„Din punctul meu de vedere, Camera Agricolă va

fi singura instituţie care va face legătura corectă şi

directă între fermieri şi Ministerul Agriculturii. ” -

Dan Corbuț, președinte Camera Agricolă Bihor

15-31 martie 2016 (111) | 10 lei

IRIGĂM SCUMP ȘI NU SUNTEM COMPETITIVI

ROBOTUL DE MULS NU ESTE UN MOFT, CI O NECESITATE

Edi

toria

lRo

mân

ia n

u ne

mai

apa

rține

? În

câț

iva a

ni, u

n po

sibi

l ade

văr d

urer

os

5

Opi

nii

Cita

tul e

diție

i 6

În v

ârfu

l pen

iței

6

Scris

oare

a lu

’ Ghe

orgh

e 8

Con

sem

nări

asup

ra p

ăsto

ritul

ui tr

adiți

onal

din

Vra

ncea

(IV)

10

Pah

arul

cu.

.. vi

suri

Să în

toar

cem

foai

a! (I

I) 16

Știr

i 16

Eve

nim

ent

Gru

puril

e de

Acț

iune

Loc

ală

pot a

sigu

ra v

iitor

ul s

pațiu

lui r

ural

22

Irigă

m s

cum

p și

nu

sunt

em c

ompe

titivi

26

Dos

arC

amer

ele

agric

ole,

de

la A

na la

Cai

afa

30

Cul

tură

mar

eC

ultu

rile

de to

amnă

se

prez

intă

bin

e 36

Teh

nică

agr

icol

ăU

n no

u ce

ntru

logi

stic

pen

tru p

rodu

căto

rul K

uhn

38

Leeb

LT,

prop

uner

ea H

orsc

h pe

ntru

o te

hnol

ogie

per

form

antă

în e

rbic

idar

e 40

Cad

astr

u și

car

te fu

ncia

răPr

oiec

tul L

ivezil

e, u

n m

odel

car

e m

erită

urm

at

42

Pia

ța a

gric

olă

Preț

ul g

râul

ui, la

cel

mai

mic

nive

l din

200

7 în

coac

e....

50

Zoo

tehn

ieRo

botu

l de

mul

s nu

est

e un

mof

t, ci

o n

eces

itate

54

Teni

ile ru

meg

ătoa

relo

r 60

Din

ferm

ă în

ferm

ăVe

nitu

ri m

ai m

ari p

rin a

soci

ere

62

D'a

le g

urii

Plăc

inte

le p

ostu

lui

64

Zâm

biți,

vă

rog!

De

la...

Goo

gu a

duna

te

66

Cup

rins

Rev

ista

Fer

mie

rulu

iw

ww

.revi

staf

erm

ieru

lui.r

oN

r. 5

(111

), 15

-31 m

arti

e 20

16

Cole

giul

ști

inţi

fic

Prof

. uni

v. d

r. Io

an A

lecu

Prof

. uni

v. d

r. in

g. M

ihai

Ber

caPr

of. u

niv.

dr. I

oan

Năm

oloş

anu

Dr.

ing.

Ioan

Bar

tha

Ec. C

onst

anti

n Ch

iurc

iuD

r. V

ioric

a Ch

iurc

iu

Cole

giul

con

sult

ativ

Silv

iu Z

etea

- f

erm

ier,

Satu

Mar

eM

ircea

Cro

itor

u -

legu

mic

ulto

r, G

alaţ

iIo

n O

prea

- p

omic

ulto

r, D

âmbo

viţa

Win

e A

mba

ssad

orCă

tălin

Păd

urar

u

Red

acto

r-șe

fM

ihae

la P

reve

nda

- 075

8 84

5 15

2

Publ

icis

t co

men

tato

rG

eorg

e G

hidr

igan

Edit

oria

list

Ştef

an R

ancu

Secr

etar

gen

eral

de

reda

cţie

Mar

inel

a Co

rnel

ia R

ancu

Red

acto

riD

elia

Cio

banu

Ione

l Văd

uva

Gab

riela

Oan

cea

Mih

ai N

isto

r

Red

acto

ri co

labo

rato

riA

urel

Flo

rent

in B

adiu

Theo

dor M

aruș

ca

Foto

repo

rter

Cost

in-A

ndre

i Fot

a

Core

ctor

ww

w.c

orec

tura

.ro

DTP

Iulia

na L

uca

Ştiri

furn

izat

e de

Age

nţia

de

Pres

ă R

ador

Conc

epţi

e şi

mac

heta

rew

ww

.cam

erad

egar

da.ro

Tipo

grafi

aCo

prin

t

Publ

icaţ

ie e

dita

tă d

eS.

C. P

rofe

sion

al-A

grom

edia

S.R

.L

Of.P

61,

CP

152

fax:

031

814

59

90

office

@re

vist

afer

mie

rulu

i.ro

Mar

keti

ng -

Abo

nam

ente

office

@re

vist

afer

mie

rulu

i.ro

Dire

ctor

gen

eral

Adr

ian

Ned

elcu

adria

n.ne

delc

u@re

vist

afer

mie

rulu

i.ro

ISSN

- 2

069-

2455

Țara

nu

ne m

ai a

parți

ne. O

afir

maț

ie în

tărit

ă de

real

itate

a di

n Li

-ve

zile

- jud

ețul

Tim

iș, o

com

ună

în c

are

s-a

reuș

it ca

dast

rare

a pr

intr-

un p

roie

ct p

ilot.

Aici

, ofic

ial, p

este

60%

din

sup

rafa

ța te

-re

nulu

i ara

bil a

parți

ne s

trăin

ilor.

Neo

ficia

l, tot

alul

ar a

jung

e la

ap

roap

e 75

de

proc

ente

. Circ

a 4.

000

de h

ecta

re d

e te

ren

ara-

bil ș

i apr

oxim

ativ

800

ha c

u pă

șuni

se

află

în z

ona

de in

tere

s a

com

unei

Live

zile,

und

e ita

lieni

i și a

ustri

ecii

au c

umpă

rat l

a gr

eu

păm

ânt.

Car

e es

te s

ituaț

ia la

nive

lul î

ntre

gii ț

ări n

imen

i nu

știe

cu

exac

ti-ta

te, s

e fa

c do

ar p

resu

pune

ri. S

telu

ța N

eacș

u, fo

ndat

oare

a pr

o-gr

amul

ui A

groi

ntel

ligen

ce S

ISA,

sus

ține

că a

bia

prin

202

0, în

m

omen

tul î

n ca

re s

e va

face

cad

astra

rea,

s-a

r put

ea s

ă af

lăm

ad

evăr

ul c

u pr

ivire

la p

ropr

ieta

rii re

ali a

i ter

enur

ilor a

rabi

le d

in

Rom

ânia

, să

fim p

uși î

n fa

ța u

nei r

ealit

ăți d

ram

atic

e. În

tim

p ce

Li

ga A

soci

ațiilo

r Pro

ducă

toril

or A

gric

oli –

LAP

AR a

prec

iază

că

ne a

prop

iem

de

30%

sup

rafa

ță d

ețin

ută

de s

trăin

i în

Rom

ânia

, dr

d. S

telu

ța N

eacș

u es

te d

e pă

rere

că

proc

enta

jul e

ste

inve

rs. Ș

i n-

ar fi

dep

arte

de

adev

ăr, în

con

diții

le în

car

e fo

ndur

i de

inve

stiți

i cu

mpă

ră d

in c

e în

ce

mai

mul

t ter

en p

entru

a-l

com

asa,

a p

ro-

duce

sau

a-l

vinde

la p

rețu

ri sp

ecul

ative

. O

dată

aca

para

t păm

ântu

l de

către

stră

ini (

cum

păra

t prin

soc

ietă

ți co

mer

cial

e sa

u ar

enda

t pe

10-2

0 de

ani

), ro

mân

ul n

u m

ai a

re

cont

rol a

supr

a su

praf

ețel

or a

rabi

le, im

plic

it as

upra

resu

rsei

hra

nă.

Cin

e su

nt m

arii

latif

undi

ari a

i Rom

ânie

i? P

are-

se c

ă su

nt s

trăin

i, în

maj

orita

te it

alie

ni ș

i ara

bi, c

ăror

a li

s-au

ală

tura

t în

ultim

ii an

i ol

ande

zii, a

ustri

ecii

și c

hiar

chi

nezii

.Fe

rmie

rii ro

mân

i tre

buie

să

se p

regă

teas

că p

entru

mod

ifică

-ril

e di

n le

gisl

ația

eur

opea

nă p

rivin

d su

bven

țiile

. Pot

rivit

noilo

r re-

glem

entă

ri al

e U

niun

ii Eu

rope

ne, în

cepâ

nd c

u an

ul 2

020

se v

a tre

ce la

pla

ta u

nică

a s

ubve

nție

i pe

ferm

ă. A

ceas

ta în

seam

nă

că p

lata

sub

venț

iei p

e su

praf

ață

(SAP

S) ș

i a s

ubve

nție

i pen

-tru

ani

mal

e se

va

face

într-

o si

ngur

ă tra

nșă,

pe

expl

oata

ție ș

i în

func

ție d

e su

praf

ața

culti

vată

sau

de

num

ărul

de

anim

ale

care

al

cătu

iesc

exp

loat

ația

. Prin

urm

are,

pro

ducă

torii

agr

icol

i vor

fi

oblig

ați s

ă ef

ectu

eze

cada

stra

rea

și in

tabu

lare

a te

renu

rilor

agr

i-co

le, p

entru

a n

u se

aju

nge

în s

ituaț

ia în

car

e să

fie

excl

uși d

e pe

list

a ag

ricul

toril

or c

are

prim

esc

subv

enții

. De

acee

a, P

rogr

a-m

ul N

ațio

nal d

e C

adas

tru ș

i Car

te F

unci

ară

2015

-202

3 (P

NC

CF)

vin

e ca

o m

ănuș

ă pe

ntru

nev

oile

de

inta

bula

re a

tere

nuril

or la

ni-

vel n

ațio

nal, c

u co

ndiți

a să

se

și d

efin

itive

ze la

vre

me.

PNC

CF

ar tr

ebui

să

se d

esfă

șoar

e în

per

ioad

a 20

15-2

023

și a

re

ca o

biec

tiv în

regi

stra

rea

sist

emat

ică

a im

obile

lor î

n 23

37 U

AT-u

ri (U

nită

ți Ad

min

istra

tiv T

erito

riale

) situ

ate

în m

ediu

l urb

an ș

i rur

al.

Prog

ram

ul b

enef

icia

ză d

e fo

ndur

i eur

open

e ne

ram

burs

abile

în

valo

are

de 3

12 m

ilioan

e de

eur

o, v

enitu

ri pr

oprii

de

apro

xim

ativ

900

milio

ane

de e

uro,

resp

ectiv

de

aloc

ări d

in b

uget

ul U

AT-u

rilor

Rom

ânia

nu

ne m

ai a

parț

ine?

În

câț

iva

ani,

un p

osib

il ad

evăr

dur

eros

MIH

AEL

A P

REV

END

A

prin

fina

nțar

e și

cof

inan

țare

. Spe

cial

iștii

din

dom

eniu

sp

un c

ă pe

ntru

cad

astra

rea

între

gii ț

ări a

r fi n

eces

ară

sum

a de

1,2

milia

rde

de le

i. Așa

dar,

bani

sun

t, m

ai ră

-m

âne

să s

e și

vre

a cu

ade

văra

t rea

lizar

ea c

adas

trării

.At

ât m

ăsur

ător

ile, c

ât ș

i col

ecta

rea

docu

men

telo

r, re

-al

izare

a do

cum

enta

țiilo

r teh

nice

, dep

uner

ea a

cest

ora

la c

adas

tru, p

lățil

e de

tarif

e, to

ate

sunt

gra

tuite

pen

tru

bene

ficia

rii P

rogr

amul

ui N

ațio

nal d

e C

adas

tru ș

i Car

te

Func

iară

.Fo

stul

șef

al A

genț

iei d

e C

adas

tru ș

i Pub

licita

te Im

obi-

liară

, act

ual d

irect

or a

l OC

PI T

imiș

, Arth

ur U

rsu,

a d

e-cl

arat

într-

un in

terv

iu a

cord

at R

evis

tei F

erm

ieru

lui c

ă,

pent

ru a

se

final

iza c

adas

trul s

iste

mat

ic p

ână

în 2

018

(202

0 fii

nd a

nul d

e tre

cere

la p

lata

uni

că a

sub

venț

iei

pe fe

rmă)

, tre

buie

inta

bula

t cât

mai

mul

t din

ext

ravil

an

în c

arte

a fu

ncia

ră, d

emer

s ap

roap

e im

posi

bil d

e re

a-liz

at în

pro

cent

de

100%

. „D

acă

ar fi

să

extra

polă

m ș

i să

dis

cută

m la

nive

l naț

iona

l, pot

face

num

ai p

resu

pu-

neri,

însă

cre

d că

va

fi de

stul

de

greu

să

se re

alize

ze

sută

la s

ută

acea

stă

cada

stra

re p

ână

în a

nii 2

018-

2020

, dar

nu

impo

sibi

l, în

baza

cât

orva

măs

uri o

arec

um

exce

pțio

nale

. Cad

astru

l sis

tem

atic

se

real

izeaz

ă pe

în-

treg

UAT-

ul, p

e în

treag

a co

mun

ă. P

oate

că

ar tr

ebui

, pe

ntru

a a

jung

e la

ace

st d

ezid

erat

, să

înde

plin

im c

ât

mai

mul

t din

inta

bula

rea

în c

arte

a fu

ncia

ră a

tere

nulu

i ex

travil

an, s

ă lu

ăm o

dec

izie

prin

car

e, p

repo

nder

ent î

n ca

drul

ace

stor

lucr

ări d

e ca

dast

ru s

iste

mat

ic, s

ă în

ce-

pem

cu

parte

a de

ext

ravil

an, s

ă fin

aliză

m a

cțiu

nea

pe

acea

stă

zonă

și, d

e ab

ia d

upă

acee

a, s

ă in

trăm

pe

par-

tea

de in

travil

an”,

este

de

păre

re ș

eful

Ofic

iulu

i de

Ca-

dast

ru ș

i Pub

licita

te Im

obilia

ră T

imiș

. Pot

rivit

lui A

rthur

U

rsu,

pân

ă în

15%

din

tota

lul i

mob

ilelo

r ges

tiona

te d

e si

stem

ul in

form

atic

inte

grat

de

cada

stru

și c

arte

func

i-ar

ă (8

.666

.026

pro

prie

tăți

cada

stra

te, s

ituat

e în

intra

vi-la

n și

în e

xtra

vilan

la d

ata

de 2

4 m

artie

201

6) s

e af

lă în

ex

travil

an.

Edito

rial

7

ÎNTO

TDEA

UN

A LA

ÎND

EMÂN

ĂTR

USA

DE S

CULE

CAS

E IH

GRAT

UIT

CASE

IHGR

ATU

ITCA

SE IH

GRAT

UIT

CASE

IH

www.titan

mac

hinery.ro

B

CL

UJ

O

R

Cop

ilă d

e oa

men

i gos

poda

ri și

cu fr

ica

lui D

um-

neze

u –

care

n-a

r fi lu

at u

n ca

păt d

e aț

ă de

la

nim

eni f

ără

să-l

plăt

easc

ă la

pre

țul c

e-ru

t –, f

emei

e aj

unsă

mam

ă, da

r făr

ă no

roc

în v

iață

: băr

batu

l, cu

cunu

nie,

luat

împo

triva

vr

erii p

ărin

ților

, a p

leca

t înt

r-o d

imin

eață

–

cu tr

eabă

, îi s

puse

se, ș

i dân

sa s

-a fe

rit s

ă-l

între

be c

are-

i ace

ea –

și n

u s-

a m

ai în

tors

. Ac

east

ă să

rman

ă, de

ci, ș

i-a c

resc

ut d

e un

a sin

gură

feci

orul

. Num

ai d

ânsa

știa

cum

și d

e câ

te o

ri și-

a lu

at p

âine

a de

la g

ură

pent

ru c

a fiu

l ei

să

fie în

rând

ul lu

mii ș

i să

nu s

ă sim

tă c

a și

orfa

n.

Și d

e câ

te o

ri, D

oam

ne, ș

i de

câte

ori

nu i-

a sp

us: „

Grij

ă m

are

băie

te, m

ulțu

meș

te-te

cu

ce a

i și n

u râ

vni la

bun

ul a

ltuia

, că

e pă

cat.

Și n

u te

înto

vără

și cu

cei

ce

umbl

ă cu

min

ciun

ă și

furti

șagu

ri,

că b

ine

n-ar

e cu

m s

ă-ți

fie. Ș

i o s

-aju

ngi d

e râ

sul ș

i bat

jocu

ra s

e-m

enilo

r” La

min

tea

coco

șulu

i ar f

i fos

t ca

feci

orul

s-o

asc

ulte

, că

doar

nu-

l pov

ățui

a de

rău.

Num

ai c

ă, di

n ne

feric

ire, n

ici n

u-i m

ijise

încă

bin

e m

usta

ța, c

ă s-

a și

nără

vit la

cel

e re

le. În

tâi d

e un

ul s

in-

gur –

pe

când

era

ele

v și

se c

hive

rnise

a di

n po

spai

ul d

e av

uție

al

cole

gilo

r –, m

ai tâ

rziu

– d

upă

ce a

term

inat

, înai

nte

de v

rem

e, c

u șc

oala

, că

n-a

avut

răbd

are

nici

măc

ar d

e ze

ce c

lase

– s

-a în

hăi-

tat c

u al

ți do

ritor

i de

dobâ

ndit

bani

fără

mun

că, o

ri cu

un

anum

e fe

l de

mun

că ș

i și-a

făcu

t din

furt

– de

prin

bise

rici, d

e pr

in g

ospo

dării

, de

pe

unde

apu

cau

– o

adev

ărat

ă m

eser

ie. D

e br

ățar

ă de

aur

n-a

av

ut în

să p

arte

– d

acă

nu p

unem

la s

ocot

eală

lănț

ișoar

ele

smul

se

în fu

gă d

e la

gât

ul c

âtor

va fe

tițe

– ci

de

brăț

ări d

e oț

el. A

aju

ns

unde

era

fire

sc s

ă aj

ungă

, dup

ă ap

ucăt

urile

pe

care

le d

eprin

sese

A

prim

it o

pede

apsă

și a

exe

cuta

t-o. Ș

i nu

i-a fo

st d

eloc

ușo

r în

tem

niță

, tân

ăr ș

i fru

muș

el c

um e

ra –

deș

i dup

ă un

a lu

me

se zi

ce

că în

cepu

se s

ă-i c

am p

lacă

, că

oric

um e

la m

odă.

Dup

ă ru

șinea

și

chin

ul în

dura

te a

r fi f

ost d

e aș

tept

at, c

a, el

iber

at în

sfâ

rșit,

să s

e po

tole

ască

și s

ă-și

caut

e un

rost

cin

stit.

Mul

t mai

lesn

e i-a

fost

, ve

zi bi

ne, s

ă o

i-a d

e la

înce

put,

ceea

ce

înce

puse

încă

din

cop

ilă-

rie, a

șa în

cât a

aju

ns d

in n

ou la

loc

de re

striș

te ș

i de

ispăș

ire. A

poi

iară

și și

iară

și, p

ână

ce p

erio

adel

e de

liber

tate

au

ajun

s to

t mai

sc

urte

, iar a

nii d

e te

mni

ță to

t mai

mul

ți și

mai

lung

i. O s

oartă

trist

ă,

de n

einv

idia

t, cu

car

e di

n pă

cate

se

conf

runt

ă at

âția

și a

tâția

tine

ri,

parc

ă di

n ce

în c

e m

ai m

ulți

– nu

mai

în u

ltim

ul a

n, d

e pi

ldă,

au fo

st

rețin

uți n

u m

ai p

uțin

de

opt m

ii de

delic

venț

i min

ori ș

i trim

iși în

ju-

deca

tă. V

ieți

deci

mat

e, v

ise a

le p

ărin

ților

dist

ruse

, lacr

imi ș

i dur

ere,

câ

nd la

min

tea

coco

șulu

i ar f

i fos

t res

pect

area

une

ia d

in c

ele

zece

po

runc

i: să

nu fu

ri și

să n

u râ

vneș

ti la

bun

ul a

ltuia

. Ori,

mai

ca

pe

la n

oi, s

ă nu

fii g

ăina

r și c

ând

dai c

u ju

la, s

ă fie

vor

ba d

e m

ilioan

e,

zeci

de

milio

ane

de e

uro.

Pen

’ că

pent

ru a

stfe

l de

furtu

ri ie

i, aco

lo,

vreo

doi

ani

, cu

exec

utar

e, d

in c

are

trei s

fertu

ri îi p

etre

ci la

vila

ta

de lu

x în

conj

urat

de

aman

te. Ș

i mai

bin

e, d

acă

sifon

ezi –

cum

se

zice

la p

ârna

ie –

te c

onda

mnă

, bun

a no

astră

just

iție,

la o

ped

eaps

ă cu

sus

pend

are.

Coc

oșaț

ii dra

culu

i! Coc

oșei

de

aur,

vezi

bine

.

8R

EV

ISTA

FE

RM

IER

ULU

I | 1

5-31

MA

RTI

E 2

016

MIH

AIL

EM

INE

SC

U„D

aţi-m

i sta

tul c

el

mai

abs

olut

ist î

n ca

re

oam

enii

să fi

e să

năto

şi

şi a

vuţi,

îl p

refe

r sta

tulu

i ce

lui m

ai li

ber î

n ca

re

oam

enii

vor f

i miz

eri ş

i bo

lnav

i. M

ai m

ult î

ncă,

în

sta

tul a

bsol

utis

t, co

mpu

s di

n oa

men

i bo

gaţi

şi s

ănăt

oşi,

aceş

tia v

or fi

mai

libe

ri,

mai

ega

li, d

ecât

în

stat

ul c

u le

gile

cel

e m

ai

liber

ale,

dar

cu

oam

eni

miz

eri.

Căc

i om

ul

are

pe a

tâta

libe

rtate

şi

ega

litat

e pe

cât

ă av

ere

are.

Iar c

el s

ărac

e

totd

auna

scl

av ş

i to

tdau

na n

eega

l cu

cel

ce s

tă d

easu

pra

lui.”

Frag

men

t din

„Ico

ane

vech

i şi ic

oane

nou

ă”,

publ

icat

în „T

impu

l”, în

anu

l 187

7

Cita

tul e

diți

ei

Opi

nii

În v

ârfu

l pen

iței

GE

OR

GE

GH

IDR

IGA

N

inte

rnaţ

iona

liştii

, cor

pora

tiştii

, cen

turis

-til

i, ce

mai

, toţ

i-toţ

i, ca’

cum

dă

năva

lă

muş

tili p

e...c

opro

l. Mă

şi m

inun

ai, d

a’m

i zis

e un

ivers

itaru

’ că

ie n

otor

iu c

unos

-cu

t (nu

’ş ce

’nse

amnă

da’

sun

ă aş

a,

mai

tele

ctua

l, se

love

şte

cu ju

rnal

u’ lu

’ M

ata!

) că

Ieco

ala

nu p

oa’ s

ă tră

iasc

ă’n

netim

brat

ă. N

u tră

ieşt

e şi

gat

a! P

unct

! C

re’ c

’ar t

rebu

i să

te ie

i în

braţ

e şi

să’

i sp

ui lu

’ Pre

şu’ s

ă de

e on

uca

z ca

toţi

bebe

luşi

i să

treac

ă de

la ţâ

ţă, la

glo

j-de

ala

de o

bşte

, num

a’ d

upe

o cu

ră e

s-cl

usivă

şi o

blig

ator

ie c

u sa

mah

oanc

ă.

Să n

u ui

ţi să

-i sp

ui c

ă ie

mai

mul

t de-

cât n

eces

ar c

a şi

iem

igra

nţii

isla

miş

ti să

trea

că p

rintr-

o ca

rant

ină

oblig

ator

ie

cu c

ocâr

ţ, că

num

a’ d

racu

ştie

ce

Ie-

coal

e te

roris

te a

duse

ră c

u ie

i, de’

o să

es

plod

eze,

la to

t car

tieru

’, maţ

u’ g

ros.

Stai

lini

ştit

că a

m în

regi

stra

t la

OSI

M

(dac

ă şt

ii ce

-i ăl

a!) ş

i net

imbr

ata,

şi s

a-m

ahoa

nca

de p

ufoa

ică,

hâr

tie ş

i tot

ce

se p

oa’ f

ierb

e’n

caza

n, c

a’cu

m s

e în

-re

gist

ră C

asa

Popo

rulu

i, pin

tru to

t ce

se v

ede.

Poc

i să-

i spu

i că

polit

ruci

lor

şi te

cnoc

raţil

or o

să

le d

au s

cutir

e la

dr

eptu

rile

de a

utor

, că

ei (r

eias

ă de

n an

aliza

svo

t – ş

tiu c

e-i a

ia!),

e m

ai s

us-

cept

ibili

la p

ânte

căra

ie d

ecât

noi

, ăşt

ia,

den

popo

r, ca

’cum

ar v

eni!

Mai

ale

s pe

pa

rtea

buca

lă! H

ai s

ă au

zim d

e bi

ne!

Ghe

orgh

e

(trec

ui d

e pe

ser

ele,

pe

if, d

en c

auză

de

pro

iect

e pă

lanţ

’scur

t), ş

i-i g

oliră

ta-

raba

şi p

apor

niţil

i. Sic

retu

’ sup

cesu

-lu

i şi a

lu’ c

ompe

titivi

tate

a st

ă în

bra

nd

(hai

că

te’a

m tă

iat!)

, cum

îmi z

isă

mie

, pe

nzio

naru

’ ăla

de’

i uni

vers

itar s

căpa

t la

net

imbr

ata

mea

. Că

cum

văz

clie

n-ţii

că

ie tr

adiţi

onal

e sp

re o

rgan

ice,

cu

iz de

bal

egă

(A’M

ea a

re to

tdea

una

o că

ldar

e cu

bal

egă

proa

spăt

ă su

pt ta

-ra

bă, p

intru

dam

f), m

ânjit

e cu

nor

oi (c

a la

dou

ă’ste

de

dram

uri l

a ki

lă),

că c

um

îşi u

mpl

u ra

niţil

i, înd

esân

d lâ

ngă

lep-

toap

e, m

ai u

n m

orco

v, m

ai o

var

ză m

u-ra

tă, m

ai o

păt

lăge

a. A

prop

o! N

u şt

ii p’

ici’ş

a, p

’în tâ

rg, f

r’un

grop

an c

u pă

-m

ânt d

e lip

it, c

ă m

ă us

tură

măn

ţele

-gi

u’ (n

u po

ci s

ă-ţi

scriu

vor

ba a

ia!),

să-

l ca

r ton

ma

din

supu

rban

a un

de a

m s

e-di

u so

cial

. Cum

ce

fac

cu e

l? N

u’ţi’s

ăi?

Bre

ndui

esc

legu

mili

de la

gro

s (a

i dr

acu,

dup

e ce

că

iei b

ob c

u bo

b, le

m

ai ş

i lus

truie

sc!).

Cum

adi

că, c

um le

br

endu

iesc

? Si

mpl

u br

e! L

e vă

csui

esc

cu im

ală

să a

ivă c

lient

u’ s

atis

facţ

ia s

ă le

spe

le’n

şap

te a

pe n

eînc

eput

e şi

una

di

stila

tă, b

aşca

să

le tr

eacă

prin

şpi

rt şi

p’in

foc,

să fi

e si

gur c

ă nu

’şi b

agă

pânt

ecar

iţa a

nală

pe

cale

buc

ală,

dup

e cu

m le

zis

ă fe

lcer

u’ te

cnoc

rat d

e la

Să-

năta

te, a

cu’ d

e câ

nd c

u be

belu

şii. N

u că

am

f’ro

nev

oie

da’ io

cre

z că

iepi

de-

mia

e d

en c

auză

de

priva

tă’n

cas

ă. C

u pr

ivata

’n fu

ndu’

cur

ţii, b

acte

ria d

e pâ

n-te

cariţ

ă, o

dat

ă de

-i sl

oboz

ită, r

ămân

e co

lo’şa

, n’a

jung

e’n

casă

, că-

i dru

m

lung

şi l

a fri

gu’d

’afa

ră m

ai ş

i cra

pă, d

e un

de’i s

ensi

bilo

asă

la fr

igur

i. Aşa

, cu

buda

’n b

uza

cuhn

iei, o

n si

mpl

u vâ

nt o

îm

prăş

tie p

’in to

ate

blid

ele,

să

mă

ierţi

. B

reee

! Să

nu u

iţi s

ă ba

gi a

catis

te p

in-

tru te

cnoc

ratu

’ de

la ru

ral l

a ca

tedr

ala

lu’ P

refe

ricitu

’ cât

or c

osta

! Dec

onte

z! D

e câ

nd c

u la

ptili

şi b

rânz

a pl

ine

de Ie

-co

ale

lichi

dai s

tocu

’ de

netim

brat

ă de

pu

foai

că (a

şa, c

a la

trei

’ste

de v

edre

). D

eter

ă nă

vală

la e

a cu

toţii

:dro

jdie

rii,

măm

icuţ

ele

boite

şi r

ujat

e, h

ipst

erii,

Hai

să

tră-

ieşt

i, că

dete

Ăl d

e Su

s şi

apu

-ca

i şi D

ra-

gobe

tele

, şi

Măr

ţăgu

şu’,

şi B

abili,

şi

Paj’d

e’sfin

ţi de

anu

’ ăs

ta,

ceac

e’m

i do

resc

şi l

a an

u’ ş

i la

mul

ţi an

i. Și

pent

ru a

lde

Mat

ale,

că

nu-i

din

drep

tu’m

eu! L

a ev

enim

entu

rile

de n

e nă

pădi

ră, c

a’cu

m lă

ţeii,

tiriş

tii, n

ici n

u şt

iu c

u ce

să

înce

p îm

bârli

gătu

ra d

e an

alis

tru c

u ca

re m

ă on

oraş

i. Zic

să

înce

p cu

mul

tum

iri! M

ulţu

mes

cu’ţi

tie

Doa

mne

, tin

erilo

r fru

moş

i de

la C

AP ş

i lu

’ Pre

şu’ S

as c

ă ne

det

e gu

bern

(vin

e de

la g

uber

nie

– ve

zi D

LRM

, să

nu

zici c

ă nu

ţ’am

zis

!) de

tecn

ocra

ţi. C

â-râ

i io,

"chi

chiri

-mic

hiri,

cin

j de

bani

ridi

-ch

ili", c

ă de

moc

raţia

nu

poa’

să

fonc

-ţio

neze

dec

ât c

u po

litru

ci (c

itat d

in

clas

ici!)

, da’

io’te

’te c

ă şi

tecn

ocra

ţii

e si

mţit

ori l

a ne

voin

ţele

şi n

eput

inţil

e om

ului

sau

a o

amei

, dup

e ca

z. B

reee

! D

eie’

i Dom

nul J

ulia

n (p

iem

ul, n

u bu

-lib

aşa,

deş

i nu

văz

nici

o d

efer

enţă

) via

ţă lu

ngă

(bat

âr d

ouă

man

date

de

cinc

i), lu

’ tec

nocr

atu’

lui, ă

l de

se o

cupă

de

pâi

nea

noas

tră. P

ăi d

e un

de n

ici n

u i s

e us

că p

ă bu

ze v

orbi

li cu

bar

abul

ele,

m

orco

vii, c

epili,

păs

târn

acii,

ţăla

inel

e şi

pe

trunj

eii o

trăviţ

i mai

dih

ai c

a gr

âuşo

-ru

l pin

tru ş

obol

ani, p

e ca

re-i

pune

în

piaţ

ă (v

orba

vin

e pi

aţă,

mai

mul

t pă

tro-

tal o

ri pă

zoa

na ş

uşel

ii), p

uţin

sim

ţitor

ii de

rura

li (n

esim

ţiţi i

erea

des

crem

ena-

toriu

, m’a

m d

ocum

enta

t la

dom

’Livi

u),

că h

ipst

erii,

mul

tinaţ

iona

liştii

, cor

po-

ratiş

tii ş

i veg

anii

se ş

i năp

ustir

ă pi

ste

A’M

ea, d

e’o

lăsa

ră g

oală

ca

napu

’. H

ooo!

Pun

e frâ

u lu

’ min

tea

lu’ M

ata

aia

zgub

ilitic

ă, c

ă A’

Mea

nu’

i d’a

lea.

Det

eră

năva

lă p

e IF

Trad

işio

nalc

iodi

dpro

duct

CA

RIC

ATU

RĂ

: A. F

. BA

DIU

ACES

TA E

STE

UN

PAM

FLET

ȘI T

REB

UIE

TR

ATAT

CA

ATAR

E

Scri

soar

ea lu

’ Ghe

orgh

e

Opi

nii

10R

EV

ISTA

FE

RM

IER

ULU

I | 1

5-31

MA

RTI

E 2

016

ww

w.m

ewi.r

oFe

ndt e

ste m

arcă i

ntern

ațion

ală a

comp

aniei

AGCO

.

Fend

t 627

5 L

MCS

:

O c

ombi

nă p

erfe

ctă

pent

ru fe

rma

dv.:

-

con

fort

- fl

exib

ilita

te în

lucr

u

- c

el m

ai b

un ra

ndam

ent

Și to

ate

aces

tea

nu su

nt d

oar o

pro

misi

une.

Ci

una

pe

care

o re

spec

tăm

. D

acă

adău

gați

și se

rvic

e-ul

pro

mpt

as

igur

at d

e M

ewi ș

i pie

sele

de

schi

mb

livra

te în

cel

mai

scur

t tim

p, v

eți î

nțel

ege!

Com

bina

seria

LPu

r și s

impl

u efi

cien

tă

3 to

be d

e ba

tere

, val

ț uni

form

izar

e m

ater

ial P

ower

Feed

la in

trar

ea în

can

alul

de

alim

enta

re,

bătă

tor 6

00 m

m x

160

0 m

m c

u 8

șine

de

bate

re, g

răta

r uni

vers

al p

entr

u ce

real

e pă

ioas

e, p

orum

b și

floa

rea

soar

elui

, reg

lare

ele

ctric

ă a

grăt

arel

or, 6

scu

tură

tori

, sup

rafa

ță to

tală

de

sepa

rare

: 9,0

6 m

p, to

căto

r de

paie

, si

stem

de

sepa

rare

inte

nsiv

ă a

paie

lor,

turb

ină

aspi

rație

pra

f, bu

ncăr

boa

be: 8

600

l, de

bit d

e de

scăr

care

: 10

5 l/s

ec.,

tran

smis

ie h

idro

stat

ică

– 4

trep

te, f

râne

hid

raul

ice

mul

tidis

c, m

otor

bi-t

urbo

AG

CO P

OW

ER

225

kW/ 3

06 C

P - p

uter

e m

axim

ă (IS

O T

R 14

396)

, nor

mă

de p

olua

re T

ier 4

fina

l, ca

paci

tate

7.4

l, 6

cili

ndri,

ră

cire

cu

apă,

Com

mon

-Rai

l, si

stem

de

trat

are

a ga

zelo

r eșa

pate

SCR

+ c

atal

izat

or (D

OC)

, cab

ină

cu v

izib

ilita

te

mar

e, a

er c

ondi

ționa

t, în

călz

ire, s

caun

erg

onom

ic re

glab

il, s

caun

cop

ilot,

com

enzi

cen

tral

izat

e pe

o m

anet

ă,

Term

inal

Var

io, h

eder

pen

tru

cere

ale

păio

ase

FREE

FLO

W d

e 6,

00 m

, căr

ucio

r tra

nspo

rt h

eder

, anv

elop

e 65

0/75

R32

față

, 460

/70R

24 s

pate

.

Cons

emnă

ri a

supr

a pă

stor

itul

ui

trad

ițio

nal d

in V

ranc

ea (I

V)

A C

ON

SEM

NA

T D

R. I

NG

. TEO

DO

R M

AR

UȘC

A

Des

pre

păst

orit

la ro

mân

i s-a

u sc

ris n

umer

oase

lu

crăr

i, în

cepâ

nd c

u D

imitr

ie C

ante

mir

și p

ână

la

auto

rii d

in z

ilele

noa

stre

. În

volu

mul

al I

V-le

a al

M

arii

Enc

iclo

pedi

i Agr

icol

e, a

păru

tă în

194

2 în

ed

itura

P.A

.S. B

ucur

eşti,

la te

rmen

ul „

păst

orie

” (p

ag. 4

94-5

03) d

r. Io

n I.

Oţe

l, se

mna

taru

l luc

ră-

rii „

Cer

cetă

ri as

upra

păs

torit

ului

în V

ranc

ea”

(Bib

l. Zo

ot. n

r. 22

, 193

6), f

ace

o re

mar

cabi

lă p

reze

ntar

e a

aces

tei î

ndel

etni

ciri

spec

ifice

rom

ânilo

r. D

eşi a

u tre

cut ş

apte

dec

enii

de la

apa

riţia

ace

stor

st

udii,

con

side

răm

ca

o da

torie

de

onoa

re s

ă re

di-

fuză

m în

pag

inile

Rev

iste

i Fer

mie

rulu

i pro

blem

ati-

ca p

ăsto

ritul

ui în

Car

paţii

Rom

ânie

i. Lu

crar

ea s

e do

reşt

e un

înde

mn

la re

spec

tare

a tra

-di

ţiilo

r pas

tora

le c

e tre

buie

împl

etite

cu

noile

cu-

cerir

i ale

ştii

nţei

şi t

ehni

cii p

entru

a u

şura

mun

ca

grea

a c

resc

ător

ilor d

e an

imal

e şi

a le

cre

a co

ndiţi

i m

ai b

une

de v

ieţu

ire în

izol

area

şi c

limat

ul a

spru

al

e zo

nei m

onta

ne.

Din

ace

ste

rela

tări,

cei

car

e ad

min

istre

ază

spaţ

iul

rura

l mon

tan

şi c

resc

ător

ii de

ani

mal

e au

tent

ici

de a

zi p

ot tr

age

num

eroa

se în

văţă

min

te p

reţio

ase,

du

pă c

are

să re

cuce

reas

că p

atrim

oniu

l pas

tora

l af

lat a

cum

în d

iferit

e st

adii

de a

band

on, c

u pi

erde

ri in

calc

ulab

ile p

entru

eco

nom

ia n

aţio

nală

.

Tom

natu

l şi i

erna

tul

Oile

se

ţin la

mun

te p

ână

la S

f. D

umitr

u, c

ând

se fa

ce ră

vă-

şitu

l. Atu

nci f

ieca

re p

ropr

ieta

r vin

e să

-şi v

adă

oile

, pe

care

le

recu

noaș

te d

upă

sem

nele

pe

care

le a

u la

ure

chi. A

cest

ea s

unt:

• pi

şcăt

ura

– tă

ietu

ră în

form

ă de

V la

mar

gine

a in

ferio

ară

a ur

echi

i;

• fu

rcul

iţă –

des

pică

tură

în v

ârfu

l ure

chilo

r;•

cârli

g –

tăie

tură

mar

e, o

vală

la m

argi

nea

infe

rioar

ă a

urec

hii,

încâ

t ure

chea

cap

ătă

form

a un

ui c

ârlig

; •

pred

ucic

ă în

fund

ată

– ga

ură

în m

ijlocu

l ure

chii;

• pr

educ

ică

scoa

să –

gau

ră c

u sp

inte

cătu

ra în

afa

ră;

• pe

liş –

tăie

tură

în fo

rmă

de U

la v

ârfu

l ure

chii;

• ră

tez

– se

taie

vâr

ful u

rech

ii;•

vârte

j – tă

ietu

ră a

mar

gini

i din

ăunt

ru a

vâr

fulu

i ure

chii;

• bă

rbăr

ătur

ă –

sfer

tul s

uper

o-ex

tern

al u

rech

ii, tă

iat.

Exis

tă ș

i com

bina

ţii a

le a

cest

or s

emne

.C

ioba

nii t

rebu

ie s

ă ră

spun

dă d

e oi

le p

ierd

ute.

Ca

să s

cape

de

plat

ă, e

de

ajun

s să

pre

zinte

pro

prie

taru

lui p

iele

a de

pe

cap

cu

urec

hile

.Îm

părţi

rea

brân

zei l

a un

ele

stân

i se

face

la o

zi a

num

ită, c

are

poat

e fi

15 a

ugus

t, 29

aug

ust s

au m

ai tâ

rziu

. La

Ner

eju,

pro

prie

-ta

rii îş

i adu

c br

ânza

de

la s

tână

atu

nci c

ând

îi co

nvin

e fie

căru

ia.

Cio

bani

i fiin

d an

gaja

ţi nu

mai

pân

ă la

Sf.

Dum

itru,

dup

ă ac

east

ă da

tă li

se

mai

plă

teşt

e to

mna

tul, p

ână

când

dă

zăpa

da, s

au d

e oa

ie p

e să

ptăm

ână

şi m

ălai

ul n

eces

ar p

entru

cio

bani

şi p

entru

Opi

nii

12R

EV

ISTA

FE

RM

IER

ULU

I | 1

5-31

MA

RTI

E 2

016

câin

i. Mul

ţi pr

oprie

tari,

dup

ă 26

oct

ombr

ie, îş

i îng

rijes

c oi

le s

ingu

ri. N

u to

ate

stân

ele

răm

ân la

mun

te p

ână

la

Sf. D

umitr

u; c

ând

e se

cetă

, oile

se

cobo

ară

mai

de-

vrem

e. U

nii p

ropr

ieta

ri m

ai în

stăr

iţi fa

c to

mna

tul l

a câ

mpi

e, u

nde

îşi î

nvoi

esc

oile

pe

la c

âte

un p

ropr

ieta

r m

ai m

are

şi le

păş

unea

ză a

colo

pân

ă dă

zăp

ada.

Dup

ă ce

cad

e ză

pada

, oile

sun

t ţin

ute

la tâ

rlă, u

nde

li se

dă

mân

care

de

trei o

ri pe

zi. F

ânul

est

e ad

unat

pe

locu

l de

cosi

re, ia

r oile

sun

t dus

e lâ

ngă

clai

e. În

apr

opi-

erea

clă

ii se

face

cât

e un

ţarc

în c

are

se d

ă fâ

n. P

este

to

t, fâ

nul s

e ră

spân

deşt

e pe

păm

ânt,

ceea

ce

face

ca

o bu

nă p

arte

din

fura

j să

se p

iard

ă. G

răta

re n

u ex

istă.

Adăp

ostu

rile

pent

ru o

i sun

t aşe

zate

pe

locu

rile

de c

o-sir

e la

2-6

km

de

sat ş

i se

cons

truie

sc d

in n

uiel

e în

gră-

dite

, lipi

te s

au n

u cu

păm

ânt ş

i pai

e. P

ereţ

i sun

t num

ai

în p

arte

a di

n ca

re b

ate

vânt

ul. C

ei m

ai în

stăr

iţi a

u sa

i-va

ne, c

onst

ruite

cu

trei p

ereţ

i înal

ţi de

1,7

0 m

, aco

perit

e cu

şin

drilă

sau

scâ

ndur

ă, da

r făr

ă ta

van.

Cei

mai

mul

ţi au

co

lniţe

cu

pere

ţii d

in n

uiel

e îm

plet

ite, în

alţi

de 1

m.

Acop

erişu

l – p

lasa

– e

ste

făcu

t din

scâ

ndur

ă sa

u to

rişte

şi

e sp

rijin

it pe

furc

i de

stej

ar în

alte

în fa

ţă d

e 2

m ş

i în

fund

de

1 m

, pen

tru a

ave

a sc

urge

re.

Uni

i vrâ

ncen

i ţin

oile

în g

rajd

uri s

au c

ase

refo

rmat

e; c

ei

mai

mul

ţi în

să le

ţin

afar

ă în

om

ăt. L

ocal

nici

i con

sider

ă gr

ajdu

rile

ca o

pie

dică

în c

reşt

erea

oilo

r. G

rajd

uri m

odel

nu

exis

tă. În

Fra

nţa,

mul

ţi au

tori

reco

man

dă c

reşt

erea

oi

lor î

n lib

erta

te, s

punâ

nd c

ă pr

in a

cest

fel d

e cr

eşte

re

oile

se

men

ţin s

ănăt

oase

, fer

ite d

e ce

le m

ai m

ulte

mal

a-di

i, car

nea

lor e

ste

mai

gus

toas

ă şi

lâna

, de

calit

ate

mai

bu

nă. A

ceas

ta, d

in c

auză

că

ele

resp

iră a

er c

urat

, iar n

u em

anaţ

ii din

băl

egar

.

Hra

na e

ste

mai

bin

e ut

ilizat

ă –

lucr

u im

porta

nt –

, căc

i che

stiu

nea

prim

ordi

ală

în o

bţin

erea

une

i pro

ducţ

ii bun

e es

te a

limen

taţia

.Ac

eşti

auto

ri su

nt in

fluen

ţaţi

de c

resc

ător

ii din

Ang

lia, u

nde

acea

stă

prac

tică

este

între

buin

ţată

exc

lusiv

cu

rezu

ltate

foar

te b

une.

Clim

a di

n Fr

anţa

însă

şi, c

u at

ât m

ai m

ult,

cea

din

Angl

ia n

-o p

utem

com

-pa

ra c

u ce

a de

la n

oi.

Ren

tabi

litat

ea p

ăsto

ritul

ui

în V

ranc

eaPr

odus

ele

oilo

r sun

t mul

tiple

, de

acee

a cr

eşte

rea

lor a

con

sti-

tuit

din

cele

mai

vec

hi ti

mpu

ri un

a di

ntre

ocu

paţii

le d

e pr

edile

cţie

al

e om

ului

, căc

i oai

a pr

oduc

e îm

brăc

ămin

tea

şi d

ă ce

l mai

pre

-ţio

s al

imen

t, la

ptel

e, c

u to

ate

deriv

atel

e sa

le. P

entru

a in

terp

reta

m

ai ju

st v

aloa

rea

aces

tor p

rodu

se, t

rebu

ie s

ă se

facă

ana

liza

lor

Opi

nii

14R

EV

ISTA

FE

RM

IER

ULU

I | 1

5-31

MA

RTI

E 2

016

cum

se

face

mon

ta. B

erbe

cii, a

tât î

nain

te, c

ât ş

i în ti

mpu

l m

onte

i, nu

prim

esc

îngr

ijirile

nec

esar

e. M

ulţi

cres

căto

ri ţin

ber

beci

ned

ezvo

ltaţi.

O s

elec

ţie a

ber

beci

lor s

e im

-pu

ne în

aint

e de

oric

e al

tă in

terv

enţie

.D

e as

emen

ea, p

entru

a s

e ev

ita n

eînţ

eleg

erile

din

tre p

ă-şu

ne ş

i păd

ure,

treb

uie

cât m

ai n

eînt

ârzia

t să

se re

gle-

men

teze

păş

unat

ul.

Să n

u se

păş

unez

e o

supr

afaţ

ă de

tere

n pâ

nă la

com

-pl

eta

ei e

puiza

re; c

apre

lor s

ă li s

e de

stin

eze

supr

afeţ

e ap

arte

, iar p

arce

lele

cu

iarb

ă să

se

păşu

neze

per

iodi

c, as

tfel c

a oi

le s

ă ai

bă în

tot t

impu

l păş

une,

căc

i păş

unea

es

te fa

ctor

ul p

rinci

pal în

rent

abilit

atea

cre

şter

ii oilo

r. Ar

-bo

rii s

ă nu

mai

fie

dist

ruşi,

căc

i sun

t de

folo

s pă

stor

ului

, ei

ser

vind

de a

dăpo

st p

entru

vite

şi c

a m

ater

ial p

entru

fo

c, ca

re la

stâ

nă n

icio

dată

nu

se s

tinge

.Pe

ntru

ca

păst

oritu

l rom

ânes

c să

poa

tă m

erge

spr

e pr

o-gr

es, t

rebu

ie în

cura

jat ş

i de

către

sta

t, că

ci, d

upă

cum

sp

une

pro

f. G

. K. C

onst

antin

escu

: ,,O

ile re

prez

intă

pen

-tru

Rom

ânia

nu

num

ai m

ărtu

ria u

nui t

recu

t înd

epăr

tat,

păst

rat î

n fo

rmel

e ce

le m

ai c

arac

teris

tice

prin

via

ţa c

io-

băne

ască

, dar

repr

ezin

tă u

n m

ater

ial z

oote

hnic

de

mar

e va

loar

e, c

ărui

a su

ntem

dat

ori s

ă-i d

ăm m

ai m

ultă

impo

r-ta

nţă

decâ

t i s

-a a

cord

at p

ână

acum

”.

Cel

e pa

tru

epis

oade

den

umite

„C

onse

mnă

ri as

upra

păs

torit

ului

trad

ițion

al d

in V

ranc

ea”

pe

care

le-a

m p

ublic

at în

Rev

ista

Fer

mie

rulu

i din

lu

nile

febr

uarie

și m

artie

fac

part

e di

n lu

crar

ea

de s

inte

ză a

dr.

Ion

I. O

țel i

ntitu

lată

”C

erce

tări

asup

ra p

ăsto

ritul

ui în

Vra

ncea

”, de

la c

are

au

foar

te m

ulte

de

învă

țat t

oți c

ei c

are

mai

pra

c-tic

ă ac

east

ă în

dele

tnic

ire în

țara

noa

stră

. Mul

te

dint

re b

unel

e pr

actic

i din

trec

ut n

u se

mai

res-

pect

ă în

ziu

a de

azi

, nec

esitâ

nd a

fi re

cons

i-de

rate

și a

dapt

ate

noilo

r cu

cerir

i ale

tehn

icii

și

exig

ențe

lor

sani

tar-

vete

rinar

e al

e m

omen

tulu

i.A

r fi

de m

are

inte

res

iniți

erea

uno

r ce

rcet

ări

asup

ra p

ăsto

ritul

ui a

ctua

l în

acel

eași

loca

lităț

i di

n zo

na V

ranc

ei (c

are

în 1

936

dețin

eau

apro

ape

100

de s

tâne

), pe

ntru

a c

unoa

ște

evol

uția

ace

stui

a în

ulti

mel

e op

t dec

enii.

Cât

e di

ntre

stâ

ne m

ai s

unt a

zi, c

e ra

se ș

i înc

ărca

re

cu a

nim

ale

mai

exi

stă,

cum

sun

t gos

podă

rite

pășu

nile

și c

e se

mai

păs

trea

ză d

in v

echi

le

trad

iții s

peci

fice

păst

oritu

lui s

unt î

ntre

bări

per-

tinen

te c

are

își a

ștea

ptă

răsp

unsu

l, în

aint

e de

a

se tr

ece

la m

oder

niza

rea

aces

tei a

ctiv

ități

mile

-na

re p

e pl

aiur

ile m

iorit

ice.

calit

ativă

. Mai

înse

mna

tă e

ste

dete

rmin

area

can

tită-

ţii d

e gr

ăsim

e di

n br

ânza

de

putin

ă, c

are

este

pro

dusu

l ce

l mai

răsp

ândi

t în

Vran

cea.

În g

ener

al, c

antit

atea

de

lapt

e pr

odus

ă de

o o

aie

în p

e-rio

ada

de la

ctaţ

ie, p

e lâ

ngă

lapt

ele

pe c

are

îl su

ge m

ie-

lul, e

ste

de 3

5-40

kg.

Pre

otul

Ghe

rasi

m d

in C

oza,

car

e fa

ce c

reşt

erea

mai

raţio

nală

, spu

ne c

ă în

193

5 a

obţi-

nut d

e la

fiec

are

oaie

cât

e 7

kg d

e br

ânză

de

burd

uf.

Valo

area

nut

ritivă

a b

rânz

ei d

epin

de d

e ca

litat

ea la

p-te

lui î

ntre

buin

ţat,

de m

odul

de

prep

arar

e, p

recu

m ş

i de

îngr

ijirile

car

e se

dau

în ti

mpu

l con

serv

ării.

Nor

ma

cea

mai

obi

şnui

tă p

entru

apr

ecie

rea

valo

rii a

li-m

enta

re a

brâ

nzei

est

e st

abilir

ea p

roce

ntul

ui d

e gr

ă-si

me

din

subs

tanţ

a us

cată

. Am

det

erm

inat

can

titat

ea

de g

răsi

me

şi d

e ap

ă di

n br

ânza

pro

dusă

în V

ranc

ea.

Prob

ele

de a

naliz

ă s-

au lu

at în

luni

le d

ecem

brie

193

5 şi

ianu

arie

193

6, ia

r asp

ectu

l, gus

tul ș

i cul

oare

a ce

-lo

r mai

mul

te d

intre

ele

au

dove

dit l

ipsa

de

meş

teşu

g a

celo

r car

e au

pre

para

t brâ

nza

şi, m

ai a

les,

mod

ul d

e-fe

ctuo

s de

con

serv

are.

Prod

ucţia

prin

cipa

lă a

oilo

r ţur

cane

de

la n

oi fi

ind

lap-

tele

, nu

s-a

dat t

oată

impo

rtanţ

a cu

veni

tă c

elui

lalt

pro-

dus,

lâna

, car

e la

oile

de

rasă

per

fecţ

iona

tă fo

rmea

ză

apro

ape

sing

urul

sco

p al

exp

loat

ării.

Într-

adev

ăr, c

ând

cine

va în

cerc

a să

facă

o s

elec

ţie, s

e in

tere

sa d

acă

oaia

pe

care

vre

a s-

o pă

stre

ze e

bun

ă sa

u nu

de

lapt

e.

Acea

sta,

din

cau

ză c

ă lâ

na d

e ţu

rcan

ă fii

nd a

lcăt

uită

di

n do

uă fe

luri

de fi

re, n

u po

ate

fi în

trebu

inţa

tă în

fa-

bric

i de

stof

e m

ai fi

ne, c

ăci a

cest

ea n

u pr

eluc

reaz

ă de

-câ

t lân

a cu

un

sing

ur fe

l de

fire,

aşa

că

lâna

de

ţurc

ană

se v

alor

ifică

şi m

ai g

reu

decâ

t brâ

nza.

În V

ranc

ea, a

proa

pe to

ată

lâna

se

între

buin

ţeaz

ă pe

n-tru

nev

oile

cas

ei, lu

crân

du-s

e di

n ea

cer

gi, p

roco

viţe,

co

voar

e, s

aci ş

i îm

brăc

ămin

te.

Tuns

ul o

ilor s

e fa

ce, d

e re

gulă

, în lu

na m

ai, în

aint

e de

a

se u

rca

la m

unte

. Ele

se

tund

num

ai o

dat

ă pe

an.

Fie

-ca

re p

ropr

ieta

r îşi

tund

e oi

le s

ingu

r, du

pă c

um e

ste

de-

prin

s. În

gen

eral

, tun

sul î

ncep

e de

la c

ap, u

rmân

d gâ

-tu

l, pie

ptul

, pân

tece

le, c

oast

ele,

spi

nare

a şi

se

term

ină

la c

rupă

. Uni

i, îna

inte

de-

a tu

nde

oaia

, îi ta

ie p

ărul

în

frunt

e în

form

ă de

cru

ce.

Cum

s-a

făcu

t îm

păie

rea

– în

gălb

enire

a lâ

nii l

a ba

ză

–, o

ile tr

ebui

e tu

nse.

Lân

a de

pe

oaie

, dup

ă tu

ns, r

ă-m

âne

într-

o si

ngur

ă bu

cată

, ca

o co

ajă

de n

ucă.

Dup

ă tu

nder

e se

face

sul

, răs

ucin

du-l

în a

şa fe

l înc

ât p

arte

a tu

nsă

să v

ină

în a

fară

, se

face

,,boţ

” se

înno

adă

şi s

e ur

că în

pod

. Mie

ii se

tund

la S

f. Ilie

. Tun

dere

a lo

r se

nu-

meş

te m

iţuire

. Din

miţe

se

face

pos

tav

pent

ru s

uman

e.În

aint

e de

făta

rea

oilo

r, pr

in lu

na m

artie

, se

face

,,tuş

ină-

tura

” sau

,,cod

itul”.

Este

tund

erea

oilo

r în

juru

l uge

rulu

i şi

a co

zii p

entru

ca

uger

ul s

ă fie

mai

deg

ajat

. La

o tu

şină-

tură

se

obţin

circ

a 10

0-30

0 gr

lână

. Din

ace

astă

lână

se

fac

ţesă

turi

de c

alita

te in

ferio

ară.

Can

titat

ea d

e lâ

nă n

espă

lată

pe

care

o d

ă o

oaie

adu

ltă, f

ără

tuşi-

nătu

ră, e

ste,

în m

edie

, 1,7

45 k

g şi

varia

ză d

e la

1,1

00 la

2,4

00 k

g.

Aces

te d

ate

s-au

obţ

inut

prin

cân

tărir

ea a

160

de

lâni

de

oi a

dulte

, im

edia

t dup

ă tu

ns. M

urdă

riile

din

lână

au

fost

înlă

tura

te. L

âna

fă-

cută

boţ

, avâ

nd g

rijă

să n

u se

pia

rdă

nim

ic d

in e

a, a

fost

cân

tărit

ă cu

un

cânt

ar o

bişn

uit.

Al tr

eile

a sc

op a

l exp

loat

ării o

ilor ţ

urca

ne e

ste

prod

ucţia

mie

ilor

pent

ru c

arne

, blă

niţe

şi p

răsil

ă.Fă

tatu

l oilo

r înc

epe

pe la

15

mar

tie. N

umai

oile

de

la s

tâne

le u

nde

berb

ecii n

-au

fost

ale

şi în

cep

să fe

te m

ai d

evre

me.

Mie

ii făt

aţi în

ia

rnă

sunt

ţinu

ţi în

cas

ă la

căl

dură

pân

ă se

mai

întă

resc

. Făt

atul

ţin

e pâ

nă la

sfâ

rşitu

l lui a

prilie

. În ti

mpu

l per

ioad

ei d

e fă

tare

, oile

su

nt în

grijit

e m

ai b

ine.

Atu

nci o

rice

prop

rieta

r, câ

t de

săra

c ar

fi, d

ă pu

ţin m

ălai

oilo

r. D

e as

emen

ea, în

ace

st ti

mp

se a

lege

fânu

l cel

m

ai b

un.

Num

ărul

fătă

rilor

gem

ene

e fo

arte

scă

zut.

N-a

jung

e ni

ci 5

%. A

vor-

teaz

ă ca

m 3

-5%

şi r

ămân

ste

rpe

pest

e 10

%. C

redi

nţa

ciob

anilo

r es

te c

ă ră

mân

ste

rpe

oile

car

e au

mân

cat i

arbă

îngh

eţat

ă or

i cui

-bu

ri de

şoa

reci

.Va

lorif

icar

ea m

ieilo

r se

face

foar

te ră

u, d

in c

auză

că

n-au

nic

iun

cent

ru d

e de

sfac

ere

în a

prop

iere

.

Rent

abilit

atea

con

stitu

ie re

gula

toru

l şi s

timul

entu

l une

i între

prin

-de

ri ec

onom

ice;

ea

se c

alcu

leaz

ă pr

in ra

portu

l din

tre c

heltu

ielile

fă-

cute

(inv

estiț

ie) ş

i ven

itul t

otal

sco

s du

pă u

n tim

p oa

reca

re.

Din

une

le b

uget

e ca

lcul

ate

de n

oi, r

ezul

tă c

ă pă

stor

itul în

Vra

ncea

es

te o

înde

letn

icire

car

e în

gen

eral

rent

ează

, deş

i oile

sun

t nes

e-le

cţio

nate

şi s

e fa

ce to

tul în

mod

prim

itiv.

Prop

rieta

rii c

u oi

puţ

ine

nu a

u în

să c

âştig

, ci, m

ai d

egra

bă, d

efic

it.Re

ntab

ilitat

ea re

zultă

din

ace

ea c

ă pă

şuna

tul n

u se

plă

teşt

e şi

că

toţi

prop

rieta

rii d

e oi

au

loc

de c

osire

, încâ

t nu

cum

pără

fânu

l.În

regi

unea

Vra

ncei

sun

t pro

prie

tari

care

cre

sc ş

i oi ţ

igăi

împr

e-un

ă cu

ţurc

anel

e. E

o p

ract

ică

greş

ită, f

iindc

ă în

ace

st m

od n

u se

po

t îm

bună

tăţi

nici

odat

ă oi

le n

oast

re. Ţ

igăi

le s

e po

t cre

şte

foar

te

bine

şi în

regi

unea

de

mun

te. C

a do

vadă

, oie

rii d

in ju

rul B

raşo

vulu

i au

num

ai o

i ţig

ăi d

e ca

litat

e fo

arte

bun

ă, pe

car

e le

ţin

ca ş

i cei

lalţi

oi

eri, î

n ac

elea

şi co

ndiţi

i. Sun

t şi în

Vra

ncea

locu

itori

cari

au în

cer-

cat s

ă cr

easc

ă oi

ţigă

i şi a

u ob

ţinut

rezu

ltate

bun

e. A

r fi f

oarte

bin

e da

că s

-ar r

ăspâ

ndi c

reşt

erea

ace

stei

oi, c

are

este

des

tul d

e re

-zis

tent

ă şi

supe

rioar

ă ţu

rcan

ei în

mul

te p

rivin

ţe. D

acă

se c

ontin

uă

însă

să

se c

reas

că ţu

rcan

a, at

unci

ace

astă

cre

şter

e tre

buie

raţio

-na

lizat

ă, pe

ntru

că

num

ai a

stfe

l se

poat

e ob

ţine

o re

ntab

ilitat

e m

ai

mar

e. În

spe

cial

, să

se d

ea m

ai m

ultă

ate

nţie

alim

enta

ţiei ş

i fel

ului

Opi

nii

1716

RE

VIS

TA F

ER

MIE

RU

LUI |

15-

31 M

AR

TIE 2

016

are

orig

ina

în s

trugu

ri, o

altă

par

te ia

na

șter

e în

tim

pul f

erm

enta

ției a

lcoo

lice

a m

ustu

lui s

au a

stru

guril

or s

drob

iți, o

a

treia

par

te s

e fo

rmea

ză în

tim

pul m

a-tu

rizăr

ii vin

ului

tână

r și î

n fin

e, o

altă

pa

rte în

tim

pul d

epoz

itării

lui p

entru

în

vech

ire.

Cu

alte

cuv

inte

, for

mar

ea, d

esvo

lta-

rea

și în

vech

irea

vinul

ui s

unt s

trâns

le-

gate

de

o se

rie în

treag

ă de

pro

cese

fiz

iolo

gice

, chi

mic

e și

fizic

e, c

are

fac

ca s

ubst

anțe

le, c

e in

tră în

com

poziț

ia

chim

ică

a st

rugu

rilor

și c

are

au tr

e-cu

t în

mus

t sau

se

găse

sc în

stru

gu-

rii s

drob

iți, p

recu

m ș

i cel

e ca

re in

tră

în c

ompo

ziția

vin

ului

tână

r sau

a c

elui

m

atur

, să

sufe

re m

odifi

cări

tota

le s

au

parți

ale.

Une

le d

intre

ele

se

trans

form

ă in

tegr

al s

au n

umai

par

țial î

n su

bsta

nțe

noi, a

ltele

se

împu

ținea

ză, a

ltele

dis

par,

unel

e se

com

bină

între

ele

sub

form

ă de

pro

duși

noi

etc

.C

unoa

șter

ea c

ât m

ai c

ompl

etă

a su

bsta

nțel

or c

e in

tră în

com

poziț

ia

chim

ică

a st

rugu

rilor

în p

erio

ada

pre-

mer

găto

are

coac

erii,

dar m

ai a

les

în

cea

a co

acer

ii și

a s

upra

coac

erii

lor;

a pr

opor

ției î

n ca

re a

cest

e su

bsta

nțe

se

găse

sc în

mom

entu

l rec

oltă

rii s

trugu

-ril

or; a

pro

prie

tățil

or lo

r și a

influ

ențe

i ce

fiec

are

din

ele

o ar

e as

upra

cal

ității

vin

ului

ce

va re

zulta

din

stru

guri;

Să în

toar

cem

foai

a! (I

I)C

ĂTĂ

LIN

PĂ

DU

RA

RU

PRO

BLE

MEL

E VI

TIVI

NIC

ULT

UR

II D

IN A

NII

’30-

’40,

ACT

UALE

!

E un

mom

ent b

un. C

hiar

dac

ă di

s-cu

rsur

ile m

arilo

r noș

tri în

aint

ași p

ar

să s

e po

trive

ască

și a

stăz

i, da

ți-m

i vo

ie s

ă fiu

opt

imis

t. Ex

istă

– p

rin

noua

orie

ntar

e gu

vern

amen

tală

–

șans

a de

a s

crie

o n

ouă

filă

de is

to-

rie. A

sum

area

dep

lină

a ne

împl

iniri

-lo

r, de

și u

n de

mer

s ne

plăc

ut, p

oate

st

a la

baz

a un

ei în

noiri

ben

efic

e. A

sp

us-o

și p

rem

ieru

l Cio

loș:

„Ie

șiți

din

șabl

onul

agr

icul

tură

”! În

rând

urile

de

mai

jos,

pe

care

vă

invi

t să

le c

itiți

cu

aten

ție, a

u fo

st d

efin

ite p

robl

emel

e vi

tivin

icul

turii

din

ani

i ’30

-’40.

Deș

i pa

r for

mul

ate

cu c

âtev

a ce

asur

i în

urm

ă, v

ă as

igur

, în

calit

atea

ined

ită

de „

arhi

var”

pe

care

mi-a

m a

sum

at-o

pr

eț d

e câ

teva

nop

ți, c

ă am

cul

es c

u-vâ

nt c

u cu

vânt

text

ele

orig

inal

e.

„Sco

pul p

rinci

pal a

l cul

turii

vițe

i de

vie

este

obț

iner

ea v

inul

ui. V

inul

est

e un

li-

chid

cu

o co

mpo

ziție

com

plex

ă. O

ri-ca

re a

r fi l

ocal

itate

a de

orig

ină

a lu

i și

varie

tate

a de

stru

guri

din

care

a p

ro-

veni

t, el

va

conț

ine

înto

tdea

una,

în m

od

cons

tant

și î

n ca

ntită

ți va

riate

, anu

mite

su

bsta

nțe

a că

ror t

otal

itate

, mai

mul

t sa

u m

ai p

uțin

arm

onic

ă, îl

car

acte

ri-ze

ază.

Par

te d

in a

cest

e su

bsta

nțe

își

efec

tuat

cul

esul

și c

um tr

ebue

făcu

tă v

inifi

care

a st

rugu

rilor

în

împr

ejur

ări n

orm

ale,

ano

rmal

e și

în c

azur

i spe

cial

e; c

unoa

șter

ea

com

poziț

iei v

inul

ui o

bțin

ut; c

unoa

șter

ea p

roce

selo

r ce

au lo

c în

tim

pul m

atur

izării

vin

ului

tână

r; a

man

ipul

ărilo

r și î

ngrij

irilo

r de

care

vin

ul a

re n

evoi

e; a

boa

lelo

r și d

efec

telo

r vin

ului

, pre

cum

și

a m

ijloac

elor

de

prev

enire

și c

omba

tere

a a

cest

ora,

toat

e ac

este

cu

noșt

ințe

la u

n lo

c da

u po

sibi

litat

e om

ului

car

e se

ocu

pă c

u pr

e-pa

rare

a și

îngr

ijirea

vin

ului

, fie