3/19/2012 1 Curs 3Consumul de droguri stupefianteNotiuni minimale-barem Enumerare tipuri de indicatori epidemiologici Tipuri de consum Toxicomania.Sistemul integrat de asistenta medicala, psihologica si sociala. Recuperare-reinsertie sociala in toxicomanii Consecintele in planul sanatatii Definitii.ClasificariDROGURI: OMS ( n sens amplu)"Orice substan care, introdus ntr-un organism animal sau uman, poate modifica una sau mai multe dintre funciile sale"n sens strict (drog de abuz)"Orice substan cu efecte psihoactive (capabil s produc modificri de percepie, a strii de spirit, contiin i comportament) i susceptibil de a fi autoadministrat cu un uz nemedical" Drogurile pot fi licite (ex. tutunul, alcoolul, cafeina) sau ilicite (ex. heroina, cocaina, cannabisul, ecstasy). n prezent: Se nelege prin "drog" orice substan care ntrunete urmtoarele condiii: Este capabil s produc efecte psihoactive Duce la repetarea consumului din cauza plcerii pe care o provoac (efect de consolidare pozitiv) Produce stare proast fizic i/sau psihic la ncetarea consumului Psihotrope: substante cu actiune asupra activitatii cerebrale; clasificare in functie de efectul principal: anxiolitic, antidepresor, hipnotic, neuroleptic, opiacee, psihodisleptice, psihonaleptice(stimulante ale SNC). Stupefiante: substante psihoactive euforizante si narcotice. Abuzul unui medicament: folosirea sa excesiva, peresistenta sau sporadica, incompatibila sau fara un raport anume cu vreo utilizare medicala acceptabila. toxicomanul (consumatorul de droguri) - persoana care consum n mod sistematic droguri pentru a obine contient o anumit stare de plcere; dependena - starea fizica sau psihica, ce rezulta din interaciunea organismului cu o substan din categoria drogurilor, care implica nevoia de a lua substana n mod repetat, pentru a reinstala starea de plcere produs de aceasta i pentru a evita suferinele; sevrajul - stare psiho-fizic ce apare n situaia n care toxicomanul este privat de drogul consumat sistematic ce i-a indus starea de dependen; tolerana - gradul de rezisten a organismului uman la aciunea unei substane din categoria drogurilor; creterea toleranei implic mrirea dozei de drog sau a frecvenei de administrare a acestuia pentru obinerea strii de plcere pe care o determin;12345678910111213141516171819202122232425262728293031323334353637383940414243444546474849505152535455565758593/19/2012 2 determin; SNPP=substante noi cu proprietati psihoactive (comercializate sub numele de droguri legale sau etnobotanice)CLASIFICAREA DROGURILOR Dup regimul juridic al substanelor: legale (alcoolul, cafeina, nicotina) siilegale. Dup efectul produs asupra Sistemului Nervos Central:Produse care deprim activitatea sistemului nervos Bauturi alcoolice; Benzodiazepine (diazepam, nitrazepam, rudotel etc);Barbituricele i alte substane utilizate ca somnifere (fenobarbital etc.); Solvenii i gazele inhalante (toluen, aceton, butan etc.); Opiacee (opiu, morfin, codein, papaverin, heroin); Opioide (mialgin, fortal, metadon). Produsele care stimuleaz activitatea sistemului nervosCocainAmfetaminele, care au i efect halucinogen (ecstasy, pudra ngerilor) Hormonii steroizi anabolizaniCafeinaTutunulProdusele care perturb activitatea sistemului nervos :Substane halucinogene (LSD, Mescalina)Canabis Dup originea produsului: Produse naturale (cannabis, etc.);Produse de semi-sintez (heroina, etc.);Produse de sintez (ecstasy, LSD, etc.). Dup dependena generat: droguri ce creeaz dependen fizic; droguri ce creeaz dependen psihic; droguri ce creeaz dependen mixt- fizic i psihic Potrivit Legii nr. 143/2000 privind prevenirea i combaterea traficului i consumului ilicit de droguri, consumatorul de droguri este acea persoan care i administreaz sau permite s i se administreze droguri, n mod ilicit, prin nghiire, fumat, injectare, prizare, inhalare sau alte ci prin care drogul poate ajunge n organism. Consumatorul dependent de droguri este consumatorul care, ca urmare a administrrii drogului n mod repetat i sub necesitate ori nevoie, prezint consecine fizice i psihice conform criteriilor medicale i sociale. Consumatorul problematic de drogurieste acea persoan care consum droguri pe cale injectabil sau care consum opiacee, cocain sau amfetamine timp ndelungat sau n mod regulat.Context european si nationalAflat n prim planul agendei publice a statelor europene, reducerea ofertei de droguri se refer la politicile de rspuns n domeniul produciei i al traficului ilicit de droguri i reprezint, alturi de reducerea cererii de droguri i asistena integrat a consumatorilor de droguri, o a treia direcie de lupt mpotriva fenomenului drogurilor. 12345678910111213141516171819202122232425262728293031323334353637383940414243444546474849505152535455565758593/19/2012 3 n opinia specialitilor, ntr-o politica coerent de lupt mpotriva drogurilor, reducerea cererii i reducerea ofertei de droguri sunt elemente ce se susin reciproc, iniiativele din domeniul uneia, avnd de cele mai multe ori impact i asupra domeniului celeilalte. innd cont de aceast determinare biunivoc, att Strategia European n domeniul drogurilor, ct Strategia Naional Antidrog 2005-2012 se fundamenteaz pe o abordare combinat a reducerii cererii i ofertei de droguri, prin metode integrate, multidisciplinare i echilibrate, avnd drept obiectiv general pe linia reducerii ofertei de droguri reducerea la un nivel ct mai sczut a infracionalitii n domeniul drogurilor i a celei conexe, prin eficientizarea activitilor instituiilor abilitate n combaterea criminalitii organizate n legtur cu drogurile. n ciuda tuturor eforturilor depuse de structurile de aplicare a legii, att la nivel naional, ct i la nivel UE, traficul de droguri continu s fie o tentaie pentru cei care care doresc s cunoasc rapid bunstarea economic, ceea ce determin implicarea unui numr tot mai mare de indivizi n astfel de activiti. Pe de alt parte, datorit efectelor globalizrii, propagarea acestui model de mbogire facil, precum i al celui legat de consumul de droguri, se face mult mai repede, pe toate coordonatele lumii i n toate mediile sociale. Astfel, potrivit analizelor efectuate, cultivatorii, productorii, transportatorii, furnizorii, distribuitorii i consumatorii de droguri provin din toate regiunile lumii i pot fi racolai din toate mediile sociale. Totodat, reelele infracionale implicate n traficul de droguri, caracterizate prin specializare, diviziunea muncii i o foarte bun organizare, dovedesc un foarte bun management al resurselor, reinvestind profiturile ilegale obinute din comercilizarea drogurilor n noi activiti infracionale sau plasndu-le n activiti licite i dnd astfel un aspect legal afacerilor lor. n privina Romniei, n perioada postdecembrist, au fost potenai o serie de factori de risc, precum: poziia Romniei la intersecia principalelor rute tradiionale utilizate de traficanii internaionali de droguri, intrarea Romniei n UE, corelat cu stabilirea graniei de Est a Uniunii Europene pe grania de Est a Romniei, dezvoltarea traficului comercial la frontier, creterea fluxului de imigrani spre Romnia i alte state membre ale Uniunii Europene, ceea ce a generat rate semnificative ale criminalitii n domeniul drogurilor, Romnia devenind att o zon de tranzit pentru principalele rute ale drogurilor, dar i un teritoriu de depozitare a acestora. Dei cifrele indic faptul c majoritatea cantitilor de droguri care tranziteaz Romnia sunt destinate altor piee de desfacere, o mic parte din aceste cantiti merg ctre consumatorii de droguri din Romnia. Agentia Nationala Antidrog (ANA) este o structura guvernamentala ce raspunde cerintelor europene in domeniu. Coordoneaza unitar, la nivel national, lupta impotriva traficului si consumului ilicit de droguri, in baza unor strategii nationale. Asigura elaborarea, dezvoltarea, promovarea politicilor in domeniul reducerii cererii si ofertei de droguri. Colectivul reuneste medici, juristi, psihologi, sociologi, asisteti medicali, farmacisti, chimisti, specialisti in domeniul educatiei si al prevenirii criminalitatii Intocmeste annual un raport national.Politici in ceea ce priveste consumul de droguri stupefiante Strategia Nationala Antidrog (SNA) pentru perioada 2005-2012 reprezinta principalul 12345678910111213141516171819202122232425262728293031323334353637383940414243444546474849505152535455565758593/19/2012 4 Strategia Nationala Antidrog (SNA) pentru perioada 2005-2012 reprezinta principalul document strategic al politicii nationale in domeniul reducerii cererii si ofertei de droguri, prin care Guvernul considera lupta antidrog ca o prioritate nationala. este elaborata n concordan cu prevederile noii strategii europene n domeniu prin care se stabilesc obiectivele generale i specifice pentru reducerea cererii i ofertei de droguri, pentru ntrirea cooperrii internaionale i dezvoltarea unui sistem global integrat de informare, evaluare i coordonare privind fenomenul drogurilor. Masurile necesare ndeplinirii obiectivelor, sunt cuprinse n Planul de aciune pentru implementarea SNA.Tipuri de indicatori indicatori epidemiologici cheie:1. Prevalenta consumului de droguri in randul populatiei generale2. Consumul problematic de droguri3. Admiterea la tratament 4. Decese ca urmare a consumlui de droguri (DRD-drug related death)5. Bolile infectioase asociate consumului de droguri injectabileA.Indicatori de reducere a cererii de droguri Prevalenta si stabilirea modelelor de consum de droguri in randul populatiei generale Prevalenta si stabilirea modelelor de consum problematic de droguri Consumul de droguri in penitenciare Admiterea la tratament ca urmare a consumului ilicit de droguri Bolile infectioase asociate consumlui de droguri injectabile Reducerea riscurilor asociate consumului de droguri Decese ca urmare a consmului de droguri (DRD) si mortalitatea in randul consumatorilorB. Indicatori de reducere a ofertei de droguri Infractiunile privind traficul si consumul ilicit de droguri si precursori Persoanele cercetate/trimise in judecata/condamnate pentru infractiuni din domeniul drogurilor si precursorilor Probatiunea Situatia confiscarilor de droguri si precursori Monitorizarea circuitului licit al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, al precursorilor si substantelor chimice esentiale si a culturilor de canepa ptr productia industriala Bunuri si valori confiscate Pretul drogurilor pe piata ilicita din RomaniaTipuri de consum Prevalenta consumului de droguri in populatia generala (grupa de varsta 15-64 ani): 12345678910111213141516171819202122232425262728293031323334353637383940414243444546474849505152535455565758593/19/2012 5 Prevalenta consumului de droguri in populatia generala (grupa de varsta 15-64 ani): 4,3% (calculata pentru anul 2010). Ptr toate tipurile de droguri ilegale +SNPP: marijuana, ecstasy, inhalante, cocain, crack, amfetamine,ketamina, halucinogene, heroin sau opiacee, mefedrona, spice, alte plante etnobotanice. Daca se iau in considerare si medicamentele (tranchilizante, sedative, antidepresive) administrate fara indicatia medicului: prevalenta este de 8,3%. Prevalenta ptr. SNPP: 1,9% Tipul de drog consumat: canabis (1,6%), ecsatsy (0,7%), heroina (0,3%), cocaina (0,3%). Ierarhia in functie de tipul de sb.psihoactiva consumata: 1)sedative si/sau tranchilizante; 2)canabis; 3)ecsatsy; 4) heroina si cocaina; 5) solventi/ inhalante; 6) alte droguri. Consumul problematic de droguri (admin. i.v): estimativ aprox. 19000 in Bucuresti; cele mai utilizate: heroina; etnobotanice Consumul la femei: predomina sedativele si/tranchilizantele, metadona; Consumul la barbati: predomina toate drogurile ilegale; Media varstei de debut: 22 ani (cel mai devreme la 14 ani) La adulti (45-64 ani):cel mai mare consum de sedative i/ sau tranchilizante i solveni/ inhalante; Tineri (15-34 ani): cel mai mare consum de SNPP, canabis i cocain. Heroina: cel mai mare consum la grupa de varsta 25-44 ani; Canabis,etnobotanice, ecstasy: se consuma in majoritatea regiunilor tarii. Heroina, cocaina: mai frecvent in Bucuresti-Ilfov. Amfetamine, LSD: exclusiv in zona Bucuresti-Ilfov. Solventi,sb.inhalante,aurolac: mai frecvent in Vest, si Sud-Vest Ketamina: se consuma in Vest, Sud-Vest si Bucuresti-Ilfov.Corelatii sociale ale consumului Impactul social : asupra familiei si comunitatii, sanatatii, educatiei, criminalitatii.-Excludere sociala: somaj/ lipsa ocupatiei; abandon scolar.-Infractionalite crescuta.-Consmul de droguri in penitenciar si probelemele generate. Etiologia a comportamentului adictiv este multifactorial, ponderea fiecrui factor fiind variabil la diferii indivizi; Administrarea primei doze este determinat de influena de grup, tolerana mediului, de accesibilitatea la drogul respectiv, climatul familial i valorile sociale, n timp ce efectele consumului i persistena comportamentului adictiv sunt mai probabil datorate trsturilor biologice i psihologice ale persoanei. Statutul ocupational in momentul admiterii la tratament (statistica anul 2010 Romania)-50% someri/fara ocupatie-14% aveau un loc de munca (cu contract)-4,6% lucrau fara contract de munca-10% elevi/studenti- 9 % inactivi economic (pensionari, casnice)-o proprortie foarte mica: au fost in arest/in inchisoare. Studiile absolvite (nivel educational scazut)12345678910111213141516171819202122232425262728293031323334353637383940414243444546474849505152535455565758593/19/2012 6 Studiile absolvite (nivel educational scazut)