Embed Size (px)
Citation preview
2
Cuprins
CAPITOLUL 1. PROIECTAREA COMPOZIŢIEI BETONULUI PENTRU PLACA BETON ARMAT MONOLIT
1.1. Stabilirea datelor iniţiale
1.2. Stabilirea calitativă a compoziţei betonului
1.3. Stabilirea cantitativă a compoziţei betonului
CAPITOLUL 2. CALCULUL SI INTERPRETAREA GRADULUI DE MATURIZARE AL BETONULUI
2.1.Aspecte generale
2.2.Calculul gradului efectiv de maturizare al betonului
2.3.Concluzii
CAPITOLUL 3. ÎNTOCMIREA PLANULUI DE PANOTARE PENTRU PLACA DIN BETON ARMAT MONOLIT NIVEL CURENT
CAPITOLUL 4. DESCRIEREA TEHNOLOGIEI DE REALIZARE A STRUCTURII DE REZISTENTA
4.1. Lucrări de săpături
4.2. Lucrări de protecție hidrofugă a fundului radierului
4.3. Lucrări de trasare pentru execuția radierului
4.4. Execuția radierului
4.5. Realizarea cutiei subsolului.
4.6. Realizarea suprastructurii
3
CAPITOLUL 1PROIECTAREA COMPOZIŢIEI BETONULUI PENTRU PLACA DE
BETON ARMAT MONOLIT
1.1. Stabilirea datelor iniţiale
1.2. Stabilirea calitativă a compoziţei betonului
1.3. Stabilirea cantitativă a compoziţei betonului
4
PROIECTAREA COMPOZI Ţ IEI BETONULUI PENTRU PLACA DE
BETON ARMAT MONOLIT
1.1.Stabilirea datelor iniţiale
Se va proiecta compoziția unui beton având urmatoarele date inițiale:
•Clasa betonului: C25/30
•Caracteristicile elementului de construcție:
→Tipul elementului: Placă monolită
→Modul de armare si distanța minimă dintre armături: 7.5Φ12/m
→Dimensiunea minimă a elementului de construcție: hpl=15cm
→Grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor: 15mm
•Clasa de expunere si condiţiile de mediu ale elementului de construcție: 1.a. (mediu
uscat - element situat în spaţiu închis)
•Condiții si tehnologii de executare: Condiții de executare normale.
•Transportul, manipularea și punerea în lucrare a betonului: Transport cu
autoagitatorul și beton turnat prin pompare.
•Grad de omogenitate a betonului: II.
•Umiditatea agregatelor:
- pentru sorturile de nisip (0…7mm): Un=1.5%
- pentru sorturile de pietris (7…71mm): Up=1%
Atât rezolvarea cantitativă cât si cea calitativă se vor efectua în vederea preparării unui m3
de beton.
5
1.2.Stabilirea calitativă a compoziţiei betonului
1.2.1.Consistența
În funcție de tipul elementului de beton (placă), mijlocul de transport (autoagitator) si
tehnologia de punere în lucrare (pompa), rezultă clasa de consistență T4 pentru elemente
monolite, tasare 120±20.
1.2.2.Dozajul minim
În funcție de tipul betonului (armat), clasa de expunere (1.a). rezultă dozajul minim de
ciment C=250 kg/mc.
6
1.2.3.Agregatele
a. Tipul agregatelor – având în vedere clasa betonului (C25/30) se vor folosi agregate de
concasaj și anume agregate calcaroase cu densitatea aparentă ρag=2.7 g/cm3
b. Dimensiunea maxima a granulei agregatelor – se stabilește în funcție de:
tipul elementului de beton (placă), astfel:
Φmax ≤ 1/4 din dimensiunea minimă a elementului;
Φmax ≤ 1/4 x 250 = 62.5 mm.
Φmax ≤ 1/3 din grosimea placii;
Φmax ≤ 1/3 x 150 = 50 mm.
distanța dintre barele de armatură:
Φmax ≤ distanta minima dintra armaturi – 5mm.
Φmax ≤ 88-5= 83 mm.
grosime stratului de acoperire cu beton a armaturilor:
Φmax ≤ 1,3 x grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii
Φmax ≤ 1,3 x 15 = 19.5 mm
7
transportul și punerea în lucrare a betonului:
În cazul transportului prin pompare
Φmax ≤ 1/3 · diametrul conductei de transport a betonului si de regulă maximum 31mm.
În final, dimensiunea maximă a agregatului se stabilește respectând simultan toare
condițiile prezentate mai sus și alegând una din valorile standardizate: 7,16,20,31,40 sau
71mm.
Toate aceste condiții trebuind să fie respectate simultan, rezultă Φmax ≤ 19.5mm. Se
alege Φmax=20 mm.
c. Granulozitatea agregatului total – cunoscând consistența (clasa de tasare T4) și dozajul de
ciment (250kg/mc) rezultă zona de granulozitate I.
Pentru agregatele cu dimensiunea 0 - 20 mm limitele de granulozitate se stabilesc
astfel:
Agregat 0-0.2mm intre 3…10%, se alege 5%;
Agregat 0-1mm intre 30…40%, se alege 35%;
Agregat 0-3mm intre 46…55%, se alege 50%;
Agregat 0-7mm intre 66…75%, se alege 70%;
Agregat 0-20mm intre 95…100%, se alege 100%
8
1.2.4 Cimentul
Tipul de ciment se stabilește în funcție de
• condițiile de expunere (1.a.)
• de masivitatea elementului
•tipul betonului (armat)
•clasa betonului (C25/30).
ciment de tip CEM I – 32.5 pentru elemente sau construcții cu grosimi mai mici de 1.5 m
executate din beton armat monolit în afara perioadei de timp friguros.
9
1.2.5 Grad de impermeabilitate
Gradul de impermeabilitate se stabilește în funcție de clasa de expunere (1.a.) și clasa
betonului (C25/30): P4. Indicele "4" reprezinta presiunea in bari pe suprafaţa elementului.
1.2.6. Gradul de gelivitate
Gradul de gelivitate se stabilește în funcție de clasa de expunere (1.a.) și clasa
betonului (C250/30): nu este cazul deoarece mediul este uscat.
Gelivitatea reprezintă numărul de cicluri îngheţ+dezgheţ la care trebuie să reziste
betonul fără ca rezistenţa lui la compresiune sa scadă mai mult de 25% , respectiv modulul de
elasticitate dinamic sa se reducă cu mai mult de 15%.
1.2.7. Raport apa-ciment maxim
Pentru clasa de expunere 1.a. cu grad de impermeabilitate P4 rezulta un raport apa
ciment A/C maxim = 0.65.
1.3.Stabilirea cantitativă a compoziţiei betonului
10
Determinarea cantităților componenților se face pentru 1m3 de beton. Agregatele se
presupun a fi perfect uscate , urmând ca în final să se facă corecțiile corespunzătoare în
funcție de umiditatea efectivă a acestora.
1.3.1 Cantitatea orientativă de apă (l/m3)
Cantitatea orientativă de apă de amestecare (A) se determină în funcție de clasa
betonului (C25/30) și de consistența sa (T4). Această cantitate (A=230 l), urmează să fie
corectată cu un coeficient c stabilit în funcție de dimensiunea maximă a agregatului
AI=A x c [l/m3]
Întrucît
dimensiunea maximă a agregatelor este de 16mm, coeficientul de corecție c=1.10
AI=230 x 1.05 = 241,5[l/m3]
1.3.2. Raport apa-ciment
În funcție de clasa betonului (C25/30), clasa cimentului (32.5) , gradul de omogenitate
a betonului II și tipul de agregat (de concasaj) se determină valoarea raportului apă-ciment
(A/C=0.45+10% x 0.45=0.495).
11
Această valoare se compară cu valoarea maximă a raportului A/C, determinate la
puncul 1.2.7., dintre cele două se va alege valoarea minimă. Alegem în final valoarea A/C
maxim = 0.495.
1.3.3 Cimentul
Cantitatea de ciment se evaluează aplicând relația:
C I= A I
A /C =
241 , 5¿0 . 495 ¿
¿=487 , 88¿
kg/m3
Această cantitate se compară cu valoarea minimă a dozajului de ciment determinate la
punctul 1.2.2. (C=250kg) și dintre cele două se alege valoarea maximă→ C=487,88 kg/m3.
1.3.4. Agregate
Cantitatea de agregate în stare uscată (A’g) se evaluează, aplicând relația:
AgI =ρag(1000−C I
ρc−A I−P)
[kg/mc]
AgI =2. 7 (1000−487 ,88
3−241 , 5−20 )=1554 . 86
[kg/mc]
Unde: ρc - densitatea cimentului, egală cu circa 3.0 kg/dmc;
ρag - densitatea aparentă a agregatului, în kg/dmc;
P - volumul de aer oclus.
12
1.3.5. Împărțirea agregatului total pe sorturi
În funcție de limitele zonelor de granulozitate alese conform punctului 1.2.3.c, se
stabilește o valoare pentru fiecare sort de agregat, cuprinsă între limita maximă și cea minimă
(aceasta reprezentând procentul de treceri în masă prin sita respectivă).
Apoi se calculează cantitatea de agregat pentru fiecare sort, folosind relația:
Agi=A gI
pi−pi−1
100 (kg/mc)
Unde: Ag – cantitatea totală de agregat, în kg;
pi – procentul de trecere prin sita “i”;
pi-1 – procentul de trecere prin sita :i-1”;
Sort 0-0.2 mm am ales 5%: A0 . .. 0 . 2=1554 , 86⋅5−0
100=77 ,74
(kg/mc)
Sort 0.2-1 mm am ales 35%: A0 . 2. . .1=1554 . 86⋅35−5
100=466 , 46
(kg/mc)
Sort 1-3 mm am ales 50%: A1 .. . 3=1554 . 86⋅50−35
100=233 ,23
(kg/mc)
Sort 3-7 mm am ales 70%: A3 . .. 7=1554 , 86⋅70−50
100=310 , 97
(kg/mc)
Sort 7-20 mm am ales 100%: A7 . .. 20=1554 , 86⋅100−70
100=466 ,46
(kg/mc)
TOTAL=1554 ,86 (kg/mc)
1.3.6.Corectarea cantitaţii de apă
În funcție de umiditatea efectivă a agregatului, se calculează cantitatea suplimentară de
apă provenită din umiditatea acestora:
13
ΔA=∑i=1
nAgi
ui
100 (l/mc)
Unde: Agi – cantitatea de agregat din sortul “i”, în kg;
ui – umiditatea sortului “i”, in %;
n – numărul total de sorturi.
Cantitatea suplimentară de apă provenită din umiditatea sorturilor de nisip 0…7mm
(1.5%) este:
ΔA N=∑i=1
nAgi⋅
ui
100=1 .5
100⋅(77 , 74+466 , 46+233 , 23+310 ,97)=16 .32
l/m3
Cantitatea suplimentară de apă provenită din umiditatea sorturilor de pietriș 7…16mm
(1%) este:
ΔA P=∑i=1
nA gi⋅
ui
100= 1
100⋅466 , 46=4 ,67
l/m3
Cantitatea totală de apă suplimentară:
ΔA=ΔA N+ΔA P=16 .32+4 , 67=20 .99 l/m3
Cantitatea corectată de apă:
A¿=A−ΔA=241 , 5−20 ,99=220 , 56 l/m3
1.3.7. Corectarea cantităților de agregat pe sorturi
Cantitățile corectate de agregat, pe sorturi, se stabilesc astfel:
Agi' =A gi⋅(1+
ui
100) (kg/m3)
Unde: Agi – cantitatea de agregat pentru sortul “i”, în kg;
ui – umiditatea efectivă a agregatului de sort “i”, în %.
Sort 0-0.2 mm am ales 5%: A '0 . . .0 . 2=77 ,74⋅(1+ 1 .5
100)=78 , 91
(kg/m3)
14
Sort 0.2-1 mm am ales 35%: A0 .2. . .1=466 , 46⋅(1+ 1. 5
100)=472 , 99
(kg/m3)
Sort 1-3 mm am ales 50%: A1 .. . 3=225 . 44⋅(1+ 1. 5
100)=228 . 82
(kg/m3)
Sort 3-7 mm am ales 70%: A3 . .. 7=300 . 58⋅(1+ 1 .5
100)=305 .88
(kg/m3)
Sort 7-20 mm am ales 100%: A7 . .. 20=466 , 46⋅(1+ 1
100)=471, 12
(kg/m3)
TOTAL=1557 . 72 (kg/m3)
1.3.8. Cantitatea totală corectată de agregat
Cantitatea totală corectată de agregat se determină cu relația:
Ag¿ =∑i=1
nAgi
'
(kg/m3)
Unde: A’g – cantitatea corectată de agregat pentru sortul “i’, în kg;
n – numărul de sorturi.
Ag¿ =∑i=1
nAgi
' =1557 ,72 (kg/m3)
1.3.9. Densitatea aparentă a betonului
Densitatea aparentă a betonului se calculeză cu relația:
ρbI=A∗+C I + Ag
¿ =220 ,56+487 ,88+1557 ,72=2266 ,16 (kg/m3)
ρbI ∈(2 . 2t /m3 ;2 . 4 t /m3 )
15
CAPITOLUL 2CALCULUL SI INTERPRETAREA GRADULUI DE MATURIZARE AL BETONULUI
2.1.Aspecte generale
2.2.Calculul gradului efectiv de maturizare al betonului
2.3.Concluzii
16
CALCULUL GRADULUI DE MATURIZARE AL BETONULUI
Să se calculeze și să se interpreteze gradul de maturizare al betonului pentru un
element de tip placă (3.35x5.45 m), realizat din beton de clasă (C25/30), preparat cu un
ciment de tip CEM I 32.5 și având raportul apă-ciment A/C=0.495, după un interval de timp
de 14 zile.
2.1.Aspecte generale
Gradul de maturizare al betonului reprezinta nivelul de rezistenta la
compresiune, atins de acesta (exprimat de regula ca procent din clasa finala) , la un
anumit moment dat, dupa punerea sa in lucrare, respectiv inceperea prizei cimentului.
Determinarea nivelului de întărire a betonului, după un anumit interval de timp
scurs de la punera sa în lucrare, se poate realiza pe două căi:
Cu ajutorul unor epruvete din beton păstrate în aceleași condiții de regim termic cu
cele ale elementului de construcție și încercate la compresiune;
Prin evaluarea gradului efectiv de maturizare.
Având in vedere că prima cale creează mari greutăți de realizare la nivelul șantierului,
este de preferat să se adopte a doua cale. Gradul efectiv de maturizare a betonului (Mθi) se
definește prin suprafața diagramei cuprinsă între curba de variație a temperaturii betonului (θ)
și ordanată -10OC, pentru intervalul de timp dorit (t). El se exprimă în h OC (fig.1).
Fig. 1
17
Temperatura betonului se masoară pe fețele orizontale ale acestuia cu ajutorul
înregistratoarelor automate de temperatură sau cu ajutorul termometrelor industriale
(termometrele se introduc în găuri cilindrice realizate în elemente de beton conform pozițiilor
prevăzute în proiect și apoi se etanseizează cu câlți spațial dintre termometru și pereții găurii,
la partea superioară a acestora).
Citirile se fac după cel puțin 5 minute de la terminarea montării la un intreval de 6
până la 12 ore. Este indicat să se masoare temperatura betonului simultan în mai multe puncte
diferite obținându-se astfel o temperatură medie a elementului de beton.
2.2.Calculul gradului efectiv de maturizare al betonului
În figura 2 se prezintă variația temperaturii betonului (θ) în timp (t). Se cunosc
intervalele de timp ti și respectiv valorile temperaturilor la începutul intervalului θi și la
sfarsitul lui θi+1.
Fig. 2
Se aproximează ca variația temperaturii între cele 2 limite θi si θi+1 este liniară, drept
pentru care temperatura medie pentru intervalul de timp ti rezultă:
θ 'i=θi+θi+1
2
Gradul de maturizare al betonului pentru intervalul de timp ti va fi:
18
M θi=(θ 'i+10)⋅t i [hoC]
Gradul efectiv de maturizare a betonului este:
M θi⋅K θi [hoC]
În care Kθi este un coeficient de echivalare a gradului de maturizare al betonului
evaluat la temperatura θI'
și este evaluat la temperatura etalon de 20OC.
Gradul efectiv de maturizare al betonului, pentru intervalul de timp tk este:
M=∑ (θ 'i+10 )⋅t i⋅Kθi [ hoC]
t k=∑i=1
nt i
n = numărul de intervale de timp ti în care se masoară temperatura betonului.
Gradul de maturizare Mβ este obținut pentru betonul ținut la temperatură etalon de
20OC.
Calculul gradului de maturizare s-a făcut sistematizat, întocmindu-se tabelul de mai
jos astfel:
1. Se calculează temperatura medie pentru intervalul de timp ti: θ’med = (θi + θi+1)/2
2. Se dermină valoarea coeficienţilor de echivalare a gradului de maturizare al betonului
evaluat la temperatura medie θ’i.
3. Se calculează durata intervalului de timp ti.
4. Se calculează gradul efectiv de maturizare al betonului, evaluat pentru intervalul de timp
: Mθi = ( θi+10) * kθi * ti
5. Se calculează gradul efectiv de maturizare al betonului evaluat pentru intervalul total de
timp: M = (’i + 10) * ti * Ki . La sfarsitul intervalului de timp este 8203[h˚C]
19
2.3.Concluzii
Betonul a atins gradul de maturizare după 10 zile de la turnare când Mβ = 5639 [h˚C] >
Mβlim = 5520[h˚C], adică a atins rezistența minimă de 70% fața de clasa betonului. Se poate
decofra încă din ziua a 10-a de la turnare fără să se producă modificări în sens negativ a
proprietăților fizico-mecanice finale ale betonului.
In functie de tipul cimentului (CEM I 32.5) si de raportul apa-ciment (A/C=0,495) ,
rezulta gradul critic de maturizare al betonului :Mk=1000[h˚C] care este mai mic decat gradul
efectiv de maturizare evaluat la 1234[h˚C] in ziua a treia , ceea ce inseamna ca in cazul in care
, la sfarsitul acestui interval , temperatura ar deveni negativa , nu se vor produce deteriorari
ale elementului.
Ziua OraTemperatura in beton ( ° C)
K iθQ'i +10 °C
Interval de timp ti
(h)
Grad de maturizare
Masurata(θi) Media(θ'i) Simplu Cumulat
1
7 16- - - - - -
18 0.984 28 7 192.9 19314 20
18 0.984 28 6 165.3 35820 16
15 0.96 25 11 264.0 622
2
7 1416 0.968 26 6 151.0 773
13 1817 0.976 27 8 210.8 984
21 1614 0.948 24 11 250.3 1234
3
8 1214 0.948 24 7 159.3 1393
15 1616.5 0.972 26.5 5 128.8 1522
20 1713 0.936 23 11 236.8 1759
47 9
15 0.96 25 6 144.0 190313 21
20
19 0.992 29 7 201.4 210420 17
14 0.948 24 12 273.0 2377
5
8 1116 0.968 26 6 151.0 2528
14 2120 1 30 8 240.0 2768
22 1917 0.976 27 11 289.9 3058
6
9 1518 0.984 28 4 110.2 3168
13 2119 0.992 29 7 201.4 3369
20 1716 0.968 26 12 302.0 3671
7
8 1519 0.992 29 6 172.6 3844
14 2320 1 30 6 180.0 4024
20 1716 0.968 26 11 276.8 4301
8
7 1518 0.984 28 6 165.3 4466
13 2119 0.992 29 7 201.4 4667
20 1713 0.936 23 12 258.3 4925
9
8 915 0.96 25 7 168.0 5093
15 2118 0.984 28 5 137.8 5231
20 1514 0.948 24 11 250.3 5481
10
7 1317 0.976 27 6 158.1 5639
13 2119 0.992 29 8 230.1 5869
21 1713 0.936 23 12 258.3 6127
11
9 915 0.96 25 4 96.0 6223
13 2119 0.992 29 7 201.4 6424
20 1714 0.948 24 12 273.0 6697
12 8 11
21
17 0.976 27 5 131.8 682913 23
20.5 1.01 30.5 7 215.6 704520 18
13 0.936 23 12 258.3 7303
13
8 814 0.948 24 6 136.5 7440
14 2019 0.992 29 7 201.4 7641
21 1813 0.936 23 10 215.3 7856
14
7 814 0.948 24 6 136.5 7993
13 20
20 1 30 7 210 820320 20
22
CAPITOLUL 3ÎNTOCMIREA PLANULUI DE PANOTARE PENTRU PLACA DIN BETON ARMAT
MONOLIT NIVEL CURENT
23
ÎNTOCMIREA PLANULUI DE PANOTARE PENTRU PLACA DIN BETON ARMAT MONOLIT NIVEL CURENT
Cofrarea placilor din beton armat monolit se realizează cu panouri modulate din lemn
tip Tego. Comparativ cu , cofrajele dulghereşti, executate integral din lemn, sistemul
cofrajelor modulate din lemn este mult mai performant datorită consumului mult mai mic de
masa lemnoasa.
Panourile au urmatoarele dimensiuni:
Reguli pentru cofrarea planşeului:
1. În cadrul unui panotaj, se vor utiliza, pe cât posibil, panourile cu dimensiunile cele mai mari.
2.Panourile de cofraj se vor rezema obligatoriu pe 2 laturi opuse, nefiind admise rezemările in consolă.
3.În cadrul unui ochi de placă, rezemările panourilor pe grinzile extensibile se vor dispune, pe cât posibil, după o singură direcţie astfel încât pe grindă sa reazeme cât mai multe panouri.
4.Pe fiecare direcţie a ochiului de placa se va realiza câte un rost de decofrare. Acest rost va avea laţimea de 5 cm, în cazul in care lungimea laturii pe care este perpendicular, este multiplu de 5 cm şi laţimea de 10 cm, , în cazul in care lungimea laturii pe care este perpendicular, este multiplu de 10 cm.
5.Rosturile de decofrare vor fi continue de la un capăt la celălalt al ochiului de placă.
Denumire panouLungime Laţime
[cm] [cm]
P1 240 30
P2 240 40
P3 240 60
P4 120 30
P5 120 40
P6 120 60
P7 60 30
P8 60 40
24
6.Dacă reazemele panourilor sunt dispuse paralel cu derecţia rostului cu grosimea de 10
cm, vor fi montate două grinzi extensibile alăturate, astfel încât lonjeroalele se vor rezema cu
toata secţiunea lor pe grinzi extensibile.
7.Suprafaţa ochiului de placă ce nu poate fi acoperită cu nici unul dintre panourile
setului, se numeşte zonă de completare.
8. Zona de completare va fi de formă patrată sau dreptunghiulară având lăţimea de
maxim 50 cm si lungimea, mai mică decât lungimea ochiului de placă cu care este paralelă.
9.Zona de completare va fi dispusă cât mai central şi la intersecţia rosturilor de
decofrare astfel încât sa nu fie scindata de acestea.
Dacă zona de completare va avea lăţimea mai mică de 30 cm, aceasta se va acoperi cu un
placaj.
10. Grosimea placajului cu care vor fi acoperite rosturile şi zona de completare va fi
obligatoriu mai mică decât jumătate din stratul de acoperire al primului rând de armături.
11.Fiecare ochi de placă ca fi panotat în două variante:
dispunerea panourilor cu lungimea paralelă cu latura scurtă a ochiului de placă.
dispunerea panourilor cu lungimea paralelă cu latura lunga a ochiului de placă.
Varianta optimă fiind cea care furnizează numarul cel mai mic de grinzi extensibile.
În cazul în care numărul de grinzi extensibile este egal, se va alege varianta cu numărul cel mai mic de panouri.
Dacă si numărul de panouri este egal, se va alege varianta cu zona de completare cea mai
mică.
12.În procesul de panotare se vor dispune panourile cu laţimi mai mari spre exterior.
25
STABILIREA DISTANŢEI DINTRE GRINZILE EXTENSIBILE
PE CRITERII DE REZISTENŢĂ
Stabilirea distanţei se face pe baza lungimii (deschiderii) grinzii şi pe baza încărcării de lungă durată care acţionează asupra grinzii.
D(deschiderea grinzii)=L-2·s [m]
s-spaţiu de serviciu (s=0.20m)
q=qa+qb [kN/m2]
q-încărcarea de lunga durată provenită din greutatea din cofraj si a betonului
qa-încărcarea din cofraj
qa=850 daN/m3
qb=2500 daN/m3
q=(850·0,008+2500·0,15)·1·10-2= 3,82 kN/m2
Placa 1 -Grinda extensibila intre 6,00-9,00 m
•D=6,475-0,40=6,075 m
•q=3,82kN/m2→d=0,8 m
Placa 2 -Grinda extensibila intre 3,00-5,00 m
•D=3.45-0,40=3.05 m
•q=3,82kN/m2→d=0,8 m
Placa 3 -Grinda extensibila intre 3,00-5,00 m
•D=3.875-0,40=3.345 m
•q=3,82kN/m2→d=0,8 m
Placa 4 -Grinda extensibila intre 6,00-9,00 m
•D=6.35-0,40=5.95 m
•q=3,82kN/m2→d=0,8 m
Placa 5 -Grinda extensibila intre 3,60-6,00 m
•D=5.45-0,40=5.05 m
•q=3,82kN/m2→d=0,6 m
26
Placa 6 -Grinda extensibila intre 6,00-9,00 m
•D=6,35-0,40=5.95 m
•q=3,82kN/m2→d=0,8 m
Placa 7 -Grinda extensibila intre 6,00-9,00 m
•D=5,25-0,40=4.85 m
•q=3,82kN/m2→d=0,6 m
Placa 8 -Grinda extensibila intre 3,60-6,00 m
•D=5,55-0,40=5,15 m
•q=3,82kN/m2→d=0,6 m
Placa 11 -Grinda extensibila intre 3,00-5,00 m
•D=3,875-0,40=3,475 m
•q=3,82kN/m2→d=0,8 m
27
CAPITOLUL 4DESCRIEREA TEHNOLOGIEI DE REALIZARE A STRUCTURII DE REZISTENTA
4.1. Lucrări de săpături
4.2. Lucrări de protec ie hidrofugă a fundului radierului ț
4.3. Lucrări de trasare pentru execu ia radierului ț
4.4. Execu ia radierului ț
4.5. Realizarea cutiei subsolului.
4.6. Realizarea suprastructurii
DESCRIEREA TEHNOLOGIEI DE REALIZARE A STRUCTURII DE REZISTENTA
4.1 EXECUTIA LUCRARILOR DE BETONARE.
28
Generalitati
Turnarea betonului in fundatii
- fundatia se va executa pe cat posibil fara intrerupere pe distanta dintre 2 rosturi de tasare, in cazul cand nu se poate realiza in aceste conditii, vor fi prevazute rosturi de lucru in conditiile din normativul NE012/99 Anexa IV.3.
Se fac urmatoarele precizari :
- betonarea elementelor de fundatii din beton armat se va face pe un strat de egalizare ;
-suprafata rostului la fundati continua va fi verticala si la o distanta de 1m de stalp ;
-reluarea turnarii se face dupa pregatirea suprafetei rosturilor prin curatare, spalare cu jet de apa ;
-turnarea fundatiilor se va face in straturi orizontale de 30-50cm si inainte de inceperea prizei betonului din stratul inferior.
Turnarea betonului in subsol si elevatii:
Se executa dupa verificarea cofrajului si armaturii elementelor si intocmirea proceselor verbale de lucrari ce devin ascunse.
- betonul va fi preparat in statii centralizate de preparare beton cu caracteristicile si calitatea solicitate in proiect.
- inainte de inceperea operatiei de turnare a betonului, cofrajele vor fi udate cu apa de 2-3 ori si inaintea betonarii ;
- asigurarea transportului betonului pana la locul de turnare cu pompe, jgheaburi, bene etc.
- inaltimea de cadere libera a betonului va fi mai mica de 3m, - raspandirea betonului in straturi uniforme de max 50cm, turnarea noului strat se face
inainte de inceperea prizei betonului din stratul anterior ;- nu se admit rosturi de lucru inclinate rezultate din curgerea libera a betonului.- betonarea se face continua fara intreruperi pana la rosturile de lucru prevazute in
proiect ;- se va urmari inglobarea completa in beton a armaturilor si compactarea acestuia cu
vibratorul, ajutat de sipci si vergele din otel ;- turnarea peretilor subsolului se face pana sub centura/grinzi de la planseul peste
subsol ;Compactarea betonului
- betonul va fi astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de aer oclus ;
29
-compactarea este operatie obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie de consistenta betonului, tipul elementului, sectiune si desimea armaturii, cea mai eficienta metoda de compactare a betonului este cea mecanica prin vibrare.
- in timpul compactarii betonului proaspat se va avea grija sa se evite deplasarea si degradarea armaturilor si/sau cofrajelor ;
- alegerea tipului de vibrator (marimea capului vibrator, forta perturbatoare si frecventa corespunzatoare a cestuia) se va face functie de dimensiunile elementului si de posibilitatile de introducere a capului vibrator (butelia) printre barele de armatura ;
- durata de vibrare oprima se situiaza intre minim 5 sec si 30 sec. in functie de consistenta/ tasarea betonului si tipul de vibrator utilizat ;
- se poate adopta si solutia compactarii prin ferestre laterale in cazul elementului mai mare de 3,00m.
- semnele dupa care se recunoaste ca vibrarea s-a terminat sunt :
a) betonul nu se mai taseaza ;b) suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa ;c) inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului ;
- distanta intre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de maximum 1,0m, reducandu-se in functie de caracteristicile sectiunii si desimea armaturii ;
- grosimea stratului de beton supus vibrarii se recomanda sa nu depaseasca ¾ din lungimea capului vibrator (buteliei) ; la compactarea unui nou strat, butelia trebuie sa patrunda (50-150)mm in stratul anterior.
Executia lucrarilor de betonare planseu si subsol
Prepararea si transportul betonului se face centralizat prin statii de preparare a betonului, si care trebuie sa sigure ritmul si frecventa incercarilor la livrare betonului in vederea indepliniri cerintelor de calitate impuse prin proiect/comanda, cat si pastrarea caracteristicilor in timpul transportului.
- turnarea betonului pentru planseul peste subsol, se executa o data cu turnarea centurilor de la partea inferioara a peretilor si cu grinzile monolite ale planseului ;Turnarea betonului in grinzi trebuie sa se faca cu respectarea urmatoarelor reguli:
Grinzile se betoneaza odata pe toata suprafata lor, de preferat fara intreruperi. Se admite crearea unui rost de lucru, betonarea oprindu-se la 90o(suprafata rostului
perpendiculara pe cofraj). Grinzile se toarna in straturi orizontale cu grosimea de 30..50cm si se compacteaza cu
pervibratorul. Turnarea betonului in placi va incepe dupa 1..2 ore de la terminarea stalpilor sau
peretilor pe care reazema pentru a se asigura incheierea procesului de tasare a betonului proaspat introdus in acestia.
30
Intrucat dupa compactare betonul continua sa se taseze, este necesar ca nivelul stratului de beton nivelat sa fie cu 2..3 mm deasupra grosimii prevazute in proiect.
Dupa terminarea compactarii si inainte de inceperea prizei, suprafata betonului turnat (a ultimului strat daca elementul se realizeaza din mai multe straturi suprapuse) se niveleaza. Odata cu nivelarea fetei betonului se vor corecta si eventualele neregularitati in ceea ce priveste orizontalitatea si dimensiunile partilor vizibile ale placii.
Nivelarea se realizeaza prin tragere cu dreptare de lemn sau metal care reazema- fie pe conturile panourilor de cofraj atunci cand cofrajul este de inaltimea
elementului- fie pe sipci de ghidare prinse la interior pe peretii laterali daca panourile sunt
mai inalte. In vederea nedeformarii si mentinerii armaturilor la pozitie este obligatoriu ca
circulatia muncitorilor si mijloacelor de transport sa se faca numai pe podine. Este interzisa circulatia directa pe cofraj si armatura. In cazul unor deformari
accidentale ale armaturii, acestea se vor remedia inainte de turnarea betonului.Pregătirea lucrarii
- Executantul trebuie sa ia toate masurile organizatorice pentru realizarea lucrărilor de betonare in condiţii de calitate cerute prin proiectul de execuţie al lucrării, mai ales ca fazele de turnare a betonului sunt condiţionate si de alte lucrări (cofrare, armare, s.a.m.d.) si orice defecţiune la una dintre lucrări poate avea urmări grave cum ar fi întreruperea turnării betonului.
- Executarea lucrărilor poate sa înceapă numai daca sunt îndeplinite următoarele condiţii, prevăzute in normativul NE 012-99:
a) Întocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea acesteia de către investitor;
b) Sunt realizate masurile pregătitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele componente (agregate, ciment, aditivi, adaosuri etc.) si sunt in stare de funcţionare utilajele si dotările necesare, in conformitate cu prevederile procedurii de execuţie in cazul betonului preparat pe şantier;
c) Sunt stabilite si instruite formaţiile de lucru, in ceea ce priveşte tehnologia de execuţie si masurile privind NPM si PSI;
d) Au fost recepţionate calitativ lucrările de sapaturi, eşafodaje, cofraje si armaturi, pentru fiecare element de beton armat, pentru fiecare faza in parte;
e) In cazul in care, de la montarea la recepţionarea armaturii, a trecut o perioada îndelungata (peste 6 luni) este necesara o inspectare a stării armaturii de către o comisie alcătuita din beneficiar, executant, proiectant si reprezentantul ISCLPUAT (când este cazul), care va decide oportunitatea expertizării stării armaturii de către un expert sau un institut de specialitate si va dispune efectuarea ei; in orice caz, daca se constata prezenta frecventa a ruginei neaderente, armatura, după curatire, nu trebuie sa prezinte o reducere a secţiunii sub abaterea minima prevăzuta in standardele de produs; se va proceda apoi la o noua receptia calitativa;
31
f) Suprafeţele de beton turnat anterior si întărit, care vor veni in contact cu betonul proaspăt, vor fi curatate de pojghiţa de lapte de ciment (sau impuritati); suprafeţele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau segregate si trebuie sa aibă rigurozitatea necesara asigurării unei bune legături intre cele doua betoane;
g) Sunt asigurate posibilitati de spălare a utilajelor de transport si punere in opera a betonului;
h) Sunt stabilite, după caz, si pregătite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonării in cazul intervenţiei unor situaţii accidentale (staţie de betoane si mijloace de transport de rezerva, sursa suplimentare de energie electrica, materiale pentru protejarea betonului, condiţii de creare a unui rost de lucru etc.);
i) Nu se întrevede posibilitatea intervenţiei unor condiţii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtuna etc.)
j) In cazul fundaţiilor, sunt prevăzute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitaţii, astfel încât acestea sa nu se acumuleze in zonele ce urmează a se betona;
k) Sunt asigurate condiţiile necesare recoltării probelor la locul de punere in opera si efectuării determinărilor, prevăzute pentru betonul proaspăt, la descărcarea din mijlocul de transport;
l) Este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu îndeplinesc condiţiile tehnice stabilite si sunt refuzate.
- In baza verificării îndeplinirii condiţiilor anterioare, se va consemna aprobarea începerii betonării de către responsabilul tehnic cu execuţia, reprezentantul beneficiarului si in cazul fazelor determinante proiectantul, reprezentantul ISCLPUAT, in conformitate cu prevederile programului de control a calitatii lucrărilor – stabilite prin contract
- Aprobarea începerii betonării trebuie sa fie reconfirmata, pe baza unor noi verificări, in cazurile in care:
a) au intervenit evenimente de natura sa modifice situaţia constatata la data aprobării (intemperii, accidente, reluarea activitatii la lucrări sistate si neconservate);
b) betonarea nu a început in intervalul de 7 zile, de la data aprobării.
Betonarea elementelor- Betonarea unei construcţii va fi condusa nemijlocit de conducătorul tehnic al punctului
de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a prevederilor din proiectul de execuţie si detaliile de execuţie, a normativului NE 012-99 si a procedurii de execuţie;
- Betonul va fi pus in lucrare in maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare; se admite un interval de maximum 30 de minute numai in cazurile in care durata de transport a fost mai mica de o ora;
32
- Cofrajele de lemn, betoanele vechi sau zidăriile care vor veni in contact cu betonul proaspăt vor fi udate cu apa cu 2-3 ore înainte si imediat înainte de turnarea betonului (apa din denivelări se indeparteaza);
- Descărcarea betonului se va face in bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare;
- Inaltimea de cădere libera a betonului nu va fi mai mare de 3 m.- Betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3m se va face prin ferestre
laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub având capătul inferior la maximum 1,5m de zona care se betonează;
- Betonul trebuie sa fie răspândit uniform realizând straturi orizontale de maximum 50cm inaltime iar turnarea următorului strat se face înainte de începerea prizei celui turnat anterior;
- Urmărirea înglobării complete in beton a armaturilor, respectându-se grosimea stratului de acoperire prevăzut in proiect;
- Se interzice ciocănirea armaturii sau tinerea lancei pe armatura in timpul betonării;- In zonele cu armaturi dese se va urmări umplerea completa a secţiunii prin îndesare cu
şipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea;
- Betonarea se va face continuu pana la terminarea betonării elementelor respective sau pana la rosturile stabilite dinainte prin procedura execuţie sau proiect;
- Durata maxima admisa a întreruperii betonării pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale, nu trebuie sa depaseasca timpul de începere a prizei betonului cu ciment fara întârzieri de priza si de 2 ore pentru beton cu adaos si respectiv 1,5 ore, in cazul cimenturilor fara adaos;
- In cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea turnării este permisa numai după pregătirea suprafeţelor rosturilor ( conform NE 012/99);
- Daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se încadrează in limitele de lucrabilitate admis sau prezintă segregări va fi refuzat;
- Instalarea podinelor pentru circulaţia lucrătorilor si mijloacelor de transport pe planşeele betonate, precum si depozitarea pe ele a unor cofraje, schele, armaturi este permisa numai după 2 ore - 48 ore, in funcţie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de ex.: la 24 de ore daca temperatura este peste +20˚ C si se foloseşte ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5);
- In cursul betonării elementelor din beton armat se vor verifica:a) datele înscrise in bonurile de transport ale betonului corespund comenzii si nu s-a
depasit timpul de transport;b) lucrabilitate betonului corespunde daca:c) sunt îndeplinite condiţiile de turnare si compactare;d) se menţine forma cofrajul si poziţia armaturii;
33
e) se protejează suprafeţele libere ale betonului;f) daca se iau probe pentru încercări.
Betonarea elementelor din beton armat.
La betonarea diferitelor elemente sau parti de construcţii din beton armat, in afara regulilor generale prevăzute la capitolul II.1.3.5. se vor respecta, după caz, prevederile suplimentare:
- Betonarea elementelor de fundaţii din beton armat se va face pe un strat de egalizare de 5 cm grosime. Betonarea se executa similar cu grinzile sau plăcile din beton;
- Betonarea elementelor verticale: stâlpi, diafragme, pereţi:a) Pentru inaltimi maxime de 3m, daca vibrarea betonului nu este stânjenita de grosimea
redusa a elementului sau desimea armaturilor se admite cofrarea tuturor fetelor pe întreaga inaltime si betonarea pe la partea superioara a elementului;
b) In cazul in care se întrevăd dificultati la compactarea betonului, precum si in cazul elementelor de inaltime mai mare de 3m, se va adopta una din soluţiile:
c) Cofrarea unei fete integral si completarea cofrajului pe măsura betonării elementului;
d) Betonarea cu ajutorul unui tub sau furtun, compactarea făcându-se prin ferestre laterale;
e) Primul strat de beton va avea o lucrabilitate situata la limita maxima admisa prin proiect si nu va depasi inaltimea de 30 cm.
Betonarea grinzilor si plăcilor
- Turnarea betonului in grinzi si placi va începe după 1…2 ore de la terminarea turnării stâlpilor sau pereţilor care reazemă.
- Grinzile si plăcile care vin in legătura se vor turna de regula in acelaşi timp.- -Se admite crearea unui rost de lucru la 1/5…1/3 din deschiderea plăcii si turnarea
ulterioara a acesteia (cu întrerupere verticala);
- La turnarea plăcilor se vor folosi reperi dispuşi la distante maxime de 2 m pentru a se respecta grosimea plăcii prevazuta in proiect.
- Betonarea cadrelor se va face dând o deosebita atenţie zonelor de la noduri, pentru a se asigura umplerea completa a secţiunii se respecta condiţiile de turnare prevăzute pentru stâlpi si grinzi.
- Betonarea elementelor masive (elementele la care cea mai mica dimensiune este cel puţin egala cu 1.5m)
- Se va utiliza un tip de ciment cu termicitate redusa (corelat insa cu clasa betonului) si un dozaj cat mai scăzut, folosind in acest scop un aditiv reeducator de apa si agregate cu dimensiuni cat mai mari, pentru a evita contracţia betonului;
- Asigurarea unor temperaturi mai scăzute pentru betonul proaspăt.
34
- Betonarea se va face fie in strat continuu, fie in trepte conform prevederilor din normativul
- NE 012-99.- Pentru betonarea in trepte se vor întocmi obligatoriu caiete de sarcini sau proceduri de
execuţie specifice fiecărui element tinand seama de:- -Capacitatea efectiva de preparare, transport si punere in opera a betonului;- -Durata de timp maxima admisa pentru acoperirea cu un nou strat sau treapta de
beton;- -Grosimea stratului sau treptei, care nu poate depasi 50 cm;- -Numărul de trepte suprapuse.- Începerea betonării este admisa numai după verificarea adoptării tuturor masurilor
necesare executării acestei operaţii fara întrerupere: asigurarea materialelor componente, funcţionarea staţiei, număr suficient de mijloace de transport si de compactare, instruirea personalului executant si asigurarea efectivelor de lucru pe întreaga perioada de betonare.
- La 2…4 ore de la terminarea betonării unei zone (in funcţie de stadiul de întărire), se va proceda la protejarea suprafeţei libere a betonului cu materiale care sa asigure evitarea evaporării apei din beton si răcirea rapida (saltele alcătuite din rogojini dispuse intre folii de polietilena sau prelate, strat de minim 10 cm de nisip umed acoperit cu prelate etc.). Protecţia va fi îndepărtata după minim 7 zile numai daca intre temperatura suprafeţei betonului si cea a mediului nu este o diferenţa mai mare de 12˚C.
Compactarea betonului
Reguli generale de compactare a betonului
- betonul va fi astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de aer oclus ;
-compactarea este operatie obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie de consistenta betonului, tipul elementului, sectiune si desimea armaturii, cea mai eficienta metoda de compactare a betonului este cea mecanica prin vibrare.
- in timpul compactarii betonului proaspat se va avea grija sa se evite deplasarea si degradarea armaturilor si/sau cofrajelor ;
- alegerea tipului de vibrator (marimea capului vibrator, forta perturbatoare si frecventa corespunzatoare a cestuia) se va face functie de dimensiunile elementului si de posibilitatile de introducere a capului vibrator (butelia) printre barele de armatura ;
- durata de vibrare oprima se situiaza intre minim 5 sec si 30 sec. in functie de consistenta/ tasarea betonului si tipul de vibrator utilizat ;
- se poate adopta si solutia compactarii prin ferestre laterale in cazul elementului mai mare de 3,00m.
- semnele dupa care se recunoaste ca vibrarea s-a terminat sunt :
35
- betonul nu se mai taseaza ;
- suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa ;
- inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului ;
- distanta intre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de maximum 1,0m, reducandu-se in functie de caracteristicile sectiunii si desimea armaturii ;
- grosimea stratului de beton supus vibrarii se recomanda sa nu depaseasca ¾ din lungimea capului vibrtaor (buteliei) ; la compactarea unui nou strat, butelia trebuie sa patrunda (50-150)mm in stratul anterior.
- Compactarea manuala (cu maiul, vergele sau şipci, in paralel cu ciocnirea cofrajelor) se admite in următoarele cazuri:
a) introducerea vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor mici ale secţiunii sau desimii armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea externa;
b) întreruperea funcţionarii vibratorului (defecţiune, întrerupere curent etc.) caz in care betonarea trebuie sa continue pana la poziţia corespunzătoare unui rost;
- Compactarea mecanica se face prin vibrare- Vibrarea interna cu ajutorul pervibratoarelor: a) Durata de vibrare optima se situează intre minimum 5 sec. si 30 sec., in funcţie de
lucrabilitatea betonului si tipul vibratorului utilizat;
b) Semnele exterioare după care se recunoaşte ca vibrarea s-a terminat sunt următoarele: betonul nu se mai tasează; suprafaţa betonului devine orizontala si uşor lucioasa; încetează apariţia bulelor de aer la suprafaţa betonului.
c) Distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului este cuprinsa intre 30 cm si
100 cm in funcţie de dimensiunile secţiunii si desimea armaturii.
d) Grosimea stratului de beton supus vibrării este de cca.30 cm, iar capul vibratorului (butelia) trebuie sa pătrundă 5…15 cm in stratul compactat anterior.
- Vibrarea externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraja) Se utilizează la executarea elementelor de grosimi reduse si cu armaturi dese, care nu
pot fi compactate prin vibrare interna.b) Se iau masuri constructive speciale pentru mărimea rigiditatii cofrajelor.c) Se recomanda ca lucrabilitatea betoanelor sa fie cel puţin L3 (tasare minima de 5
cm)- Vibrarea de suprafaţa cu ajutorul vibratoarelor placa sau a riglelor vibrante:a) Se utilizează la compactarea plăcilor cu grosime maxima de 20 cmb) Se recomanda ca lucrabilitatea sa fie de cel puţin L2 (tasare minimum 2 cm)c) Se recomanda ca durata vibrării sa fie de 30…60 sec. Timpul optim de vibrare se va
efectua prin determinări de proba când se va determina si grosimea stratului de beton turnat ce trebuie vibrat, pentru realizarea grosimii finite a elementului.
36
Tratarea betonului după turnare
- Pentru a evita deformaţiile de contracţie, se va asigura menţinerea umiditatii betonului minim
7 zile după turnare prin protejarea suprafeţelor libere astfel:
acoperirea cu materiale de protecţie (prelate, rogojini, strat de nisip etc.) după ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafaţa acoperita
stropirea periodica cu apa aplicarea de pelicule de protecţie
- Stropirea cu apa va începe după 2..12 ore de la turnare, in funcţie de tipul de ciment utilizat si temperatura mediului, dar imediat după ce betonul este suficient de întărit pentru ca prin aceasta operaţie sa nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de 2…6 ore, in aşa fel încât suprafaţa betonului sa se mentina PERMANENT UMEDA.- In cazul in care temperatura mediului este mai mica de +50 C nu se va proceda la
stropirea cu apa, ci se vor aplica materiale sau pelicule de protecţie.
- Pe timp ploios, suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena.
Rosturi de turnare (de betonare)
- In măsura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru. Când rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziţia lor trebuie stabilita prin proiect sau prin fisa tehnologica. Pentru construcţii cu caracter deosebit (elemente de deschidere mare, construcţii masive, rezervoare, silozuri, cuve, radiere etc.) poziţia eventualelor rosturi de lucru va fi indicata in proiect, cu tratarea specifica a rostului.
- La stabilirea poziţiei rostului de lucru se vor respecta următoarele reguli:a) La stâlpi se vor prevedea rosturi numai la baza; in cazul unor tehnologii speciale se
admit rosturi la 3…5 cm sub grinda sau placa b) La grinzi, daca din motive justificate nu se poate evita întreruperea, acesta se va face
in regiunea de moment minim c) La placi drepte, rostul va fi situat la 1/5…1/3 din deschiderea plăcii.d) La planşee cu nervuri, când betonarea se face in direcţia nervurilor, rostul se va face
in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea nervurilor.e) La planşee cu nervuri, când betonarea se face perpendicular pe direcţia nervurilor,
rostul se va face in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea grinzii principale; se va căuta pe cat posibil ca in placa rostul sa fie la 1/5…1/3 din deschiderea acesteia.
f) La diafragme sau pereţi cu lungime mare se vor prevedea rosturi verticale pentru evitarea fisurilor din contracţie sau limitarea frontului de lucru; aceste rosturi vor fi dispuse la maximum 15 m intre ele si se vor realiza cu cofraj cu şicane (din lemn sau din tabla) sau cu tabla expandata, creindu-se ploturi care se betonează alternativ;
g) Rosturile de lucru vor fi realizate astfel:
37
Suprafaţa rostului de lucru la stâlpi si grinzi va fi perpendiculara pe axa lor Suprafaţa rostului de lucru la placi si pereţi va fi perpendiculara pe suprafaţa
lor- In cazul in care au fost realizate rosturi de lucru, atunci se vor respecta următoarele
condiţii pentru a continua turnarea:a) Se va spăla suprafaţa rostului de lucru cu jet de apa si aer sub presiune după
sfarsitul prizei betonului (circa 5 ore de la betonare, funcţie de rezultatele încercărilor de laborator;
b) Suprafaţa rostului de lucru va fi bine curatata, indepartandu-se betonul ce nu a fost bine compactat, si/sau se va freca cu peria de sarma pentru a înlătura pojghiţa de lapte de ciment si orice alte impuritati după care se va uda;
c) Rosturile verticale care nu au fost realizate cu tabla expandata, suprafaţa acestora se va prelucra prin buciardare (face excepţie suprafaţa plăcilor);
d) Înaintea betonării betonul mai vechi trebuie uscat la suprafaţa si lăsat sa se absoarbă apa după regula „ betonul trebuie sa fie saturat dar suprafaţa zvântata”;
e) La structurile din beton impermeabile rosturile trebuie de asemenea realizate impermeabile;
f) Imediat înainte de turnarea betonului proaspăt, suprafaţa rosturilor va fi spălata cu apa.
Turnarea betonului in scari trebuie sa se faca cu respectarea urmatoarelor reguli:
La turnarea unei scari nu se admit rosturi de lucru, betonarea incepand de la partea de jos a ei.
In rest, se vor respecta aceleasi prevederi ca si cazul turnarii placilor.
4.2 LUCRARI DE TRASARE
Trasarea excavatiei se face prin materializarea axelor si a cotelor de referinta pentru executia lucrarilor prin mijloace topo, cu nivela sau teodolitul sau o statie totala; se materializeaza cota de referinta pentru executia lucrarilor printr-un punct fix (poate fi o cota trasa cu rosu pe un stalp, pe o cladire invecinata sau, mai sigur, turnarea unei borne de reper din beton intr-o zona care sa nu fie in ampriza lucrarilor, astfel incat sa nu fie deranjata de excavatii, transporturi, circulatii etc.) conform planului de trasare a excavatiei pentru subsol functie de solutia aleasa la proiectare-executie, care in cazul de fata este aceea cu taluze deschise, fara sprijiniri, cu respectarea taluzului natural al terenului de pe amplasament.
Trasarea construcţiilor sau a conturului săpăturilor se realizează prin:
38
Executarea balizelor de trasare din lemn la capetele axelor date prin planurile proiectelor, in exteriorul conturului săpăturilor, în raport de bornele de reper ale amplasamentului.
Protejarea balizelor de trasare in scopul menţinerii pentru verificarea lucrărilor ulterioare (verificarea săpăturilor, trasarea axelor fundaţiilor).
Executarea reperelor de cota de nivel si retransmiterea cotei de nivel in interiorul gropii săpate, pe măsura ce adâncimea acesteia creşte.
Trasarea lucrărilor este confirmată de către Diriginte de şantier şi Executant ( Sef santier, Topometru) în Proces verbal de recepţie calitativă a trasării obiectului de construcţie.
4.3 LUCRARI DE TERASAMENTE : Sapaturi , Umpluturi
La executia sapaturilor va trebui sa se urmareasca permanent urmatoarele aspecte :
Sa nu se afecteze echilibrul natural al terenului din jurul gropii de fundatie sau in jurul fundatiilor, pe o distanta suficienta pt. ca stabilitatea constructiilor invecinate existente sa nu fie periclitata.
Sa se asigure pastrarea sau imbunatatirea caracteristicilor pamantului de sub talpa de fundatie.
Sa fie asigurata securitate/ protectia muncii in timpul lucrarilor. Sapaturile pentru fundatii trebuie sa fie organizate a.i. in orice faza a lucrului fundul
sapaturii sa fie inclinat spre unul sau mai multe puncte in vederea inlaturarii colectari a apelor care pot apare si evacuarea lor in conditii optime.
Etape tehnologice:
-saparea mecanica se va realiza cu buldozerul; decopertarea stratului vegetal; transportul pamantului;
-saparea mecanica in pamant cu excavatorul pe senile cu descarcarea pamantului in depozit;
-nivelarea manuala a terenului cu denivelari de 10-20 cm;
-imprastierea cu lopata a pamantului afanat in straturi uniforme de 10-30 cm grosime printr-o aruncare pana la 3 m din gramezi , inclusiv sfaramarea bulgarilor;
39
-compactarea cu maiul de mana a umpluturilor executate in straturi orizontale sau inclinate la 1/4 , inclusiv udarea fiecarui strat de pamant in parte , avand 20 cm grosime in pamant coeziv
-imprastierea pamantului afanat executata cu buldozer pe tractor cu senile ;
-compactarea cu maiul mecanic de 150-200 kg a umpluturilor in straturi succesive de 20-30 cm grosime , exclusiv udarea fiecarui strat in parte ;
-transportul rutier al pamantului sau molozului cu autocamionul sau autobasculanta la distanta de 15 km.
4.4 LUCRARI DE FUNDATII
Armarea elementelor de constructii (structura din beton armat).
Se va realiza respectand proiectul si prescriptiile din punct de vedere al: pozitiei, formei, diametre, lungimii, distante etc. ;
Se monteaza mustatile pentru radierul, stalpii si peretii subsolului.
Se va respecta stratul de acoperire cu beton a armaturilor prevazut in proiect, prin fixarea de distantieri din plastic, cate 4-5 buc/mp.
Verificari :
- se va verifica respectarea calitatea otelului prin incercari de laborator, ( recoltarea a 6 bare de 1m pe tip de diametre) cat si studierea documentelor de calitate ale furnizorului de otel beton, dimensiunilor barelor, numarul, modul de innadire-petrecere, legarea in noduri, respectarea distantei dintre etrieri si modul de legare, pastrarea dimesiuni pentru acoperirea cu beton, modul de ancorare si fixare in cofraje.
Pregătirea lucrării
Se va proceda la curatarea barelor din otel beton înainte de a fi montate prin îndepărtarea ruginii aderente, beton uscat, noroi, grăsimi si ulei prin frecare cu peria de sarma, spălare cu solvenţi in afara zonei de lucru.
Se vor curata mustatile de legătura lăsate din etapele de construcţie anterioare. După îndepărtarea ruginei neaderente, reducerea dimensiunilor secţiunii barei nu
trebuie sa depaseasca abaterile limita la diametru prevăzute in standarde. Fasonarea armaturilor se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului, la
temperaturi ce depasesc –10oC – asigurare conditii speciale pe timp friguros.
40
Se va trasa poziţia barelor de armatura precum si a cotelor de nivel pe cofraj in cazul plăcilor si bolţilor, in conformitate cu cele prevăzute in proiect.
Armaturile vor fi montate in poziţia prevăzuta in proiect. Pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton se vor utiliza distantieri din mase
plastice sau confectionati din prisme de mortar (de ciment) prevăzute cu cate o sarma pentru a fi legate de armaturi.
Etape tehnologice:
- Confecţionarea armăturilor OB37 pentru beton armat în fundaţii, fasonarea barelor pentru radier, la ateliere centralizate.
-Transportul rutier al armăturii fasonate cu platforma cu remorca cu trailer cu capacitatea de până la 20 t la distanţa de 8 km
-Montarea armăturilor din oţel-beton tip OB 37 în radier (plăci), cu distanţieri din mase plastice;barele se prind cu sarma, iar distantierii asigura grosimea stratului de acoperire cu beton.
-Cofrarea fundatiei:
Dupa executare sapaturii la cota de proiect, se traseaza fundatia. Se bat montantii si tarusii la pozitiile prevazute in proiectul de tehnologie. Se aseaza panourile de cofraj (cu placaj sau din cherestea), asigurandu-se verticalitatea
lor. Tirantii se prind de montanti cu sarma din hotel rasucita in 2-3 fire. Se introduc distantierii. Se strang tirantii (se rasuceste sarma) pentru a asigura rezemarea panourilor de cofraj
pe distantieri. Se monteaza spraiturile care se prind cu scoabe de tarusi si montanti. In cazul in care cofrajul depaseste inaltimea fundatiei pe peretii laterali, la interior, se
va marca nivelel betonului (cu vopsea,cuie sau sipci pentru ghidarea dreptarului).-Prepararea betonuluii clasa B30/35 cu agregate grele, sortate cu granulaţia până la40
mm preparat cu ciment în instalaţii centralizate.-Transportul rutier al betonului cu autobetoniera la distanţa de 8 km.
-Se toarna stratul intermediar de beton de egalizare de 5 cm.grosime.
-Inainte de inceperea operatiilor de montare a armaturilor se va face curatarea cofrajelor sau a betonului de egalizare prin spalare cu furtunul, maturare sau cu un jet de are comprimat.
- Armarea fundatiei consta in urmatoarele operatii:
Se aseaza armatura in pozitia prevazuta in proiect.
41
Se pozitioneaza distantierii. Se leaga armatura. Se va da o atentie deosebita la pozitionarea mustatilor si a distantierilor, respectandu-
se acoperirea care este mai mare decat la celelalte elemente.-Se curata cofrajele,armaturile si betonul simplu de suport(este interzisa turnarea
betonului direct pe pamant). Apoi se uda cofrajele cu 2..3 ore inainte de turnarea betonului si stratul suport din beton simplu.
-Turnarea betonului in fundatie trebuie sa se faca cu respectarea urmatoarelor reguli:
Betonul folosit se va turna in straturi Se va compacta prin vibrare sau prin indesare cu vergele metalice sau sipci de lemn si
prin baterea cofrajului. Betonul trebuie turnat continuu pe inaltimea sectiunii. Betonarea se va face fara
intrerupere, asigurand ca inaltimea de cadere libera a betonului pana la fata superioara a cofrajului sa nu depaseasca 1m
Turnarea unui strat nou trebuie sa se realizeze inainte de inceperea prizei betonului turnat in stratul anterior.
Dupa turnare, fata superioara a betonului se netezeste cu un dreptar.-Intrucat din fundatii ies mustatile inlobate pentru ancorarea armaturii elementelor
verticale (stalpi,pereti), acestea trebuie protejate in timpul betonarii pentru a nu fi deplasate sau indoite.
4.5 REALIZARE SUBSOL
Etape tehnologice:
-confectionarea armaturilor OB37 si PC52 pentru beton armat in elemente de constructii turnate in cofraje , fasonarea barelor pentru pereti , in ateliere centralizate;
-transportul rutier al armaturii fasonate cu autoremorcher cu remorca trailer cu capacitatea de pana la 20 de tone , la distanta de 8 km;
-carcasa de armatura este preasamblata in atelier , este adusa cu ajutorul macaralei la locul de munca si asezata la pozitie;
42
-la cofrarea stalpilor si bulbilor elementele de sprijinire sunt: calotii chingile , tirantii si spriturile.
Armarea stalpilor
-se introduc etrierii peste mustatile lasate din fundatie sau din stalpul inferior;
-se introduc barele longitudinale si se leaga de mustati , dupa ce in prealabil pe una din bare s-a insemnat cu creta pozitia etrierilor;
-se leaga etrierii incepand de sus in jos;
-se monteaza cofrajul stalpului pe trei laturi;
-se pozitioneaza distantierii (minimum o bucata pe ml) pentru asigurarea acoperirii (in functie de tipul distantierilor , acestia se pozitioneaza si inainte de montarea cofrajului);
-se monteaza cofrajul pe latura ramasa libea;
-se verifica pozitia armaturilor;
Cofrarea stalpilor
-se aseaza calotii de baza , care au bolturi pe fata superioara;
-se aseaza primu rand de panouri; panourile se fac , de regula de 4 tipuri avand aceeasi latime (500 mm) si inaltimea de 100 mm , 300 mm , 600 mm si 1000 mm , astfel incat prin asezarea lor pe verticala sa se obtina o inaltime a cofrajului cat mai apropiata de cea a stalpului ce urmeaza sa fie turnat;
-panourile au prevazute gauri (pe latura superioara si pe cea inferioara) in care urmeaza sa intre bolturile pe caloti. Dupa montarea unui rand de panouri se pun calotii intermediari prevazuti cu bolturi pe ambele fete;
-aceste operatii se repeta pana la atingerea inaltimii dorite a cofrajului;
-deasupra ultimului rand de panouri se pun calotii de capat care au prevazute bolturi numai pe fata inferioara ;
-daca inaltimea dorita nu se poate realiza exact cat cea a stalpului ea se executa mai mica decat aceasta , iar deasupra calotilor de capat se monteaza niste dulapi de completare pana la atingerea cotei dorite;
-pentru asigurarea stabilitatii , cofrajul se fixeaza cu tensori de planseul inferior prin intermediul unor talpi;
Preparare beton clasa C25/30 cu agregate sortate cu granulatia pana la 31 mm.
Transportul betonului cu autobetoniera.
43
Inainte de inceperea turnarii se va verifica daca betonul de la baza stalpilor a fost bine spalat si nu exista impuritati.
Turnarea betonului in stalpi
-inaltimea de cadere libera abetonului pana la fata superioara a cofrajului nu va de pasi 1m ;
-betonarea se va face fara intrerupere pe toata inaltimea stalpului;
-turnare se va face in straturi orizontale de 30-50 cm inaltime;
-realizarea uni strat nou trebuie sa se faca inainte ca cimentul din betonul stratului turnat anterior sa isi inceapa priza;
-betonul se compacteaza cu pervibratoare sau cu vibratoare de cofraj. Vibratoarele de cofraj se fixeaza pe caloti prin intermediul unor piese de prindere care sa permita o montare si o demontare usoara (avand in vedere ca ele se muta pe inaltimea stalpului pe parcursul betonarii);
-compactarea manuala este de preferat sa fie evitata. Ea consta in indesarea betonului cu o sipca de lemn sau cu o vergea metalica , concomiten t cu baterea in permannenta a cofrajului , cu un ciocan de lemn , din exterior. Din cand in cand carcaa de armatura trebuie scuturata pentru ca betonul sa intre in spatiul dintre cofraj si armaturi;
-calitatea compactarii (mecanica sau prin vibrare) se verifica prin ciocanirea cofrajelor cu un ciocan de lemn. In cazul unei bune compactri rezulta un sunet plin.
Armarea peretilor
-executarea cofrajului unei fete a peretelui;
-trasarea cu creta pe cofraj a pozitiei barelor orizontale si verticale;
-se monteaza carcasele de la capetele peretelui precum si cele intermadiare (ca si la stalp);
-se monteaza cateva bare orizontale care se leaga de barele verticale ale carcaselor;
-se monteza barele verticale care se leaga de barele orizontale existente;
-se monteaza restul de bare orizontele s i se leaga de cele verticale;
-se monteaza distantierii (minimum 3 buc/mp);
-se executa cofrajul pe fata ramasa libera a peretelui;
-se verifica pozitia armaturilor;
Peretii din beton armat , fiind elemente verticale de suprafata necesita o cantitate mare de cofraj si implicit un consum mare de materiale si manopera. La cofrarea peretilor ,
44
elementele de sprijinire sunt: moaza, montantul , tirantii si spraiturile; aceste sunt alcatuite din elemente tubulare din tabla indoita , profiluri metalice usoare laminate , tevi de otel , rigle din lemn ecarisat , tije sau buloane de otel.
Montarea cofrajelor rama din tabla neagra pentru crearea golurilor in peretii de beton cu latimea ramelor peste 15 cm.
Cofrarea peretilor cu panouri modulate din lemn
-cofrajul propriu-zis este realizat din panouri modulate cu placaj , montate vertical si asezate pe talpa de rezemare si aliniere;
-sprijinirea acestor panouri se face pe moaze care sunt fixate pe tiranti prin intermediul placutelor de rezemare;
-pentru asigurarea realizarii grosimii peretilor si pentru protejarea tirantilor impotriva aderarii betonului la acestia s-au prevazut distantieri;
-ordinea operatiilor de montare este urmatoarea :
-se traseaza axele diafragmelor si conturul lor;
-se aseaza talpile de rezemare si aliniere;
-se monteaza panourile de cofraj pe o fata a peretelui incepand cu panouri de colt,fiecare panou asamblandu-se de cel montat anterior cu cleme din otel;
-se monteaza armatura;
-se fixeaza cutiile si ramele pentru goluri;
-se monteaza panourile de cofraj pe a doua fata a peretelui; odata cu montarea panourilor se monteaza si distantierii prin care se introduc si se fixeaza provizoriu tirnatii;
-se monteaza perechile de moaze si se fixeaza definitiv tirantii;
-se verifica verticalitatea cofrajului si se fac eventualele corectii;
Turnare betonului in pereti
-se respecta aceleasi reguli ca la betonarea stalpilor;
-betonul se toarna in straturi longitudinale cu grosimea de 30-50 cm, compactate de preferat prin vibrare (pervibratorul);
-la introducere betonul va fi dirijat cat mai vertical si spre centrul cofrajului;
-betonul se poate turna direct pe la partea superioara utilizand bene cu furtun , burlane ,palnii sau pompe de beton;
45
-o atentie deosebita se va acorda zonelor cu armaturi dese (intersectiile , capetele diafragmelor , conturul golurilor) unde pot aparea segregari;
Armarea placilor
-se traseaza pe cofraj cu creta pozitia barelor;
-se monteaza barele pe una din directii(barele pot fi de acelasi diametru sau de 2 diametre asezate alternant);
-se insemneaza cu creta punctele superioare si inferioare ale barelor ce urmeaza a fi indoite(ridicate);
-se indoaie barele cu cheia sau cu dispozitive speciale reglabile;
-se monteaza armatura de pe cealalta directie (care poate fi de repartitie sau de rezistenta);
-se leaga armaturile intre ele;
-se monteaza repartitia de la partea superioara si se leaga barele de rezistenta;
-se monteaza distantierii (caprele) sub barele ridicate (minimum 1 buc/mp si respectiv 4 buc/mp in cazul placilor in consola);
-se monteaza calaretii si se leaga de barele de repartitie;
-se monteaza distantierii de la partea inferioara (minimum 3 buc/mp).
Sustinerile placilor sunt alcatuite din grinzi (metalice extensibile, de inventar) si esafodajul (format din popi, longrine ,contravantuiri).
Turnarea betonului in placi
-placile se betoneaza odata pe toata suprafata lor , de preferat fara intreruperi;
-se admite crearea unui rost de lucru , betonarea oprindu-se la 90◦(suprafata rostului perpendiculara pe cofraj);
-turnarea betonului in placi va incepe dupa 1-2 ore de la terminarea stalpilor sau a peretilor pe care reazema pentru a se asigura incheierea procesului de tasare a betonului proaspat introdus in acestia;
-placile se compacteaza cu vibratoare de suprafata (rigla vibratoare , placa vibratoare) , iar la turnarea lor se vor folosi reperi dispusi la distante de maximum 2 m pentru asigurarea grosimii prevazute in proiect;
-intrucat dupa compactare betonul continua sa se taseze , este necear ca nivelul stratului de beton nivelat sa fie cu 2..3mm deasupra grosimii prevazute in proiect;
46
-dupa terminarea compactarii si inainte de inceperea prizei , suprafata betonului turnat (a ultimului strat daca elementul se realizeaza din mai multe straturi suprapuse) se niveleaza.Odata cu nivelarea fetei betonului se vor corecta si eventualele neregularitati in ceea ce priveste orizontalitatea si dimensiunile partilor vizibile ale placii;
-cand nivelarea se executa manual ,ea se realizeaza prin tragere cu dreptare metalice sau de lemn , ghidate pe piese cu inaltimea si grosimea dorita a placii (calusi ,stalpisori de beton, dispozitive cu surub);
-cand nivelarea se executa mecanizat , ea se realizeaza cu finisoare mecanice rotative cu diametrul de 70-150 cm;
-in vederea nedeformarii si mentinerii armaturilor la pozitie , este obligatoriu ca circulatia muncitorilor si a mijloacelor de transport sa se faca numai pe podine;
-este interzisa circulatia directa pe cofraj si armatura.In cazul unor deformari accidentale ale armaturii , acestea se vor remedia inainte de turnarea betonului;
Turnarea betonului in scari
-la turnarea unei scari nu se admit rosturi de lucru , betonarea incepand de la partea de jos a ei;
-in rest se vor respecta aceleasi prevederi ca si in cazul turnarii placilor.
4.6 REALIZARE SUPRASTRUCTURA
Executarea peretilor structurali, a stalpilor din beton armat si a grinzilor.
- elementele suprastructuri sunt peretii si stalpii din beton armat care alcatuiesc sistemul vertical de rezistenta si grinzile cu placile monolite care alcatuiesc planseele ;
-peretii si stalpii se realizeaza din beton armat turnat monolit in cofraje din panouri demonatabile comandate si confectionate la dimensiunile din proiect.
47
Constructia avand o forma pligonala si simetrica fata de ax. D-E sir 5 cu aceleasi dimensiuni ale parterului pana la etajul 5, va avea un grad de repetabilitate a operatiilor.
- Montarea cofrajelor pentru beton armat în grinzi şi stâlpi din panouri refolosibile cu placaj de 15 mm grosime.
-Susţinerea cu grinzi metalice extensibile de inventar pentru turnarea grinzilor monolite.
- Cofrarea planseelor cu panouri cu placaj
Dat fiind realizarea planseelor la o anumita inaltime, cofrarea planseelor presupune atat montarea cofrajului propriu-zis, cat si a unui esafodaj pentru sustinerea acestuia.
Cofrajul propriu-zis este realizat din panouri modulate din lemn rezemate pe grinzi extensibile, care sunt sustinute de un esafodaj.
Esafodajul este realizat din popi extensibili, contravantuiti pe transversal si longitudinal.
Popii se aseaza pe un dulap de aliniere si rezemare, iar la partea superioara, cea inferioara si intermediar (daca este cazul) se fixeaza pe longrine.
La partea superioara a popilor se aseaza grinzile extensibile pe care vor rezema panourile cu placaj.
Cele 2 panouri laterale se sprijina pe juguri metalice prinse la partea superioara si cea inferioara cu tiranti(ca la pereti). Intrucat tirantul superior traverseaza grindael se va proteja cu un distantier.
Cofrajul grinzii, reazema tot pe esafodajul placii - fie prin intermediul unor grinzi extensibile rezemate pe traverse metalice fixate
pe popii de colt- fie direct pe traverse fixate pe perechi de popi (asezati de o parte si de alta a
grinzii) distribuiti in lungul grinzii la distantele stabilite. - Armarea grinzilor necesita urmatoarele operatii:
Se traseaza cu creta pe partea laterala a cofrajului pozitia etrierilor. Se introduc etrierii in cofraj, etrierii fiind fasonati cu latura de sus deschisa. Se introduc barele drepte de la partea inferioara si se leaga de etrieri, la pozitia din
proiect. Se introduc barele ridicate, se aseaza la pozitia din proiect si se leaga de etrieri. Se monteaza distantierii de la partea inferioara (minimum 1 buc/ml). Se introduc barele de la partea superioara. Se inchid etrierii si se leaga de barele de la partea superioara (calareti sau bare de
montaj) asezate la pozitie conform proiectului. Se monteaza distantierii laterali (minimum 1 buc/ml). Armarea grinzilor se incepe dupa terminarea armarii stalpului (inclusiv cu etrierii din
nod). -Turnarea betonului in grinzi trebuie sa se faca cu respectarea urmatoarelor reguli:
Grinzile se betoneaza odata pe toata suprafata lor, de preferat fara intreruperi.
48
Se admite crearea unui rost de lucru, betonarea oprindu-se la 90o(suprafata rostului perpendiculara pe cofraj).
Grinzile se toarna in straturi orizontale cu grosimea de 30..50cm si se compacteaza cu pervibratorul.
Turnarea betonului in placi va incepe dupa 1..2 ore de la terminarea stalpilor sau peretilor pe care reazema pentru a se asigura incheierea procesului de tasare a betonului proaspat introdus in acestia.
Intrucat dupa compactare betonul continua sa se taseze, este necesar ca nivelul stratului de beton nivelat sa fie cu 2..3 mm deasupra grosimii prevazute in proiect.
Dupa terminarea compactarii si inainte de inceperea prizei, suprafata betonului turnat (a ultimului strat daca elementul se realizeaza din mai multe straturi suprapuse) se niveleaza. Odata cu nivelarea fetei betonului se vor corecta si eventualele neregularitati in ceea ce priveste orizontalitatea si dimensiunile partilor vizibile ale placii.
Nivelarea se realizeaza prin tragere cu dreptare de lemn sau metal care reazema- fie pe conturile panourilor de cofraj atunci cand cofrajul este de inaltimea
elementului- fie pe sipci de ghidare prinse la interior pe peretii laterali daca panourile sunt
mai inalte. In vederea nedeformarii si mentinerii armaturilor la pozitie este obligatoriu ca
circulatia muncitorilor si mijloacelor de transport sa se faca numai pe podine. Este interzisa circulatia directa pe cofraj si armatura. In cazul unor deformari
accidentale ale armaturii, acestea se vor remedia inainte de turnarea betonului.- La cofrarea si turnarea betonului in stalpi,pereti,placi si scari se vor respecta aceleasi
prevederi ca si cazul realizarii subsolului.
- Cofrajele stalpilor si peretilor sa fie verticale si sa corespunda pozitiei acestora in raport cu elementele nivelelor inferioare, cofrajele placilor si grinzilor sa fie orizontale si plane.
