Embed Size (px)
Citation preview
1
Lucrare de curs Organizarea lucrărilor
de cadastru în comuna Parcova, raionul Edineț
CUPRINS
Introducere
Capitolul I : Normarea lucrărilor
1.1 Tipurile de norme folosite în OT
1.2 Specificul normării lucrărilor de OT
1.3 Clasificarea cheltuielilor de timp
1.4 Metode de stabilire şi ordinea elaborării normelor
Capitolul II: Întocmirea planului lucrărilor de proiectare, investigare
2.1 Calculul devizului
2.2 Elaborarea listelor titulare
2.3 Elaborarea planului tematic
Capitolul III: Determinarea schemei de încadrare şi salarizare a specialiştilor
3.1 Procesul de muncă şi baza organizării lucrărilor. Specificul lucrărilor de OT şi CF
3.2 Sarcinile şi conţinutul organizării muncii
3.3 Direcțiile de bază a organizării muncii şi divizarea ei
3.4 Perfecţionarea organizării muncii şi deservirea lucrărilor de muncă
3.5 Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor
3.6 Perfecţionarea normării muncii
Capitolul IV: Întocmirea reţelei tehnologice şi grafice de îndeplinire a lucrărilor
4.1 Noţiuni despre sistema grafică de planificare
4.2 Noţiuni despre reţeaua grafică şi diferite modele
4.3 Reguli generale despre întocmirea reţelei grafice şi calculul ei
Capitolul V: Indicii economici ai unităţii de producere
Concluzie
Bibliografie
Introducere
Raionul Edineț este o unitate administrativ-teritorială localizată în partea de Nord a Republicii
Moldova. Suprafaţa totală a raionului constituie 93,2 mii hectare. Din suprafaţa totală a raionului 56,7 mii
hectare constituie terenuri agricole, din care 53,3 hectare teren arabil, 0,03 mii hectare vii şi 2,8 mii hectare
livezi.
La nord se învecinează cu satul Hlinaia, la sud cu orașul Cupcini, la est cu satul Ruseni, la vest cu
satul Alexăndreni.
Distanța până la capitala Republicii Moldova este de 201 km. În componența primăriei orașului
Edineț intră trei localități: orașul Edineț, satul Alexăndreni și satul Gordineștii Noi.
Cât privește bogățiile naturale ale orașului în direcția nord-vestică iese la suprafață complexul de
șisturi siluriene și gresii dezagregate. Tot aici se găsește un sector compact de șisturi argiloase de culoare
brună. De asemenea în apropierea orașului se întâlnesc calcare silicoase.
Fondul silvic în raionul Edineţ constituie 7954,89 ha, din care: 6208,84 ha proprietatea statului şi
1746,05 proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul I. Fondul apelor constituie 2729,42 ha,
inclusiv: 1920,69 ha proprietatea statului şi 808,73 ha proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de
nivelul I. Fondul de rezervă constituie 14804 ha.
Numărul populaţiei, conform recensământului din anul 2004, constituie 84072 persoane, inclusiv: în
localităţile urbane – 25847 persoane, rurale – 58225 persoane. Populaţia economic activă o constituie 56,0
mii persoane. Raionul Edineţ include 49 localităţi, organizate în 32 primării ale oraşelor şi satelor
(comunelor). În raion sunt 2 oraşe: Edineţ şi Cupcini, 11 comune – Bleşteni, Brătuşeni, Burlăneşti,
Cepeleuţi, Constantinovca, Cuconeştii Noi, Hincăuţi, Parcova, Rotunda, Ruseni, Zăbriceni.
Suprafața totală a raionului Edineț este de 93291,64 ha, dintre care (Conform Cadastrului Funciar la 1
ianuarie 2009)
2
o terenuri agricole - 56684,23 ha;
o teren arabil - 60118,18 ha;
o livezi - 3788,60 ha;
o vii - 133,67 ha;
o păşuni şi fânețe - 10290,10 ha.
o păduri - 7978,48 ha;
o ape - 1846,60 ha;
o drumuri - 1909,90 ha;
o construcţii - 3203,01 ha;
o alte terenuri - 1938,8 ha;
o fond de rezervă - 14830,10 ha
Fișa de comandă
1. Caracterul obiectului pentru elaborarea schemei raionale de OT;
2. Denumirea raionului – Edineț;
3. Categoria de complexitate:
o Numărul de gospodării din cadrul raionului – 25 asociații de gospodării țărănești;
o Caracteristica obiectului pentru proiectarea intragospodărească;
4. Suprafața totală a raionului – 93291,64 ha;
5. Suprafața cercetată – 56684,23 ha;
6. Numărul de gospodării prezentate pentru cercetare - 10;
7. Scara materialului grafic - 1:10 000
8. Categoria de complexitate:
o Pentru proiectarea intragospodărească – II
o Pentru colectarea materialului grafic – IV
9. Procesul de schimbare a situației – 20%;
10. Numărul de contururi la 1dm2
– 60;
I. NORMAREA LUCRĂRILOR 1.1 Tipurile de norme folosite in Organizarea Teritoriului
Normele folosite pentru realizarea lucrărilor de Cadastru și Organizare Teritorială se divizează în 4
tipuri de bază:
1. Norme organizatorico-economice
Normele organizatorico-economice reglementează activitatea întreprinderii conform legislației.
Dreptul normei organizatorice este modalitatea de înregistrare a întreprinderilor și setul de acte necesar.
Normele economice reglementează activitatea economică a întreprinderii și se bazează pe regulamentul și
instrucțiuni ce prevăd salarizarea, asistența socială, mărimea impozitului, cota-parte pentru diferite alocații și
fonduri.
2. Norme de cercetare și de proiectare
Pentru elaborarea unui proiect sunt necesare: date inițiale, care includ lucrările de cercetare și actul
de elaborare a sarcinii de proiect. Normele de proiectare sunt reglementate de STAS/SNIP în care sunt
reglementați parametrii construcției, dimensiunile rețelei de drumuri, rețelele tehnice și de canalizare, sunt
descrise erorile si condițiile de proiectare.
3. Norme de reglementare a elaborarea și aprobării proiectelor.
Elaborarea proiectelor se efectuează după instrucțiunii speciale și are un anumit conținut pentru
coordonarea și aprobarea proiectului e necesar sa fie perfectate:
o Memoriu explicativ;
o Tabele de calcul și de deviz;
o Partea grafică;
o Acte de birou
Pentru coordonarea și aprobarea proiectelor existe termeni naturali de la 30-45 de zile.
4. Norme de muncă și cheltuieli materiale.
Normele cheltuielilor de muncă depind de condițiile de îndeplinire a lucrărilor și se stabilesc
conform unităților de măsură:
3
o lucrări geodezice - metri pătrați, metri liniari, hectare;
o lucrări de proiectare - număr de cotași, număr de asolamente, număr de unități teritoriale administrative,
numărul de gospodării, numărul de unități de producere;
o lucrări cadastrale - număr de dosare, număr de certificate
La normarea cheltuielilor de muncă e necesar să ținem cont de categoria de complexitate care
depinde de anume condiții:
o zonă;
o relief;
o condiții hidrologice;
o condițiile ameliorative;
o centre de producere;
o influența centrelor industriale
Cheltuielile materiale se calculează reieșind din numărul de proiecte și copii necesare, de scara
materialului grafic. În afară de cheltuielile materialelor directe, mai există cheltuieli de energie electrică,
apă, căldură ș.a.
Tabelul 1.1. Fișa de examinare
Nr Elementele de lucru
Timpul Durata
Codul Notă Ore
minut
e Ore
minut
e
1 2 3 4 5 6 7 8
1 Începutul lucrului 9 00 - - Ti -
2 Pregătirea locului de muncă 9 09 - 09 Tif Timp deservire
3 Desenarea situaţiei 9 55 - 46 Tl Timp de lucru
4 Curăţarea trăgătorului de tuş 9 58 - 03 Tteh Timp tehnic
5 Convorbiri 10 04 - 06 Ts La telefon
6 Desenarea situaţiei 11 06 1 02 Tl Timp de lucru
7 Curăţarea trăgătorului de tuş 11 08 - 02 Tteh Timp tehnic
8 Desenarea situaţiei 11 19 - 11 Tl Timp de lucru
9 Odihna 11 26 - 07 Tod Timp odihna
10 Desenarea situaţiei 11 38 - 12 Tl Timp de lucru
11 Convorbirea cu conducătorul 11 42 - 04 Tteh Timp tehnic
12 Desenarea situaţiei 12 01 - 19 Tl Timp tehnic
13 Curăţarea trăgătorului de tuş 12 02 - 01 Tteh Timp tehnic
14 Scrierea devizului 12 29 - 27 Tl Timp de lucru
15 Odihna 12 36 - 07 Tod Timp odihna
16 Desenarea situaţiei 12 54 - 18 Tl Timp de lucru
17 Curăţarea trăgătorului de tuş 12 55 - 01 Tteh Timp tehnic
18 Deservirea la lucru 12 57 - 02 Tif Timp de lucru
19 Necesităţi personale 13 00 - 03 Tod Timp staționar
20 Masa 13 45 - 45 Tod -
21 Pregătirea de lucru 13 49 - 04 Tif Timp de lucru
22 Necesităţi personale 13 58 - 09 Tod Timp staționar
23 Deservirea la lucru 15 08 1 10 Tl Timp lucru
24 Odihna 15 27 - 19 Tod -
25 Curăţarea trăgătorului de tuş 15 30 - 03 Tteh Timp tehnic
26 Întreruperi neprevăzute 15 50 - 20 Ts Decon. electric
27 Desenarea situaţiei 16 30 - 40 Tl Timp lucru
28 Desenarea tabelului 17 02 - 32 Tl Timp lucru
29 Desen 17 52 - 50 Tif Timp de lucru
30 Deservirea la lucru 18 00 - 08 Tif Timp de lucru
4
1.2 Specificul normării lucrărilor de OT
Normarea muncii reprezintă un procedeu și o totalitate de metode pentru normarea diferitelor tipuri
de lucrări. Esența normării constă în stabilirea cheltuielilor de timp pentru îndeplinirea diferitelor tipuri de
lucrări în diferite condiții.
La planificarea și normarea cheltuielilor de timp sunt folosite următoarele norme:
o Norma de producere;
o Norma de timp;
o Norma de administrare;
o Norma numărului de lucrători
Norma de timp în dependență de conținutul și caracterul îndeplinirii lucrărilor se divizează: norme de
proiectare, cercetare, topografice, geodezice, calcul, desenare, perfectarea actelor.
Specificul normării lucrărilor depinde de complexitatea acestor lucrări.
La stabilirea normelor de timp se folosesc metodele:
o Metoda autofotografiei se folosește la lucrările de cercetare, corectare a materialului grafic.
o Metoda analitică presupune alegerea altui tip de lucrări pentru care există o normă stabilă ori aproximativ
analogică cu tipurile de lucrări anterioare.
o Metoda cheltuielilor de factorii se folosește la acele tipuri de lucrări care se efectuează foarte rar.
o Metoda normării după cronometraj stabilește cheltuielile de timp pentru diverse tipuri de lucrări, dar este
necesar să ținem cont de perioada de îndeplinire a lucrărilor, și anume: perioada de vară 01.04-31.10 și
perioada de iarnă 01.11- 31.03 Această metodă poate fi folosită la calculul suprafețelor, lucrări pregătitoare
de cercetare, de proiectare și de transpunere a proiectului în natură.
Tabelul 1.2. Tabelul de totalizare
Nr. de
ordine
Denumirea timpului Codul Calculat
După normativ
Timp normat Min. % Min. %
1 Începutul și sfârșitul lucrării Tif 23 4.25 30 5
2 Timpul de lucru Tl 387 71.66 448 83
3 Timp de odihna Tod 90 16.66 40 10
4 Întreruperi tehnologice Tteh 14 2.59 27 5
5 Timp nenormat
6 Staționari Ts 26 4.81 - -
7 TOTAL 540 100 540 100
1.3 Clasificarea cheltuielilor de timp normat și nenormat
La planificarea și normarea cheltuielilor de timp se i-a în considerare categoria de complexitate care
include diverși factori care influențează asupra îndeplinirii lucrărilor. Toate cheltuielile de timp se divizează:
1) timpul de lucru normat:
o începutul sfârșitul lucrărilor;
o timpul lucrului de bază;
o timpul de deservire a locului de muncă;
o timpul necesităților personale
2) timpul nenormat:
o timpul întreruperilor neprevăzute;
o timpul pentru lichidarea defectelor în lucru
1.4 Metodele de stabilire și ordinea elaborării normelor
Stabilirea normelor depinde de metoda de înregistrare a timpului:
o metoda normelor tehnice;
o metoda experimentală ;
o metoda normelor tipice
După destinația normativelor acestea se împart în:
o norme diferențiate pentru un element sau un tip de operație;
o norme generale pentru un tip de lucrări sau etape de lucru
Norma trebuie să corespundă cerințelor:
o nivelul de mecanizare a lucrărilor;
5
o perioada de îndeplinire a lucrărilor;
o nivelul tehnologic și specificul îndeplinirii lucrărilor
Norma trebuie să fie argumentată din punct de vedere științific.
La elaborarea normelor trebuie să participe specialiști care îndeplinesc aceste tipuri de lucrări. La elaborarea
normelor se ia în considerație următoarele etape:
Pregătirea către observație, ce include:
o Selectarea și sistematizarea materialelor precedente;
o Stabilirea optimală a procesului de producere;
o Clasificarea elementelor de lucru după conținut;
o Stabilirea unității de măsură a locului de lucru și a mijloacelor de producerea la îndeplinirea lucrărilor;
o Pregătirea fișelor de examinare
Efectuarea examinărilor ce presupun înregistrarea cheltuielilor de timp, se efectuează pentru fiecare
element în parte, după metodele:
o Grafică;
o De cifre;
o Combinată
Dacă înregistrarea cheltuielilor de timp calculează timpul pentru fiecare element în parte apoi se
stabilesc măsurile maximale, minimale a operației care se repetă, pentru a stabili coeficientul de
cronometraj, care trebuie să aibă o valoare mai mare de 3.
Prelucrarea și analiza datelor
La această etapă are loc prelucrarea preventivă a datelor îndeplinită de examinator, apoi analizată
definitiv și stabilită în urma normei asupra căreia se lucrează o echipă de specialiști care stabilesc normele.
La această etapă conform examinărilor se calculează balanța cheltuielilor de timp.
Una din condițiile de dezvoltare a producerii este ca periodic normele să fie revizuite și stabilite din
nou conform tehnicii, tehnologiilor și formelor de organizare a muncii.
Pe lângă normele stabilite mai pot fi folosite și metode tipice, aceste norme sunt stabilite în acord cu
sindicatele și sunt majorate sau micșorate în dependență de condițiile care se folosesc.
Normele tipice se divizează:
o Norme pentru proiectare și diferite tipuri de cercetări;
o Norme pentru alte tipuri de măsurări, desenare și structurare.
II. ÎNTOCMIREA PLANULUI LUCRĂRILOR DE PROIECTARE, INVE-STIGARE
2.1 Calculul devizului
Devizul se întocmește conform proiectului tehnic și în prealabil se coordonează cu organizația de
proiectare și cu clientul. Termenul de coordonare a proiectului este de 30 de zile. Pentru aprobarea
proiectului e necesar ca devizul să includă cheltuieli directe (materiale, transport, salarizare, exploatare a
mecanismelor) și cheltuieli administrative (administrarea proceselor de lucru).
După întocmirea actelor, organizația de proiectare se obligă să susțină lucrarea la o comisie specială
unde trebuie să prezinte:
o memoriul explicativ al proiectului;
o cheltuielile de deviz;
o planul general
După susținerea proiectului, comisia înregistrează lucrarea într-un registru cu numărul de ordine
respectiv, după care proiectul este semnat și sigilat.
Aprobarea definitivă a devizului se înfăptuiește în rezultatul coordonării cu expertiza de stat.
Odată cu aprobarea devizului de stat este necesar de a duce o evidență perfectă a îndeplinirii
lucrărilor. Acest lucru se realizează pentru a obține un deviz definitiv. Astfel, evidența lucrărilor se
îndeplinește după 3 forme:
o Evidența operativă;
o Evidența statistică;
o Evidența contabilă
6
Forma de evidență și perioada de prezentare se stabilește de structurile superioare.
Succesiunea elaborării devizului
1. Calculul volumelor de lucru ;
2. Stabilirea normativelor pentru îndeplinirea lucrărilor unei unități de volum;
3. Calculul cheltuielilor pentru fiecare lucrare;
4. Clasificarea și selectarea lucrărilor după tipuri și perioade de îndeplinire
La calcularea devizului lucrările de proiectare, investigare se determină cheltuielile financiare pentru
diferite tipuri de proiectare dar pentru fiecare etapă de lucru împarte.
Pentru calcularea acestor devize e necesar să cunoaștem cheltuielile normative pentru întreținerea unui
specialist în zi și procentul de lucrări de câmp și de birou pentru fiecare etapă în parte.
Tabelul 2.1. Cheltuieli pentru întreținerea unui specialist pentru o zi
Inginer
coordonator
Inginer
categoria I
Inginer
categoria II Inginer Tehnician
De
câmp
De
birou
De
câmp
De
birou
De
câmp
De
birou
De
câmp
De
birou
De
câmp
De
birou
1037.77 802 959.35 723.58 909.99 674.21 821.03 585.26 714.42 478.64
Tabelul 2.2. Devizul cheltuielilor
Devizul cheltuielilor
Etape
Arg
um
enta
rea
no
rma
tiv
ă
Calculul cheltuielilor
Cheltuieli
De muncă
(om/zi)
Financiar
e (lei)
1 2 3 4 5
Edineț Elaborarea schemei raionale (categoria - II)
56684,23
I T1C4 2,35*21,42 50
50*(0,5*909,99+0,5*674,21) 39605,00
II T2C4 38,91*21,42 833
833*(0,3*909,99+0,7*674,21) 620538,35
III T4C4 8,29*21,42 178
178*(1*674,21) 120009,38
TOTAL 1061 780152,73
Alexeeva Proiectarea intragospodărească
1529,00
I T18C4 (1,05+((1,24-1,05)/1000*529))*21,42 25
25*(0,7*959,35+0,3*723,58) 22215,48
II T20C4 (2,77+((3,20-2,77)/1000*529))*21,42 64
64*(0,3*959,35+0,7*723,58) 50835,90
III T22C4 (11,26+((14,1-11,26)/1000*529)) 13
13*(1*723,58) 9406,54
IV T23C5 (0,52+((0,58-0,52)/1000*529))*21,42 12
12*(1*959,35) 11512,20
TOTAL 113 93970,12
7
Bădragii Noi Proiectarea intragospodărească
1566,76
I T18C4 (1,05+((1,24-1,05)/1000*566,76))*21,42 25
25*(0,7*959,35+0,3*723,58) 22215,48
II T20C4 (2,77+((3,20-2,77)/1000*566,76))*21,42 65
65*(0,3*959,35+0,7*723,58) 51630,22
III T22C4 (11,26+((14,1-11,26)/1000*566,76)) 13
13*(1*723,58) 9406,54
IV T23C5 (0,52+((0,58-0,52)/1000*566,76))*21,42 12
12*(1*959,35) 11512,20
TOTAL 114 94764,43
Continuare tabel 2.2.
Total Proiectare Intragospodărească
Cheltuieli
De muncă (om/zi) Financiare (lei)
I 264 235484
II 683 543309
III 139 100578
IV 130 123756
TOTAL 1216 1003127
Tabelul 2.3. Elaborarea listelor titulare
Eta
pel
e d
e lu
cru
Ch
eltu
ieli
de
mu
ncă
,
om
/zi
Ch
eltu
ieli
fin
an
cia
re,
lei
Rea
liza
te î
n 2
01
2
Pla
nif
ica
te î
n 2
01
3
Pe semestre
Lu
cră
ri n
efin
isa
te
I se
mes
tru
II s
emes
tru
III
sem
estr
u
IV s
emes
tru
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Elaborarea schemei raionale (categoria - II)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
I 50 39605 39605 - - - - - -
II 833 620538 90420 530118 130025 130025 130025 130025 10016
III 178 120009 - 120009 - - - - 120009
TOTAL 1061 780153 130025 650127 130025 130025 130025 130025 130025
Devizul cheltuielilor
I 264 235484 - 235484 235484 - - - -
II 683 543309 - 543309 15298 250782 250782 26448 -
III 139 100578 - 100578 - - - 100578 -
IV 130 123756 - 123756 - - - 123756 -
TOTAL 1216 1003127 - 1003127 250782 250782 250782 250782 -
Evidența grafică
I 158 112975 - 112975 22215 90760 - - -
II 121 86565 - 86565 - 86565 - - -
III 160 76555 - 76555 - 76555 - - -
TOTAL 158 113022 - 113022 22215 90807 - - -
8
Proiectarea intragospodărească (Alexeeva)
I 25 22215 - 22215 22215 - - - -
II 64 50836 - 50836 1278 23493 23493 2574 -
III 13 9407 - 9407 - - - 9407 -
IV 12 11512 - 11512 - - - 11512 -
TOTAL 114 93970 - 93970 23493 23493 23493 23493 -
Continuare Tabel 2.3.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Proiectarea intragospodărească (Bădragii Noi)
I 25 22215 - 22215 22215 - - - -
II 65 51630 - 51630 1476 23691 23691 2772 -
III 13 9407 - 9407 - - - 9407 -
IV 12 11512 - 11512 - - - 11512 -
TOTAL 115 94764 - 94764 23691 23691 23691 23691 -
Proiectarea intragospodărească (Bădragii Vechi)
I 23 20438 - 20438 20438 - - - -
II 60 47659 - 47659 1214 21652 21652 3140 -
III 11 7959 - 7959 - - - 7959 -
IV 11 10553 - 10553 - - - 10553 -
TOTAL 105 86609 - 86609 21652 21652 21652 21652 -
Tabelul 2.4. Elaborarea planului tematic
Nr. Denumirea lucrărilor Unități de măsură Cheltuieli pentru
volumul de lucru (lei) Suprafața
1 2 3 4
1 Schema raională 1/56684,23 780153
2 Proiectarea intragospodărească 10/20537,01 1040954
3 Evidența grafică 10/20537,01 276095
TOTAL - 2059379
III DETERMINAREA SCHEMEI DE ÎNCADRARE ŞI SALARIZARE A SPECIALI-ŞTILOR
3.1 Procesul de munca și baza organizării lucrărilor, specificul lucrărilor de OT și CF
În instituțiile de proiectare, procesul de muncă începe cu planificarea,constă in calculul volumului de
lucru,stabilirea succesiunii îndeplinirii lucrărilor,stabilirea numărului de specialiști si a mijloacelor
financiare ce vin în scopul realizării acestor lucrări.
Esența planificării,constă în dezvoltarea societății în baza legii economice. Realitatea planurilor este
asigurată în cazul în care sunt respectate următoarele principii:
o argumentarea științifică;
o proporționalitatea planurilor și sistematizarea lor;
o respectarea obligațiunilor de contract;
o controlul îndeplinirii planurilor.
Metoda de planificare reprezintă o totalitate specială de reguli și metode de elaborare a planurilor.
Metodele de planificare sunt:
- metoda analitică;
- metoda de variante;
- metoda de balanță;
- metoda de statistică;
- metoda economico-matematică;
9
- metoda normativa.
După aprobare,planurile sunt considerate directive. Cerințele față de organizațiile de proiectare pentru
îndeplinirea planurilor sunt:
o răspunderea pentru deciziile de proiect:
o respectarea termenelor pentru prezentarea actului de deviz.
Sarcinile planificării sunt:
o elaborarea și calculul diferitor forme de deviz;
o cheltuieli minime pentru îndeplinirea lucrărilor de proiect;
o sporirea productivității muncii în baza rezervelor de producere;
o perfecționarea organizării muncii.
Sistema de planuri include anumite tipuri de planuri:
Planuri de perspectivă-parte componentă a dezvoltării economiei naționale în care se apreciază
folosirea resurselor financiare, umane, funciare pe o perioadă de la 5 la 50 ani. Pentru elaborarea acestor
planuri sunt necesare lucrări de studiere a resurselor necesare și elaborarea măsurilor pentru atribuirea
terenurilor și protecția lor. Planurile de perspectivă se elaborează după următoarele tipuri de lucrări:
o toate tipurile de măsurări și lucrări;
o cercetări pedologice;
o întocmirea schemelor antierozionale republicane;
o evidența,conform cadastrului funciar;
o proiectarea inter și intragospodărească;
o corectarea materialului grafic;
o întocmirea devizului.
Planurile anuale-reflectă activitatea de producere și cea socială pentru perioada de un an. În planurile
anuale se concretizează timpul și locul îndeplinirii lucrărilor,necesitatea forței de muncă,mijloacele de
producere și financiare necesare. Toate aceste informații sunt necesare pentru îndeplinirea lucrărilor de
finanțare.
Planurile operative - planurile de producere pentru anumite diviziuni sau anumiți lucrători.
Elaborarea planurilor începe cu alegerea obiectelor pentru proiectare selectate din planul de
perspectivă,ținând cont de obiectele nefinisate și comenzile comerciale. Planurile se elaborează conform
unor forme speciale în care se indică volumul de lucru,cheltuielilor și resurselor financiare și tipurile de
materiale necesare. După elaborarea planurilor sunt prezentate în instanțe superioare,unde sunt studiate și
aprobate. Baza elaborării planurilor o constituie devizul general.
Tabelul 3.1.Normativele de îndeplinire a lucrărilor
Nr
d/o Specialiștii
Schema raionala Schema
intragospodărească Evidența grafica
I II III I II III IV I II III
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 Inginer
cadastral 48 50 100 46 58 100 100 100 100 100
2 Agronom 20 25 - 16,5 18 - - - - -
3 Pedolog 12 7,5 - 15 5 - - - - -
4 Zootehnician 5 7,5 - 5 5 - - - - -
5 Hidrotehnician 15 10 - 17,5 14 - - - - -
Aprobarea planurilor are loc în cazul în care sunt respectate limita investițiilor capitale.
Componența planului anual:
o Calculul numeric al structurii de producere și a schemei de încadrare a specialiștilor;
o Planul lucrărilor de cercetare;
o Planul tematic semestrial;
o Structura de salarizare a lucrătorilor;
o Structura de salarizare a cheltuielilor de deviz pentru administrație;
o Planul de muncă din trei compartimente;
10
o Devizul cheltuielilor pe două compartimente;
o Planul financiar.
3.2 Sarcinile și conținutul organizării muncii
Sarcinile muncii în contextul elaborării măsurilor de organizarea a muncii trebuie să cuprindă
hotărârea a trei probleme:
1. Economică-care constă în îmbinarea mijloacelor de producere și a forțelor de muncă pentru majorarea
productivității muncii.
2. Psihologică-care constă în crearea condițiilor de ocrotire a sănătății și a majorării productivității muncii.
3. Socială-care constă în educația de muncă și afirmarea ca specialist.
Organizarea muncii specialistului din domeniul Cadastru și Organizării Teritoriului are un specific
deosebit:
o Lucru creativ.
o Lucrul nu poate fi apreciat numai după cantitate,dar trebuie de apreciat și după rezultatul final a acestor
schimbări.
Tabelul 3.2. Componența specialiștilor
Eta
pe
Ch
elt
uie
li d
e
mu
ncă o
m/z
i
Ch
elt
uie
li
fin
an
ciare
Inginer
cadastral Agronom Pedolog Zootehnician Hidrotehnician
om/zi lei om/zi lei om/zi lei om/zi lei om/zi lei
Schema raională
I 50 39605 24 19010 10 7921 6 4753 3 1980 8 5941
II 833 620538 417 310269 208 155135 63 46540 63 46540 83 62054
III 178 120009 178 120009 - - - - - - - -
TOTAL 1061 780153 618 449289 218 163056 69 51293 65 48521 91 67995
T sp 4,13
2,41
0,85
0,27
0,25
0,35
Proiectarea intragospodareasca
I 264 235484 121 108323 49 43565 40 35323 13 11774 45 40032
II 683 543309 396 315119 123 97796 34 27165 34 27165 96 76063
III 139 100578 139 100578 - - - - - - - -
IV 130 123756 130 123756 - - - - - - - -
TOTAL 1216 1003127 787 647776 172 141360 74 62488 47 38940 141 116096
T sp 4,73
3,06
0,67
0,29
0,18
0,55
Evidența grafică
I 158 113022 158 113022 - - - - - - - -
II 121 86601 121 86601 - - - - - - - -
III 160 76571 160 76571 - - - - - - - -
TOTAL 439 276194 439 276194 - - - - - - - -
T sp 1,71
1,71
TOTAL com 2716
1844
390
142
112
231
T sp com 10,57
7,18
1,52
0,55
0,44
0,90
Proiectarea intragospodărească (Alexeeva)
I 25 22215 12 10219 5 4110 4 3332 1 1111 4 3777
II 64 50836 37 29485 12 9150 3 2542 3 2542 9 7117
III 13 9407 13 9407 - - - - - - - -
IV 12 11512 12 11512 - - - - - - - -
TOTAL 114 93970 74 60623 16 13260 7 5874 4 3653 13 10894
T sp 0,44
0,29
0,06
0,03
0,02
0,05
11
Proiectarea intragospodărească (Bădragii Noi)
I 25 22215 12 10219 5 4110 4 3332 1 1111 4 3777
II 65 51630 38 29945 12 9293 3 2582 3 2582 9 7228
III 13 9407 13 9407 - - - - - - - -
IV 12 11512 12 11512 - - - - - - - -
TOTAL 115 94764 74 61083 16 13403 7 5914 5 3692 13 11005
T sp 0,45
0,29
0,06
0,03
0,02
0,05
Procesul de muncă e cel care aprovizionează îmbinarea forțelor de muncă și a mijloacelor de
producție pentru asigurarea activității de producere.
Indiferent de asigurarea tehnică a proceselor de producere, activitatea de muncă nu poate fi
îndeplinită fără folosirea forțelor de muncă. Funcționarea întreprinderilor este posibilă numai în baza
organizării corecte a muncii. Înafara de organizarea muncii, pentru funcționarea întreprinderii este necesar
de stabilit normele de salarizare și stimulare materială a muncii.
Toată sistema de măsuri pentru organizarea muncii are ca scop majorarea productivității muncii și
folosirea rațională a mijloacelor tehnice.
Pentru lucrările de Cadastru și Organizarea Teritoriului sunt specifice următoarele lucrări:
o majoritatea lucrărilor necesită lucru în teren;
o toate proiectele se elaborează în baza analizei lucrărilor anterioare;
o toate proiectele pentru proiectare sunt amplasate în diferite sectoare;
o unele lucrări trebuie îndeplinite nu numai într-o anumită ordine dar și într-o perioada anume
Organizarea muncii este un proces care întreține legătura dintre etapele de lucru și sferele de
activitate a unităților de producere. Măsurile de organizare a muncii include crearea condițiilor minime
pentru îndeplinirea proceselor de producere. Organizarea muncii depinde atât de condițiile climaterice cât și
de capacitatea clienților.
3.3 Direcțiile de bază a organizării muncii și divizarea ei
Direcțiile de bază a organizării muncii se bazează pe diviziunea muncii care poate fi apreciată pe
două direcții:
o Diviziunea muncii pentru formarea structurii de producere;
o Diviziunea muncii pentru schema de încadrare și salarizare
Diviziunea muncii care ține de structura de producere poate fi clasificată:
1. Diviziunea calificativă;
2. Diviziunea tematică;
3. Diviziunea funcțională;
4. Diviziunea de proiect
Diviziunea funcțională se clasifică:
o Coordonate de proiect;
o Inginer de categoria unu si doi;
o Inginer tehnician;
o Tehnicieni;
o Persoane de serviciu;
o Practicanți
Odată cu diviziunea muncii, apare necesitatea cooperării muncii și anume conlucrarea diferitor grupe
de specialiști. Această cooperare apare în cazul completării unităților de producere și la moment există
următoarele tipuri de divizare și cooperare:
o Divizarea strictă;
o Divizarea parțială;
o Divizarea la alegere
Tabelul 3.3. Completarea grupelor de specialiști
Specialiști De fapt După normativ Grupele
I II
Inginer cadastral 7,18 7,50 3,75 3,75
12
Agronom 1,52 1,50 0,75 0,75 Pedolog 0,55 0,75 0,75 -
Zootehnician 0,44 0,50 - 0,50 Hidrotehnician 0,90 1,00 0,50 0,50
Total 10,59 11,25 5,75 5,50
3.4. Perfecționarea organizării muncii și deservirea lucrărilor de muncă
În activitatea practică pentru perfecționarea organizării muncii trebuie de luat în considerație
următoarele legi economice:
1. divizarea muncii după posibilități și capacități;
2. majorarea productivității muncii;
3. dezvoltarea economiei proporțional și planificat
La elaborarea măsurilor de organizarea muncii trebuie să fie aplicate următoarele principii:
o științific;
o planificării;
o cointeresării materiale;
o normării;
o economice și complex
Divizarea proiectelor în etape de lucrări:
Tabelul 3.4. Schema de încadrare și salarizare
Nr. Specialiști
Numărul
după
normă
Salariul
lunar
Fondul de
salarizare
lunar
Salariul
suplimentar
(lei)
Fondul
anual de
salarizare
1 2 3 4 5 6 7
Grupa I
1 Inginer coordonator 1,00 4100 4100 5740 118080
2 Conducător de grupa 1,00 3600 3600 5040 103680
3 Inginer 1,00 1800 1800 2520 51840
4 Tehnician 0,75 1800 1350 1890 38880
5 Agronom 0,75 1800 1350 1890 38880
6 Pedologul 0,75 1800 1350 1890 38880
7 Hidrotehnician 0,50 1800 900 1260 25920
Total 5,75 16700 14450 20230 416160
Grupa II
1 Conducător de grupă 1,00 3600 3600 5040 103680
2 Inginer I 1,00 2500 2500 3500 72000
3 Inginer 1,00 1800 1800 2520 51840
4 Agronom 0,75 1800 1350 1890 38880
5 Tehnician 0,75 1800 1350 1890 38880
6 Zootehnic 0,50 1800 900 1260 25920
7 Hidrotehnic 0,50 1800 900 1260 25920
Total 5,50 15100 12400 17360 357120
TOTAL 11,25 31800 26850 37590 773280
Perfecționarea organizării muncii include:
1. Organizarea locurilor de muncă,înzestrarea și deservirea elementelor necesare;
2. Planificarea locurilor de muncă și amplasarea elementelor în zona de lucru;
13
3. Perfectarea locurilor de muncă trebuie de efectuat pe următoarele direcții în dependență de parametrii
optimali.
Perfectarea locurilor de muncă trebuie de efectuat pe următoarele direcții:
o Perfectarea tehnologiilor,
o Perfectarea rețelei cu informații și telefoane,
o Aprovizionarea cu literatură și instrumente,
o Elaborarea și aplicarea diferitor modele de mobilă.
Metoda de muncă este o formă de activitate a lucrătorilor în procesul de îndeplinire a sarcinii de
producere. Metodele de muncă depind de nivelul de aprovizionare cu tehnică a specialiștilor. Toate
mijloacele tehnice se divizează:
1. Mijloacelor pentru întocmirea actelor;
2. Mijloacelor de calcul;
3. Mijloacele și instrumente geodezice;
4. Mijloace tehnice de copiat și pentru montarea planurilor;
5. Mijloace tehnice pentru primirea,transmiterea și păstrarea informației
Scopul organizării muncii constă în crearea condițiilor favorabile de folosire a timpului de lucru prin
metoda normării.
Factorii principali care acționează asupra cheltuielilor de timp sunt:
o Stagiul de muncă;
o Nivelul de pregătire a specialiștilor;
o Numărul de lucrători în unitatea de lucru
Folosirea nerațională a timpului de lucru este provocată de următorii factori:
o relații necoordonate de către conducătorii subdiviziunilor de producere și administrație,
o abaterea de la programul de lucru și de la disciplina de producere,
o pregătirea insuficientă a cadrelor,
o adunările planificate în timp.
Perfecționarea organizării și normării muncii poate fi asigurată în cazul când se planifică următoarele
măsuri:
1. Elaborarea unui program de muncă bine chibzuit;
2. Subdiviziunile de producere trebuie sa-și desfășoare activitatea conform programelor și regimului de lucru;
3. Numărul de specialiști în fiecare secție trebuie să fie optimă;
4. Introducerea noilor sisteme de birotică
Pentru normarea perfectă a muncii trebuie să ținem cont de capacitatea de muncă a specialiștilor și de
condițiile în care ei lucrează. Pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă este necesar de elaborat măsuri de
ordin:
1. tehnic;
2. biologic;
3. psihologic;
4. elemente de artă
IV. ÎNTOCMIREA REȚELEI TEHNOLOGICE GRAFICE DE ÎNDEPLI-NIRE A
LUCRĂRILOR
Sistema grafică de planificare si divizare a activității colectivelor de munca se bazează pe rețeaua
grafica de planificare a lucrărilor. Avantajele acestei metode sunt: operativitatea, posibilitatea de a fi
apreciata situația la orice moment, vizualizarea.
Metoda grafica de planificare este o sistema de coordonare a resurselor de muncă în dependență de
procesele tehnologice. Cu ajutorul rețelei grafice putem stabili ziua îndeplinirii lucrărilor sau lucrarea care
trebuia îndeplinita la ziua data indiferent de schimbările parvenite pe parcursul procesului de lucru. Metoda
grafica se deosebește de cea calendaristica prin termen de îndeplinire.
Principiile de planificare după rețeaua grafica sunt:
14
1. Principiul tehnologic;
2. Principiul complex;
3. Principiul ritmic.
Modelul de rețea grafica este o reprezentare de rețea grafică a proceselor tehnologice care sunt
necesare pentru atingerea unui scop bine determinat și toate procesele tehnologice sunt legate între ele.
Modelul rețelei grafice poate fi prezentat prin vector, diagrame sau scheme logice, însa baza rețelei
grafice o constituie vectorul, care în rețea nu se expune la o scara anumita. În rețeaua grafică vectorul
reprezintă un lucru îndeplinit care se finisează cu un eveniment reprezentat prin cerc.
Evenimentul în rețeaua grafică este amplasat după o schema logică a proceselor tehnologice. La
alegerea schemei logice trebuie de hotărât:
1. Care lucrare este premergătoare lucrării date;
2. Care lucrare se îndeplinește concomitent cu lucrarea dată;
3. Care lucrare urmează după lucrarea data
În modelul grafic sunt 2 tipuri de evenimente reprezentate prin vector:
1. Vector neîntrerupt care reprezintă lucrul real;
2. Vector întrerupt care reprezintă lucrul fictiv
Ambele tipuri de vectori pot fi de diferite dimensiuni si forme de exemplu:
1. Evenimente simple;
2. Evenimente complexe.
Ca eveniment inițial pentru lucrările de cadastru și organizarea teritoriului servesc sarcinile de proiect
iar evenimentul final este aprobarea proiectului.
Pentru elaborarea corectă a rețelei grafice este necesar de ținut minte următoarele reguli:
1. Direcția vectorului este de la stânga la dreapta;
2. Modelul rețelei grafice sa fie cit mai simplu;
3. Respectarea succesiunii lucrărilor se a schemei logice;
4. Rețeaua grafica trebuie sa fie un model închis;
5. Nu trebuie sa existe evenimente fără legături;
6. Trebuie de indicat numărul evenimentului următor;
7. De indicat numărul evenimentului precedent;
8. De indicat timpul cel mai devreme de începere a lucrării;
9. De indicat timpul cel mai târziu de finisare a lucrărilor
4.1 Noțiuni despre sistema grafică de planificare
Sistema grafică de planificare și dirijare a activității colectivelor de muncă, se bazează pe rețea
grafică de planificare a lucrărilor. Avantajele acestei metode sunt:
o Operativitate
o Posibilitatea de a fi apreciată situația la orice moment
o Vizualizare.
Tabelul 4.1. Graficul tehnologic pentru schema raională
Etapele Nr. de
ordine Denumirea lucrărilor
Durata
Om/zile Perioada de lucru
1 2 3 4 5
Lucrări
pregătitoare
(7 zile)
1 Selectarea si studierea materialelor 2 2012
2 Multiplicarea materialelor 2 2012
3 Cercetări de câmp 3 2012
Întocmirea
schemei
(104 zile)
4 Analiza actuala a fondului funciar 7 2012
5 Elaborarea masurilor pentru
valorificarea terenurilor 7 2012
6 Elaborarea masurilor de perspectiva 7 14.01.13-22.01.13
7 Elaborarea schemei de OT 20 23.01.13-19.02.13
8 Întocmirea masurilor de protecție 5 03.02.13-26.02.13
9 Calculul economic 20 27.02.13-27.03.13
15
10 Elaborarea schemei de folosire a
terenurilor 15 28.03.13-17.04.13
11 Întocmirea schemei raionale 23 18.04.13-17.05.13
12 Structurarea materialelor 5 20.05.13-27.05.13
13 Coordonarea proiectului 5 28.05.13-03.06.13
14 Aprobarea proiectului 5 2014
Structurarea
actelor
(25 zile)
15 Perfectarea materialului grafic 4 2014
16 Multiplicarea materialului grafic 4 2014
17 Corectarea materialului grafic 4 2014
18 Finisarea devizului 4 2014
19 Perfectarea memoriului explicativ 4 2014
20 Structurarea dosarului 5 2014
4.2. Noțiuni despre rețeaua grafică și diferite modele
Principiile de planificare după rețeaua grafică:
1. Principiul tehnologic;
2. Principiul complex;
3. Principiul ritmic
Modelul de rețea grafică este o reprezentare grafică a proceselor tehnologice care sunt necesare pentru
atingerea unui scop bine determinat și toate procesele tehnologice sunt legate între ele. Modelul rețelei
grafice poate fi reprezentat prin vectori, diagrame și scheme logice. Baza rețelei grafice o constituie vectorul
care în rețea nu se supune la scara anumită. În rețeaua grafică vectorul reprezintă lucrul îndeplinit, iar fiecare
lucru se finisează cu un eveniment care se reprezintă printr-un cerculeț.
Evenimentele în rețeaua grafică sunt amplasate după o schemă logică a proiectelor tehnologice.
La alegerea schemei logice trebuie de hotărât:
1. Care lucrare este premergătoare lucrării date
2. Care lucrare se îndeplinește concomitent cu lucrarea dată
3. Care lucrare urmează după lucrarea dată
În modelul grafic sunt două tipuri de vectori:
1. Vectori neîntrerupți care reprezintă lucrul real
2. Vectori întrerupți care reprezintă lucrul fictiv.
De asemenea ambele tipuri de vectori pot fi de diferite forme și de asemeni orice lucrare în rețeaua
grafică este legată prin două evenimente:
a) Evenimente simple
b) Evenimente compuse
Ca eveniment inițial pentru lucrările de Cadastru Funciar și Organizarea Teritoriului, servesc sarcinile de
proiect, iar evenimentul final este aprobarea proiectului.
La elaborarea rețelei grafice pot fi diferențiați următorii termeni de îndeplinire a lucrării:
- Timpul cel mai devreme pentru începerea lucrărilor,
- Timpul cel mai târziu de începere a lucrărilor,
- Timpul cel mai devreme pentru finisarea lucrărilor
- Timpul cel mai târziu de finisare a lucrărilor.
Tabelul 4.2. Graficul tehnologic pentru proiectarea intragospodărească
Etapele Nr. de
ordine Denumirea lucrărilor
Durata
Om/zile
Perioada de
lucru
1 2 3 4 5
Lucrări
pregătitoare
(37 zile)
1 Selectarea și studierea materialelor 9 02.01-12.01
2 Analiza materialelor statistice 9 13.01-25.01
3 Multiplicarea materialelor 9 26.01-07.02
4 Cercetări de câmp 10 08.02-21.02
Întocmirea 5 Analiza actuală a fondului funciar 10 22.02-06.03
16
proiectului
(92 zile)
6 Elaborarea proiectului 20 07.03-04.04
7 Argumentarea economica a proiectului 12 05.04-24.04
8 Coordonarea proiectului 20 25.04-24.05
9 Aprobarea proiectului 10 25.05-07.06
10 Finisarea proiectului 20 08.06-05.07
Întocmirea
actelor
(25 zile)
11 Perfectarea memoriului explicativ 4 06.07-11.07
12 Perfectarea schiței materialelor grafice 4 12.07-17.07
13 Multiplicarea materialului grafic 4 18.07-23.07
14 Structurarea materialului grafic 8 24.07-02.08
15 Perfectarea actelor 8 03.08-14.08
16 copertarea 3 15.08-17.08
Transferul
proiectului in
natura
(17 zile)
17 Elaborarea materialului grafic pentru
transferul proiectului in natura 3 20.08-22.08
18 Transpunerea proiectului in natura 7 23.08-04.09
19 Finisarea lucrărilor și perfectarea actelor 7 05.09-13.09
4.3. Reguli generale despre întocmirea rețelei grafice și calculul ei
Pentru elaborarea corectă a rețelei grafice este necesar de ținut cont de următoarele reguli:
1. Direcția vectorului de la stânga la dreapta;
2. Modelul rețelei grafice să fie cât mai simplu;
3. Respectarea succesiunii lucrărilor și a schemei logice;
4. Rețeaua grafică trebuie să fie un model închis;
5. Nu trebuie să existe evenimente fără legături;
6. Trebuie de indicat numărul evenimentului;
7. De indicat evenimentul precedent;
8. Timpul cel mai devreme de începere a lucrării;
9. Timpul cel mai târziu de finisare a lucrării
Tabelul 4.3. Graficul tehnologic pentru proiectarea materialului grafic
Etapele Nr. de
ordine Denumirea lucrărilor
Durat
a
Om/zi
le
Perioada de
lucru
1 2 3 4 5
Coordonarea
planului
(21 zile)
1 Selectarea și studierea materialelor 3 02.01-04.01
2 Alegerea materialului pentru terenuri 3 05.01-09.01
3 Efectuarea lucrărilor de câmp 3 10.01-12.01
4 Transferul schimbărilor pe planul grafic 4 13.01-18.01
5 Recepționarea lucrărilor de câmp 4 19.01-24.01
6 Propuneri pentru schimbarea contururilor 4 25.01-30.01
Calculul
suprafețelor
(19 zile)
7 Calculul suprafețelor folosințelor 2 31.01-01.02
8 Calculul suprafeței sectoarelor 2 02.02-03.02
9 Calculul suprafețelor cu planimetru 2 06.02-07.02
10 Calculul suprafețelor contururilor 3 08.02-16.02
11 Verificarea calculelor 4 13.02-16.02
12 Întocmirea explicațiilor suprafeței 3 17.02-21.02
13 Perfectarea contururilor pe materialul grafic 3 22.02-24.02
Referința
calitativa
(25 zile)
14 Selectarea materialului pentru caracteristica
solurilor 3 27.02-29.02
15 Transferarea contururilor pedologice pe planul
evidenței grafice 3 01.03-05.03
16 Calculul suprafețelor contururilor pedologice 3 06.03-09.03
17 Întocmirea cartogramei pantelor și calculul
suprafețelor 3 12.03-14.03
17
18 Întocmirea explicației planului pedologic si
cartogramei pantelor 4 15.03-20.03
19 Perfectarea actelor 4 21.03-26.03
20 Coordonarea si eliberarea actelor 5 27.03-02.04
Tabelul .4.4 Graficul calendaristic de îndeplinire a lucrărilor
Etapele Cheltuieli
om/zi
Cheltuieli
financiare
Termen de îndeplinire Notă
început sfârșit
Schema raională
I 50 39605 - - 2012
II 833 620538 14.01.2013 12.06.2012 2013
III 178 120009 - - 2014
Total 1061 780152 - - -
Proiectarea intragospodărească
I 277 246147 14.01.2013 05.03.2013 -
II 710 563961 06.03.2013 16.06.2013 -
III 147 107090 17.06.2013 26.07.2013 -
IV 130 123756 29.07.2013 20.08.2013 -
Total 1264 1040954 - - -
Evidența grafică
I 158 113022 14.01.2013 11.02.2013 -
II 121 86601 12.02.2013 11.03.2013 -
III 160 76571 13.03.2013 12.04.2013 -
Total 439 276194 - - -
V. INDICII ECONOMICI AL UNITĂȚII DE PRODUCERE
Calculul acestui tabel constă în:
1. Volumul de lucru mii/lei se adună la cheltuielile de la schema raională, proiectarea intragospodărească și
schema raională.
2. Volumul de realizare se determină astfel: se iau cheltuielile financiare de la schema raională din care se scad
lucrările ce au fost realizate in anul 20012, - lucrările nefinisate, apoi rezultatul obținut se adună cu totalul
cheltuielilor financiare în lei de la proiectarea intragospodărească și cu cheltuielile financiare de la evidența
grafică.
3. Fondul de salarizare se ia din tabelul 3.4 col. 5.
4. Fondul de salarizare suplimentar se ia de asemenea din tabelul 3.4 col. 5.
5. Pentru calculul venitului la un leu de salarizare se ia:
o fondul de salarizare și se împarte la volumul de realizare;
o venitul al un leu de salarizare suplimentar se efectuează astfel: raportul dintre fondul de salarizare la
volumul de realizare
6. Pentru calcularea salariului mediu avem mai întâi nevoie de numărul de specialiști care se calculează astfel:
adunăm toți lucrătorii din tabelul 3.3 col. 3.
7. După calculul efectuat mai sus oferim mediu salariul mediu astfel: raportul dintre fondul de salarizare la
numărul de lucrători.
8. Numărul de specialiști se află astfel: din numărul total de lucrători scădem numărul conducătorilor ale
grupelor împreună cu inginerul de proiect.
9. Salariul specialiștilor se determină prin raportul dintre fondul de salarizare li numărul de specialiști.
10. Salariul mediu: raportul dintre salariul mediu și numărul de lucrători.
11. Salariul mediu suplimentar: raportul dintre salariul specialiștilor și numărul specialiștilor.
Eficiența economică a investigațiilor se apreciază din punct de vedere a avantajelor materiale și a
celor financiare.
18
Tabelul .5.1. Indicii economici
Nr. Indicii economici Unitatea de măsură Valoarea
1 Volumul total de lucru lei 2097206
2 Volumul de lucru realizat lei 2617308
3 Fondul de salarizare anual lei 773280
4 Fondul de salarizare suplimentar lei 451080
5 Venitul la 1 leu salariul de bază lei 0,30
6 Venitul la 1 leu salariul suplimentar lei 0,17
7 Salariul mediu de bază lei 0,27
8 Salariul mediu suplimentar lei 0,36
9 Salariul mediul la 1 specialist lei 0,375
10 Salariul mediul suplimentar la 1 specialist lei 0,5
11 Numarul de lucrători oameni 11
12 Numarul de specialiști oameni 8
CONCLUZIE
Scopul prezentei lucrări este de a deprinde modalitatea de organizare și planificare a lucrărilor de
cadastru și organizare teritorială. Informația cuprinsă în capitole reflectă principiile de administrare a
procesului de normare a lucrărilor cât și procedura de întocmire a lucrărilor de proiectare, investigare.
Datorită faptului ca trăim într-o societate cu economie de piață, în care orice muncă este remunerată, am
elaborat schema de încadrare și salarizare a specialiștilor. Executarea oricărei lucrări necesită pregătirea
prealabilă a unei rețele tehnologice și grafice de îndeplinire a proceselor, ceea ce a fost realizat cu succes în
capitolul IV. Pentru că orice unitate de producere necesită realizarea indicilor comasați, am reflectat în
capitolul V toată informația necesară. Volumul total de lucru constituie 2097206 lei, fondul de salarizare
anual este de 630360 lei, plus a fost determiante și fondul suplimentar în valoare de 446880 lei. Salariul
mediu de bază este de 57305 lei. Pentru realizarea cerințelor s-a calculat numărul de 11 lucrători și 8
specialiști.
Totalitatea tipurilor de lucrări și o sistemă bine structurată reduce semnificativ cheltuielile financiare
și cele de timp.
Bibligrafie
Teorie "Organizarea lucrarilor de cadastru"
