conduc spre ditesm +ceste e$primări ine$acte au fost observate de câ"iva teologi dinzona elitistă de la Constantinopol și așa a început să ia naștere această dispută între două clasesociale#

-6n 3urul Sfântului Grigorie s-a format o grupare formată aproape e$clusiv din mona&i, to"i curădăcini destul de adânci la 'untele (t&os, acest fapt arătând perspectiva diferită asupraapfoundării rugăciunii pe care o aveau mânăstirile din Constantinopol fa"ă de cele athonite4care"ineau linia apologiei clasice, a teologiei conservatoare5, căci monahii din Constantinopol nu s-aualăturat Sfântului Grigorie%

-/e cealaltă parte erau niște elite teologice, care creaseră de3a aproprieri și pun"i cu teologia latină,

influen"ată de linia ra"ionalistă, care începuseră să ridice din ce în ce mai multe întrebări legate dediverse probleme de misticism din teologia răsăriteană Ceea ce aceștia nu în"elegeau este că închestiunile teologice interogarea trebuie să aibă niște limite pentru că misticismul acestor problemeeste definitioriu pentru teologie și are un rol foarte important

Creștinismul a fost construit așa, pe câteva baze care sunt ine$plicabile din punct devedere ra"ional 6ntrebări delicate, care se înscriu în limita normalită"ii, întâlnim și la SfântulGrigorie Palama, primul care a dezvoltat și a dat o nouă perspectivă asupra energiilor necreate/ar încercarea teologilor filo-latini de a încerca să-8 în"eleagă integral pe /umnezeu în &iin"a Saeste anormală +cest tip de sondare ra"ională până în măduvă este impropriu pentru câteva

 probleme, căci Creștinismul nu este e$clusiv fondat pe mistică, ci în doar câteva probleme se cere

abstrac"ie de la latura ra"ională, pentru a putea fi în"elese

Sfântul Grigorie Palama, vorbind despre posi#ilitatea cunoașterii lui Dumnezeu prinintermediul rugăciunii, nu doar printr-o anumită metodă, a3unge să dezvolte no"iunea desprelumina taborică, însă tabăra cealaltă, a teologilor ra"ionaliști, a început să facă haz de această nouăe$plica"ie dată de Sfântul Grigorie, alături de care au fost monahii athoni"i, în special cei de la.atoped +ceastă pozi"ie este întruchipată în primă fază de )arlaam de Cala#ria 9nul dintrecursurile lui era legat de )&ilioue:, unde a3unge să vorbească și despre cunoașterea lui /umnezeuși a început să asocieze punctul de vedere al monahilor athoni"i cu o anumită sectă asiatică dinsecolul al !.-lea, mesalienii +ceștia, conform lucrării despre secte a lui 1pifanie de Salamina,

făceau e$ces de rugăciune, se concentrau atât de mult pe problema rugăciunii încât nu mai aveautimp pentru necesită"ile lor obișnuite# nu se mai îmbrăcau, stăteau în comunită"i retrase Sunt da"i cae$emplu negativ de 1pifanie de Salamina pentru că nu reușeau să îmbine menirea lor de a firugători cu minima decen"ă cerută de conte$tul vie"uirii +șadar, pe de o parte îl avem pe SfântulGrigorie, care vorbea despre un /umnezeu inferior și un /umnezeu superior, într-un discurs nutocmai argumentat și bine pregătit la acel moment, iar pe de altă parte pe .arlaam de Calabria, cu oe$punere ceva mai elaborată, dar care din lipsa informa"iilor probabil, a3unge să facă o mareconfuzie între mesalieni și monahii athoni"i

*inodul de la Constantinopol+ 13,14biruin"a isihastă5

  +ceastă dispută a dus la un sinod la Constantinopol, în ;

8/16/2019 IBU Curs 30 Martie

3/4

    4

a -isericii .rtodoxe, pătrunzând în tot 0ăsăritul ortodo$# &iin>a lui /umnezeu, inaccesibilăomului, ?i energiile Sale divine nu sunt separate, de?i se deosebesc, ci formează o unitate, dar pânăla om a3ung energiile sau puterile divine, nu fiin>a însă?i a /umnezeirii, căci /umnezeu în fiin>a Sarămâne inaccesibil oamenilor 4însă li Se poate împărtă?i prin energiile divine5 +stfel, problematicaîndumnezeirii omului în teologia răsăriteană a a3uns complet diferită fa"ă de perspectiva teologieilatine 6n zona apuseană acest concept de îndumnezeire lipsește tocmai din cauza diferen"ei dintre

necreat și creat, aceasta fiind cea care lasă @rtodo$iei răsăritene posibilitatea să vorbească despreîndumnezeire, iar pentru apuseni creează o barieră de netrecut în ceea ce privește posibilitateaomului de îndumnezeire *eologia apuseană a a3uns să își pună o limită la această creștereduhovnicească a omului, care conform apusenilor, se oprește la un anumit punct, de care nu mai

 po"i trece 6n teologia bizantină acest punct nu e$istă, ci este vorba de un proces de îndumnezeirecontinuu, fără însă ca /umnezeu să se împărtășească omului în fiin"a Sa Parado$al, în aceeași

 perioadă, întâlnim în +pus părin"i care s-au ocupat de mistică, așa cum o în"elegeau ei4e$erci"iilespirituale ale lui !gna"iu de 8o(ola, flagelări, stigmate etc5 9nii dintre acești mistici, precum&rancisc din +ssisi și !gna"iu de 8o(ola au fost accepta"i în cele din urmă de teologia apuseană, dartotuși ei nu au reșit să impună niște linii directoare privind concep"ia despre mistică a Aisericii

latine, care chiar a3unge să stăvilească ideea de progres duhovnicesc prin faptul că indică e$isten"aunei limite +cest concept stă în strânsă legătură cu cel al indulgen"elor +cestea au introdus oconcep"ie care "ine monetizarea credin"ei, destul de agresivă /ndulgențele au pervertit conceptulfundamental de luptă continuă pentru dobândirea mântuirii4în orice moment un om bogat, o rudă,

 prieten, putea să răscumpere sufletul cuiva din iad cu )a3utorul) indulgen"elor5 /in această cauză și 3ubileul de la 0oma, care era o dată la ;BB de ani, a3unsese să fie de mai multe ori pe an, în locuridiferite

/upă sinodul din ;

8/16/2019 IBU Curs 30 Martie

4/4