Upload
nalani
View
39
Download
0
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Limba română contemporană: Stilistica. Curs 3c. Limbajul vulgar 13.12.2011. Limbajul vulgar. - registrul cel mai marcat social (cel mai “jos”); încalcă tabu-uri, convenţii sociale respectate de limbajul cult - apare în asociere cu limbajul popular rural şi cu limbajul argotic - PowerPoint PPT Presentation
Citation preview
Limba română contemporană: Stilistica. Curs 3c
Limba română contemporană: Stilistica. Curs 3c
Limbajul vulgar13.12.2011
Limbajul vulgar13.12.2011
Limbajul vulgar• - registrul cel mai marcat social (cel mai “jos”); încalcă tabu-
uri, convenţii sociale respectate de limbajul cult• - apare în asociere cu limbajul popular rural şi cu limbajul
argotic• - e reprezentat de:
a) un inventar lexical: cuvinte vulgare- cuvinte care denumesc noţiuni tabu – funcţii fiziologice, părţi ale corpuluib) acte de limbaj specifice: imprecaţia, insulta
• - are un potenţial agresiv, care variază în funcţie de situaţie: e maxim când lexicul vulgar contrastează intenţionat cu limbajul cult sau/şi când se asociază cu actele de limbaj agresive
Imprecaţia
• (“urare negativă”)• - forme diferite, în funcţie de “laicizare”, de atenuarea
caracterului magic: de la blestem la înjurătură• - grade diferite de violenţă: de la înjurătura adresată, cu intenţie
de agresare (du-te...), la cea neadresată, simplă formă de descărcare nervoasă (fir-ar să fie de scaun!). Caz special: autoimprecaţia.
• - trăsături gramaticale: un tipar sintactic uşor de recunoscut enunţ imperativ sau optativ sau exclamativ cu verbul la imperativ (du-te...!), condiţional (arde-te-ar focu’!), mai rar conjunctiv (să te ia....!) şi foarte rar indicativ (facu-ţi şi dregu-ţi) cu repetarea verbului: fir-ar să fie, ducă-se să se ducă... forme şi construcţii arhaice sau inexistente în alte registre (fir-ar, arză-l-ar) eufemizare prin elipsă, suspendare, substituţie etc.
• - trăsături lexico-semantice: semantica verbelor acţiunii agresive (bătaie, distrugere, raport sexual etc.); semantica agentului distrugător
• - amplificări
Exemple• - Fire-ar ale dracului
toate ceterele din lume; plesnire-ar acolo unde-o fi cine m-a învăţat să ţin arcuşul... Că io-i spun cu frumosul că nu pot şi el mă omoară să mai zic... Dare-ar Dumnezeu să trăsnească toate jocurile cu cine le-a născocit... (L. Rebreanu, Ion, p. 17)
• "«Norocul meu – gândesc eu – să trăiesc bine! Lua-te-ar dracul de javră!»"
• "«Lovi-te-ar jigodia, potaia dracului!» zic în gândul meu"
• "«Ah! suspin eu în adânc; lua-te-ar hengherul, Bùbico!»"
• "«Vedea-te-aş la Babeş, jigăraie îndrăcită!» gândesc eu"
• "«Ah! Bùbico - zic eu în sine-mi, mîngîindu-l frumos - de capu-ţi!... vedea-te-aş mănuşi!»"(Caragiale, Bùbico..., p. 218)
Insulta
(contrariul unui compliment)• - adresată sau neadresată (desemnare depreciativă):
măgarule! vs. X e un măgar• - asociată sau nu cu limbajul vulgar
• - trăsături gramaticale: tipare specifice (prostul de Ion); “femininul peiorativ” (lepră, hahaleră, lichea, secătură…) – desemnând bărbaţi
• - trăsături lexico-semantice: sfera semantică: animalitate obiecte degradate sexualitate degradată defecte fizice, morale etc.
Exemple• "nebuna de mătuşa Mărioara", "hîrsita de
mătuşa" – 179; "melianul şi haramninul de Trăsnea" – 189; "ghiavoli ce sunteţi" – 174; "pughibale spurcate ce sunteţi!" – 173; "uşernic ce eşti!" – 178; "duglişule" – 181; "coropcarule" – 189; "coşcogeme coblizan" – 190; "nepurcele" (moş Chiorpec) –178; "ghiavole", "tălharule", "măi porcane" (mătuşa Mărioara) – 179 (I. Creangă)
• başoaldă, buleandră, cartoafă, cotoarbă, farfuză, fleoarţă, fleorţotină, jagardea, japiţă, marcoavă, mastroacă, oafă, paceaură, paţachină, piţipoancă, rapandulă
• "prostule","prostovane", "loază", "Dania tătînă-tău"; "Merji la loc, boule"; "mă prostovanilor", "urecheatule" (prelegerea despre cometă); "Silenţium, măgarilor!"; "Cine-a fost porcul şi măgarul?"; "Cine-i porcul şi măgarul?"; "măgarul şi porcul"; "Aşa şcoleri romani îmi trubuia mie! da nu nişte loaze levantine ca voi, care nu ştiţi decît numa doară să vă rînjiţi şi nu aveţi reşpect pentru dătorinţă!"; "Că-z eu ce le tot spun boilor, onorat domnule inşpectore?... Apoi dacă-s porci şi n-au ghestulă aplicăţiune!" ("îi zic aşa doară nu spre admoniţiune, ci spre înghemn şi încurăjare"); "Silenţium, măgarilor!"; "Nu larmă, rîtanilor inconştii! nu rîdeţi ca ruralii..."; " Nu larmă, vitelor, cari n-aveţi reşpect ghe istoria neamului!"; "Natura non faţit zaltus, mă prostovanilor!" etc. (Marius Chicoş Rostoganu) (I.L.Caragiale)