Initierea in inventica 28.04.2013.pdf

8/17/2019 Initierea in inventica 28.04.2013.pdf

1/1251

„Iniţierea în Inventică”

Dest ăinuire

„Iniţierea în Inventică” (Creaţia Tehnică Originală) esteo tentativă de a aduce o rază de lumină în „zona crepusculară” ce leagă trecutul de viitor, prin prezentul contradictoriu, măcinatde prefaceri ciudate existenţiale; este o tentativă de atragere acititorului către creaţia tehnică originală-izvorul real al

dezvoltării, îngropat de conservatorism şi ignorat de politic, într-o ambiguitate generalizată. A sosit poate momentul ca oamenii de bine să înţeleagă, să se unească într-un efort general dereorganizare a creaţiei tehnice autohtone, ca un prim pas derelansare economică ce depinde numai de inteligenţaspecialiştilor noştri disipaţi şi dezorientaţi în toate domeniile deactivitate.

Mesajul transmis, relativ succint, prin îmbinarea mai multsau mai puţin fericită a limbajului tehnic cu cel istoric şi pealocuri beletristic, a urmărit permanent iniţierea cititorului pentruînţelegerea creaţiei tehnice şi necesitatea ei.

Arma secretă de a pătrunde în sufletul şi mintea ta este prezentarea normală a realităţii, cu oameni şi fapte concrete, cu

date tehnice şi informaţii reale, cu scopul spargerii blocajuluipsihologic instaurat de o educaţie conservatoare, auster ă, învederea deschiderii căilor de acces ale gândirii tale creative cătreviitor, cu luciditate şi optimism.

Dacă eşti gr ă bit, citeşte rapid cuvintele „boldite” şi veiavea sinteza de informaţii pentru a înţelege INIŢIEREA.

Mult succes!

N.A.


2/1252

CUPRINS

Cap. Denumirea pagina

0.0 DestăinuireCap.1 Desfiinţarea barierei psihologice dintre cititor 5

şi autor; conştientizarea realităţii

1.1 În loc de prefaţă, sinceritatea autobiografică 5

1.2 Optimismul, arma secreta a celor creativi 121.3 „Conştientizarea realităţii” 16

Cap.2 Creativitatea – dezvoltarea ei conştientizată 17

2.1 Scurt istoric al dezvoltării omului; 17

creativitatea, latur ă a inteligenţei2.2 Omul, produsul suprem al naturii terestre 23

2.3 Dezvoltarea societăţii omeneşti; 25 progresul ştiinţific şi tehnologic

Cap.3 Crea ia tehnică originală, vectorul principal 29al dezvoltării societăţii omeneşti

3.1 Creaţia tehnică originală 293.2 Clasificarea rezultatelor din creaţia 31

tehnică,inovaţii, invenţii, descoperiri3.3 Locul şi rolul creaţiei tehnice originale 34

din antichitate până în prezent3.4 Forme contemporane ale creaţiei tehnice 393.5 Creaţia tehnică originală şi 41

fenomenul de globalizare

Cap.4 Evoluţia istorică, esenţializată, a creaţiei 43

tehnice şi dezvoltarea spirituală a omenirii


3/1253

4.1 Realizări importante ale creativităţii omului 44 până la începutul erei noastre (î.H)

4.2 Transmiterea informaţiilor; simbolistica 52

memoriei colective a umanităţii

Cap.5 Produsul suprem al naturii terestre, omul. 60

5.1 Sistemul nervos, suportul material, 60(hard-diskul) din dotarea omului

5.2 Proceduri de funcţionare ale Sistemului 64

Nervos Central (SNC)

Cap.6 Gândirea tehnică, combinarea gândirii 66convergente cu cea divergentă, creativă

6.1 Gândire, creativitate şi conservatorism 666.2 Raportul dintre memorie şi gândire 696.3 Componentele gândiri 706.4 Calităţile posesorului inteligenţei creative 73

6.5 Influienţa factorilor psihologici, biologici 75şi sociali asupra personalităţii creative

6.6 Flexibilitatea gândirii 79

6.7 Structuri euristice fundamentale 80

Cap.7 Funcţionarea „Computerului Personal” 82din dotarea biologică a omuluiConştientul şi inconştientul în interfaţă cu

memoriaAtribuţiile memoriei

82

847.3 Organizarea memoriei, structura ei 84

7.4 Factorul oniric în proiectarea creativă 88

Cap.8 Cunoaşterea etapelor creaţiei tehnice 888.1 Etapa de pregătire 88

8.2 Etapa de incubare 90


4/1254

8.3 Etapa de iluminare 918.4 Etapa de verificare inginerească 92

Cap.9 Criterii de clasificare a invenţiilor 939.1 Clasificarea invenţiilor după modul de apariţie 93

9.2Clasificarea invenţiilor după domeniul deutilizare 96

9.3Clasificarea invenţiilor după valoarea deîntrebuinţare 97

Cap.10Principiile fundamentale, necesare deasimilat şi aplicat în creactivitatea tehnică 99

10.1Asimilarea de cunoştinţe prin metoda critică-spaţială 100

10.2Depistarea calităţilor tehnice esenţiale ale unui produs 101

10.3 Analiza şi sinteza tridimensională a informaţiilor 10110.4 Selectarea problemelor reale de creaţie tehnică 102

Cap.11 Obstacole de bază în fa

ţa creaţiei tehnice 103

11.1Bariere şi obstacole care ţin de natura psihiculuiuman 104

11.2 Bariere, obstacole induse de politică 108socio – economică a unui stat

Cap.12 Sistemul educa ional, sistem de soft, 110de programare a gândirii umane

12.1 Situaţia creaţiei tehnice autohtone 11012.212.3

Scurt istoric al ultimilor 20 ani Necesitatea unui "Plan naţional unic dedezvoltare şi promovare a creaţiei tehnice”

112118


5/1255

Cap.1 Desfiinţarea barierei psihologice dintre cititor şi autor.Conştientizarea realităţii

1.1 În loc de prefaţă Sinceritatea autobiografică

Denumirea capitolului este enunţarea primei condiţii deînţelegere reciprocă şi de trezire a interesului cititorului cătrecreeaţia tehnică originală, „Inventica”.

Prezentarea unor elemente autobiografice normale, cuslă biciunile şi gândurile mele, cu zbuciumul specific unormomente de viaţă reale, uneori amuzante, nu reprezintă în faptdecât încrederea pe care o am faţă de cititor, pentru a înţelege că nimic nu este anormal şi imposibil in viaţă. Pentru a realiza cevaîţi trebuie doar dorinţa, puterea de a învăţa şi persevera, elementecare depind în mare parte doar de tine.

Experienţa mea în domeniul creaţiei tehnice a fostdobândită într-o perioadă lungă de timp, de pe băncile facultăţii, până în prezent (cu unele fluctuaţii pozitive şi negative în funcţiede vicesitudinile vremurilor în care am tr ăit).

Doresc să prezint aceste date cu caracter autobiograficdoar pentru că este exmplul cel mai sigur pe care îl am la

dispoziţie, f ăr ă să greşesc; sunt amintiri şi fapte pe care mi leasum, care au contribuit la formarea gândirii mele în direcţiasusţinerii importanţei „Inventicii” în formarea tinerei generaţii şisunt convins ca mulţi dintre cititori se vor regăsi, măcar par ţial, în poveştile, gândurile şi sentimentele mele.

Aceste amintiri sunt prezentate cu scopul de a realizaîntre cititor şi autor acea apropiere psihică necesar ă, normală,

declarată, de a ridica barierele psihologice dintre generaţii,


6/1256

pentru o întelegere firească a creaţiei tehnice ca un fenomennormal, la îndemâna oricui.

Am să mă transform în povestitor şi să prezint cronologicamintirile unor fapte, evenimente, oameni care m-au influienţat pozitiv în alegerea acestei căi de dezvoltare profesională, decercetare şi creaţie tehnică.

Din copilarie, părinţii şi bunicii mi-au insuflat dorinţa de aînţelege tainele naturii explicându-mi, prin cuvintele lor simple,de oameni de la ţar ă, rostul de a învăţa şi a munci fizic şi

intelectual, ca singura metodă de a reuşi în viaţă.În copilărie, prima mea „invenţie” a fost combinaţiadintre, lutul colectat de pe prundul „gârlei” cu uleiul de gătit almamei, pentru a-mi confecţiona „plastilina” necesară modelării bătăliei de la Măr ăşeşti; culmea, chiar mi-a reuşit ceva, până la„bătălia cu Mama”(eram în perioada ocupaţiei ruseşti când pâinea, uleiul şi alte alimente se obţineau raţionalizat „la cartelă”).

Activitatea de „muncă manuală şi atelier la şcoală”,dublată de participarea la cercurile de aeromodele, electronică,auto-moto, foto, au contribuit la dezvoltarea dorinţei decunoaştere a noului în tehnică; participarea la activităţi culturalede cor, teatru, formaţie pop, dansuri populare, lectur ă (favoritefiind romanele de aventuri şi S.F.) au venit să-mi modeleze

sufletul, a doua latur ă a fiinţei noastre.Vacanţele petrecute în Codri Vlăsiei, pe malul Neajlovului, când mă transformam în păstor cu vitele prin pădurişi zăvoaie, mi-a dezvoltat spiritul de supravieţuire zilnică dinroadele naturii, dar şi o întelegere directă a fenomenelor naturale,dezvoltându-mi şi dragostea către natur ă. Primul imbold cătreindependenţa fizică şi de gândire, l-am primit la 15 ani, când tata

m-a „pierdut voit”, cu încă şase prieteni, în Munţii Vrancei, la 100


7/1257

km de casă (a fost prima şi ultima dată când tata mi-a spus : „deacum eşti mare, descurcă-te singur! ” şi m-am descurcat, a doua zispre sear ă eram acasă cu toată gaşca veseli şi sănătoşi cu dragostede aventuri).

Activitatea de şcolar şi student a fost permanent dublată demult sport, mai mult sau mai puţin organizat, de la alergatul cucercul sau cu trotineta din lemn, pe rulmenţi, de mineconfecţionată (cu care prin huruitul lor duceam la disperarevecinii), înot, hochei, skii, volei, handbal, cicloturism, turism şi

mai târziu, în facultate, orientare turistică, salvamont şi alpinismde performanţă.Dupa cum vă daţi bine seama toate aceste elemente

prezentate sunt mai mult decât normale şi fac parte din preocupările oricărui tânăr, cu o singura condiţie: părinţii să-iofere şansa de a participa activ la aşa ceva. Acelaşi fenomen seîntâmplă şi în asimilarea cunoştinţelor profesionale. Dascălii pe

care i-am avut, de la gr ădiniţă şi până în prezent, au fost cei careau pus picătură cu picătur ă cunoştinţele în mintea mea, ca apoiacestea să se consolideze şi să-mi dea tăria de a deveni şi eu unfactor de împr ăştiere a cunoştinţelor acumulate, către cei din jurulmeu.

În cadrul studiilor politehnice, de construcţii civile,

industriale şi agricole, marele impact l-a avut întâlnirea cu personalitatea puternică a distinsului prof. univ. dr. ing.Anatolie Mihu, cel care, prin duritatea sa aparentă, avea să mă convingă, în anul patru de studii, să las sportul şi „să trecmai serios la treaba de inginer”, pentru o cercetare ce se vafinaliza apoi cu succes în proiectul meu de diplomă.

Întâlnirea cu domnia sa a fost un moment de cotitur ă în

viaţa mea când, prin munca susţinută dar plăcută, pasionantă mi-


8/1258

am demonstrat că pot să gândesc şi să iau decizii realetehnice, sub atenta observaţie a mentorului meu. Cel maiimportant lucru pe care l-am învăţat de la distinsul meu profesor afost dezvoltarea simţului realităţii şi a fenomenelor naturale înconstrucţii, calea firească de a afla adevărul, prin studiulnaturii, „Bionica”.

Odată ce am fost inoculat cu „microbul creaţiei tehnice” de pe băncile facultăţii, am plecat în producţie la un mare trustde construcţii judetean, la Br ăila, pentru „stagiatur ă”. Acolo am

lucrat la început în producţie şi apoi am fost promovat, datorită unor idei noi de organizare a muncii, la serviciul tehnic, pentru amă ocupa de proiectare tehnologică şi soluţii tehnice noi. Aşa auapărut primele idei cu adevarat iz de invenţii (dar pe care nu ammai apucat să le brevetez niciodată), cofraje spaţiale pentru prefabricate, şi utilaje de mică mecanizare în ateliere centralizatede prefabricate, fier beton, tâmplărie, etc.).

Reântors ca asistent la catedra de Beton, Materiale şiTehnologie, la insistenţa Domnului Profesor, am continuat alăturide domnia sa, studiul bionicii în domeniul fundaţiilor deadâncime, generând probleme reale, obsedante de creaţie tehnică şi unde am beneficiat de susţinerea morală şi tehnică a celui careavea să mă coordoneze la obţinerea titlului de dr. ing,

distinsul prof. univ. dr. ing. Tudor Silion. Un alt eveniment, întâmplător, aparent banal, avea să reprezinte punctul de cotitur ă în formarea mea teoretica îndomeniul Inventicii, şi anume, întâlnirea cu marele inventolog,prof. univ. dr. ing. Vitalie Belousov, un om de o bogăţiesufletească, modestie şi dăruire totală pentru inventică, greude imaginat.


9/1259

Era în primăvara anului 1981 când, venind pe jos dinsprecomplexul studentesc Tudor Vladimirescu, spre Podul Roş, amîntâlnit un camarad de ski, prieten, ce stătea de vorba cu un domnmai în vârstă, echipat în ciclist şi care ţinea o bicicletă „ciudată”de ghidon; i-am salutat şi profitând de prezenţa prietenului meu,am f ăcut cunoştinţă cu domnul profesor şi bicicleta sa. Privindcurios sistemul de acţionare mecanică am intrat în conversaţie cu posesorul bicicletei şi acesta a fost începutul; am realizat dupăcirca 40 de minute că prietenul meu plecase de mult, iar eu, am

participat acolo, solo-student, la primul meu curs de creaţietehnică originală, ţinut pe malul stâng al Bahluiului, în aer liber,de adeveratul mentor al Şcolii de Inventică din Moldova şi nunumai.

Cum era aproape firesc, prin amabilitatea domnului profesor, au urmat mai multe vizite de iniţiere la cabinetuldomniei sale. Domnul profesor a fost mereu disponibil să mă

îndrume şi să îmi destăinuie fenomenele şi procesele din minteaomenească, destăinuindu-mi adevărul despre misterele creaţieitehnice.

Stimulat de pasiunea pentru inventică şi de personalitateadomniei sale, grefate pe dorinţa unei înscrieri la doctorat, am pornit să generez probleme de creaţie tehnică utilizând metoda

logic determinată „Matricea Morfologică Spaţială deIdei”(MMSI), elaborată de distinsul profesor şi rezultatele nu auîntârziat să apar ă .

Am intrat într-o fază specifică de incubare, deefervescenţă a activităţii cerebrale şi de iluminare onirică, după studierea acestei metode şi m-am speriat!

Visam în somn problemele de fundaţii enunţate de MMSI

şi găseam soluţiile tehnice şi echipamentele tehnologice care


10/12510

rezolvau problemele; fenomenul deja apărut, conştientizat a fivalabil, m-a lansat într-un adevarat calvar; dormeam iepureşte, cufrica de a nu mă putea trezi şi conştientiza visul, pierzând astfelideia invenţiei şi soluţia tehnică găsită. Preconştientul pulsatoriu îşi f ăcea însă treaba şi mă trezea cu un impuls puternic, cuvisul clar conştientizat; mai mult decât atât, mă culcam la loc şidacă simţeam nevoiea, reluam visul de unde îl oprisem, îl colam,modificam, dacă ceva nu mergea; sincer să vă spun, credeam că,am luat-o razna”; datorita situaţiei de necunoaştere a fenomenului

în care mă aflam, speriat, mi-am luat inima în dinţi şi am luatdecizia să mă destainui singurului om în care aveam încredere, că nu se va amuza de mine, la dl.prof. univ. Dr. ing. VitalieBelousov.

Am intrat timid în cabinetul domniei sale şi am început să explic sfios „necazul care dăduse peste mine”. M-a ascultat cumultă atenţie şi pe măsur ă ce înaintam în explicarea fenomenului

prin care treceam, flacăra mereu arzândă din ochii săi inteligenţicreştea în intensitate; la un moment dat, când eu nu mai ştiam cesă mai spun, a sărit ca ars de pe scaun m-a îmbr ăţişat, s-a uitat cudrag în ochii mei speriaţi şi mi-a spus: „fii fericit, nu eşti nebun,eşti un inventator adevărat în faza de efervescenţă creatoareşi iluminare, dă-i înainte f ără teamă” şi aşa a fost, am scris

atunci ca pe bandă rulanta 17 brevete de invenţie în domeniulfundaţiilor de adâncime. Chiar şi în aceste condiţii, nu am fostadmis la doctorat din motive de „nesupunere politică” (îmidădusem demisia din postul de „Preşedinte al studenţilorcomunişti din Politehnică”) şi în vara anului1989 a trebuit să alegdupă principiul „arestat în ţară sau liber afară”. Am reuşit sătrec graniţa „la negru” şi să cer azil politic în Germania Federală,

după mai multe peripeţii cu securitatea română.


11/12511

În vara anului 1990, după primele alegeri libere aparentreuşite, am cerut repatrierea şi am revenit cu mult elan să participla ceea ce credeam cu toţii, însemna refacerea României după opresiunea dictaturii comuniste .

În perioada imediat de după revoluţie a fost înfiinţată „Societatea Inventatorilor din Romnia” în care am crezut că vafi vârful de lance pentru drepturile inventatorilor şi promovareainventicii. Democraţia noastr ă originală în loc să sporeascăactivitatea de creaţie tehnică mai r ău a înfrânat-o. A fost elanul

specific unui nou început, primii 4-5 ani am participat la o seriede saloane mondiale de creaţie tehnică, cu rezultate notabile pentru delegaţia României la care cel puţin eu, am participat prinautofinanţare.

A mai apărut un fenomen interesant, „stimulator” =”distrugător”, aş putea spune, pentru inventatorii români.Deoarece invenţiile din perioada comunistă erau din start

cesionate statului, a apărut după schimbările spre capitalimuloriginal românesc, posibilitatea „democratică” ca inventatorulsă-şi preia invenţiile plătind taxele de protecţie la OSIM. Uncalcul sumar f ăcut atunci, eu ar fi trebuit să am o retribuţie înînvăţământ de trei ori mai mare, ca două păr ţi să le folosesc pentru r ăscumpărarea brevetelor muncite de mine iar cu o parte să

asigur familiei supravieţuirea. Atunci a fost un moment important,de şoc demobilizator în viaţa tuturor inventatorilor, când aufost nevoiţi să renunţe la multe valori tehnice din motivefinanciare.Cine nu cunoaste inventica nu intele fenomenul

Apariţia taxelor suficient de mari pentru examinarea şiemiterea unui brevet de invenţie precum şi plata taxelor de protecţie anuale au constituit un nou obstacol în calea

inventatorilor prolifici independenţi. Ca semn de protest


12/12512

nonviolent şi chiar din amuzament, împreună cu regretatul profesor dr. ing. Eftimie Niţescu am înscris la OSIM o propunerede invenţie „locuinţa rotativa cameleon” cu care am participat laun salon mondial la Bruxelles, obţinând o medalie de aur caapoi, invenţia ca atare, să fie data la gunoi, din motive deneplată a taxelor de examinare.

Am f ăcut aceste destăinuiri din viaţa mea din dorinţa ca,cel ce citeşte aceste rânduri să înţeleagă ce importante suntexemplele şi dăruirea dascălilor în formarea profesională a celor

care au datoria morală să ducă mai departe cunoştinţele vechilorgeneraţii, dar şi pentru a înţelege că f ără un climat politico-social favorabil se pot pierde valori naţionale importante, nuatât prin irosirea muncii unor inventatori existenţi ci multmai mult, incomensurabil, prin pierderea şansei unorgeneraţii î ntregi de tineri să devină creativi în folosul lor şi asocietăţii autohtone.

1.2 Optimismul, arma secretă a celor creativeSă fim optimişti !

Iată că după o perioadă de pauză a cursurilor de creaţietehnică din învăţământul de construcţii din Iaşi, perioada pe care

cu greu am înţeles-o, noile conduceri manageriale dinUniversitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi precum şi aFacultăţii de Construcţii şi Instalaţii au considerat necesar ă reintroducerea, deocamdată, facultativ, a disciplinei de „Creaţietehnică în construcţii” la secţia de CCIA anul trei de studii delicenţa, începând cu anul universitar 2010-2011 şi a disciplinei de„Inventica” la anul IV Construcţii Hidrotehnice începând cu anul

universitar 2011-2012. Rezultatele obţinute au fost încurajante


13/12513

şi din anul universitar 2012-2013 „Iniţierea în Creaţia Tehnică ”a fost lansată la anii I de studiu în ingineria civilă la secţiile de limba română şi engleză, iar începând din 2013-2014 „Creaţiatehnică şi protecţia industrială” va deveni sper o disciplină destudiu la majoritatea masteratelor din domeniul „InginerieiCivile”, fiind afiliate trei facultăţi pe domenii înrudite:arhitectura, inginerie civila, hidrotehnica.

În urma desf ăşur ării activităţii, închizând doi ani deactivitate, am constatat o stare de fapt relativ interesantă, ca

atitudine a tinerei generaţii, dar şi a unor cadre didactice, faţă de„Creaţia Tehnică Originală”=„Inventica”.Atitudinea studenţilor noştri este rezultatul întregului

lanţ de stagii de pregătire în şcoală dar şi percepţia lor formată înfamilie şi societate în legatur ă cu inventica, mai clar spus,informaţiile despre acest domeniu aproape nu există .

În programa de învăţământ aceste cursuri au putut fi

introduse deocamdată cu caracter de disciplină facultativă,apelând şi abuzând de disponibilitatea studenţilor de a participa, de timpul lor liber, pasiune, dorinţa de cunoaştere anoului etc. După doi ani de activitate am constatat următoarele:

-participarea facultativă, declarată: a f ăcut ca dintr-unefectiv total de studenţi, invitaţi sa participe la curs, la prima

şedinţă au participat 40%. Prima şedinţă a fost o şedintă de prezentare generală a scopului şi rolului activităţii de inventică.Am specificat în mod intenţionat (pentru a sesiza nivelul lor deaspiraţie profesională în domeniul creaţiei tehnice), că cei cese angrenează într-o astfel de activitate vor putea participa lacercuri ştiinţifice studenţeşti cu o solicitare suplimentar ă deefort şi timp ocupat din timpul lor liber ; suplimentar, studenţii au

dorit să afle ce avantaje, în afara cunoştinţelor dobândite pot avea,


14/12514

dacă participă la acest curs (credite suplimentare, doar ca efectasupra celor cu rezultate slabe la activitatea didactică); în acelmoment studenţii au putut să opteze liber şi numărul departicipanţi s-a redus la aproape o treime din cei prezentţ (afost determinantă obţiunea zero=câştigul imediat, adică timpulliber avut pentru distracţie şi relaxare !).

-participare facultativă, constantă, la fiecare şedintă deaproximativ 12% din efectivul total de studenţi (minim 25 de persoane, apare interesul de lungă durată, pasiunea muncii în

colectiv de creaţie, într-o atmosfera relaxantă şi cu posibilerezultate, pe măsura aprofundării cognitive a procesului decreaţie tehnica);

-studenţii care s-au înscris benevol la curs, după două şedinţe de participare, au rămas fideli acestui curs şi l-aufinalizat în colective de cercetare studenţească ;

-majoritatea studenţilor participanţi nu erau studenţi cu

rezultate formidabile la învăţătur ă ci din zona de mijloc (a apărut poate o motivaţie în plus, o maturitate de gândire mai târzie,dorinţă de afirmare sau de confirmare a inteligenţei lor creative,faţă de „colegii tocilari” etc.);

-prelegerile au fost mediatizate prin afişe săptămânale, precum şi de la om la om, prin intermediul participanţilor, f ăr ă

însă să apar ă modificări importante cantitative la numărul de participanţi;-după primele şedinţe am avut plăcuta surpriză să constat

apariţia la curs a unor studenţi de la alte facultăţi şi ani de studii(de la Facultatea de Hidrotehnică, de la secţia de instalaţii înconstrucţii şi de la Facultatea de Electrotehnică).


15/12515

-mediatizarea facută iniţial nu a avut efect asupracursanţilor din anul IV şi nici asupra studenţilor de la masterat sauinginerilor de la sşoala doctorală;

-activitatea practică la curs s-a desf ăşurat prin expuneraunor probleme de creaţie tehnică alese de studenţi după capacitatea lor pasională, dobândită până în aceasta fază de pregătire profesională, dar şi cu sezizarea afinităţilorcomportamentale în alegerea colectivelor de lucru;

-rezultatele obţinute prin participare extraşcolar ă cu

propuneri de invenţii la saloanele de creaţie tehnică (Euroinvent2011-2012 şi Inventica 2011-2012, chiar în timpul de desf ăşurareşi respectiv, finalizare a cursului de creaţie tehnică şi respectivsesiune de examene) au trezit o reacţie mult aşteptată din punctde vedere psihologic, asupra studenţilor şi asupra presei.

-mediatizarea studenţilor participanţi, atmosferainteresantă a unui salon de creaţie tehnică, cunoaşterea pe viu a

unor personalităţi din domeniu şi bucuria firească pentrurezultatele obţinute, bucurie exprimată şi în spaţiul deînvăţământ, a trezit interesul dar şi părerea de r ău a unora (dintrestudenţii cu rezultate foarte bune la învăţătur ă, neparticipanţi şicare şi-au exprimat regretul dar şi dorinţa de colaborare înviitoarea lor activitate la licenţă şi masterat).

-nu au lipsit nici fenomenele normale, specificeconservatorismului, printr-o atitudine afişată de nepăsare sau deminimalizare a acestei activităţi atât la studenţi cât şi la unelecadre didactice „prietene”;

-după î ncheierea semestrului de activitate a cursului, o parte din efectivul colectivelor de creaţie au continuat să lucrezeîn timpul liber ca „Cerc de creaţie tehnică studenţească”, să se

reorganizeze, utilizând în bună parte ideile şi cunoştinţele


16/12516

dobândite la cursul de creaţie tehnică, la elaborarea documentaţiei pentru mai multe propuneri de brevete de invenţie şi dezvoltareatemelor de creaţie la definitivarea proiectelor de susţinere alicenţei.

-mediatizarea rezultatelor a avut un efect pozitiv şiasupra atmosferei în rândul studenţilor de la master şi a participanţilor la şcoala doctorală, acest interes a dus la susţinereaa două prelegeri despre „Inventica” şi „Metode logicdeterminate în creaţia tehnică, exemplu practic MMSIS”

(Matricea Morfologica Spaţială de Idei Selectate); ulterior auapăarut şi cereri de consultaţii în domeniu creaţiei tehnice din partea participanţilor, demonstrând interesul lor pentru acestdomeniu de activitate.

În urma experienţei acumulate în decursul anilor şi ca fenomende confirmare a unei situaţii de fapt din ultimii ani a activităţii deInventică, se poate trage o singur ă concluzie:

1.3 „Conştientizarea realităţii” Pentru ie şi rea din impas, ce se poate sugera ? „Nimic mai mult decât conştientizarea, recunoaşterea şipromovarea realităţii”:

a.

Creaţia tehnică originală-Inventica, este singurul izvoral dezvoltării omului, trebuie să o cunoaştem, să opromovăm, să o exploatăm conştient în folosul nostru!

b. Realizarea unui „Plan naţional unic de dezvoltare şipromovare a creaţiei tehnice”, ar putea fi un prim pasrealizat de învăţământ în direcţia relansării economice

a României prin forţe proprii!


17/12517

c. Începutul acestei acţiuni a fost f ăcut de înaintaşii noştrişi cred cu sfinţenie că se va înf ăptui, cu sprijinul tinereigeneraţii, dacă noi cei „maturi” vom sparge bariereleconservatorismului şi vom şti să asigurăm condiţiile decunoaştere şi de dezvoltare a fenomenului în şcoala şisocietate.

Cap.2 Creativitatea – dezvoltarea ei constientizată

Creativitatea este latura principală a naturii umane şidezvoltarea ei de la formă primitivă, iniţială, la cea de astăzis-a f ăcut prin stimulare conştientizată sau nu, prin învăţareatrecutului şi dezvoltarea prezentului prin educaţie, pe totparcursul vieţii, în decursul întregului lanţ istoric dedezvoltare a omenirii. Pentru a înţelege acest fenomen estepoate necesar să facem o scurtă privire înapoi în negura

istoriei.

2.1 Scurt istoric al dezvoltării omului;

Omul ca vieţuitoare a Terrei apar ţine imensei lumi organice,în speţă regnului animal. Omul ca fiinţă inteligentă, a fost

permanent obsedat de întrebarea firească “Cine suntem şi de undevenim? “

Terra, leagănul civilizaţiei umane, de la formare până în prezent, în aproximativ 4.500 milioane de ani, a suferittransformări fizice majore care au dus la apariţia vieţii ajungând prin evoluţie să atingă stadiul actual; transformările fizice ale

formei scoar ţei terestre, au putut fi evaluate de către specialiştii


18/12518

erei cosmice începând cu ultimi 225 milioane de ani şi sunt prezentate în Fig.1.

Pentru a încerca să ne imaginăm sugestiv existenţanoastră ca vechime pe Terra, să consider ăm vârsta planeteinoastre ca fiind concentrată în timp, într-o singura zi, unitate demăsura percepută foarte bine de către noi. În acest context a fostconceput tabelul timpului perceptibil; clipa 0.00 secunde, esteclipa de faţă cu privire în urmă, spre facerea lumii noastre,scotând în evidenţă apariţia celor mai importante evenimente,

descoperite arheologic, de apariţie a lanţului teoretic de formare aomului modern în teoria evoluţionistă.

Tabelul timpului perceptibil. Vârsta Terrei=24h

Apariţie, vârsta vechime anitimpul perceptibil

Vârsta Terei 4.500,00 mil.ani 24,00ore

"primatele" 70,00 mil.ani 22,40min."Omul de Neandertahl" 0,20 mil.ani 19,40sec."Omul de Cro-magnon" 0,03 mil.ani 0,60sec."Simbolistica" la pelasgi 0,01 mil.ani 0,20sec."Era noastră" 0,002 mil.ani 0,04sec.

Acum, clipa, ziua de azi 0,000 mil.ani 0,00sec.

FIG.1 Transformarile scoar ţei terestre în ultimile 225milioane de ani (ultimele 72 minute), în timpul perceptibil, dupăultimile descoperiri geologice


19/12519

Procesul de antropogeneza, (de evoluţie a omului) aînceput cu milioane de ani în urmă. Rezultatele să păturilorarheologice au scos cu greu la iveală dovezile materiale privind


20/12520

scara evoluţiei speciei umane în teoria evoluţionistă, de la primeleforme de viaţă până la rezultatul actual, omul modern.

Se poate considera un început mai bine conturat acum 70milioane de ani în urmă când prin apariţia ordinuluiprimatelor din evoluţia mamiferelor, a fost posibila desprinderearamurei de Hominoizi; din hominoizi, prin evoluţii succesive şiselective s-au format Hominidele (acum ~15 milioane de ani) iardin dezvoltarea acestora prin ramura Ramapiteci Ancestralus (acum 4-5 milioane de ani) au apărut Australopitecii. Din

Australopiteci s-a desprins în continuare Homo erectus cumersul vertical şi Homo habilis, ambele specii ce stau laoriginea oamenilor moderni. Cercetătorii din acest domeniu caută în continuare dovezi şi “verigile lipsa” din teoria evoluţionistă.

Unele transformări spectaculoase, mutaţii geneticeimportante, s-au produs într-o perioadă scurtă de timp şidovezile arheologice sunt astfel greu de găsit iar de cele mai

multe ori apar relativ întâmplător; din acest motiv şi tabelul demai jos, cu prezentarea schematica a evoluţiei hominidelor trebuieluat drept o prezentare de moment, aproximativă, perfectibilă înviitor.

fig.2 evolutia hominidelor


21/12521

Scara timpului în milioane aniÎn decursul timpului acum ~1.8 -2 milioane de ani se poate

vorbi de apariţia premizelor de evoluţie a primei forme de ommodern, a lui Homo sapiens Neanderthalensis. A fost primaverigă umană la care a apărut limbajul articulat precum şicunoştinţe de conservare şi aprindere a focului f ăr ă de care nu puteau atinge maximum de dezvoltare în perioada glaciară Wurm.

Au avut o evoluţie incredibil de lentă, comparativ cu evoluţiaomului în ultimii 30.000 de ani.

Din descoperirile antropologice, ei prezintă o capacitatecraniană în jur de 1600 cm cubi. Aparenta lor dispariţie, în urmă cu aproximativ 30 mii de ani ca aspect fizic, este şi astăzi oenigmă, odată cu apariţia spectaculoasă a omului de Cro-magnon mai puţin dotat fizic dar cu o intelingenţă superioară.În urma ultimelor cercetări cu teste ADN, omul de astăzi are în


22/12522

structura sa ADN elemente comune celor două tipologii deoameni moderni, denumiţi după locul descoperirilor arheologice.

Omul modern a apărut într-o perioadă de timp extremde scurtă la scară planetară, caracterizată prin puternicetransformări tectonice şi climatice.

Timp de milenii pentru str ămoşii omului modern, ca la toatevieţuitoarele, principala preocupare a fost supravieţuirea prindezvoltarea abilităţilor de procurare hrană şi de apărare (inclusivgăsirea şi construcţia de adă posturi provizorii sau pe o perioadă

mai lunga de timp). Formarea omului modern nu s-a produs într-un anumitpunct de pe glob, ci a cuprins o suprafaţă destul de întinsa, înprincipal Africa de nord, ca fief principal, urmat în dezvoltaremigratoare de Europa, Asia Mica, Asia de Sud-Vest, NordulIndiei, adevarata desf ăşurare şi migrare a populaţiei la nivel planetar fiind încă în curs de elucidare ca studiu pe baza testelor

moderne ADN.Miracolul dezvoltării evolutive spectaculoase a omului a

fost selecţia naturală şi nu în ultimul rând, apariţia unormutaţii genetice determinante, considerate de unii oameni deştiintă ca fiind posibil accidentale, mai ales în dezvoltareacreierului uman (se vehiculează chiar de unii paleoastronomi

posibilitatea intervenţiei unor entităţi extraterestre ladirijarea şi dezvoltarea societăţii omeneşti, fenomenneelucidat încă).

Desprinderea de restul regnului animal, a fost posibilă cândstr ămoşii omului modern au învăţat să folosească elemente dinnatur ă drept arme pentu apărare şi procurare a hranei: bâte şi pietre ca o extensie a inteligenţei dobândite, să-şi construiască

planuri de atac şi de apărare, prin semne şi prin sunet, mai târziu


23/12523

prin limbajul articulat, să-şi construiască adă posturi sigure, să sesocializeze din motive de apărare şi de păstrare a teritoriilor vitalede vânătoare.

Aceste abilităţi se întâlnesc şi la alte specii animale (mai puţin limbajul articulat) dar întreaga lor activitate se desf ăşoar ă instinctual, f ără o conştientizare creativă şi de aceea au r ămasdoar la acel stadiu de dezvoltare maximă, numit spiritul de haită, în care producerea de bunuri materiale conştiente nu este posibilă.

Omul a progresat prin apariţia gândirii selective, a

creativităţii, latura esenţială a inteligenţei umane. Datorită acestei caracteristici a reuşit transmiterea eficientă acunoştinţelor acumulate în timp, din generaţie în generaţie, pecale orală sau desene rupestre.

Dezvoltarea fulminantă a apărut atunci când, omul areuşit să creeze sisteme de memorie colectivă, la începutcombinat, vorbire şi simbol şi apoi prin scriere, să ajunga la

stocarea şi transmiterea de informaţii certe pe suport stabil,generaţiilor următoare.

Memoria artificială, electronică, stocarea spre utilizarelargă de informaţii in memoria colaterală, colectivă aumanităţii a dus la explozia de dezvoltare planetară, laglobalizarea zilelor noastre.

2.2 Omul, produsul suprem al naturii terestre

Calităţile fizice ale omului ca specie, sunt net inferioarefaţă de rivalii săi direcţi î n lupta pentru supravieţuire,principala sa arma fiind inteligenţa creatoare, abilitatea de agăsi căile şi mijloacele de a ieşi învingător din toate


24/12524

împrejurările dificile generate de vicesitudinile istorice, desupravieţuire, mereu altele, în decursul timpului.

Este foarte dificil de a face o descriere directă şi în acelaşitimp pe înţelesul tuturor, a întregului sistem de fucţionare a“dotării” şi superiorităţii umane faţă de alte specii, f ăr ă a apela lao comparaţie sugestivă pentru orice om al zilelor noastre: ultimamare invenţie a omenirii, calculatorul personal.

Prin structura genetica, ca orice membru al regnuluianimal, omul a primit de la mama natur ă o “dotare tehnică” prin

care se poate dezvolta, din punct de vedere fizic şi intelectualînsă, doar în anumite condiţii. Cu alte cuvinte în comparaţianoastr ă, a primit partea materială de Hard-microprocesor,celelalte subansamble de interconectare de bună funcţionare şiexploatare precum şi o mică parte de Soft-instinctual desupravieţuire.

Adevărata valoare a individului se obţine prin procesul

educaţional, de ”programare”, încărcarea cu softuri din ce înce mai performante pe întreaga durată a vieţii.

Apariţia vorbirii, transmiterea cunoştinţelor pe caleorală şi apoi apariţia ”memoriei adiţionale” iniţial prinsimboluri şi mai târziu prin perfecţionarea scrisului şi atiparului, au dus progresiv, ascendent, la dezvoltarea

societăţii omeneşti.Organismul uman este o entitate extrem de complexă, cusiguranţă, cea mai performantă realizare a naturii terestre,formată din organe în interacţiune a cărei funcţionare este intensstudiată, f ăr ă a avea speranţa ca într-un viitor prea apropiat să aflăm întregul adevăr; dintre acestea se distinge ca şi coordonator,sistemul nervos, care va fi analizat ca formă fizică şi mai ales

funcţională, în cap.4 ,


25/12525

2.3 Dezvoltarea societăţii omeneşti –progresul ştiinţific şitehnologic

Dezvoltarea societăţii omeneşti este strâns legată deprogresul ştiinţific şi tehnologic înf ăptuit de oamenii creativi din perioada respectivă pe baza cunoştinţelor cantitative şicalitative acumulate până în acel moment de dezvoltare asocietăţii. Această caracteristică a societăţii (progresul ştiinţificşi tehnologic) poate fi reprezentată grafic, apreciată calitativ şicantitativ (spre exemplu în prezent prin produsul intern brut) ca ofuncţie în raport cu timpul.

Acest grafic poate fi trasat la nivel planetar, de laînceputurile societăţii omeneşti până în prezent sau individual, pentru o perioadă de timp mai scurta (o perioadă istorică binedefinită, cum ar fi o civilizaţie anume pe o zonă geografică restrânsă) .

Prezentarea cea mai sugestivă este prezentată în fig. 3 şireprezintă graficul general, al civilizaţiei de pe Terra.

Din punct de vedere al evoluţiei, panta progresului tehnic”p” este mare la ţările puternic dezvoltate, regăsit în nivelulştiinţific şi tehnologic atins la un moment dat (N1, N2, N3, înordine crescătoare).


26/12526

fig.3 Graficul progresului ştiinţific şi tehnologic al omenirii

Prezentarea la nivel global are avantajul nivelării„sincopelor” apărute pe parcursul istoriei societăţii omeneşti(molime, r ăzboaie, apariţii şi dispariţii misterioase de civilizaţii,etc). Se poate trasa astfel o curba generalizată a progresuluiştiinţific şi tehnologic a întregii societăţi omeneşti de la origini până în prezent, ca o sumă ponderată pe unitatea de timp, arezultatelor activităţii tuturor oamenilor de pe Terra.

Crizele economice şi sociale temporare, în strânsă legătură cu cele politice, ca factori de distorsiune, acţionând pedurate scurte de timp, sunt atenuate la scar ă globală, reprezentândnoduri de tensiune, reglare, epurare şi relansare economică accelerată a societăţii. Folosind aceeaşi formă grafică se poatetrasa câte un grafic pentru fiecare Stat sau zonă geografică. Apareînsă şi o mare diferenţă: progresul ştiinţific şi tehnologic al

omenirii tinde asimptotic spre infinit pe când, aceeaşi formă de


27/12527

grafic pentru o civilizaţie aparută cândva pe treptele istorieiomenirii duce la o decădere din diferiţi factori de influienţă.

O astfel de reprezentare diferenţiată scoate în evidenţă dezvoltarea accelerată a statelor puternic dezvoltate economicdatorită rezultatelor cercetării ştiinţifice: descoperiri, invenţii,tehnologii moderne, asimilarea rapidă a acestora în industrie,ca formă superioară de expresie a gândirii umane. Toateacestea, prin asimilarea rapidă la nivel global, duce în modnormal şi optimist, la reprezentarea grafică a progresului ştiinţific

şi tehnologic al întregii societăţi omeneşti, ca o curbă ce tindeascendent spre infinit.Din punct de vedere autohton, noi ne putem încadra, în

cel mai fericit caz, cu aproximaţie şi indulgenţa, la nivelul N2.Pentru a avea speranţa să ajungem din urmă ţările cu N3,

sau măcar reducerea decalajului N3-N2, ar trebui să nedesprindem de varianta clasică de dezvoltare şi să accentuăm

panta progresului tehnic, în variantele „p1” sau „p2” printr-unefort de gândire şi înţelepciune.

Fenomenul privind căile şi mijloacele de creştere a pantei progresului este cunoscut ca valabil în anumite condiţii, ce depindîn primul rând de luciditatea şi competenţa politicii de stat.

Făr ă a fi un specialist în domeniu, pot totuşi să remarc,

din sfera informaţională de profil, următoarele aspecte unanimrecunoscute ca fiind necesare pentru creşterea pantei progresuluitehnic:

a. Atragerea de capital în industrie şi agricultură (prin politica financiar ă de încurajare a I.M.M. si a marelui capital);

b. Absorbţia de tehnologii moderne (prin acordarea decredite pe termen lung pe bază de planuri de afaceri viabile);


28/12528

c. Dezvoltarea cu precădere a industriei de tradiţieautohtonă, unde concurenţa la export este mai mică;

d. Absorbţia rapidă a multor (patente) brevete (autohtone şi cumpărate din afar ă) în producţie, pentru creştereacalităţii şi a competitivităţii pe plan intern şi extern la export.

Dintre toate aceste condiţii, măsuri, prezentate succint,zona de interferenţa a mesajului acestei „Iniţieri” se regăseşte înultimele trei puncte (b,c,d) printr-o strânsă interdependenţă.

Efortul investiţional în inventica autohtonă este

neglijabil, el reprezintă doar un element de voinţa politică deorganizare lucidă a premizelor dezvoltării acestei activităţi şirezultatele vor apare incredibil de repede. Afirm acestea deoarececunosc potenţialul de gândire al inventatorilor români, acum din păcate, aduşi în stare aproape latentă, precum şi capacitateaexcepţională de creaţie a tinerei generaţii.

Un singur element mai lipseşte din ecuaţie pentru ca

situaţia să se schimbe! „Elementul Cheie” o să-l aflaţi citind cuîncredere aceasta Iniţiere.

Din punct de vedere global, un război de distrugere înmasă ar putea însă să trimită în cel mai fericit caz, societateaomenească, prin supravieţuitorii ei, f ăr ă bază materială actuală,înapoi în timp, pe la civilizaţia tribală, iar actualele realizări vor

deveni legende ca exemple de atins în al doilea viitor; o astfel deipoteză, este chiar vehiculată ca reală în trecut prin legendele unorcivilizaţii dispărute, atlanţii, sau prin legenda potopului biblic.

Sperăm însă ca omul, cea mai inteligentă fiinţă cunoscută până î n prezent, să-şi folosească forţa creatoare înfolosul său şi nu împotriva sa.


29/12529

Cap. 3 Creaţia tehnică originală, vectorul principal aldezvoltării societăţii omeneşti

3.1 Creaţia tehnică originală

Pentru a crea ceva trebuie să ai un subiect al muncii tale decreaţie.

„În creaţia tehnică originală, generatorul de problemeeste societatea cu nevoile ei în dezvoltare concurenţială”.

Necesitatea de creaţie apare în toate sectoarele deactivitate şi se regăseşte mai ales în domeniul tehnic, de producerede bunuri materiale, ca fiind motorul dezvoltării sociale.

În fiecare domeniu de activitate ca şi în construcţii, deexemplu, apar probleme de rezolvat în toate sectoarele, începând de la industria materialelor de construcţii,proiectare, concepţie structuri, procedee de fundare şi până la

realizări tehnice inginerşti unicate pe plan mondial, existândtot timpul asupra specialiştilor presiunea psihică a sloganelorde tipul: „mai ieftin”, „mai repede”, „mai bun” , mai uti l, mainou ,etc., apărute firesc din legea fundamentală a concurenţei,izvorul dezvoltării.

Problemele de creaţie tehnică sunt generate de regula de

„temele de proiectare”, scrise sau nescrise, ce rezultă dinnecesităţile sociale şi calitative ale lucrurilor şi fenomenelor, aleactivităţilor cu care ne confruntăm în fiecare zi.

O ideie creativă, sub forma iniţială ca problemă incipientă de rezolvat, apare întotdeauna ca efectul unei cauze, în sensuldezvoltării ascendente spre mai bine a „ceva” cu care neîntâlnim în viaţa cotidiană sau profesională. O astfel de situaţie

apare din sesizarea unei situaţii de ”inconfort în legatură cu o


30/12530

cauza” şi la un moment dat , cauza depistată , începe „obsesia înlăturării ei printr-o noutate” care să diminuieze inconfortulsău să-l elimine în totalitate.

De foarte multe ori problema de rezolvat, pe baza căreia se poate obţine un brevet de invenţie este generată direct deinventator; acesta cunoaşte foarte bine un domeniu de activitate şiînţelege, de cele mai multe ori înaintea altora, intuieşte, posibilităţile de creştere calitativă a unui produs, echipament,tehnologie etc.

Încălzirea globală, spre exemplu, a declanşat o adevarată avalanşă, o psihoză a invenţiilor la modă în „domeniuldezvoltării durabile şi a utilizării energiilor regenerabile”.

Inventatorii pasionaţi preiau aceste probleme şi independent,sau în colective de creaţie interdisciplinare, caută rezolvarea lor.

Activitatea de creaţie tehnică este o provocare precum ocursă contra cronometru, când linia de start înseamnă apariţia

problemei şi în concurs se lansează mai devreme sau maitârziu cei care au aflat despre problema în cauză .

Legea concurenţei este izvorul care generează energiadezvoltării iar brevetarea şi aplicarea invenţiei creează condiţiilede profit şi de protecţie a acestuia.

Castigător este primul care rezolvă problema şi a înregistrat invenţia .

Există enorm de multe soluţii tehnice geniale care nu au fost brevetate şi care au intrat de la sine în patrimoniul universal devalori tehnice ale omenirii. Din acest motiv, personal, consider că o invenţie poate fi considerată o idee care întruneşte calităţile

de obţinere a unui brevet, este un produs real, de valoare al


31/12531

minţii omeneşti şi nu neapărat obţinerea certificatului deinventator ca atare, ce reprezintă în fapt o recunoaştere juridică aautorului.

Scopul „Inventicii” este de a învăţa pe cei ce doresc să gândească creativ în folosul lor şi al societăţii dar şi învăţareadeprinderii de a elabora documentaţia necesară în vedereaprotecţiei produsului minţii lor. Începutul acestui proces este„Iniţierea în creaţia tehnică”, înţelegerea fenomenului şiformarea deprinderii de a fi creativ şi deschis către nou în

procesul de învăţare conştientă.În cadrul proceselor de creaţie tehnică, după importanţaeconomică şi socială se o bţin ca rezultate finale, trei tipuri de produse catalogate sub denumirile de: inovaţii, invenţii,descoperiri, ale căror definire o voi prezenta în ordinecrescătoare a importanţei lor.

3.2 Clasificarea rezultatelor din creaţia tehnică, inovaţii,invenţii, descoperiri

Pe măsur ă ce societatea omenească a evolut, în ultimelesecole de dezvoltare, odată cu tendinţele de globalizare prininformatizare, a apărut şi necesitatea de catalogare dupa criteriul

de noutete tehnică pe plan mondial a rezultatelor muncii decreaţie tehnică, în concordanţă cu natura fenomenelor depistate înmunca de cercetare şi apoi utilizate în practică, pe baza drepturilorde autor.

Altfel spus, odată cu apariţia intereselor financiare privindrezultatele muncii de creaţie tehnicp, a fost necesară şiorganizarea legislaţiei nationale şi mondiale privind

proprietatea intelectuală şi definerea, catalogarea rezultatelor


32/12532

muncii de cercetare în general şi a activităţii de creaţie tehnică înspecial.

-

3.2.1 Inovaţia

Este o realizare tehnică cu mici modificări faţă desoluţia iniţială cunoscută, o realizare tehnică mai veche sau oinvenţie recunoscută, consacrată ce nu mai este revendicată denimeni pe plan mondial, este o variantă a originalului, realizată

însă, adaptată, la condiţiile concrete ale celui care o elaborează.Uneori inovaţia îmbracă eronat, în vederea unei protecţiiindustriale, haina desenului tehnic industrial protejat sau maisuccint, forma mascată de marca înregistrată. Ea reprezintă interes economic pentru o firmă sau comunitate locală, în lipsainteresului sau a resurselor financiare pentru obţinereaoriginalului.

Inovaţia poate fi considerată o soră mai mică a uneiinvenţii şi care, de cele mai multe ori, prin continuareacercetărilor inovatorului, de imbunătăţire a performanţelor, să depăşească performanţele soluţiei originale şi efectiv, să se poată transforma într-o invenţie diferită de prima, înlocuind originalul,trecându-l astfel la” capitolul vechituri “pe plan mondial.

- 3.2.2 Invenţia

Este o realizare tehnica ce are caractere de noutate şiprogres tehnic pe plan mondial. “Realizarea tehnică” poate să apar ă în orice domeniu de activitate ştiinţifică şi de producţie de bunuri materiale, de la producerea de noi plante şi animale,

substanţe chimice, materiale, echipamente, utilaje, procedee


33/12533

tehnologice, tehnologii, construcţii originale, etc. Caracterul denoutate absolută pe plan mondial (recunoaşterea dovedită prinobţinerea unui brevet de invenţie), este atestat de către organismestatale şi continentale, abilitate în acest sens şi care veghează asupra proprietăţii intelectuale în domeniul tehnic pe planmondial. În România de aceasta problemă organizatorică se ocupă ”Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci’“ (O.S.I.M.).

Există enorm de multe soluţii tehnice geniale care nu aufost brevetate şi care au intrat de la sine în patrimoniul

universalal de valori tehnice ale omenirii.Din acest motiv, personal, consider că o invenţie poate ficonsiderată o idee care întruneşte calităţile de obţinere a unui brevet şi nu neapăr at obţinerea certificatului ca atare; acesta estede fapt un fel de problemă mai mult personală şi uneori poate fiun obstacol artificial în calea progresului ştiinţific şi tehnologic alsocietăţii.

Sunt multe „legende despre invenţii” extrem de valoroasecare puteau îmbunătăţii viaţa oamenilor dar au fost „blocate dininterese economice personale” în detrimentul întregii societăţi(exemple: maşina de spălat f ăr ă detergenţi, textile ultra rezistente,motorul cu apă, etc.).

Aceste „legende ”, dacă sunt adevărate, reprezintă în fapt

povocări pentru inventatori, probleme de rezolvat într-o altă variantă, mai nouă, datorită evoluţiilor tehnice pe plan mondial, posibil diferită faţă de cea prezumtiv brevetată; o nouă soluţie derezolvare a unei probleme este tot o invenţie, sigur diferită de prima şi capabilă să spargă blocajul fals realizat în dezvoltareatehnică a domeniului respectiv.


34/12534

- 3.2.3 Descoperirea

Descoperirea reprezintă o noutate absolută în lumeaştiinţifică, care revoluţionează întregul lanţ de valorimateriale, ştiinţifice şi chiar spirituale.

Descoperirea poate fi găsirea de către “descoperitor” aexpresiei matematice sau a definiţiei unei legi fizice existente înnatur pă dar neexprimată sau intuită de către oameni (ex. E=m*c2 )sau, o invenţie total progesistă care, prin aplicabilitatea ei la scar ă

planetar ă, să producă o adevarată revoluţie în dezvoltarea producţiei de bunuri materiale şi o creştere substanţială a niveluluide trai. Exemple elocvente: descoperirea şi utilizarea focului, aroatei, a energiei apei, a energiei vântului, a for ţei aburului, amotorului cu ardere internă, a principiilor aerodinamicii, arachetei, a zborurilor cosmice, a radioului, a televiziunii, acalculatorului personal etc.

3.3 Locul şi rolul creaţiei tehnice originale din antichitatepână în prezent. Fenomenul de globalizare

Odată cu prefacerile omenirii după apariţia izvoarelorscrise, informaţiile sunt mai abundente iar sursele de informaţii

precise transmise din generaţie în generaţie devin din ce în ce maiconsistente.Evoluţia spirituală a omului, precum şi dezvoltarea

materială a societăţii omeneşti, după negura evului mediu, intr ă într-o fază ascensională f ăr ă precedent mai ales în ultimele două secole, când acceleraţia pantei progresului ştiinţific şi tehnological societăţii tinde teoretic, asimptotic spre infinit.


35/12535

Pentru a susţine legătura puternică dintre creativitate îngeneral şi „or ânduirea socială”, am să fac apel la a scoate înevidenţă situaţia creaţiei tehnice, a inventatorilor în perioadele detimp clasificate ca orânduiri sociale, prin care a trecut omenireadin antichitate până în prezent.

- 3.3.1 Antichitate

Oamenii invăţaţi, filozofii, matematicienii, arhitecţii

marilor realizări ale antichităţii, erau puternic mediatizaţi prinmijloacele specifice ale vremii şi respectaţi de către clasaconducătoare a societăţii.

Dezvoltarea puternică a marilor culturi ale antichităţii, în primul rând cea elenă şi apoi cea română, s-a bazat în prim plan pe atenţia socială şi pecuniar ă acordată marilor gânditori ai vremiişi o dezvoltare socială „de democraţie sclavagistă bazată pe clase

sociale bine definite”.

-

3.3.2. Evul Mediu

Schimbările sociale şi religioase apărute spre sfâr şitulsocietăţii sclavagiste şi instaurarea dictaturilor feudale, dublate de

sloganul „ Crede şi nu cerceta” a generat căderea omenirii înnegura evului mediu şi a inchiziţiei religioase.Pentru o perioadă lungă de timp, în zona mai evoluată a

omenirii din acea vreme, Europa, gândirea evolutionistă,creaţia în general, a fost pusă sub semnul blasfemieireligioase, cercetarea ştiinţifică practic fiind interzisă, iar cei ceîndr ăzneau să gândească independent de sloganele religioase erau

desfiinţaţi fizic.


36/12536

Profundele prefaceri de reorganizare statală, din prima parte a mileniului doi al erei noastre, apariţia marilor imperii aleEuropei, goana după aur, putere, prin cucerire de noi teritorii, adus la scăderea puterii bisericii, reapariţia comer ţului pe apă şiautomat, apariţia marilor descoperiri geografice.

Creativitatea a reapărut, mai întâi în domeniul artelor,amorsând în perioada renascentistă spiritul de libertate acreativităţii tehnice care, a răbufnit imediat formândcondiţiile de aparitie a burgheziei şi dezvoltarea societăţii

capitaliste.

-

3.3.3. Capitalismul pre-socialist

Dezvoltarea capitalismului a devenit dependentă decreaţia tehnică originală apărând astfel, în prim plan şi interesulacordat de societate inventatorilor, realizările tehnice ale vremii

fiind intens popularizate cu mult fast, îmbrăcând de cele maimulte ori haina reclamei ascunse.

Au fost realizate astfel condiţiile de dezvoltare impetuasă a for ţelor de producţie, a ştiinţei şi tehnicii în general datorită creaţiei tehnice originale ca motor al întregii societăţi, înmarile state industrializate ale lumii, celelalte state devenind

piaţă de desfacere pentru primele; începe decantarea statelor lumiiîn cei săraci şi cei bogaţi, decalajul fiind în continuă schimbare.Dezvoltarea accelerată a mijloacelor de transmitere a

informaţiilor (tiparul, presa scrisă, telegraful, radioul) în lumeaştiinţifică, precum şi decalajul amintit, aduce acum, ca onecesitate, în prim plan, protecţia industrială, secretizareainformaţiilor, ca factor economic concurenţial şi potenţial de mare

importanţă economică şi politică.


37/12537

-

3.3.4. Lagărul socialist-comunist

Apariţia, după primul r ăzboi mondial a socialismului şi alagărului ţărilor socialiste-comuniste după cel de al doilea războimondial, avea să declanşeze un adevărat război concurenţial şide informare – dezinformare f ără precedent între cele două grupări mari de state ale lumi moderne, polarizate de interese politice şi economice contradictorii.

Istoric s-a demonstrat că legea fundamentală îndezvoltarea omenirii este legea concurenţei generalizate promovată de „lagărul capitalist şi al democraţiei”.

Ideologia partidului unic al poporului, promovată destatele socialiste-comuniste, egalitarismul social, distrugereaconcurenţei reale, promovarea personalităţii inventatorilor doar prin laude, diplome şi medalii, f ăr ă stimulente financiare şi de

nivel de trai, apariţia „cortinei de fier”, lipsa schimbului utilde informaţii pe plan mondial, au fost piedici reale dedezvoltare a statelor din lagărul socialist şi a creaţiei tehnicenaţionale a statelor componente.

-

3.3.5 Capitalismul democratic post comunist

După dezmembrarea lagărului statelor socialist-comuniste,apare o nouă etapă în dezvoltarea societăţii omeneşti.

Desfiinţarea „Dictaturii proletariatului” şi luptaîncrâncenată pentru putere a for ţelor politice locale şi mondiale alansat aceste state pe calea „democraţiei sub formă originală” bazată pe negarea totală a realizarilor ultimelor cinci ÷şapte

decenii, o goană nebună după acumulare de capital privat, de cele


38/12538

mai multe ori fraudulos, exploatarea puterilor în stat în interes degrup, desfiinţarea for ţată a industriei strategice naţionale,angajarea de împrumuturi consumabile şi nu în interesinvestiţional de creeare de plus valoare, au dus, ca fenomen derecul, la declanşarea voită, sau nu, a unei crize economiceselective de proporţii, pe fondul reorganizării globale aintereselor economice de grup care au devansat politiculstatal, rămas doar ca un interes de decor.

Dezvoltarea f ăr ă precedent a mijloacelor de informare în

masă, dar şi, de ce nu, de dezinformare, de manipulare ainformaţiilor în toate domeniile inclusiv în lumea ştiinţifică, aduceacum, ca o necesitate, iaraşi în prim plan, protecţia industriala,la nivel global, ca factor economic concurenţial şi potenţial demare importanţă strategică economică pentru organismelesuprastatale, pentru firmele industriale dar şi pentru inventatoriiindividuali.

Protecţia industrială, pe de o parte, apăr ă oarecuminventatorii independeţi de furtul de inteligenţă dar crează şicadrul juridic pentru supremaţie economică şi financiar ă marilorconcerne internaţionale.

Activitatea de creaţie tehnică la nivel mondial sedesfaşoară la ora actuală pe două planuri paralele de politică

economică, mai mult sau mai puţin percepute de principaliiactorii ai fenomenului de creaţie tehnică originală, inventatorii.


39/12539

3.4 Forme contemporane ale creaţiei tehnice

- 3.4.1 Creaţia tehnică ascunsă ( mai puţin vizibilă)

Apare sub formă de cercetare fundamentală sauaplicativă, finanţată de marele capital de stat sau privat.Dotarea tehnică este pe măsura banilor investiţi.

Temele de cercetare sunt de regulă de importanţă strategică-economică, fiind implicată o dotare tehnică de vârf

tehnologic, din domeniul civil sau militar.Practica a demonstrat până acum că, după o perioadă de timp, o bună parte a rezultatelor din domeniul militar aufost transferate, adaptate către domeniul civil şi utilizatepacifist.

Această cercetare este puternic securizată de ochiiindiscreţi ai concurenţei; rezultatele prezentate ocazional sunt de

cele mai multe ori trucate, informaţiile date spre marele publicsunt ori de abatere a interesului, ori puternic mediatizate atuncicând reprezintă un mijloc de reclamă adevarată, de promovare aunui produs. Cercetătorii din domeniu sunt foarte bine„stimulaţi” pentru munca prestată, dar şi pentru discreţie, iarrezultatele economice prin utilizarea capacităţii lor de creaţie sunt

şi ele pe măsur ă.Cercetarea desf ăşurată de marele capital este o formă de supremaţie economică, de grup, suprastatală, bine gândită şi dirijată de politici economice ce nu sunt exprimate deregulă public. Dotarea tehnică net superioară şi sumele mariinvestite creează un sector specific de activitate de creaţie tehnică în domeniul tehnologiilor de avangardă. Această elită este

alimentată cu material uman selectat din activitatea de cercetare


40/12540

normală „la vedere”, care este reprezentată de marea masă ainventatorilor pacifişti.

-

3.4.2. Creaţia tehnică la vedere

Reprezintă creaţia tehnică „de gândire” cu o bază materială mai puţin sofisticată, mai mult sau mai puţinorganizată, de organisme statale sau suprastatale.

Aceasta este adevărata „Creaţie tehnică de gândire

pură”, când inventatorul nu trebuie să se bazeze în depistareasoluţiilor novatoare pe experimente complexe, aparatur ă ultrasofisticată şi fonduri financiare mari ci doar pe puterea minţiisale şi a colaboratorilor săi.

Finanţarea în acest plan este aleatorie, lăsată mai mult peseama inventatorilor şi a producătorilor cu manageri instruiţi,deschişi către aplicarea noutăţilor tehnologice, ca factori strict

necesari, conştienţi de menţinerea pe piaţa concurenţială.Organizarea activităţilor de popularizare a acestei activităţi

se desf ăşoar ă la nivel de Organizaţii non-guvernamentale (camerede comer ţ, asociaţii, forumuri ale inventatorilor, etc.) şiministerele guvernamentale de resort (educaţie, cercetareştiinţifică, industrie, etc.) sub forma principală de”mese

rotunde”, „simpozioane ştiinţifice”, „saloane naţionale şiinternaţionale de creaţie tehnică originală”. Scopul acestormanifestări este de a asigura un schimb util de informaţii întreinventatori şi patronatul instruit, dar şi prin diplomele şi medaliileobţinute, se face o atestare a calităţilor invenţiei precum şi ainventatorului.

Această formă de creaţie tehnică este la îndemâna oricui

iar rezultatele economice pot fi surprinzătoare, cu aplicabilitate


41/12541

direcată la nivel de intreprinderi mici, mijlocii şi mari. Eareprezintă pepiniera care alimentează „creaţia tehnică ascunsă, darşi mica şi chiar marea industrie, cu soluţii tehnice inovatoare.

Singura condiţie de desf ăşurare a unei activităţi realede creativitate tehnică, pentru ca aceasta să devină cuadevărat, motorul cunoscut şi recunoscut al dezvoltăriisocietăţii este politica de stat.

Asupra acestei probleme o să revenim la capitolul“bariere şi obstacole în faţa creaţiei tehnice”.

Odată cu explozia informaţională din ultimele decenii,ritmul şi viteza de asimilare a invenţiilor în industria mondială este f ăr ă precedent în istoria omenirii, apărând pregnantfenomenul de globalizare.

3.5 Creaţia tehnică originală şi fenomenul de globalizare

Propaganda fenomenului de globalizare aflată laîndemâna marilor conglomerate de investiţii suprastatalefinanciar-bancare, caută să scoată în evidenţă reducereaimportanţei statului naţional î n economia globală. Atâta timpînsă cât din punct de vedere economic, balanţa import-export este cea care dă stabilitate sau nu “creşterii economice”,

globalizarea ca fenomen economic necontrolat, nu duce decâtla dezechilibre şi haos economic .Este foarte posibil ca, pierderea controlului statului

asupra imperiilor financiar bancare de investiţii să fi declanşatconştient sau nu, actuala criză economică la nivel mondial;comer ţul cu bani, f ăr ă acoperire în aur, sau măcar în producţie de bunuri materiale (datorită pierderilor de producţie prin politica de

transfer către statele cu preţ la manoper ă foarte scăzut şi cu


42/12542

produse de proastă calitate) a devenit o pârghie ineficientă dereglare economică la nivel global. Singura soluţie reală dar delungă durată, o reprezintă stabilitatea economică printransfer tehnologic, industrializare eficientizată prinasimilarea reală de brevete de invenţie (noutăţi tehnice pe planmondial) produse în ţar ă sau în str ăinătate. Din acest momentiese în evidenţă necesitatea dezvoltării substanţiale a unei şcoliputernice de creaţie tehnică la nivel naţional ca politică destat. Asupra acestui fenomen o să revenim cu detalii în capitolul

5, când cititorul va avea deja, prin lecturarea capitolelor 3 şi 4, unbagaj suficient de cunoştinţe pentru a înţelege realitatea. Volumul de informaţii în domeniul inventicii este imens şi

la îndemâna oricui doreşte să afle ceva dintr-un anumit domeniu.Scopul lucr ării de faţă este de a transforma cititorul

neiniţiat într-un fan al miracolului creaţiei tehnice originale,care ar trebui să reprezinte pentru orice tânăr specialist, din orice

domeniu, un orizont de aspiraţie profesională real şi binedefinit, pus în folosul său şi a întregii societăţi. Pentru aceastatrebuie să cunoaştem şi să invăţăm mecanismele şi poate chiar„meseria de inventator”, fenomen steril, dacă nu am trece înrevistă unele realizăr i ale inventatorilor istorici anonimi dinvremurile trecute, f ăr ă de care azi nu am putea să ne bucur ăm şi

vorbi de confortul prezentului tehnic.


43/12543

Cap. 4 Evoluţia istorică, esenţializată a creaţiei tehnice şidezvoltarea spirituală a omenirii

fig.4 -Evoluţia satirizată a omului

Prezentarea artistică, satirizată, a evoluţiei fizicului uman,trecând succesiv de la animal biped la vânătorul din epoca pietreicioplite, la vânător ul şi păstorul evoluat, agricultor, în epocameşteşugărească, a industrializării, spre sedentarismul specific

utilizării calculatorului personal. Nu se poate vorbi de creativitate tehnică f ăr ă să vorbim de

izvoarele nescrise sau scrise găsite ca vestigii arheologice aşa cumdin perspectiva istorică, nu se poate descrie şi înţelege laturamaterială (în speţă construcţiile epocale) f ăr ă a cunoaşte măcarsintetic, esenţialul laturei spirituale a unei epoci ca forţă

motrice a creaţiei tehnice, cele două noţiuni fiind legateindisolubil între ele ca cele două ramuri ale spiralei ADN,susţinându-se şi evoluind reciproc.

Omul modern, nu poate fi un urmaş demn al înaintaşilor săi dacă nu cunoaşte măcar sumar istoriadezvoltării societăţii omeneşti cu cele două componentefundamentale, cea spirituală şi cea materială pentru care


44/12544

domeniul construcţiilor a ocupat rolul fundamental ca formă de exprimare.Istoria omenirii nu este altceva decât un şir întreg de creaţiitehnice originale ale minţii umane care reprezintă coloanavertebrală, scheletul de susţinere a dezvoltării întregii societăţiomeneşti, precum si marile invenţii ale omenirii care şi-au pusamprenta indisolubil pe întreaga dezvoltare a societăţii.

Acesta este motivul pentru care vom prezenta sumar şirelativ cronologic, importantele realizări ale omenirii, de la

începuturile omenirii şi până în „Era Noastră”. Informaţiileselectate se vor prezenta în continuare in calupuri distincte.

4.1 Realizări importante ale creativităţii omului până la începutul erei noastre (i.H).

Perioada de apariţie: Descoperire, eveniment, noutate, ariegeografică:

Paleolitic Omul de Neanderthal -folosea arme şiunelte din silex

Fig. 5 Vârf de săgeată

3-2,5 mil.ani i.H adă posturi rudimentare,cules, vânătoare


45/12545

şi pescuit; 2,40 mil.ani i.H apar primele unelte din piatr ă pentru lovit

în Africa de est1,65 mil ani i.H piatra prelucrată prin cioplire,toporul în

Kenia şi Eurasia1,4 mil.ani i.H cuţitul de piatr ă în Europa1,0 mil.ani i.H primele semne de control al focului;

500.000 ani i.H construcţia de locuinţe din nuiele, frunze,lut

300.000 ani i.H unelte de tăiat şi despicat evoluate din piatr ă şi os;

60.000 ani i.H prima barcă din lemn în Noua Guinee50.000 ani i.H arcul cu săgeţi în Tunisia;36.000 ani i.H unelte şi scule ascuţite de la ultimii

neanderthalieni;

32.000 ani i.H apariţia miraculoas

ă a primelor indicii

arheologice despre omul modern deCro-Magnon, unelte şi arme din oaseşi fildeş

30.000 ani i.H acul de cusut; primele opere de artă, picturi

28.000 ani i.H prelucrarea fină a silexului; ceramica de

Moravia17.000 ani i.H frânghia r ăsucită; primele sanctuare din

piatr ă 15.000 ani i.H bumerangul în Australia

12.000 ani i.H coşul împletit din nuiele pentrudepozitare şi prins peşte

10.800 ani i.H primele case ocupate permanent din


46/12546

chirpici în Levant

9.500 ani i’H hambare de grâu în Valea Iordanului9.000 ani i.H se foloseşte varul şi ipsosul în Antalia8.700 ani i.H Mesopotamia şi Anatolia - se dezvoltă

metalurgia cuprului6.200 ani i.H cea mai veche hartă găsită la Catal Hujuk6.000 ani i.H apar primele sisteme de irigaţii în Cornul

Abundenţei;Primele construcţii din piatr ă în oraşe

(Mesopotamia, Siria, Tesalia, Liban,Anatolia, Macedonia)

5.000ani i.H: ansamblul roata-osie în Mesopotamia;metalurgia fierului;cetăţi fortificate în Tesalia;

5000-4.500 ani i.H primele stilizări în desen anticipândscrierea la Tartaria, Transilvania

4.000 ani i.H baraj de pământ la Heluan in Egipt, primul lac artificial;aducţiune de apă, canale de apă înMesopotamia;


47/12547

Mesopotamia Ziguratul din Ur. Străzi pavate cu piatr ă

3.800 ani i.H primul drum amenajat în Europa ;3.500 ani i.H scrisul în Sumer;

pământ bătătorit şi cărămidă în Egipt;agricultura sistematică pe Valea Nilului

3.300 ani i.H r ăspândirea metalurgiei;3.100 ani i.H sisteme de desecări şi drenaje în Valea

Indusului;3.000 ani i.H apare cimentul în Egipt;apeducte în India şi Egipt, lac artificial înValea Indusului;

2.700 ani i.H începe construcţia la marea piramidaGiza, Egipt;


48/12548

Piramidele din Giza

2.600 ani i.H sistem de colectare ape uzate;sistematizare urbană;

apar arcadele la construcţiile din piatr ă,Mahenjo-doro, India

2.300 ani i.H prima lucrare cadastrală descoperită laTelloh

2.000 ani i.H berbecul de spart ziduri în Mesopotamia;metalurgia fierului se dezvoltă pe arii

extinse (Imperiul Hitit);utilizarea cauciucului în AmericaCentrala;se descoper ă roata cu spiţe la indo-europeni;

1.500 ani i.H caramida emailată apare în Grecia antică,.arhitectura egeeană;

popor de războinici, micenienii aveau


49/12549

palatele fortificate înconjurate de zidurigroase din blocuri de piatră nefasonată(ziduri ciclopice) şi prevăzute cu turnuride apărare; apar primele maşini de ridicat greutăţimari în construcţii;

Apeductul lui Pisistrate la Atena


50/12550

Roma antică Partenonul

Colosseum


51/12551

764 ani i.H strazi acoperite cu gudron bituminos înBagdad

407 ani i.H podul peste Bosfor479 ani i.H prima dezvoltare de amploare a portului

Pireu450 ani i.H apare pentru prima dată scripetele şi

şurubul;405 ani i.H se inventează catapulta312 ani i.H primul apeduct roman

300 ani i.H apare roata cu bandaj de oţel în India285 ani i.H pod suspendat în China287-212 i.H Arhimede: hidrostatica, studii asupra

pirghiilor, scripetele compus;

280-220 i.H se descoper ă şi se generalizează angrenajele cu roţi dinţate

217 ani i.H se termină Marele zid chinezesc200 ani i.H prima ecluză cunoscută în China106-103 i.H Podul lui Traian construit de Apolodor

din Damasc arhitectul Columnei la est dePor ţile de Fier pe Dunărea de Jos

Reconstituire arhitecturală: Lungime 1.135 m, înălţime 46-50 m ,

lăţime 12 m


52/12552

100-0 ani i.H rindeaua, burghiul, fier ăstr ăul, pila,foarfeca în Imperiul Roman şi pergamentul în Pergam; Roaba în China;moara de vânt în Europa şi Asia.

4.2 Transmiterea informaţiilor; simbolistica, "memoriacolectivă a umanitaţii"

Apariţia vorbirii, transmiterea cunoştintelor pe cale oralăşi apoi apariţia ”memoriei adiţionale” iniţial prin simboluri şi maitârziu prin perfecţionarea scrisului şi a tiparului au dus progresiv,ascendent, la dezvoltarea societăţii omeneşti.

-

4.2.1 Miracolul de acum 14000 de ani

Aparitia pe scara descoperirilor arheologice a uneipopulaţii relativ îmbrăcată în mister, pierdută în neguratimpului, despre care marele istoric, N. Densusianu afirmă că:“ pelasgii au construit cel mai mare şi mai puternic imperiudin preistorie, întinzându-se din pustiurile Saharei până înmunţii Norvegiei; alergând pe întinsurile Europei,

răspândindu-şi cultura şi limba, arienii, pelasgii, tracii, augenerat culturile străvechi”; “ întotdeauna în spatele uneiculturi mari se găseşte o alta, neobservată, uitată, neglijată,ignorată.”

Care a fost cultura, civilizaţia, în spatele celor:sumeriene, egiptene, indiene, chineze, greceşti, latine? Este ceaPelasg ă?” .


53/12553

Ca dovadă a migraţiei acestei culturi se aduce legenda“Brahmanilor “din India: “Departe în lume, foarte departe, peîntinsurile Asiei, tocmai în India, o civilizaţie ariana i-a invadat,în urmă cu 4-5000 de ani i.H., provocând o adevărată explozie, nunumai culturală, dar şi socială. Indienii îşi amintesc şi azi de aceiarieni, populaţie albă, care s-a suprapus populaţiei locale negroideşi, din dorinţa "rasistă" de a nu se amesteca fizic cu populaţialocală au creat "castele", ei reprezentând-o pe cea a "ramanilor"(brahmanilor)”.

Cultura Vedica , considerată până azi cea mai veche dinlume, din care îşi trag originea culturile: caldeiană, egipteană,iudaică şi creştină, care stau la baza întregii civilizaţii a lumii, esteconsiderată ca pornind din spaţiul Carpato-Dunarean, din fostulimperiu al pelasgilor (n.a).

Pelasgii au generat prin caracterul predominant creativ,vestigii istorice clare demne de prezentat: Cultura Cucuteni-

Trypillia şi cea mai mare realizare, “Simbolietica”.Combinate, aceste culturi au prezentat prima formă de

manifestare, de transmitere a informaţiilor sub formaesentializată, gravată pe suport stabil (scrisă) plăcuţe şi vasedin ceramică, prima cunoscută din istoria omenirii, cu cel puţin1000 de ani înaintea scrierii sumeriene pe care se presupune că a

indus-o .

-

4.2.2. 7500-2750 i. H. Cultura Cucuteni- Trypillia

Apariţia acestei culturi a precedat cu câteva sute de anitoate aşezările umane din Sumer şi Egiptul Antic. CulturaCucuteni - Trypillia se întindea pe o suprafaţă de 350 000

kilometri pătraţi, pe teritoriul actual al României, Republicii


54/12554

Moldova şi Ucrainei f ăcând parte integranta din teritoriilepelasge.

Cultura Cucuteni era răspândită în Moldova, nord-estulMunteniei, sud-estul Transilvaniei şi Basarabiei şi se caracteriză printr-o ceramică de foarte bună calitate, bogat şi variat pictată cugravuri simbolice.

Ceramica din cultura Cucuteni este unică în Europa,găsindu-se unele asemănări, doar între ceramica Cucuteni şi oceramică dintr -o cultură neolitică din China. Între cele două

culturi este o distanţă de timp foarte mare, cea din China apărânddupă circa un mileniu faţă de cea de la Cucuteni (acest interval detimp poate fi interpretat ca dovadă a unei migraţii ariene presupuse şi amintite de N. Densuseanu). Pe ceramica Cucuteni predomină decorul în spirală, cu numeroase variante şi combinaţiişi alte simboluri.

Populaţia aparţinând culturii Cucuteni avea o organizare

protourbană, cu locuinţe mari, cu vetre interioare. Aveau caocupaţie vânătoarea, agricultura şi meşteşuguri casnice, cum ar fi:ţesut, olărit, confecţionare de unelte.


55/12555

Harta ilustrând teritoriul pe care s-au descoperit urme aleculturii Cucuteni-Trypillia


56/12556

Ceramica de Cucuteni-începuturile simbolisticii

-

4.2.3. 6000-4500 ani i.H : Apariţia simbolistici lapelasgi

Deşi legendele pun inventarea scrisului pe seamaatlanţilor sau a altor civilizaţii ipotetice, pierdute în neguraistoriei, până în urmă cu câteva decenii era un fapt general

acceptat, acela că, sumerienii au fost cei care au pus bazelescrierii.Descoperirea însă î n anii ’60 ai secolului trecut a

tăbliţelor de la Tartaria şi apoi acelea de la Vadul R ău avea să schimbe ordinea cronologica a istoriei, a apariţiei transmiteriigrafice a informaţiilor prin simbol, prima formă de “scris” şi însăşi localizarea leagănului în care a luat naştere prima

civilizaţie a lumii.


57/12557

Surorile tă bliţelor de la Tartaria, descoperite la Vadu R ău - Dacia,

Acum 6-8 milenii toate însemnele de pe ceramică şi apoită bliţele de lut ars aveau o însemnătate pentu cei care au dorit să

transmită mesaje, ca primă soluţie, prin simboluri clare şisugestive. Aşa a apărut în fapt simbolistica la pelasgi, care apois-a împrăştiat prin migraţia de la apus spre răsărit, într-operioadă de două – trei milenii, la toate popoarele din zona deinfluienţă pelasga amintită mai înainte.

Principalele simboluri folosite de pelasgi, a cărorîntelegere a fost transmisă iniţial verbal din generaţie în generaţie,

a fost asimilată de toate popoarele ce au preluat aceste simboluri,ajungând până în zilele noastre la următoarea interpretare:

Cercul este o unitate divină, de unde totul porneşte şi sereântoarce. Este universul f ără limite; circumferinţa lui esteuneori interpretată ca liniştea mentală a fiinţei umane, saumişcarea continuă a universului în sens nelimitat.


58/12558

Cercul cu un punct în mijloc - r eprezintă primadiferenţiere a manifestărilor periodice şi eterne în natur ă, asexualeşi infinite; spaţiul potenţial în contact cu spaţiul abstract. Tot elînseamnă şi redeşteptarea naturii, trezirea universului, fiind unsemn Universal.

Cercul în care punctul central se transformă într-undiametru-simbolizează se pare, DIVINA IMACULATĂ,MAMA NATUR Ă. Este considerat uneori ca o umbr ă, o aluziela procreaţie. Când linia este verticală cercul simbolizează

separarea sexelor (acest simbol apare şi pe poarta sărutului asculptorului Brancuşi).Cercul cu doua diametre perpendiculare- punctul

central se extinde în patru puncte cardinale dând naştere la aşanumita şi controversata “cruce a lumii”. La acest moment seconsider ă că lumea a atins nivelul celei de-a treia rase şi este"semnalul începerii vieţii oamenilor".

Două segmente perpendiculare - Când cercul disparesimbolul îşi schimbă şi el sensul: lumea se schimbă – simbol alapariţiei celei de-a patra rase.

Dar, surpriză, punctul central uneori se r ăspândeşte numaiîn trei puncte cardinale,însemnând "tau". Când “tau” coboară ajungând tangent la polul sudic al cercului regăsim Emblema

Vieţii, cum de altfel o vom găsi mai târziu la vechii egipteni.Crucea Lumii, coborând par ţial în afara cercului o vasimboliza pe Venus (Isis) la vechii greci.

Ciocanul lui Thor sau Crucea Jaina sau simplu zvasticaîntr-un cerc, mai este numită şi Crucea Hermetică. Când esteseparată de cerc are şi un înţeles "phallic": reprezintă cea maifilozofică ştiinţă a simbolurilor, fiind cea mai complexă formă a


59/12559

muncii de creaţie şi evoluţie, a renaşterii, fiind ascunsă înreligiile oricărei vechi civilizaţii.

Semnul zvasticii, născut în concepţia mistica a Arienilortimpurii (pelasgilor), după Blavatsky (vol. 2, pag. 99) şi de ei plasat ca semn al Eternităţii, este Alpha şi Omega forţelorcreative ale Universului, de la forţa pură, Spirituală, la ceaMaterială, este cheia ciclului Ştiinţific.

Din nefericire acest simbol a fost utilizat de nazişti f ăr ă scrupule în propaganda rasială, distrugând în mintea

contemporanilor adevarata semnificaţie a simbolului.Steaua în şase colţuri- reprezentată grafic prin două triunghiuri echilaterale egale, suprapuse şi rotite unul faţă de altulcu o treime de unghi drept, faţă de punctul central, este un semnsacru care în preistorie simboliza pe al 7-lea Constructor (numărul celor şase vârfuri ale stelei şi punctul său central)al"Universului de mai jos", al "Universului fizic". El îi reprezintă

pe cei şapte constructori ai lumii avându-l în centru peconducătorul lor, pe DAKSHA, reprezentănd şi cele 7 perioadeale creaţiei.”Fiii ALEŞI AI MARELUI ZEU DAKSHA, daciicarpato-dunăreni şi-au revărsat cultura nu numai asupraEgiptului dar şi a Chinei şi în special a Indiei”.

Două linii frânte paralele cu şase segmente egale

fiecare – reprezintă unul dintre cele mai vechi simboluri, este celce era tatuat pe capul marelui zeu al creaţiei, al Genezei lumii,a celui ce şi-a aşezat pe primii 10.000 de fii- "pe poporulales"- pe cele mai frumoase plaiuri ale lumii. Acest semn segăseşte pe capul zeului"DACIA" (DAKSHA) - fiind şi unsimbol al apei, al potopului şi al materiei.

Spirala Dacică - este poate cel mai caracteristic, dar şi cel

mai ermetic simbol al poporului nostru preluat de la str ămoşii

8/17/2019 Initie

Documents

Initierea in inventica 28.04.2013.pdf