70
MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI (modul optional) Motto DESPRE PROFESOR, CLASA SI...CREAREA UNEI “CULTURI COMUNE” 1

Managementul clasei-manual cursant.doc

Embed Size (px)

DESCRIPTION

text

Citation preview

MANAGEMENTUL

CLASEI DE ELEVI

(modul optional)

Motto

DESPRE PROFESOR CLASA SICREAREA UNEI ldquoCULTURI COMUNErdquo

1

In loc de introducere

FABULA

Intr-o zi animalele s-au hotarat sa faca ceva pentru a rezolva problemele lumii moderne

Au organizat deci alegeri si un urs un bursuc si un castor au fost desemnati membri ai

Comisiei de invatamant Un arici a fost angajat ca profesor Programul consta in alergare

catarare si zbor si pentru a inlesni procesul de invatamant s-a hotarat ca toate aceste

discipline vor fi obligatorii

Rata ii intrecea pe toti la inot chiar si pe profesor dar era mediocra la zbor si extrem de

slaba la alergare Era atat de slaba incat s-a hotarat sa i se faca un program aparte trebuia

sa alerge pe cand ceilalti mergeau sa inoate Dar acest antrenament i-a stalcit intr-atat labele

palmate incat ea abia a obtinut nota de trecere la examenul de natatie

Veverita care se catara mai bine decat oricine avea intotdeauna nota cea mai buna la

escaladare 1820 Zborul dimpotriva ii displacea profund caci profesorul ii cerea sa sara

din varful dealului pe cand ea prefera sa-si dea drumul din varful copacilor S-a obosit atat de

mult incat dupa o vreme n-a mai obtinut decat 8 la catarare si 6 la alergare

Vulturul era un incapatanat adesea pedepsit Ii eclipsa pe toti ceilalti cand era vorba sa

se catere in copaci dar nu dorea sa foloseasca decat propria sa metoda S-a hotarat prin

urmare sa fie mutat intr-o clasa de observatie

Iepurele era in primul rand campion la alergare dar orele suplimentare pe care a fost

obligat sa le faca la piscine sfarsira prin a-i provoca o depresune nervoasa

La sfarsitul anului un tipar medaliat cu aur la natatie si care stia sa se catere sa alerge

si chiar sa zboare obtinu media cea mai mare la toate disciplinele El a fost desemnat sa

rosteasca discursul de sfarsit de an la distribuirea premiilor

Fiinca saparea galeriilor nu figura in programa scolara cartita nu putu merge la scoala

N-a avut deci alta posibilitate decat sa

VA CONTINUA

Andre de Peretti-Educatia in schimbare

2

Prezentare si evaluare

Acest modul va propune o scurta incursiune aplicativ- teoretica in dinamica binomului PROFESOR-CLASANe vom reactulaiza si remodela cunostintele psihopedagogice vom descoperi ce mai este nou ldquosub soarele stiintelor educatieirdquo vom exersa utilizarea unor instrumente de investigare diagnoza si interventie in situatii de criza vom cauta noi mijloace de cunoastere si stimulare a dezvoltarii si invatarii elevilor nostri

La sfarsitul acestui modul speram sa fim mai instrumentati in incercarea de a construi necesara ldquoCULTURA COMUNArdquo profesor-clasa

Evaluarea finala se va realiza pe baza unui portofoliu care va cuprinde urmatoarele piese1 FABULA din introducere continuata de voi pe baza a ceea ce ati invatat din acest modul2 Chestionarele din anexe aplicate la minimum 2 clase3 Realizarea unei sociograme impreuna cu toate instrumentele aplicate si prelucrate (anexe)4 Portretul narativ al unei clase5 Rezultatele autoevaluarii ldquo3x7rdquo

Veti opta pentru o piesa din portofoliu pe care o veti prezenta si sustine in fata echipei de evaluatori si a colegilor

3

CUPRINS

CAP IPROFESORUL-AUTORITATE SI PUTERE 1 ora direct TEME 1 Rolurile manageriale ale profesorului 2 Competentele manageriale ale profesorului 3 Comportamente manageriale ale profesorului 4 Autoritate formala si autoritate personala CAPII CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE 1 ora direct TEME1 Scopurile specifice2 Compozitia grupurilor educationale3 Sarcinile si activitatile grupurilor educationale4 Organizarea grupurilor5 Conducerea grupurilor educationale

CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI 2 ore direct+1 ora online TEME1 Principalele categorii de interactiuni2 Relatiile dintre elevi Tipuri de relatii Coeziunea clasei3 Relatiile profesor-elevi Caracteristici generale Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevia) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)b) Influenta diferentelor individuale dintre elevic) Influenta asteptarilor profesorului

CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI1 ora direct TEME1 Statusul real si statusul perceput2 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi3 Liderii clasei de elevimiddot Afirmarea liderilormiddot Functiile si calitatile liderilormiddot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar

4

CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI 1 ora direct+1 ora online TEME1 Semnificatia ldquodinamicii grupuluirdquo2 Planuri de manifestare a dinamicii grupuluia Structura grupului micb Functiile grupului micc Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare procesul de influenta

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL 1 ora direct+2 ore online TEME1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi3 Fisa de caracterizare a claseiMetode si tehnici de cunoastere a grupurilorObservatia sistematica Tehnica sociometricaAutobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA 1 ora direct+2 ore online TEME

1 Identificarea situatiilor de criza educationala2 Tipuri de criza educationala3 Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VIII ANEXE

5

Cap I PROFESORUL-AUTORITATE SI PUTERE

ldquoCe se va face exact la orele dumneavoastra va fi hotarat de ceea ce faceti nu de ceea

ce spunetirdquo

Teme

I1 Rolurile manageriale ale profesorului

I2 Competentele manageriale ale profesorului

I3 Comportamente manageriale ale profesorului

I4 Autoritate formala si autoritate personala

I1Rolurile manageriale ale profesorului

Complexul de actvitati prin intermediul carora profesorul promoveaza comportamentul

adecvat al elevului si-l elimina pe cel neadecvat dezvolta relatii interpersonale bune si un

climat socioemotional pozitiv stabileste si mentine o organizare eficienta a clasei asa

defineste W Weber MANAGEMENTUL CLASEI

Care sunt rolurile manageriale ale profesorului

Planificarea Profesorul planifică icircntreaga activitate de formare si educare a elevilor

Organizarea Icircntreaga activitate a clasei de elevi este organizată de catre

profesorbineinteles cu consultarea membrilor grupului

Comunicarea Este esentiala Calitatea comunicării influentează climatul

din interiorul grupului care la racircndul lui influentează procesul icircnvătării

Conducerea profesorul conduce activitatea de formare si

educare a elevilor

6

Coordonarea Coordonarea activitătii clasei repartizarea sarcinilor de lucru

folosirea eficienta a timpului

Indrumarea Indrumarea elevilor icircn procesul icircnvătării

Motivarea Crearea motivarii pentru invatare

Consilierea O realatie speciala cu scopul de a-l ajuta pe elev atunci cind are nevoie

Controlul Profesorul controlează dacă si cum se icircndeplinesc sarcinile didactice

Evaluarea Obtinerea de informatii clare pe baze stiintifice care să stea la baza

deciziilor celor mai potrivite pentru dezvoltarea clasei de elevi

REFLECTIE

Ce rol managerial a fost mai greu de indeplinit la inceputul carierei tale didactice

Care ar fi cel mai important sfat pe care l-ai da unui coleg aflat in primul an la catedra

I2Competentele manageriale ale profesorului

Competente de comunicare

Competente psihosociale

Competente de conducere si coordonare

Competente de evaluare

Competente de gestionare a resurselor

Competente de utilizare a tehnologiilor

Competente de dezvoltare personala si profesionala

Sa facem o succinta detaliere

Competente de comunicare se exprima prin

capacitatea de a selecta calea si mijloacele de comunicare adecvate clasei si

individuslitatilor care o compun

capacitatea de a adapta căile si mijloacele de comunicare la situatii

variate

capacitatea de a solutiona situatii conflictuale icircn urma investigării prin

mediere si negociere icircn vederea asigurării unui climat de icircncredere si

responsabilitate

7

Competentele psihosociale se demonstreaza prin

valorizarea particularitătilor individuale si de grup ale elevilor icircn scopul

realizării unor relatii deschise nestresante icircn cadrul organizatiei

adaptarea unui comportament adecvat icircn raporturile cu elevii ca să-i

motiveze să actioneze pentru realizarea obiectivelor organizatiei

Competente de conducere si coordonare implica

proiectarea activitătilor pe termen scurt mediu si lung pentru

asigurarea coerentei activitătilor clasei

organizarea tuturor activitătilor desfăsurate cu elevii icircn vederea

realizării obiectivelor clasei

coordonarea grupului de elevi pentru obtinerea rezultatelor scontate

gestionarea actului decizional prin asumarea răspunderii pentru

obtinerea de rezultate previzionate

Competente de evaluare implica

stabilirea obiectivelor si criteriilor de evaluare

utilizarea tehnicilor si instrumentelor de evaluare specifice

educatiei

valorificarea rezultatelor evaluării

Competente de gestionare a resurselor se exprima prin

identificarea si selectarea resurselor necesare activitatii

utilizarea eficienta a resurselor

valorificarea potentialului educativ al resurselor

Competente de utilizare a tehnologiilor inseamna utilizarea computerului si

sintetizarea informatiilor pentru crearea unei baze de date utile actului

managerial

valorificarea informatiilor din baza de date icircn vederea luării deciziilor icircn

concordantă cu realitătile specifice mediului educational

utilizarea tehnicilor si tehnologiilor informationale pentru eficientizarea activitătii si

asigurarea calitătii acesteia

Competente pentru dezvoltare personala si profesionala se exprima prin

evaluarea obiectivă a calitătii propriei activităti

8

selectarea propriului traseu de formare pentru dezvoltarea icircn carieră

concordanta intre aspiratiile personale si specificul organizatiei

EXERCITIU

Analizeaza rolurile manageriale ale profesorului si gama de competente manageriale

Cum coreleaza ele Aseaza rolurile si competentele in 2 coloane distincte si paralele

apoi traseaza sageti intre cele 2 coloane care sa evidentieze corelatiile

Poti identifica si alte competente care sa permita exercitarea mai buna a rolurilor

Realizeaza o lista alor

I3Comportamentele manageriale ale profesorului

Ia decizii vizand finalitatea

Deleaga responsabilitati

Are incredere in elevi

Apreciaza elevii in functie de rezultate

Favorizeaza si incurajeaza initiativele elevilor

Obtine rezultate prin altii si-si asuma responsabilitati pentru ele

Trece de la autoritatea functiei la autoritatea personala

EXERCITIU

Iata o lista cu bdquoce nu trebuie facutrdquo realizata pe baza unui studiu intreprins de o

universitate canadiana

La intrebarea bdquoce comportament al profesorului va displace cel mai multrdquo s-au obtinut

urmatoarele raspunsuri

-ignorarea elevilor

-descurajarea si limitarea intrebarilor

-ridiculizarea contributiei elevilor

-sarcasm minimalizare ostilitate si furie

-aroganta

-intreruperea contributiei unui elev

9

-insuccesul in promovarea discutiilor sau intrebarilor

Sa completam acesta lista impreuna

Geoff Petty-opcit

I4 AUTORITATE FORMALA SI AUTORITATE PERSONALA

Prin statutul pe care il detine profesorul este investit cu autoritate Aceasta autoritate este o

autoritate formala

De felul in care folosim aceasta autoritate formala depinde autoritatea personala

bdquoProfesorul care manuieste corect si cu eficienta autoritatea formala care demonstreaza

abilitate in predare si apreciaza efortul elevilor de a invata va castiga respectul elevilor sairdquo

Iata un inventar de atitudini comportamente care va pot ajuta in a va construiameliora

autoritatea personala acceptarea si respectul elevilor

Aratati cu adevarat interes fata de activitatea elevilor folosind lauda in special pentru

cei ce incearca sa-si depaseasca nivelul anterior sau calitatile innascute

Folositi prenumele elevilor

Aratati respect si politete fata de elevi spunand bdquote rogrdquo si bdquomultumescrdquo

Nu fiti sarcastic sau condescendent

Abordati in predare o atitudine profesionala prin lectii bine planificate si organizate cu

o buna incadrare in timp

Aveti rabdare

Alegeti metode de predare care permit elevilor sa contribuie si reactionati pozitiv fata

de acestia cind se poate

Aratati interes fata de atitudinile sentimentele si nevoile elevilor

Aratati interes fata de elvi ca indivizi adresandu-va direct si recunoscand

individualitatea fiecaruia

Construiti un stil relaxat si increzator care nu este prea formal cu umor cind este

posibil Umorul relaxat transmite incredere

GeoffPetty-opcit

REFLECTIE

Incearca sa identifici care din atitudinilecomportamentele enumerate in lista de mai sus

sunt mai dificil de adoptat de catre tine De ce

10

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPII CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE

ldquoSa invatam sa traim unii impreuna cu altii nu unii langa altiirdquo

TEME

II1 Scopurile specifice

II 2 Compozitia grupurilor educationale

II 3 Sarcinile si activitatile grupurilor educationale

II 4 Organizarea grupurilor

II 5 Conducerea grupurilor educationale

II1 SCOPURILE SPECIFICE GRUPURILOR EDUCATIONALE

Ce sunt grupurile sociale

Grupurile sociale sunt ansambluri de indivizi umani icircntre care există diferite tipuri de

interacţiuni şi relaţii comune determinate Există mai multe tipuri de grupuri sociale grupuri

de muncă grupuri ludice etc

Clasa de elevi este un grup educaţional

Grupurile sociale se deosebesc intre ele printr-o serie de caracteristici (scop compozitie

sarcini activitati organizare norme activtati etc)

Scopurile grupurilor educaţionale se deosebesc de cele ale altor tipuri de grupuri sociale

icircn primul racircnd prin orientarea lor explicită icircn direcţia realizării unor finalităţi formative

In interiorul grupurilor exista diverse categorii de scopuri

-scopuri prescriptive

-scopurile generate de grupul insusi

-scopuri individuale

REFLECTIE

11

Cu cit exista o mai buna integrare a acestor categorii de scopuri cu atat creste eficienta si

coeziunea grupului

Este foarte importanta concordanţa existentă icircntre scopurile prescrise şi cele individuale

măsura icircn care primele permit fiecărui elev realizarea scopurilor personale pe care le

urmăreşte prin eforturile sale de a se educa si gradul de motivare al elevilor icircn a participa

la activităţile comune ale grupului

EXERCITIU

Ca diriginte sisau profesor interrelationati cu clasegrupuri diferite de elevi

Identificati 2-3 scopuri generate de claselegrupurile insele analizati-le si comparati-

le

Care sunt facorii de care depinde integrarea scopurilor

acceptarea de către toţi elevii a activităţii de icircnvăţare ca

scop prioritar al grupului

claritatea scopurilor icircnvăţării pentru fiecare dintre elevi

existenţa unor ldquoperspectiverdquo pe termen scurt si mediu

II2 Compozitia grupurilor educationale

Grupul de elevi ai clasei se caracterizează printr-o relativă omogenitate a membrilor

prin

vacircrstă

interese

nevoi

aspiraţii

nivel de pregătire

EXERCITIU

Exista si diferente intre elevii clasei Sa identificam impreuna aceste deferente si sa facem

un inventar al lor

Isi gasesc aici locul si copiii cu CES

II3 SARCINILE SI ACTIVITATILE GRUPULUI EDUCATIONAL

12

Sarcinile sunt dominant de tip instructiv-educativ

activităţi curriculare

activităţi extracurriculare

activitati extrascolare

Sarcinile au un caracter planificat si gradual

Sarcinile trebuie sa generezestimuleze invatare motivare interes implicare

EXERCITIU

Sa demonstram de ce este necesar caracterul planificat si gradual

Caracterul planificat nu transforma activitatea clasei in rutina obositoare si plictisitoare

(Argumentaticontraargumentati)

Mai este necesara gradualitatea in conditiile grupurilor omogene

(Argumentaticontraargumentati)

DEZBATERE CU OPONENT

II 4 ORGANIZAREA GRUPULUI EDUCATIONAL

Organizarea circulara pe clase este cea mai veche si cea mai eficienta organizare a

grupului educational Profesorul liderul formal ocupa o poziţie centrală icircn jurul căreia

ldquograviteazărdquo toţi ceilalţi membrii ai clasei

Alte tipuri de organizare a grupului educational

In functie de sarcinile de lucru se pot constitui subgrupuri

REFLECTIE

Sa identificam impreuna criteriile specificitatea avantajele si dezavantajele activitatii pe

subgrupe de lucru

Din perspectiva diferentierii activitatii didactice a individualizarii demersului didactic

activitatea pe subgrupe poatenu poate stimula invatarea

13

II 5 CONDUCEREA GRUPURILOR EDUCATIONALE

Conducerea grupului-clasa este realizata de catre liderul formal care este profesorul

Treptat se transfera elevilor controlul asupra propriilor activităţi de icircnvăţare acesta fiind unul

dintre obiectivele educative importante

Cum se realizeaza

icirci obişnuiesc cu ideea că vor avea permanent de realizat icircn

clasă diverse sarcini de lucru pe care cel mai bine ar fi să le

desfăşoare singuri cu un minimum de icircndrumare din partea

profesorului

anunţă din timp sarcinile pe care urmează să le realizeze şi icirci

obişnuiesc să le planifice dinainte icirci icircncurajează pe elevi

să-şi stabilească singuri anumite termene rezonabile de timp

pentru realizarea anumitor sarcini

creează pentru elevi oportunităţi de a alege modul icircn care

vor lucra pentru icircndeplinirea sarcinilor primite şi icirci

obişnuiesc astfel să icircşi stabilească singuri care le sunt

REFLECTIE

Profesorul planifica si ghideaza activitatea elevilor asadar profesorul are controlul Accentul

cade pe bdquoprodusrdquo adica pe tema elevului

Ganditi-va ce s-ar intampla daca o parte din responsabilitatea propriei lor invatari ar revei

elevilor

Profesorul facilitator al invatarii poate fi o alternativa Argumentati

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

14

CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI

Va invit sa va reamintiti o carte minunatardquoCismigiu amp comprdquo De Grigore Bajenaru

Nu-i asa ca deja zambiti

TEME

III1 Principalele categorii de interactiuni

III2 Relatiile dintre elevi

- Tipuri de relatii

- Coeziunea clasei

III3 Relatiile profesor-elevi

- Caracteristici generale

- Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi

a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)

b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi

c) Influenta asteptarilor profesorului

III1 PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACTIUNI DIN CLASA

Clasa este un grup formal daricircn interiorul unei clase de elevi există şi relaţii interpersonale

si psihologice (aspectul informal) Relaţiile de prietenie sau de duşmănieopiniile

intimeconvingerile grupările spontane icircn funcţie de afinităţi Toate acestea sunt aspecte

informale

Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate

la două niveluri

relaţiile profesori-elevi relatii in plan vertical

relaţiile elevi-elevi relatii in plan orizontal

15

III 2 RELATIILE DINTRE ELEVI

In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe siuneori complicate

Iata o clasificare a tipurilor de relatii

1Relatii interpersonale ( de intercunoastere de intercomunicare socio-afective )

Aici interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri

relaţii de cooperare ndash elevii colaborează pentru atingerea

unui obiectiv comun

relaţii de competiţie ndash individul sau subgrupurile rivalizează

cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobacircndirea unei

anumite poziţii icircn cadrul clasei sau a superiorităţii

relaţii de coacţiune ndash cacircnd fiecare lucrează icircn prezenţa

celorlalţi fără icircnsă a se interesa de conţinutul muncii acestora

relaţii de conflict ndash indiviziisubgrupurile se află icircn opoziţie

Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului

-acomodarea (ajustarea reciprocă)

-asimilarea (transfer reciproc de gusturi mentalităţi etc)

-stratificarea (ierarhizare a partenerilor icircn funcţie de statutele

deţinute)

-alienarea (icircndepărtarea de ceilalţi retragerea icircn sine ruperea relatiilor

2 Relatiile dintre grupurile de elevi

-grupuri de aparteneta

-grupuri de lucru

-grupuri de referinta

Elevii manifestă tendinţa de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil decacirct pe cel

exterior

Astfel observam

Atitudinea tip bdquoSoarta comunardquo

persoanele care compun grupul extern se află icircntr-o situaţie socială

similară urmează să primească aceeaşi ldquorăsplatărdquo pentru eforturile

depuse participarea la competiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentru cei

din grupul de apartenenţă şi icircn aceste condiţii ar fi mai avantajos pentru

ambele grupuri să coopereze

Atitudine tip competitie confruntare

Cu cacirct confruntarea dintre grupuri este mai acerbă cu atacirct se produce o mai puternică

16

identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au

constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie

generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului

de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul

propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului

apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul

grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui

elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte

contrarii

REFLECTIE

Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite

Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie

COEZIUNEA CLASEI

Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la

o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea

presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au

consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi

Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei

crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi

exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer

pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime

ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi

activităţile clasei

crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna

desfăşurare a activităţilor clasei

promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii

echitabile a sarcinilor

crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul

(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că

altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)

17

recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care

au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a

unor activităţi ale clasei

REFLECTIE

Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de

aplicat si prelucrat

TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va

invitam sa le folositi

III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI

Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii

elevilor săi

Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi

consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate

De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo

Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta

stil autocrat stil laisse-fairstil democratic

FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV

Diferentieri sociale

statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)

rasa etnia elevului (discriminare )

18

diferenta de gen (sexul elevului)

Diferentieri individuale

rezultatele la invatatura

personalitatea

aparenta fizica

caracteristicile vorbirii

caracteristicile scrisului

asezarea in clasa

Asteptarile profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

REFLECTIE

Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile

planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic

eventualele diferenţe constatate

Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului

Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului

personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor

propriilor succese sau insuccese şcolare

EXERCITIU

19

Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in

corelatie si explicandu-ne realationarea

Mediul

social

Comportament

icircn şcoală

Realizări

anterioare

Personalitatea

elevului

Clasificare

şcolară

Aparenţa

fizică sex

Inteligenţa

Imaginea de sine a elevului

Obiective

propuse

Aprecieri

exprimate

Repartizare

icircn grupuri

Sarcini

icircncredinţate

Atenţie

acordată

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

20

CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI

ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo

TEME

IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi

IV2 Statusul real si statusul perceput

IV3 Liderii clasei de elevi

middot Afirmarea liderilor

middot Functiile si calitatile liderilor

middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului

IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar

IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI

In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt

ignorati altii sunt respinsi

Aceste pozitii sunt statusuri

Statusurile pot fi

pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)

negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)

mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)

izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins

ci ignorant de majoritate)

EXERCITIU

Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-

le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de

ceilalti

21

REFLECTIE

Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am

forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive

Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan

Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca

performanţele şcolare obţinute ( elev

premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)

inteligenţa sau alte aptitudini deosebite

performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu

sport muzică)

aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale

educaţia ocupaţia venitul părinţilor

aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a

celorlalţi membri ai clasei

EXERCITIU

Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot

adauga si altele

Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu

IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT

Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente

De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii

Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput

De ce

Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este

ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva

Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si

diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)

22

REFLECTIE

Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii

defectuoase ale propriului status

Ce efecte pot avea in plan educational

IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI

Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere

şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri

Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului

Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea

colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei

dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider

Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor

Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru

GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat

FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR

Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către

membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii

bull funcţii executive (de rezolvare)

bull funcţii de menţinere (A Neculau)

23

Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia

de atingere a scopurilor

Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii

existente a grupului

STILURI DE CONDUCERE

Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul

LAISSEZ FAIRE

Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o

problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi

singurirdquo stilul falsdemocratic

ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai

mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo

Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie

EXERCITIU

Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam

ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip

IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR

Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul

performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare

De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo

Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare

Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului

şi cerinţele institutiei scolarerdquo

Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de

aspiraţie

24

Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se

intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va

alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un

mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de

ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de

vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală

Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este

descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie

Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE

Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem

educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează

Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa

realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo

Portretul

abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI

ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo

TEME

V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo

V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului

a Structura grupului mic

b Functiile grupului mic

c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare

procesul de influenta

25

V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI

Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale

sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe

Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de

socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă

individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de

apartenenţă ale fiinţei umane

Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor

roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea

conştiinţei de sine a membrilor săi

Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile

primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)

REFLECTIE

Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va

intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul

care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit

V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI

STRUCTURA GRUPULUI MIC

Definitorii pentru structura unui grup sunt

Mărimea grupului

Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de

icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi

atracţia spontană dintre membri)

Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi

cerinţele normative

Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv

(diferenţierile de status)

Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre

subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash

26

icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu

acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau

membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)

Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape

Etapa evaluarii interpersonale

Etapa aparitiei unui nucleu

Etapa extinderii nucleului

EXERCITIU

Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta

Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor

subgrupuri

FUNCTIILE GRUPULUI MIC

Functiile esentiale ale grupului mic sunt

Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de

a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate

(familială profesională amicală)

Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash

legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre

indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd

nu mai sunt respectate anumite reguli convenite

Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de

confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo

pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine

Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general

umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi

al fiecaruia

Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta

REFLECTIE

27

Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de

reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati

PROCESELE GRUPULUI MIC

Principalele procese sint

procesul de realizare a sarcinilor scolare

procesul de comunicare

procesul de influenta

Procesul de realizare a sarcinilor scolare

Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta

Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de

bull Tipul sarcinii de icircnvăţare

bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)

bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina

bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului

EXERCITIU

Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in

alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini

structurate functie de ldquoechipardquo

Procesul de comunicare

Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi

clasificate după

instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)

numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)

obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica

cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)

28

Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii

bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul

grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului

bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea

obiectivului dorit

bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a

specificului său

bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor

şi protejează faţă de exterior

bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru

individ (A Neculau op cit)

EXERCITIU

Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe

care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de

satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă

dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin

E

A D A B C D E

B C

Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo

A B A B

C C

D E D

E

29

Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo

Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care

favorizeaza comunicarea deschisa

Procesul de influenta

Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi

interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru

două tipuri de presiuni

Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi

regulile grupului

Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de

vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta

Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte

nevoia de certitudine şi de siguranţă

REFLECTIE

Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi

participat icircn şcoală

Povestiti-ne ce ati simtit atunci

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

30

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am

facut parterdquo

TEME

1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social

2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi

3 Fisa de caracterizare a clasei

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observatia sistematica Tehnica sociometrica

Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care

lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea

asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai

multe influenţe educativerdquo(M Zlate)

Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3

diagnostica si prognostica

REFLECTIE

Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup

VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor

31

informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară

Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale

Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri

Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)

Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc

Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa

VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti

Sa analizam impreuna acest tip de fisa

I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc

5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip

bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip

III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect

33

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

In loc de introducere

FABULA

Intr-o zi animalele s-au hotarat sa faca ceva pentru a rezolva problemele lumii moderne

Au organizat deci alegeri si un urs un bursuc si un castor au fost desemnati membri ai

Comisiei de invatamant Un arici a fost angajat ca profesor Programul consta in alergare

catarare si zbor si pentru a inlesni procesul de invatamant s-a hotarat ca toate aceste

discipline vor fi obligatorii

Rata ii intrecea pe toti la inot chiar si pe profesor dar era mediocra la zbor si extrem de

slaba la alergare Era atat de slaba incat s-a hotarat sa i se faca un program aparte trebuia

sa alerge pe cand ceilalti mergeau sa inoate Dar acest antrenament i-a stalcit intr-atat labele

palmate incat ea abia a obtinut nota de trecere la examenul de natatie

Veverita care se catara mai bine decat oricine avea intotdeauna nota cea mai buna la

escaladare 1820 Zborul dimpotriva ii displacea profund caci profesorul ii cerea sa sara

din varful dealului pe cand ea prefera sa-si dea drumul din varful copacilor S-a obosit atat de

mult incat dupa o vreme n-a mai obtinut decat 8 la catarare si 6 la alergare

Vulturul era un incapatanat adesea pedepsit Ii eclipsa pe toti ceilalti cand era vorba sa

se catere in copaci dar nu dorea sa foloseasca decat propria sa metoda S-a hotarat prin

urmare sa fie mutat intr-o clasa de observatie

Iepurele era in primul rand campion la alergare dar orele suplimentare pe care a fost

obligat sa le faca la piscine sfarsira prin a-i provoca o depresune nervoasa

La sfarsitul anului un tipar medaliat cu aur la natatie si care stia sa se catere sa alerge

si chiar sa zboare obtinu media cea mai mare la toate disciplinele El a fost desemnat sa

rosteasca discursul de sfarsit de an la distribuirea premiilor

Fiinca saparea galeriilor nu figura in programa scolara cartita nu putu merge la scoala

N-a avut deci alta posibilitate decat sa

VA CONTINUA

Andre de Peretti-Educatia in schimbare

2

Prezentare si evaluare

Acest modul va propune o scurta incursiune aplicativ- teoretica in dinamica binomului PROFESOR-CLASANe vom reactulaiza si remodela cunostintele psihopedagogice vom descoperi ce mai este nou ldquosub soarele stiintelor educatieirdquo vom exersa utilizarea unor instrumente de investigare diagnoza si interventie in situatii de criza vom cauta noi mijloace de cunoastere si stimulare a dezvoltarii si invatarii elevilor nostri

La sfarsitul acestui modul speram sa fim mai instrumentati in incercarea de a construi necesara ldquoCULTURA COMUNArdquo profesor-clasa

Evaluarea finala se va realiza pe baza unui portofoliu care va cuprinde urmatoarele piese1 FABULA din introducere continuata de voi pe baza a ceea ce ati invatat din acest modul2 Chestionarele din anexe aplicate la minimum 2 clase3 Realizarea unei sociograme impreuna cu toate instrumentele aplicate si prelucrate (anexe)4 Portretul narativ al unei clase5 Rezultatele autoevaluarii ldquo3x7rdquo

Veti opta pentru o piesa din portofoliu pe care o veti prezenta si sustine in fata echipei de evaluatori si a colegilor

3

CUPRINS

CAP IPROFESORUL-AUTORITATE SI PUTERE 1 ora direct TEME 1 Rolurile manageriale ale profesorului 2 Competentele manageriale ale profesorului 3 Comportamente manageriale ale profesorului 4 Autoritate formala si autoritate personala CAPII CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE 1 ora direct TEME1 Scopurile specifice2 Compozitia grupurilor educationale3 Sarcinile si activitatile grupurilor educationale4 Organizarea grupurilor5 Conducerea grupurilor educationale

CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI 2 ore direct+1 ora online TEME1 Principalele categorii de interactiuni2 Relatiile dintre elevi Tipuri de relatii Coeziunea clasei3 Relatiile profesor-elevi Caracteristici generale Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevia) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)b) Influenta diferentelor individuale dintre elevic) Influenta asteptarilor profesorului

CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI1 ora direct TEME1 Statusul real si statusul perceput2 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi3 Liderii clasei de elevimiddot Afirmarea liderilormiddot Functiile si calitatile liderilormiddot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar

4

CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI 1 ora direct+1 ora online TEME1 Semnificatia ldquodinamicii grupuluirdquo2 Planuri de manifestare a dinamicii grupuluia Structura grupului micb Functiile grupului micc Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare procesul de influenta

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL 1 ora direct+2 ore online TEME1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi3 Fisa de caracterizare a claseiMetode si tehnici de cunoastere a grupurilorObservatia sistematica Tehnica sociometricaAutobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA 1 ora direct+2 ore online TEME

1 Identificarea situatiilor de criza educationala2 Tipuri de criza educationala3 Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VIII ANEXE

5

Cap I PROFESORUL-AUTORITATE SI PUTERE

ldquoCe se va face exact la orele dumneavoastra va fi hotarat de ceea ce faceti nu de ceea

ce spunetirdquo

Teme

I1 Rolurile manageriale ale profesorului

I2 Competentele manageriale ale profesorului

I3 Comportamente manageriale ale profesorului

I4 Autoritate formala si autoritate personala

I1Rolurile manageriale ale profesorului

Complexul de actvitati prin intermediul carora profesorul promoveaza comportamentul

adecvat al elevului si-l elimina pe cel neadecvat dezvolta relatii interpersonale bune si un

climat socioemotional pozitiv stabileste si mentine o organizare eficienta a clasei asa

defineste W Weber MANAGEMENTUL CLASEI

Care sunt rolurile manageriale ale profesorului

Planificarea Profesorul planifică icircntreaga activitate de formare si educare a elevilor

Organizarea Icircntreaga activitate a clasei de elevi este organizată de catre

profesorbineinteles cu consultarea membrilor grupului

Comunicarea Este esentiala Calitatea comunicării influentează climatul

din interiorul grupului care la racircndul lui influentează procesul icircnvătării

Conducerea profesorul conduce activitatea de formare si

educare a elevilor

6

Coordonarea Coordonarea activitătii clasei repartizarea sarcinilor de lucru

folosirea eficienta a timpului

Indrumarea Indrumarea elevilor icircn procesul icircnvătării

Motivarea Crearea motivarii pentru invatare

Consilierea O realatie speciala cu scopul de a-l ajuta pe elev atunci cind are nevoie

Controlul Profesorul controlează dacă si cum se icircndeplinesc sarcinile didactice

Evaluarea Obtinerea de informatii clare pe baze stiintifice care să stea la baza

deciziilor celor mai potrivite pentru dezvoltarea clasei de elevi

REFLECTIE

Ce rol managerial a fost mai greu de indeplinit la inceputul carierei tale didactice

Care ar fi cel mai important sfat pe care l-ai da unui coleg aflat in primul an la catedra

I2Competentele manageriale ale profesorului

Competente de comunicare

Competente psihosociale

Competente de conducere si coordonare

Competente de evaluare

Competente de gestionare a resurselor

Competente de utilizare a tehnologiilor

Competente de dezvoltare personala si profesionala

Sa facem o succinta detaliere

Competente de comunicare se exprima prin

capacitatea de a selecta calea si mijloacele de comunicare adecvate clasei si

individuslitatilor care o compun

capacitatea de a adapta căile si mijloacele de comunicare la situatii

variate

capacitatea de a solutiona situatii conflictuale icircn urma investigării prin

mediere si negociere icircn vederea asigurării unui climat de icircncredere si

responsabilitate

7

Competentele psihosociale se demonstreaza prin

valorizarea particularitătilor individuale si de grup ale elevilor icircn scopul

realizării unor relatii deschise nestresante icircn cadrul organizatiei

adaptarea unui comportament adecvat icircn raporturile cu elevii ca să-i

motiveze să actioneze pentru realizarea obiectivelor organizatiei

Competente de conducere si coordonare implica

proiectarea activitătilor pe termen scurt mediu si lung pentru

asigurarea coerentei activitătilor clasei

organizarea tuturor activitătilor desfăsurate cu elevii icircn vederea

realizării obiectivelor clasei

coordonarea grupului de elevi pentru obtinerea rezultatelor scontate

gestionarea actului decizional prin asumarea răspunderii pentru

obtinerea de rezultate previzionate

Competente de evaluare implica

stabilirea obiectivelor si criteriilor de evaluare

utilizarea tehnicilor si instrumentelor de evaluare specifice

educatiei

valorificarea rezultatelor evaluării

Competente de gestionare a resurselor se exprima prin

identificarea si selectarea resurselor necesare activitatii

utilizarea eficienta a resurselor

valorificarea potentialului educativ al resurselor

Competente de utilizare a tehnologiilor inseamna utilizarea computerului si

sintetizarea informatiilor pentru crearea unei baze de date utile actului

managerial

valorificarea informatiilor din baza de date icircn vederea luării deciziilor icircn

concordantă cu realitătile specifice mediului educational

utilizarea tehnicilor si tehnologiilor informationale pentru eficientizarea activitătii si

asigurarea calitătii acesteia

Competente pentru dezvoltare personala si profesionala se exprima prin

evaluarea obiectivă a calitătii propriei activităti

8

selectarea propriului traseu de formare pentru dezvoltarea icircn carieră

concordanta intre aspiratiile personale si specificul organizatiei

EXERCITIU

Analizeaza rolurile manageriale ale profesorului si gama de competente manageriale

Cum coreleaza ele Aseaza rolurile si competentele in 2 coloane distincte si paralele

apoi traseaza sageti intre cele 2 coloane care sa evidentieze corelatiile

Poti identifica si alte competente care sa permita exercitarea mai buna a rolurilor

Realizeaza o lista alor

I3Comportamentele manageriale ale profesorului

Ia decizii vizand finalitatea

Deleaga responsabilitati

Are incredere in elevi

Apreciaza elevii in functie de rezultate

Favorizeaza si incurajeaza initiativele elevilor

Obtine rezultate prin altii si-si asuma responsabilitati pentru ele

Trece de la autoritatea functiei la autoritatea personala

EXERCITIU

Iata o lista cu bdquoce nu trebuie facutrdquo realizata pe baza unui studiu intreprins de o

universitate canadiana

La intrebarea bdquoce comportament al profesorului va displace cel mai multrdquo s-au obtinut

urmatoarele raspunsuri

-ignorarea elevilor

-descurajarea si limitarea intrebarilor

-ridiculizarea contributiei elevilor

-sarcasm minimalizare ostilitate si furie

-aroganta

-intreruperea contributiei unui elev

9

-insuccesul in promovarea discutiilor sau intrebarilor

Sa completam acesta lista impreuna

Geoff Petty-opcit

I4 AUTORITATE FORMALA SI AUTORITATE PERSONALA

Prin statutul pe care il detine profesorul este investit cu autoritate Aceasta autoritate este o

autoritate formala

De felul in care folosim aceasta autoritate formala depinde autoritatea personala

bdquoProfesorul care manuieste corect si cu eficienta autoritatea formala care demonstreaza

abilitate in predare si apreciaza efortul elevilor de a invata va castiga respectul elevilor sairdquo

Iata un inventar de atitudini comportamente care va pot ajuta in a va construiameliora

autoritatea personala acceptarea si respectul elevilor

Aratati cu adevarat interes fata de activitatea elevilor folosind lauda in special pentru

cei ce incearca sa-si depaseasca nivelul anterior sau calitatile innascute

Folositi prenumele elevilor

Aratati respect si politete fata de elevi spunand bdquote rogrdquo si bdquomultumescrdquo

Nu fiti sarcastic sau condescendent

Abordati in predare o atitudine profesionala prin lectii bine planificate si organizate cu

o buna incadrare in timp

Aveti rabdare

Alegeti metode de predare care permit elevilor sa contribuie si reactionati pozitiv fata

de acestia cind se poate

Aratati interes fata de atitudinile sentimentele si nevoile elevilor

Aratati interes fata de elvi ca indivizi adresandu-va direct si recunoscand

individualitatea fiecaruia

Construiti un stil relaxat si increzator care nu este prea formal cu umor cind este

posibil Umorul relaxat transmite incredere

GeoffPetty-opcit

REFLECTIE

Incearca sa identifici care din atitudinilecomportamentele enumerate in lista de mai sus

sunt mai dificil de adoptat de catre tine De ce

10

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPII CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE

ldquoSa invatam sa traim unii impreuna cu altii nu unii langa altiirdquo

TEME

II1 Scopurile specifice

II 2 Compozitia grupurilor educationale

II 3 Sarcinile si activitatile grupurilor educationale

II 4 Organizarea grupurilor

II 5 Conducerea grupurilor educationale

II1 SCOPURILE SPECIFICE GRUPURILOR EDUCATIONALE

Ce sunt grupurile sociale

Grupurile sociale sunt ansambluri de indivizi umani icircntre care există diferite tipuri de

interacţiuni şi relaţii comune determinate Există mai multe tipuri de grupuri sociale grupuri

de muncă grupuri ludice etc

Clasa de elevi este un grup educaţional

Grupurile sociale se deosebesc intre ele printr-o serie de caracteristici (scop compozitie

sarcini activitati organizare norme activtati etc)

Scopurile grupurilor educaţionale se deosebesc de cele ale altor tipuri de grupuri sociale

icircn primul racircnd prin orientarea lor explicită icircn direcţia realizării unor finalităţi formative

In interiorul grupurilor exista diverse categorii de scopuri

-scopuri prescriptive

-scopurile generate de grupul insusi

-scopuri individuale

REFLECTIE

11

Cu cit exista o mai buna integrare a acestor categorii de scopuri cu atat creste eficienta si

coeziunea grupului

Este foarte importanta concordanţa existentă icircntre scopurile prescrise şi cele individuale

măsura icircn care primele permit fiecărui elev realizarea scopurilor personale pe care le

urmăreşte prin eforturile sale de a se educa si gradul de motivare al elevilor icircn a participa

la activităţile comune ale grupului

EXERCITIU

Ca diriginte sisau profesor interrelationati cu clasegrupuri diferite de elevi

Identificati 2-3 scopuri generate de claselegrupurile insele analizati-le si comparati-

le

Care sunt facorii de care depinde integrarea scopurilor

acceptarea de către toţi elevii a activităţii de icircnvăţare ca

scop prioritar al grupului

claritatea scopurilor icircnvăţării pentru fiecare dintre elevi

existenţa unor ldquoperspectiverdquo pe termen scurt si mediu

II2 Compozitia grupurilor educationale

Grupul de elevi ai clasei se caracterizează printr-o relativă omogenitate a membrilor

prin

vacircrstă

interese

nevoi

aspiraţii

nivel de pregătire

EXERCITIU

Exista si diferente intre elevii clasei Sa identificam impreuna aceste deferente si sa facem

un inventar al lor

Isi gasesc aici locul si copiii cu CES

II3 SARCINILE SI ACTIVITATILE GRUPULUI EDUCATIONAL

12

Sarcinile sunt dominant de tip instructiv-educativ

activităţi curriculare

activităţi extracurriculare

activitati extrascolare

Sarcinile au un caracter planificat si gradual

Sarcinile trebuie sa generezestimuleze invatare motivare interes implicare

EXERCITIU

Sa demonstram de ce este necesar caracterul planificat si gradual

Caracterul planificat nu transforma activitatea clasei in rutina obositoare si plictisitoare

(Argumentaticontraargumentati)

Mai este necesara gradualitatea in conditiile grupurilor omogene

(Argumentaticontraargumentati)

DEZBATERE CU OPONENT

II 4 ORGANIZAREA GRUPULUI EDUCATIONAL

Organizarea circulara pe clase este cea mai veche si cea mai eficienta organizare a

grupului educational Profesorul liderul formal ocupa o poziţie centrală icircn jurul căreia

ldquograviteazărdquo toţi ceilalţi membrii ai clasei

Alte tipuri de organizare a grupului educational

In functie de sarcinile de lucru se pot constitui subgrupuri

REFLECTIE

Sa identificam impreuna criteriile specificitatea avantajele si dezavantajele activitatii pe

subgrupe de lucru

Din perspectiva diferentierii activitatii didactice a individualizarii demersului didactic

activitatea pe subgrupe poatenu poate stimula invatarea

13

II 5 CONDUCEREA GRUPURILOR EDUCATIONALE

Conducerea grupului-clasa este realizata de catre liderul formal care este profesorul

Treptat se transfera elevilor controlul asupra propriilor activităţi de icircnvăţare acesta fiind unul

dintre obiectivele educative importante

Cum se realizeaza

icirci obişnuiesc cu ideea că vor avea permanent de realizat icircn

clasă diverse sarcini de lucru pe care cel mai bine ar fi să le

desfăşoare singuri cu un minimum de icircndrumare din partea

profesorului

anunţă din timp sarcinile pe care urmează să le realizeze şi icirci

obişnuiesc să le planifice dinainte icirci icircncurajează pe elevi

să-şi stabilească singuri anumite termene rezonabile de timp

pentru realizarea anumitor sarcini

creează pentru elevi oportunităţi de a alege modul icircn care

vor lucra pentru icircndeplinirea sarcinilor primite şi icirci

obişnuiesc astfel să icircşi stabilească singuri care le sunt

REFLECTIE

Profesorul planifica si ghideaza activitatea elevilor asadar profesorul are controlul Accentul

cade pe bdquoprodusrdquo adica pe tema elevului

Ganditi-va ce s-ar intampla daca o parte din responsabilitatea propriei lor invatari ar revei

elevilor

Profesorul facilitator al invatarii poate fi o alternativa Argumentati

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

14

CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI

Va invit sa va reamintiti o carte minunatardquoCismigiu amp comprdquo De Grigore Bajenaru

Nu-i asa ca deja zambiti

TEME

III1 Principalele categorii de interactiuni

III2 Relatiile dintre elevi

- Tipuri de relatii

- Coeziunea clasei

III3 Relatiile profesor-elevi

- Caracteristici generale

- Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi

a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)

b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi

c) Influenta asteptarilor profesorului

III1 PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACTIUNI DIN CLASA

Clasa este un grup formal daricircn interiorul unei clase de elevi există şi relaţii interpersonale

si psihologice (aspectul informal) Relaţiile de prietenie sau de duşmănieopiniile

intimeconvingerile grupările spontane icircn funcţie de afinităţi Toate acestea sunt aspecte

informale

Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate

la două niveluri

relaţiile profesori-elevi relatii in plan vertical

relaţiile elevi-elevi relatii in plan orizontal

15

III 2 RELATIILE DINTRE ELEVI

In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe siuneori complicate

Iata o clasificare a tipurilor de relatii

1Relatii interpersonale ( de intercunoastere de intercomunicare socio-afective )

Aici interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri

relaţii de cooperare ndash elevii colaborează pentru atingerea

unui obiectiv comun

relaţii de competiţie ndash individul sau subgrupurile rivalizează

cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobacircndirea unei

anumite poziţii icircn cadrul clasei sau a superiorităţii

relaţii de coacţiune ndash cacircnd fiecare lucrează icircn prezenţa

celorlalţi fără icircnsă a se interesa de conţinutul muncii acestora

relaţii de conflict ndash indiviziisubgrupurile se află icircn opoziţie

Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului

-acomodarea (ajustarea reciprocă)

-asimilarea (transfer reciproc de gusturi mentalităţi etc)

-stratificarea (ierarhizare a partenerilor icircn funcţie de statutele

deţinute)

-alienarea (icircndepărtarea de ceilalţi retragerea icircn sine ruperea relatiilor

2 Relatiile dintre grupurile de elevi

-grupuri de aparteneta

-grupuri de lucru

-grupuri de referinta

Elevii manifestă tendinţa de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil decacirct pe cel

exterior

Astfel observam

Atitudinea tip bdquoSoarta comunardquo

persoanele care compun grupul extern se află icircntr-o situaţie socială

similară urmează să primească aceeaşi ldquorăsplatărdquo pentru eforturile

depuse participarea la competiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentru cei

din grupul de apartenenţă şi icircn aceste condiţii ar fi mai avantajos pentru

ambele grupuri să coopereze

Atitudine tip competitie confruntare

Cu cacirct confruntarea dintre grupuri este mai acerbă cu atacirct se produce o mai puternică

16

identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au

constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie

generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului

de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul

propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului

apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul

grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui

elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte

contrarii

REFLECTIE

Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite

Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie

COEZIUNEA CLASEI

Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la

o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea

presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au

consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi

Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei

crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi

exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer

pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime

ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi

activităţile clasei

crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna

desfăşurare a activităţilor clasei

promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii

echitabile a sarcinilor

crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul

(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că

altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)

17

recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care

au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a

unor activităţi ale clasei

REFLECTIE

Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de

aplicat si prelucrat

TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va

invitam sa le folositi

III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI

Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii

elevilor săi

Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi

consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate

De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo

Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta

stil autocrat stil laisse-fairstil democratic

FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV

Diferentieri sociale

statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)

rasa etnia elevului (discriminare )

18

diferenta de gen (sexul elevului)

Diferentieri individuale

rezultatele la invatatura

personalitatea

aparenta fizica

caracteristicile vorbirii

caracteristicile scrisului

asezarea in clasa

Asteptarile profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

REFLECTIE

Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile

planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic

eventualele diferenţe constatate

Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului

Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului

personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor

propriilor succese sau insuccese şcolare

EXERCITIU

19

Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in

corelatie si explicandu-ne realationarea

Mediul

social

Comportament

icircn şcoală

Realizări

anterioare

Personalitatea

elevului

Clasificare

şcolară

Aparenţa

fizică sex

Inteligenţa

Imaginea de sine a elevului

Obiective

propuse

Aprecieri

exprimate

Repartizare

icircn grupuri

Sarcini

icircncredinţate

Atenţie

acordată

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

20

CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI

ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo

TEME

IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi

IV2 Statusul real si statusul perceput

IV3 Liderii clasei de elevi

middot Afirmarea liderilor

middot Functiile si calitatile liderilor

middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului

IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar

IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI

In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt

ignorati altii sunt respinsi

Aceste pozitii sunt statusuri

Statusurile pot fi

pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)

negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)

mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)

izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins

ci ignorant de majoritate)

EXERCITIU

Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-

le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de

ceilalti

21

REFLECTIE

Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am

forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive

Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan

Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca

performanţele şcolare obţinute ( elev

premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)

inteligenţa sau alte aptitudini deosebite

performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu

sport muzică)

aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale

educaţia ocupaţia venitul părinţilor

aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a

celorlalţi membri ai clasei

EXERCITIU

Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot

adauga si altele

Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu

IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT

Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente

De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii

Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput

De ce

Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este

ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva

Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si

diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)

22

REFLECTIE

Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii

defectuoase ale propriului status

Ce efecte pot avea in plan educational

IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI

Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere

şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri

Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului

Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea

colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei

dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider

Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor

Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru

GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat

FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR

Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către

membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii

bull funcţii executive (de rezolvare)

bull funcţii de menţinere (A Neculau)

23

Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia

de atingere a scopurilor

Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii

existente a grupului

STILURI DE CONDUCERE

Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul

LAISSEZ FAIRE

Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o

problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi

singurirdquo stilul falsdemocratic

ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai

mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo

Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie

EXERCITIU

Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam

ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip

IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR

Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul

performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare

De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo

Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare

Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului

şi cerinţele institutiei scolarerdquo

Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de

aspiraţie

24

Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se

intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va

alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un

mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de

ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de

vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală

Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este

descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie

Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE

Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem

educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează

Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa

realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo

Portretul

abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI

ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo

TEME

V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo

V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului

a Structura grupului mic

b Functiile grupului mic

c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare

procesul de influenta

25

V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI

Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale

sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe

Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de

socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă

individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de

apartenenţă ale fiinţei umane

Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor

roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea

conştiinţei de sine a membrilor săi

Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile

primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)

REFLECTIE

Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va

intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul

care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit

V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI

STRUCTURA GRUPULUI MIC

Definitorii pentru structura unui grup sunt

Mărimea grupului

Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de

icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi

atracţia spontană dintre membri)

Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi

cerinţele normative

Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv

(diferenţierile de status)

Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre

subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash

26

icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu

acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau

membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)

Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape

Etapa evaluarii interpersonale

Etapa aparitiei unui nucleu

Etapa extinderii nucleului

EXERCITIU

Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta

Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor

subgrupuri

FUNCTIILE GRUPULUI MIC

Functiile esentiale ale grupului mic sunt

Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de

a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate

(familială profesională amicală)

Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash

legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre

indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd

nu mai sunt respectate anumite reguli convenite

Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de

confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo

pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine

Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general

umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi

al fiecaruia

Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta

REFLECTIE

27

Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de

reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati

PROCESELE GRUPULUI MIC

Principalele procese sint

procesul de realizare a sarcinilor scolare

procesul de comunicare

procesul de influenta

Procesul de realizare a sarcinilor scolare

Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta

Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de

bull Tipul sarcinii de icircnvăţare

bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)

bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina

bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului

EXERCITIU

Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in

alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini

structurate functie de ldquoechipardquo

Procesul de comunicare

Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi

clasificate după

instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)

numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)

obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica

cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)

28

Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii

bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul

grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului

bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea

obiectivului dorit

bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a

specificului său

bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor

şi protejează faţă de exterior

bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru

individ (A Neculau op cit)

EXERCITIU

Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe

care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de

satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă

dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin

E

A D A B C D E

B C

Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo

A B A B

C C

D E D

E

29

Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo

Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care

favorizeaza comunicarea deschisa

Procesul de influenta

Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi

interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru

două tipuri de presiuni

Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi

regulile grupului

Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de

vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta

Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte

nevoia de certitudine şi de siguranţă

REFLECTIE

Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi

participat icircn şcoală

Povestiti-ne ce ati simtit atunci

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

30

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am

facut parterdquo

TEME

1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social

2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi

3 Fisa de caracterizare a clasei

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observatia sistematica Tehnica sociometrica

Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care

lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea

asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai

multe influenţe educativerdquo(M Zlate)

Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3

diagnostica si prognostica

REFLECTIE

Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup

VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor

31

informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară

Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale

Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri

Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)

Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc

Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa

VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti

Sa analizam impreuna acest tip de fisa

I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc

5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip

bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip

III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect

33

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

Prezentare si evaluare

Acest modul va propune o scurta incursiune aplicativ- teoretica in dinamica binomului PROFESOR-CLASANe vom reactulaiza si remodela cunostintele psihopedagogice vom descoperi ce mai este nou ldquosub soarele stiintelor educatieirdquo vom exersa utilizarea unor instrumente de investigare diagnoza si interventie in situatii de criza vom cauta noi mijloace de cunoastere si stimulare a dezvoltarii si invatarii elevilor nostri

La sfarsitul acestui modul speram sa fim mai instrumentati in incercarea de a construi necesara ldquoCULTURA COMUNArdquo profesor-clasa

Evaluarea finala se va realiza pe baza unui portofoliu care va cuprinde urmatoarele piese1 FABULA din introducere continuata de voi pe baza a ceea ce ati invatat din acest modul2 Chestionarele din anexe aplicate la minimum 2 clase3 Realizarea unei sociograme impreuna cu toate instrumentele aplicate si prelucrate (anexe)4 Portretul narativ al unei clase5 Rezultatele autoevaluarii ldquo3x7rdquo

Veti opta pentru o piesa din portofoliu pe care o veti prezenta si sustine in fata echipei de evaluatori si a colegilor

3

CUPRINS

CAP IPROFESORUL-AUTORITATE SI PUTERE 1 ora direct TEME 1 Rolurile manageriale ale profesorului 2 Competentele manageriale ale profesorului 3 Comportamente manageriale ale profesorului 4 Autoritate formala si autoritate personala CAPII CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE 1 ora direct TEME1 Scopurile specifice2 Compozitia grupurilor educationale3 Sarcinile si activitatile grupurilor educationale4 Organizarea grupurilor5 Conducerea grupurilor educationale

CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI 2 ore direct+1 ora online TEME1 Principalele categorii de interactiuni2 Relatiile dintre elevi Tipuri de relatii Coeziunea clasei3 Relatiile profesor-elevi Caracteristici generale Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevia) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)b) Influenta diferentelor individuale dintre elevic) Influenta asteptarilor profesorului

CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI1 ora direct TEME1 Statusul real si statusul perceput2 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi3 Liderii clasei de elevimiddot Afirmarea liderilormiddot Functiile si calitatile liderilormiddot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar

4

CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI 1 ora direct+1 ora online TEME1 Semnificatia ldquodinamicii grupuluirdquo2 Planuri de manifestare a dinamicii grupuluia Structura grupului micb Functiile grupului micc Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare procesul de influenta

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL 1 ora direct+2 ore online TEME1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi3 Fisa de caracterizare a claseiMetode si tehnici de cunoastere a grupurilorObservatia sistematica Tehnica sociometricaAutobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA 1 ora direct+2 ore online TEME

1 Identificarea situatiilor de criza educationala2 Tipuri de criza educationala3 Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VIII ANEXE

5

Cap I PROFESORUL-AUTORITATE SI PUTERE

ldquoCe se va face exact la orele dumneavoastra va fi hotarat de ceea ce faceti nu de ceea

ce spunetirdquo

Teme

I1 Rolurile manageriale ale profesorului

I2 Competentele manageriale ale profesorului

I3 Comportamente manageriale ale profesorului

I4 Autoritate formala si autoritate personala

I1Rolurile manageriale ale profesorului

Complexul de actvitati prin intermediul carora profesorul promoveaza comportamentul

adecvat al elevului si-l elimina pe cel neadecvat dezvolta relatii interpersonale bune si un

climat socioemotional pozitiv stabileste si mentine o organizare eficienta a clasei asa

defineste W Weber MANAGEMENTUL CLASEI

Care sunt rolurile manageriale ale profesorului

Planificarea Profesorul planifică icircntreaga activitate de formare si educare a elevilor

Organizarea Icircntreaga activitate a clasei de elevi este organizată de catre

profesorbineinteles cu consultarea membrilor grupului

Comunicarea Este esentiala Calitatea comunicării influentează climatul

din interiorul grupului care la racircndul lui influentează procesul icircnvătării

Conducerea profesorul conduce activitatea de formare si

educare a elevilor

6

Coordonarea Coordonarea activitătii clasei repartizarea sarcinilor de lucru

folosirea eficienta a timpului

Indrumarea Indrumarea elevilor icircn procesul icircnvătării

Motivarea Crearea motivarii pentru invatare

Consilierea O realatie speciala cu scopul de a-l ajuta pe elev atunci cind are nevoie

Controlul Profesorul controlează dacă si cum se icircndeplinesc sarcinile didactice

Evaluarea Obtinerea de informatii clare pe baze stiintifice care să stea la baza

deciziilor celor mai potrivite pentru dezvoltarea clasei de elevi

REFLECTIE

Ce rol managerial a fost mai greu de indeplinit la inceputul carierei tale didactice

Care ar fi cel mai important sfat pe care l-ai da unui coleg aflat in primul an la catedra

I2Competentele manageriale ale profesorului

Competente de comunicare

Competente psihosociale

Competente de conducere si coordonare

Competente de evaluare

Competente de gestionare a resurselor

Competente de utilizare a tehnologiilor

Competente de dezvoltare personala si profesionala

Sa facem o succinta detaliere

Competente de comunicare se exprima prin

capacitatea de a selecta calea si mijloacele de comunicare adecvate clasei si

individuslitatilor care o compun

capacitatea de a adapta căile si mijloacele de comunicare la situatii

variate

capacitatea de a solutiona situatii conflictuale icircn urma investigării prin

mediere si negociere icircn vederea asigurării unui climat de icircncredere si

responsabilitate

7

Competentele psihosociale se demonstreaza prin

valorizarea particularitătilor individuale si de grup ale elevilor icircn scopul

realizării unor relatii deschise nestresante icircn cadrul organizatiei

adaptarea unui comportament adecvat icircn raporturile cu elevii ca să-i

motiveze să actioneze pentru realizarea obiectivelor organizatiei

Competente de conducere si coordonare implica

proiectarea activitătilor pe termen scurt mediu si lung pentru

asigurarea coerentei activitătilor clasei

organizarea tuturor activitătilor desfăsurate cu elevii icircn vederea

realizării obiectivelor clasei

coordonarea grupului de elevi pentru obtinerea rezultatelor scontate

gestionarea actului decizional prin asumarea răspunderii pentru

obtinerea de rezultate previzionate

Competente de evaluare implica

stabilirea obiectivelor si criteriilor de evaluare

utilizarea tehnicilor si instrumentelor de evaluare specifice

educatiei

valorificarea rezultatelor evaluării

Competente de gestionare a resurselor se exprima prin

identificarea si selectarea resurselor necesare activitatii

utilizarea eficienta a resurselor

valorificarea potentialului educativ al resurselor

Competente de utilizare a tehnologiilor inseamna utilizarea computerului si

sintetizarea informatiilor pentru crearea unei baze de date utile actului

managerial

valorificarea informatiilor din baza de date icircn vederea luării deciziilor icircn

concordantă cu realitătile specifice mediului educational

utilizarea tehnicilor si tehnologiilor informationale pentru eficientizarea activitătii si

asigurarea calitătii acesteia

Competente pentru dezvoltare personala si profesionala se exprima prin

evaluarea obiectivă a calitătii propriei activităti

8

selectarea propriului traseu de formare pentru dezvoltarea icircn carieră

concordanta intre aspiratiile personale si specificul organizatiei

EXERCITIU

Analizeaza rolurile manageriale ale profesorului si gama de competente manageriale

Cum coreleaza ele Aseaza rolurile si competentele in 2 coloane distincte si paralele

apoi traseaza sageti intre cele 2 coloane care sa evidentieze corelatiile

Poti identifica si alte competente care sa permita exercitarea mai buna a rolurilor

Realizeaza o lista alor

I3Comportamentele manageriale ale profesorului

Ia decizii vizand finalitatea

Deleaga responsabilitati

Are incredere in elevi

Apreciaza elevii in functie de rezultate

Favorizeaza si incurajeaza initiativele elevilor

Obtine rezultate prin altii si-si asuma responsabilitati pentru ele

Trece de la autoritatea functiei la autoritatea personala

EXERCITIU

Iata o lista cu bdquoce nu trebuie facutrdquo realizata pe baza unui studiu intreprins de o

universitate canadiana

La intrebarea bdquoce comportament al profesorului va displace cel mai multrdquo s-au obtinut

urmatoarele raspunsuri

-ignorarea elevilor

-descurajarea si limitarea intrebarilor

-ridiculizarea contributiei elevilor

-sarcasm minimalizare ostilitate si furie

-aroganta

-intreruperea contributiei unui elev

9

-insuccesul in promovarea discutiilor sau intrebarilor

Sa completam acesta lista impreuna

Geoff Petty-opcit

I4 AUTORITATE FORMALA SI AUTORITATE PERSONALA

Prin statutul pe care il detine profesorul este investit cu autoritate Aceasta autoritate este o

autoritate formala

De felul in care folosim aceasta autoritate formala depinde autoritatea personala

bdquoProfesorul care manuieste corect si cu eficienta autoritatea formala care demonstreaza

abilitate in predare si apreciaza efortul elevilor de a invata va castiga respectul elevilor sairdquo

Iata un inventar de atitudini comportamente care va pot ajuta in a va construiameliora

autoritatea personala acceptarea si respectul elevilor

Aratati cu adevarat interes fata de activitatea elevilor folosind lauda in special pentru

cei ce incearca sa-si depaseasca nivelul anterior sau calitatile innascute

Folositi prenumele elevilor

Aratati respect si politete fata de elevi spunand bdquote rogrdquo si bdquomultumescrdquo

Nu fiti sarcastic sau condescendent

Abordati in predare o atitudine profesionala prin lectii bine planificate si organizate cu

o buna incadrare in timp

Aveti rabdare

Alegeti metode de predare care permit elevilor sa contribuie si reactionati pozitiv fata

de acestia cind se poate

Aratati interes fata de atitudinile sentimentele si nevoile elevilor

Aratati interes fata de elvi ca indivizi adresandu-va direct si recunoscand

individualitatea fiecaruia

Construiti un stil relaxat si increzator care nu este prea formal cu umor cind este

posibil Umorul relaxat transmite incredere

GeoffPetty-opcit

REFLECTIE

Incearca sa identifici care din atitudinilecomportamentele enumerate in lista de mai sus

sunt mai dificil de adoptat de catre tine De ce

10

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPII CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE

ldquoSa invatam sa traim unii impreuna cu altii nu unii langa altiirdquo

TEME

II1 Scopurile specifice

II 2 Compozitia grupurilor educationale

II 3 Sarcinile si activitatile grupurilor educationale

II 4 Organizarea grupurilor

II 5 Conducerea grupurilor educationale

II1 SCOPURILE SPECIFICE GRUPURILOR EDUCATIONALE

Ce sunt grupurile sociale

Grupurile sociale sunt ansambluri de indivizi umani icircntre care există diferite tipuri de

interacţiuni şi relaţii comune determinate Există mai multe tipuri de grupuri sociale grupuri

de muncă grupuri ludice etc

Clasa de elevi este un grup educaţional

Grupurile sociale se deosebesc intre ele printr-o serie de caracteristici (scop compozitie

sarcini activitati organizare norme activtati etc)

Scopurile grupurilor educaţionale se deosebesc de cele ale altor tipuri de grupuri sociale

icircn primul racircnd prin orientarea lor explicită icircn direcţia realizării unor finalităţi formative

In interiorul grupurilor exista diverse categorii de scopuri

-scopuri prescriptive

-scopurile generate de grupul insusi

-scopuri individuale

REFLECTIE

11

Cu cit exista o mai buna integrare a acestor categorii de scopuri cu atat creste eficienta si

coeziunea grupului

Este foarte importanta concordanţa existentă icircntre scopurile prescrise şi cele individuale

măsura icircn care primele permit fiecărui elev realizarea scopurilor personale pe care le

urmăreşte prin eforturile sale de a se educa si gradul de motivare al elevilor icircn a participa

la activităţile comune ale grupului

EXERCITIU

Ca diriginte sisau profesor interrelationati cu clasegrupuri diferite de elevi

Identificati 2-3 scopuri generate de claselegrupurile insele analizati-le si comparati-

le

Care sunt facorii de care depinde integrarea scopurilor

acceptarea de către toţi elevii a activităţii de icircnvăţare ca

scop prioritar al grupului

claritatea scopurilor icircnvăţării pentru fiecare dintre elevi

existenţa unor ldquoperspectiverdquo pe termen scurt si mediu

II2 Compozitia grupurilor educationale

Grupul de elevi ai clasei se caracterizează printr-o relativă omogenitate a membrilor

prin

vacircrstă

interese

nevoi

aspiraţii

nivel de pregătire

EXERCITIU

Exista si diferente intre elevii clasei Sa identificam impreuna aceste deferente si sa facem

un inventar al lor

Isi gasesc aici locul si copiii cu CES

II3 SARCINILE SI ACTIVITATILE GRUPULUI EDUCATIONAL

12

Sarcinile sunt dominant de tip instructiv-educativ

activităţi curriculare

activităţi extracurriculare

activitati extrascolare

Sarcinile au un caracter planificat si gradual

Sarcinile trebuie sa generezestimuleze invatare motivare interes implicare

EXERCITIU

Sa demonstram de ce este necesar caracterul planificat si gradual

Caracterul planificat nu transforma activitatea clasei in rutina obositoare si plictisitoare

(Argumentaticontraargumentati)

Mai este necesara gradualitatea in conditiile grupurilor omogene

(Argumentaticontraargumentati)

DEZBATERE CU OPONENT

II 4 ORGANIZAREA GRUPULUI EDUCATIONAL

Organizarea circulara pe clase este cea mai veche si cea mai eficienta organizare a

grupului educational Profesorul liderul formal ocupa o poziţie centrală icircn jurul căreia

ldquograviteazărdquo toţi ceilalţi membrii ai clasei

Alte tipuri de organizare a grupului educational

In functie de sarcinile de lucru se pot constitui subgrupuri

REFLECTIE

Sa identificam impreuna criteriile specificitatea avantajele si dezavantajele activitatii pe

subgrupe de lucru

Din perspectiva diferentierii activitatii didactice a individualizarii demersului didactic

activitatea pe subgrupe poatenu poate stimula invatarea

13

II 5 CONDUCEREA GRUPURILOR EDUCATIONALE

Conducerea grupului-clasa este realizata de catre liderul formal care este profesorul

Treptat se transfera elevilor controlul asupra propriilor activităţi de icircnvăţare acesta fiind unul

dintre obiectivele educative importante

Cum se realizeaza

icirci obişnuiesc cu ideea că vor avea permanent de realizat icircn

clasă diverse sarcini de lucru pe care cel mai bine ar fi să le

desfăşoare singuri cu un minimum de icircndrumare din partea

profesorului

anunţă din timp sarcinile pe care urmează să le realizeze şi icirci

obişnuiesc să le planifice dinainte icirci icircncurajează pe elevi

să-şi stabilească singuri anumite termene rezonabile de timp

pentru realizarea anumitor sarcini

creează pentru elevi oportunităţi de a alege modul icircn care

vor lucra pentru icircndeplinirea sarcinilor primite şi icirci

obişnuiesc astfel să icircşi stabilească singuri care le sunt

REFLECTIE

Profesorul planifica si ghideaza activitatea elevilor asadar profesorul are controlul Accentul

cade pe bdquoprodusrdquo adica pe tema elevului

Ganditi-va ce s-ar intampla daca o parte din responsabilitatea propriei lor invatari ar revei

elevilor

Profesorul facilitator al invatarii poate fi o alternativa Argumentati

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

14

CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI

Va invit sa va reamintiti o carte minunatardquoCismigiu amp comprdquo De Grigore Bajenaru

Nu-i asa ca deja zambiti

TEME

III1 Principalele categorii de interactiuni

III2 Relatiile dintre elevi

- Tipuri de relatii

- Coeziunea clasei

III3 Relatiile profesor-elevi

- Caracteristici generale

- Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi

a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)

b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi

c) Influenta asteptarilor profesorului

III1 PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACTIUNI DIN CLASA

Clasa este un grup formal daricircn interiorul unei clase de elevi există şi relaţii interpersonale

si psihologice (aspectul informal) Relaţiile de prietenie sau de duşmănieopiniile

intimeconvingerile grupările spontane icircn funcţie de afinităţi Toate acestea sunt aspecte

informale

Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate

la două niveluri

relaţiile profesori-elevi relatii in plan vertical

relaţiile elevi-elevi relatii in plan orizontal

15

III 2 RELATIILE DINTRE ELEVI

In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe siuneori complicate

Iata o clasificare a tipurilor de relatii

1Relatii interpersonale ( de intercunoastere de intercomunicare socio-afective )

Aici interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri

relaţii de cooperare ndash elevii colaborează pentru atingerea

unui obiectiv comun

relaţii de competiţie ndash individul sau subgrupurile rivalizează

cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobacircndirea unei

anumite poziţii icircn cadrul clasei sau a superiorităţii

relaţii de coacţiune ndash cacircnd fiecare lucrează icircn prezenţa

celorlalţi fără icircnsă a se interesa de conţinutul muncii acestora

relaţii de conflict ndash indiviziisubgrupurile se află icircn opoziţie

Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului

-acomodarea (ajustarea reciprocă)

-asimilarea (transfer reciproc de gusturi mentalităţi etc)

-stratificarea (ierarhizare a partenerilor icircn funcţie de statutele

deţinute)

-alienarea (icircndepărtarea de ceilalţi retragerea icircn sine ruperea relatiilor

2 Relatiile dintre grupurile de elevi

-grupuri de aparteneta

-grupuri de lucru

-grupuri de referinta

Elevii manifestă tendinţa de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil decacirct pe cel

exterior

Astfel observam

Atitudinea tip bdquoSoarta comunardquo

persoanele care compun grupul extern se află icircntr-o situaţie socială

similară urmează să primească aceeaşi ldquorăsplatărdquo pentru eforturile

depuse participarea la competiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentru cei

din grupul de apartenenţă şi icircn aceste condiţii ar fi mai avantajos pentru

ambele grupuri să coopereze

Atitudine tip competitie confruntare

Cu cacirct confruntarea dintre grupuri este mai acerbă cu atacirct se produce o mai puternică

16

identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au

constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie

generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului

de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul

propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului

apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul

grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui

elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte

contrarii

REFLECTIE

Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite

Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie

COEZIUNEA CLASEI

Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la

o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea

presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au

consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi

Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei

crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi

exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer

pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime

ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi

activităţile clasei

crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna

desfăşurare a activităţilor clasei

promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii

echitabile a sarcinilor

crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul

(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că

altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)

17

recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care

au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a

unor activităţi ale clasei

REFLECTIE

Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de

aplicat si prelucrat

TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va

invitam sa le folositi

III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI

Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii

elevilor săi

Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi

consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate

De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo

Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta

stil autocrat stil laisse-fairstil democratic

FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV

Diferentieri sociale

statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)

rasa etnia elevului (discriminare )

18

diferenta de gen (sexul elevului)

Diferentieri individuale

rezultatele la invatatura

personalitatea

aparenta fizica

caracteristicile vorbirii

caracteristicile scrisului

asezarea in clasa

Asteptarile profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

REFLECTIE

Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile

planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic

eventualele diferenţe constatate

Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului

Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului

personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor

propriilor succese sau insuccese şcolare

EXERCITIU

19

Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in

corelatie si explicandu-ne realationarea

Mediul

social

Comportament

icircn şcoală

Realizări

anterioare

Personalitatea

elevului

Clasificare

şcolară

Aparenţa

fizică sex

Inteligenţa

Imaginea de sine a elevului

Obiective

propuse

Aprecieri

exprimate

Repartizare

icircn grupuri

Sarcini

icircncredinţate

Atenţie

acordată

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

20

CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI

ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo

TEME

IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi

IV2 Statusul real si statusul perceput

IV3 Liderii clasei de elevi

middot Afirmarea liderilor

middot Functiile si calitatile liderilor

middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului

IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar

IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI

In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt

ignorati altii sunt respinsi

Aceste pozitii sunt statusuri

Statusurile pot fi

pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)

negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)

mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)

izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins

ci ignorant de majoritate)

EXERCITIU

Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-

le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de

ceilalti

21

REFLECTIE

Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am

forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive

Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan

Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca

performanţele şcolare obţinute ( elev

premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)

inteligenţa sau alte aptitudini deosebite

performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu

sport muzică)

aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale

educaţia ocupaţia venitul părinţilor

aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a

celorlalţi membri ai clasei

EXERCITIU

Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot

adauga si altele

Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu

IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT

Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente

De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii

Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput

De ce

Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este

ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva

Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si

diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)

22

REFLECTIE

Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii

defectuoase ale propriului status

Ce efecte pot avea in plan educational

IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI

Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere

şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri

Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului

Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea

colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei

dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider

Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor

Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru

GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat

FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR

Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către

membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii

bull funcţii executive (de rezolvare)

bull funcţii de menţinere (A Neculau)

23

Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia

de atingere a scopurilor

Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii

existente a grupului

STILURI DE CONDUCERE

Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul

LAISSEZ FAIRE

Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o

problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi

singurirdquo stilul falsdemocratic

ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai

mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo

Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie

EXERCITIU

Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam

ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip

IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR

Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul

performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare

De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo

Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare

Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului

şi cerinţele institutiei scolarerdquo

Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de

aspiraţie

24

Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se

intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va

alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un

mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de

ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de

vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală

Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este

descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie

Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE

Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem

educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează

Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa

realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo

Portretul

abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI

ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo

TEME

V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo

V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului

a Structura grupului mic

b Functiile grupului mic

c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare

procesul de influenta

25

V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI

Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale

sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe

Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de

socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă

individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de

apartenenţă ale fiinţei umane

Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor

roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea

conştiinţei de sine a membrilor săi

Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile

primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)

REFLECTIE

Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va

intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul

care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit

V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI

STRUCTURA GRUPULUI MIC

Definitorii pentru structura unui grup sunt

Mărimea grupului

Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de

icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi

atracţia spontană dintre membri)

Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi

cerinţele normative

Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv

(diferenţierile de status)

Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre

subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash

26

icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu

acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau

membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)

Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape

Etapa evaluarii interpersonale

Etapa aparitiei unui nucleu

Etapa extinderii nucleului

EXERCITIU

Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta

Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor

subgrupuri

FUNCTIILE GRUPULUI MIC

Functiile esentiale ale grupului mic sunt

Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de

a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate

(familială profesională amicală)

Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash

legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre

indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd

nu mai sunt respectate anumite reguli convenite

Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de

confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo

pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine

Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general

umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi

al fiecaruia

Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta

REFLECTIE

27

Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de

reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati

PROCESELE GRUPULUI MIC

Principalele procese sint

procesul de realizare a sarcinilor scolare

procesul de comunicare

procesul de influenta

Procesul de realizare a sarcinilor scolare

Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta

Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de

bull Tipul sarcinii de icircnvăţare

bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)

bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina

bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului

EXERCITIU

Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in

alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini

structurate functie de ldquoechipardquo

Procesul de comunicare

Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi

clasificate după

instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)

numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)

obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica

cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)

28

Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii

bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul

grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului

bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea

obiectivului dorit

bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a

specificului său

bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor

şi protejează faţă de exterior

bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru

individ (A Neculau op cit)

EXERCITIU

Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe

care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de

satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă

dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin

E

A D A B C D E

B C

Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo

A B A B

C C

D E D

E

29

Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo

Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care

favorizeaza comunicarea deschisa

Procesul de influenta

Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi

interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru

două tipuri de presiuni

Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi

regulile grupului

Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de

vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta

Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte

nevoia de certitudine şi de siguranţă

REFLECTIE

Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi

participat icircn şcoală

Povestiti-ne ce ati simtit atunci

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

30

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am

facut parterdquo

TEME

1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social

2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi

3 Fisa de caracterizare a clasei

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observatia sistematica Tehnica sociometrica

Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care

lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea

asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai

multe influenţe educativerdquo(M Zlate)

Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3

diagnostica si prognostica

REFLECTIE

Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup

VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor

31

informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară

Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale

Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri

Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)

Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc

Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa

VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti

Sa analizam impreuna acest tip de fisa

I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc

5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip

bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip

III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect

33

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

CUPRINS

CAP IPROFESORUL-AUTORITATE SI PUTERE 1 ora direct TEME 1 Rolurile manageriale ale profesorului 2 Competentele manageriale ale profesorului 3 Comportamente manageriale ale profesorului 4 Autoritate formala si autoritate personala CAPII CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE 1 ora direct TEME1 Scopurile specifice2 Compozitia grupurilor educationale3 Sarcinile si activitatile grupurilor educationale4 Organizarea grupurilor5 Conducerea grupurilor educationale

CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI 2 ore direct+1 ora online TEME1 Principalele categorii de interactiuni2 Relatiile dintre elevi Tipuri de relatii Coeziunea clasei3 Relatiile profesor-elevi Caracteristici generale Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevia) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)b) Influenta diferentelor individuale dintre elevic) Influenta asteptarilor profesorului

CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI1 ora direct TEME1 Statusul real si statusul perceput2 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi3 Liderii clasei de elevimiddot Afirmarea liderilormiddot Functiile si calitatile liderilormiddot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar

4

CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI 1 ora direct+1 ora online TEME1 Semnificatia ldquodinamicii grupuluirdquo2 Planuri de manifestare a dinamicii grupuluia Structura grupului micb Functiile grupului micc Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare procesul de influenta

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL 1 ora direct+2 ore online TEME1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi3 Fisa de caracterizare a claseiMetode si tehnici de cunoastere a grupurilorObservatia sistematica Tehnica sociometricaAutobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA 1 ora direct+2 ore online TEME

1 Identificarea situatiilor de criza educationala2 Tipuri de criza educationala3 Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VIII ANEXE

5

Cap I PROFESORUL-AUTORITATE SI PUTERE

ldquoCe se va face exact la orele dumneavoastra va fi hotarat de ceea ce faceti nu de ceea

ce spunetirdquo

Teme

I1 Rolurile manageriale ale profesorului

I2 Competentele manageriale ale profesorului

I3 Comportamente manageriale ale profesorului

I4 Autoritate formala si autoritate personala

I1Rolurile manageriale ale profesorului

Complexul de actvitati prin intermediul carora profesorul promoveaza comportamentul

adecvat al elevului si-l elimina pe cel neadecvat dezvolta relatii interpersonale bune si un

climat socioemotional pozitiv stabileste si mentine o organizare eficienta a clasei asa

defineste W Weber MANAGEMENTUL CLASEI

Care sunt rolurile manageriale ale profesorului

Planificarea Profesorul planifică icircntreaga activitate de formare si educare a elevilor

Organizarea Icircntreaga activitate a clasei de elevi este organizată de catre

profesorbineinteles cu consultarea membrilor grupului

Comunicarea Este esentiala Calitatea comunicării influentează climatul

din interiorul grupului care la racircndul lui influentează procesul icircnvătării

Conducerea profesorul conduce activitatea de formare si

educare a elevilor

6

Coordonarea Coordonarea activitătii clasei repartizarea sarcinilor de lucru

folosirea eficienta a timpului

Indrumarea Indrumarea elevilor icircn procesul icircnvătării

Motivarea Crearea motivarii pentru invatare

Consilierea O realatie speciala cu scopul de a-l ajuta pe elev atunci cind are nevoie

Controlul Profesorul controlează dacă si cum se icircndeplinesc sarcinile didactice

Evaluarea Obtinerea de informatii clare pe baze stiintifice care să stea la baza

deciziilor celor mai potrivite pentru dezvoltarea clasei de elevi

REFLECTIE

Ce rol managerial a fost mai greu de indeplinit la inceputul carierei tale didactice

Care ar fi cel mai important sfat pe care l-ai da unui coleg aflat in primul an la catedra

I2Competentele manageriale ale profesorului

Competente de comunicare

Competente psihosociale

Competente de conducere si coordonare

Competente de evaluare

Competente de gestionare a resurselor

Competente de utilizare a tehnologiilor

Competente de dezvoltare personala si profesionala

Sa facem o succinta detaliere

Competente de comunicare se exprima prin

capacitatea de a selecta calea si mijloacele de comunicare adecvate clasei si

individuslitatilor care o compun

capacitatea de a adapta căile si mijloacele de comunicare la situatii

variate

capacitatea de a solutiona situatii conflictuale icircn urma investigării prin

mediere si negociere icircn vederea asigurării unui climat de icircncredere si

responsabilitate

7

Competentele psihosociale se demonstreaza prin

valorizarea particularitătilor individuale si de grup ale elevilor icircn scopul

realizării unor relatii deschise nestresante icircn cadrul organizatiei

adaptarea unui comportament adecvat icircn raporturile cu elevii ca să-i

motiveze să actioneze pentru realizarea obiectivelor organizatiei

Competente de conducere si coordonare implica

proiectarea activitătilor pe termen scurt mediu si lung pentru

asigurarea coerentei activitătilor clasei

organizarea tuturor activitătilor desfăsurate cu elevii icircn vederea

realizării obiectivelor clasei

coordonarea grupului de elevi pentru obtinerea rezultatelor scontate

gestionarea actului decizional prin asumarea răspunderii pentru

obtinerea de rezultate previzionate

Competente de evaluare implica

stabilirea obiectivelor si criteriilor de evaluare

utilizarea tehnicilor si instrumentelor de evaluare specifice

educatiei

valorificarea rezultatelor evaluării

Competente de gestionare a resurselor se exprima prin

identificarea si selectarea resurselor necesare activitatii

utilizarea eficienta a resurselor

valorificarea potentialului educativ al resurselor

Competente de utilizare a tehnologiilor inseamna utilizarea computerului si

sintetizarea informatiilor pentru crearea unei baze de date utile actului

managerial

valorificarea informatiilor din baza de date icircn vederea luării deciziilor icircn

concordantă cu realitătile specifice mediului educational

utilizarea tehnicilor si tehnologiilor informationale pentru eficientizarea activitătii si

asigurarea calitătii acesteia

Competente pentru dezvoltare personala si profesionala se exprima prin

evaluarea obiectivă a calitătii propriei activităti

8

selectarea propriului traseu de formare pentru dezvoltarea icircn carieră

concordanta intre aspiratiile personale si specificul organizatiei

EXERCITIU

Analizeaza rolurile manageriale ale profesorului si gama de competente manageriale

Cum coreleaza ele Aseaza rolurile si competentele in 2 coloane distincte si paralele

apoi traseaza sageti intre cele 2 coloane care sa evidentieze corelatiile

Poti identifica si alte competente care sa permita exercitarea mai buna a rolurilor

Realizeaza o lista alor

I3Comportamentele manageriale ale profesorului

Ia decizii vizand finalitatea

Deleaga responsabilitati

Are incredere in elevi

Apreciaza elevii in functie de rezultate

Favorizeaza si incurajeaza initiativele elevilor

Obtine rezultate prin altii si-si asuma responsabilitati pentru ele

Trece de la autoritatea functiei la autoritatea personala

EXERCITIU

Iata o lista cu bdquoce nu trebuie facutrdquo realizata pe baza unui studiu intreprins de o

universitate canadiana

La intrebarea bdquoce comportament al profesorului va displace cel mai multrdquo s-au obtinut

urmatoarele raspunsuri

-ignorarea elevilor

-descurajarea si limitarea intrebarilor

-ridiculizarea contributiei elevilor

-sarcasm minimalizare ostilitate si furie

-aroganta

-intreruperea contributiei unui elev

9

-insuccesul in promovarea discutiilor sau intrebarilor

Sa completam acesta lista impreuna

Geoff Petty-opcit

I4 AUTORITATE FORMALA SI AUTORITATE PERSONALA

Prin statutul pe care il detine profesorul este investit cu autoritate Aceasta autoritate este o

autoritate formala

De felul in care folosim aceasta autoritate formala depinde autoritatea personala

bdquoProfesorul care manuieste corect si cu eficienta autoritatea formala care demonstreaza

abilitate in predare si apreciaza efortul elevilor de a invata va castiga respectul elevilor sairdquo

Iata un inventar de atitudini comportamente care va pot ajuta in a va construiameliora

autoritatea personala acceptarea si respectul elevilor

Aratati cu adevarat interes fata de activitatea elevilor folosind lauda in special pentru

cei ce incearca sa-si depaseasca nivelul anterior sau calitatile innascute

Folositi prenumele elevilor

Aratati respect si politete fata de elevi spunand bdquote rogrdquo si bdquomultumescrdquo

Nu fiti sarcastic sau condescendent

Abordati in predare o atitudine profesionala prin lectii bine planificate si organizate cu

o buna incadrare in timp

Aveti rabdare

Alegeti metode de predare care permit elevilor sa contribuie si reactionati pozitiv fata

de acestia cind se poate

Aratati interes fata de atitudinile sentimentele si nevoile elevilor

Aratati interes fata de elvi ca indivizi adresandu-va direct si recunoscand

individualitatea fiecaruia

Construiti un stil relaxat si increzator care nu este prea formal cu umor cind este

posibil Umorul relaxat transmite incredere

GeoffPetty-opcit

REFLECTIE

Incearca sa identifici care din atitudinilecomportamentele enumerate in lista de mai sus

sunt mai dificil de adoptat de catre tine De ce

10

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPII CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE

ldquoSa invatam sa traim unii impreuna cu altii nu unii langa altiirdquo

TEME

II1 Scopurile specifice

II 2 Compozitia grupurilor educationale

II 3 Sarcinile si activitatile grupurilor educationale

II 4 Organizarea grupurilor

II 5 Conducerea grupurilor educationale

II1 SCOPURILE SPECIFICE GRUPURILOR EDUCATIONALE

Ce sunt grupurile sociale

Grupurile sociale sunt ansambluri de indivizi umani icircntre care există diferite tipuri de

interacţiuni şi relaţii comune determinate Există mai multe tipuri de grupuri sociale grupuri

de muncă grupuri ludice etc

Clasa de elevi este un grup educaţional

Grupurile sociale se deosebesc intre ele printr-o serie de caracteristici (scop compozitie

sarcini activitati organizare norme activtati etc)

Scopurile grupurilor educaţionale se deosebesc de cele ale altor tipuri de grupuri sociale

icircn primul racircnd prin orientarea lor explicită icircn direcţia realizării unor finalităţi formative

In interiorul grupurilor exista diverse categorii de scopuri

-scopuri prescriptive

-scopurile generate de grupul insusi

-scopuri individuale

REFLECTIE

11

Cu cit exista o mai buna integrare a acestor categorii de scopuri cu atat creste eficienta si

coeziunea grupului

Este foarte importanta concordanţa existentă icircntre scopurile prescrise şi cele individuale

măsura icircn care primele permit fiecărui elev realizarea scopurilor personale pe care le

urmăreşte prin eforturile sale de a se educa si gradul de motivare al elevilor icircn a participa

la activităţile comune ale grupului

EXERCITIU

Ca diriginte sisau profesor interrelationati cu clasegrupuri diferite de elevi

Identificati 2-3 scopuri generate de claselegrupurile insele analizati-le si comparati-

le

Care sunt facorii de care depinde integrarea scopurilor

acceptarea de către toţi elevii a activităţii de icircnvăţare ca

scop prioritar al grupului

claritatea scopurilor icircnvăţării pentru fiecare dintre elevi

existenţa unor ldquoperspectiverdquo pe termen scurt si mediu

II2 Compozitia grupurilor educationale

Grupul de elevi ai clasei se caracterizează printr-o relativă omogenitate a membrilor

prin

vacircrstă

interese

nevoi

aspiraţii

nivel de pregătire

EXERCITIU

Exista si diferente intre elevii clasei Sa identificam impreuna aceste deferente si sa facem

un inventar al lor

Isi gasesc aici locul si copiii cu CES

II3 SARCINILE SI ACTIVITATILE GRUPULUI EDUCATIONAL

12

Sarcinile sunt dominant de tip instructiv-educativ

activităţi curriculare

activităţi extracurriculare

activitati extrascolare

Sarcinile au un caracter planificat si gradual

Sarcinile trebuie sa generezestimuleze invatare motivare interes implicare

EXERCITIU

Sa demonstram de ce este necesar caracterul planificat si gradual

Caracterul planificat nu transforma activitatea clasei in rutina obositoare si plictisitoare

(Argumentaticontraargumentati)

Mai este necesara gradualitatea in conditiile grupurilor omogene

(Argumentaticontraargumentati)

DEZBATERE CU OPONENT

II 4 ORGANIZAREA GRUPULUI EDUCATIONAL

Organizarea circulara pe clase este cea mai veche si cea mai eficienta organizare a

grupului educational Profesorul liderul formal ocupa o poziţie centrală icircn jurul căreia

ldquograviteazărdquo toţi ceilalţi membrii ai clasei

Alte tipuri de organizare a grupului educational

In functie de sarcinile de lucru se pot constitui subgrupuri

REFLECTIE

Sa identificam impreuna criteriile specificitatea avantajele si dezavantajele activitatii pe

subgrupe de lucru

Din perspectiva diferentierii activitatii didactice a individualizarii demersului didactic

activitatea pe subgrupe poatenu poate stimula invatarea

13

II 5 CONDUCEREA GRUPURILOR EDUCATIONALE

Conducerea grupului-clasa este realizata de catre liderul formal care este profesorul

Treptat se transfera elevilor controlul asupra propriilor activităţi de icircnvăţare acesta fiind unul

dintre obiectivele educative importante

Cum se realizeaza

icirci obişnuiesc cu ideea că vor avea permanent de realizat icircn

clasă diverse sarcini de lucru pe care cel mai bine ar fi să le

desfăşoare singuri cu un minimum de icircndrumare din partea

profesorului

anunţă din timp sarcinile pe care urmează să le realizeze şi icirci

obişnuiesc să le planifice dinainte icirci icircncurajează pe elevi

să-şi stabilească singuri anumite termene rezonabile de timp

pentru realizarea anumitor sarcini

creează pentru elevi oportunităţi de a alege modul icircn care

vor lucra pentru icircndeplinirea sarcinilor primite şi icirci

obişnuiesc astfel să icircşi stabilească singuri care le sunt

REFLECTIE

Profesorul planifica si ghideaza activitatea elevilor asadar profesorul are controlul Accentul

cade pe bdquoprodusrdquo adica pe tema elevului

Ganditi-va ce s-ar intampla daca o parte din responsabilitatea propriei lor invatari ar revei

elevilor

Profesorul facilitator al invatarii poate fi o alternativa Argumentati

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

14

CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI

Va invit sa va reamintiti o carte minunatardquoCismigiu amp comprdquo De Grigore Bajenaru

Nu-i asa ca deja zambiti

TEME

III1 Principalele categorii de interactiuni

III2 Relatiile dintre elevi

- Tipuri de relatii

- Coeziunea clasei

III3 Relatiile profesor-elevi

- Caracteristici generale

- Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi

a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)

b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi

c) Influenta asteptarilor profesorului

III1 PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACTIUNI DIN CLASA

Clasa este un grup formal daricircn interiorul unei clase de elevi există şi relaţii interpersonale

si psihologice (aspectul informal) Relaţiile de prietenie sau de duşmănieopiniile

intimeconvingerile grupările spontane icircn funcţie de afinităţi Toate acestea sunt aspecte

informale

Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate

la două niveluri

relaţiile profesori-elevi relatii in plan vertical

relaţiile elevi-elevi relatii in plan orizontal

15

III 2 RELATIILE DINTRE ELEVI

In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe siuneori complicate

Iata o clasificare a tipurilor de relatii

1Relatii interpersonale ( de intercunoastere de intercomunicare socio-afective )

Aici interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri

relaţii de cooperare ndash elevii colaborează pentru atingerea

unui obiectiv comun

relaţii de competiţie ndash individul sau subgrupurile rivalizează

cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobacircndirea unei

anumite poziţii icircn cadrul clasei sau a superiorităţii

relaţii de coacţiune ndash cacircnd fiecare lucrează icircn prezenţa

celorlalţi fără icircnsă a se interesa de conţinutul muncii acestora

relaţii de conflict ndash indiviziisubgrupurile se află icircn opoziţie

Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului

-acomodarea (ajustarea reciprocă)

-asimilarea (transfer reciproc de gusturi mentalităţi etc)

-stratificarea (ierarhizare a partenerilor icircn funcţie de statutele

deţinute)

-alienarea (icircndepărtarea de ceilalţi retragerea icircn sine ruperea relatiilor

2 Relatiile dintre grupurile de elevi

-grupuri de aparteneta

-grupuri de lucru

-grupuri de referinta

Elevii manifestă tendinţa de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil decacirct pe cel

exterior

Astfel observam

Atitudinea tip bdquoSoarta comunardquo

persoanele care compun grupul extern se află icircntr-o situaţie socială

similară urmează să primească aceeaşi ldquorăsplatărdquo pentru eforturile

depuse participarea la competiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentru cei

din grupul de apartenenţă şi icircn aceste condiţii ar fi mai avantajos pentru

ambele grupuri să coopereze

Atitudine tip competitie confruntare

Cu cacirct confruntarea dintre grupuri este mai acerbă cu atacirct se produce o mai puternică

16

identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au

constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie

generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului

de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul

propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului

apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul

grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui

elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte

contrarii

REFLECTIE

Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite

Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie

COEZIUNEA CLASEI

Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la

o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea

presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au

consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi

Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei

crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi

exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer

pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime

ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi

activităţile clasei

crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna

desfăşurare a activităţilor clasei

promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii

echitabile a sarcinilor

crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul

(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că

altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)

17

recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care

au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a

unor activităţi ale clasei

REFLECTIE

Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de

aplicat si prelucrat

TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va

invitam sa le folositi

III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI

Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii

elevilor săi

Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi

consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate

De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo

Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta

stil autocrat stil laisse-fairstil democratic

FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV

Diferentieri sociale

statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)

rasa etnia elevului (discriminare )

18

diferenta de gen (sexul elevului)

Diferentieri individuale

rezultatele la invatatura

personalitatea

aparenta fizica

caracteristicile vorbirii

caracteristicile scrisului

asezarea in clasa

Asteptarile profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

REFLECTIE

Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile

planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic

eventualele diferenţe constatate

Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului

Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului

personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor

propriilor succese sau insuccese şcolare

EXERCITIU

19

Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in

corelatie si explicandu-ne realationarea

Mediul

social

Comportament

icircn şcoală

Realizări

anterioare

Personalitatea

elevului

Clasificare

şcolară

Aparenţa

fizică sex

Inteligenţa

Imaginea de sine a elevului

Obiective

propuse

Aprecieri

exprimate

Repartizare

icircn grupuri

Sarcini

icircncredinţate

Atenţie

acordată

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

20

CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI

ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo

TEME

IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi

IV2 Statusul real si statusul perceput

IV3 Liderii clasei de elevi

middot Afirmarea liderilor

middot Functiile si calitatile liderilor

middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului

IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar

IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI

In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt

ignorati altii sunt respinsi

Aceste pozitii sunt statusuri

Statusurile pot fi

pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)

negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)

mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)

izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins

ci ignorant de majoritate)

EXERCITIU

Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-

le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de

ceilalti

21

REFLECTIE

Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am

forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive

Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan

Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca

performanţele şcolare obţinute ( elev

premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)

inteligenţa sau alte aptitudini deosebite

performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu

sport muzică)

aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale

educaţia ocupaţia venitul părinţilor

aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a

celorlalţi membri ai clasei

EXERCITIU

Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot

adauga si altele

Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu

IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT

Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente

De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii

Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput

De ce

Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este

ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva

Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si

diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)

22

REFLECTIE

Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii

defectuoase ale propriului status

Ce efecte pot avea in plan educational

IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI

Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere

şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri

Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului

Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea

colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei

dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider

Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor

Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru

GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat

FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR

Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către

membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii

bull funcţii executive (de rezolvare)

bull funcţii de menţinere (A Neculau)

23

Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia

de atingere a scopurilor

Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii

existente a grupului

STILURI DE CONDUCERE

Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul

LAISSEZ FAIRE

Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o

problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi

singurirdquo stilul falsdemocratic

ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai

mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo

Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie

EXERCITIU

Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam

ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip

IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR

Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul

performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare

De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo

Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare

Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului

şi cerinţele institutiei scolarerdquo

Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de

aspiraţie

24

Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se

intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va

alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un

mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de

ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de

vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală

Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este

descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie

Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE

Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem

educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează

Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa

realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo

Portretul

abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI

ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo

TEME

V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo

V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului

a Structura grupului mic

b Functiile grupului mic

c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare

procesul de influenta

25

V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI

Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale

sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe

Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de

socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă

individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de

apartenenţă ale fiinţei umane

Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor

roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea

conştiinţei de sine a membrilor săi

Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile

primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)

REFLECTIE

Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va

intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul

care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit

V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI

STRUCTURA GRUPULUI MIC

Definitorii pentru structura unui grup sunt

Mărimea grupului

Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de

icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi

atracţia spontană dintre membri)

Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi

cerinţele normative

Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv

(diferenţierile de status)

Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre

subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash

26

icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu

acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau

membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)

Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape

Etapa evaluarii interpersonale

Etapa aparitiei unui nucleu

Etapa extinderii nucleului

EXERCITIU

Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta

Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor

subgrupuri

FUNCTIILE GRUPULUI MIC

Functiile esentiale ale grupului mic sunt

Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de

a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate

(familială profesională amicală)

Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash

legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre

indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd

nu mai sunt respectate anumite reguli convenite

Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de

confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo

pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine

Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general

umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi

al fiecaruia

Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta

REFLECTIE

27

Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de

reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati

PROCESELE GRUPULUI MIC

Principalele procese sint

procesul de realizare a sarcinilor scolare

procesul de comunicare

procesul de influenta

Procesul de realizare a sarcinilor scolare

Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta

Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de

bull Tipul sarcinii de icircnvăţare

bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)

bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina

bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului

EXERCITIU

Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in

alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini

structurate functie de ldquoechipardquo

Procesul de comunicare

Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi

clasificate după

instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)

numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)

obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica

cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)

28

Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii

bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul

grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului

bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea

obiectivului dorit

bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a

specificului său

bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor

şi protejează faţă de exterior

bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru

individ (A Neculau op cit)

EXERCITIU

Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe

care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de

satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă

dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin

E

A D A B C D E

B C

Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo

A B A B

C C

D E D

E

29

Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo

Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care

favorizeaza comunicarea deschisa

Procesul de influenta

Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi

interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru

două tipuri de presiuni

Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi

regulile grupului

Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de

vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta

Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte

nevoia de certitudine şi de siguranţă

REFLECTIE

Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi

participat icircn şcoală

Povestiti-ne ce ati simtit atunci

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

30

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am

facut parterdquo

TEME

1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social

2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi

3 Fisa de caracterizare a clasei

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observatia sistematica Tehnica sociometrica

Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care

lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea

asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai

multe influenţe educativerdquo(M Zlate)

Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3

diagnostica si prognostica

REFLECTIE

Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup

VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor

31

informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară

Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale

Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri

Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)

Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc

Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa

VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti

Sa analizam impreuna acest tip de fisa

I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc

5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip

bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip

III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect

33

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI 1 ora direct+1 ora online TEME1 Semnificatia ldquodinamicii grupuluirdquo2 Planuri de manifestare a dinamicii grupuluia Structura grupului micb Functiile grupului micc Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare procesul de influenta

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL 1 ora direct+2 ore online TEME1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi3 Fisa de caracterizare a claseiMetode si tehnici de cunoastere a grupurilorObservatia sistematica Tehnica sociometricaAutobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA 1 ora direct+2 ore online TEME

1 Identificarea situatiilor de criza educationala2 Tipuri de criza educationala3 Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VIII ANEXE

5

Cap I PROFESORUL-AUTORITATE SI PUTERE

ldquoCe se va face exact la orele dumneavoastra va fi hotarat de ceea ce faceti nu de ceea

ce spunetirdquo

Teme

I1 Rolurile manageriale ale profesorului

I2 Competentele manageriale ale profesorului

I3 Comportamente manageriale ale profesorului

I4 Autoritate formala si autoritate personala

I1Rolurile manageriale ale profesorului

Complexul de actvitati prin intermediul carora profesorul promoveaza comportamentul

adecvat al elevului si-l elimina pe cel neadecvat dezvolta relatii interpersonale bune si un

climat socioemotional pozitiv stabileste si mentine o organizare eficienta a clasei asa

defineste W Weber MANAGEMENTUL CLASEI

Care sunt rolurile manageriale ale profesorului

Planificarea Profesorul planifică icircntreaga activitate de formare si educare a elevilor

Organizarea Icircntreaga activitate a clasei de elevi este organizată de catre

profesorbineinteles cu consultarea membrilor grupului

Comunicarea Este esentiala Calitatea comunicării influentează climatul

din interiorul grupului care la racircndul lui influentează procesul icircnvătării

Conducerea profesorul conduce activitatea de formare si

educare a elevilor

6

Coordonarea Coordonarea activitătii clasei repartizarea sarcinilor de lucru

folosirea eficienta a timpului

Indrumarea Indrumarea elevilor icircn procesul icircnvătării

Motivarea Crearea motivarii pentru invatare

Consilierea O realatie speciala cu scopul de a-l ajuta pe elev atunci cind are nevoie

Controlul Profesorul controlează dacă si cum se icircndeplinesc sarcinile didactice

Evaluarea Obtinerea de informatii clare pe baze stiintifice care să stea la baza

deciziilor celor mai potrivite pentru dezvoltarea clasei de elevi

REFLECTIE

Ce rol managerial a fost mai greu de indeplinit la inceputul carierei tale didactice

Care ar fi cel mai important sfat pe care l-ai da unui coleg aflat in primul an la catedra

I2Competentele manageriale ale profesorului

Competente de comunicare

Competente psihosociale

Competente de conducere si coordonare

Competente de evaluare

Competente de gestionare a resurselor

Competente de utilizare a tehnologiilor

Competente de dezvoltare personala si profesionala

Sa facem o succinta detaliere

Competente de comunicare se exprima prin

capacitatea de a selecta calea si mijloacele de comunicare adecvate clasei si

individuslitatilor care o compun

capacitatea de a adapta căile si mijloacele de comunicare la situatii

variate

capacitatea de a solutiona situatii conflictuale icircn urma investigării prin

mediere si negociere icircn vederea asigurării unui climat de icircncredere si

responsabilitate

7

Competentele psihosociale se demonstreaza prin

valorizarea particularitătilor individuale si de grup ale elevilor icircn scopul

realizării unor relatii deschise nestresante icircn cadrul organizatiei

adaptarea unui comportament adecvat icircn raporturile cu elevii ca să-i

motiveze să actioneze pentru realizarea obiectivelor organizatiei

Competente de conducere si coordonare implica

proiectarea activitătilor pe termen scurt mediu si lung pentru

asigurarea coerentei activitătilor clasei

organizarea tuturor activitătilor desfăsurate cu elevii icircn vederea

realizării obiectivelor clasei

coordonarea grupului de elevi pentru obtinerea rezultatelor scontate

gestionarea actului decizional prin asumarea răspunderii pentru

obtinerea de rezultate previzionate

Competente de evaluare implica

stabilirea obiectivelor si criteriilor de evaluare

utilizarea tehnicilor si instrumentelor de evaluare specifice

educatiei

valorificarea rezultatelor evaluării

Competente de gestionare a resurselor se exprima prin

identificarea si selectarea resurselor necesare activitatii

utilizarea eficienta a resurselor

valorificarea potentialului educativ al resurselor

Competente de utilizare a tehnologiilor inseamna utilizarea computerului si

sintetizarea informatiilor pentru crearea unei baze de date utile actului

managerial

valorificarea informatiilor din baza de date icircn vederea luării deciziilor icircn

concordantă cu realitătile specifice mediului educational

utilizarea tehnicilor si tehnologiilor informationale pentru eficientizarea activitătii si

asigurarea calitătii acesteia

Competente pentru dezvoltare personala si profesionala se exprima prin

evaluarea obiectivă a calitătii propriei activităti

8

selectarea propriului traseu de formare pentru dezvoltarea icircn carieră

concordanta intre aspiratiile personale si specificul organizatiei

EXERCITIU

Analizeaza rolurile manageriale ale profesorului si gama de competente manageriale

Cum coreleaza ele Aseaza rolurile si competentele in 2 coloane distincte si paralele

apoi traseaza sageti intre cele 2 coloane care sa evidentieze corelatiile

Poti identifica si alte competente care sa permita exercitarea mai buna a rolurilor

Realizeaza o lista alor

I3Comportamentele manageriale ale profesorului

Ia decizii vizand finalitatea

Deleaga responsabilitati

Are incredere in elevi

Apreciaza elevii in functie de rezultate

Favorizeaza si incurajeaza initiativele elevilor

Obtine rezultate prin altii si-si asuma responsabilitati pentru ele

Trece de la autoritatea functiei la autoritatea personala

EXERCITIU

Iata o lista cu bdquoce nu trebuie facutrdquo realizata pe baza unui studiu intreprins de o

universitate canadiana

La intrebarea bdquoce comportament al profesorului va displace cel mai multrdquo s-au obtinut

urmatoarele raspunsuri

-ignorarea elevilor

-descurajarea si limitarea intrebarilor

-ridiculizarea contributiei elevilor

-sarcasm minimalizare ostilitate si furie

-aroganta

-intreruperea contributiei unui elev

9

-insuccesul in promovarea discutiilor sau intrebarilor

Sa completam acesta lista impreuna

Geoff Petty-opcit

I4 AUTORITATE FORMALA SI AUTORITATE PERSONALA

Prin statutul pe care il detine profesorul este investit cu autoritate Aceasta autoritate este o

autoritate formala

De felul in care folosim aceasta autoritate formala depinde autoritatea personala

bdquoProfesorul care manuieste corect si cu eficienta autoritatea formala care demonstreaza

abilitate in predare si apreciaza efortul elevilor de a invata va castiga respectul elevilor sairdquo

Iata un inventar de atitudini comportamente care va pot ajuta in a va construiameliora

autoritatea personala acceptarea si respectul elevilor

Aratati cu adevarat interes fata de activitatea elevilor folosind lauda in special pentru

cei ce incearca sa-si depaseasca nivelul anterior sau calitatile innascute

Folositi prenumele elevilor

Aratati respect si politete fata de elevi spunand bdquote rogrdquo si bdquomultumescrdquo

Nu fiti sarcastic sau condescendent

Abordati in predare o atitudine profesionala prin lectii bine planificate si organizate cu

o buna incadrare in timp

Aveti rabdare

Alegeti metode de predare care permit elevilor sa contribuie si reactionati pozitiv fata

de acestia cind se poate

Aratati interes fata de atitudinile sentimentele si nevoile elevilor

Aratati interes fata de elvi ca indivizi adresandu-va direct si recunoscand

individualitatea fiecaruia

Construiti un stil relaxat si increzator care nu este prea formal cu umor cind este

posibil Umorul relaxat transmite incredere

GeoffPetty-opcit

REFLECTIE

Incearca sa identifici care din atitudinilecomportamentele enumerate in lista de mai sus

sunt mai dificil de adoptat de catre tine De ce

10

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPII CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE

ldquoSa invatam sa traim unii impreuna cu altii nu unii langa altiirdquo

TEME

II1 Scopurile specifice

II 2 Compozitia grupurilor educationale

II 3 Sarcinile si activitatile grupurilor educationale

II 4 Organizarea grupurilor

II 5 Conducerea grupurilor educationale

II1 SCOPURILE SPECIFICE GRUPURILOR EDUCATIONALE

Ce sunt grupurile sociale

Grupurile sociale sunt ansambluri de indivizi umani icircntre care există diferite tipuri de

interacţiuni şi relaţii comune determinate Există mai multe tipuri de grupuri sociale grupuri

de muncă grupuri ludice etc

Clasa de elevi este un grup educaţional

Grupurile sociale se deosebesc intre ele printr-o serie de caracteristici (scop compozitie

sarcini activitati organizare norme activtati etc)

Scopurile grupurilor educaţionale se deosebesc de cele ale altor tipuri de grupuri sociale

icircn primul racircnd prin orientarea lor explicită icircn direcţia realizării unor finalităţi formative

In interiorul grupurilor exista diverse categorii de scopuri

-scopuri prescriptive

-scopurile generate de grupul insusi

-scopuri individuale

REFLECTIE

11

Cu cit exista o mai buna integrare a acestor categorii de scopuri cu atat creste eficienta si

coeziunea grupului

Este foarte importanta concordanţa existentă icircntre scopurile prescrise şi cele individuale

măsura icircn care primele permit fiecărui elev realizarea scopurilor personale pe care le

urmăreşte prin eforturile sale de a se educa si gradul de motivare al elevilor icircn a participa

la activităţile comune ale grupului

EXERCITIU

Ca diriginte sisau profesor interrelationati cu clasegrupuri diferite de elevi

Identificati 2-3 scopuri generate de claselegrupurile insele analizati-le si comparati-

le

Care sunt facorii de care depinde integrarea scopurilor

acceptarea de către toţi elevii a activităţii de icircnvăţare ca

scop prioritar al grupului

claritatea scopurilor icircnvăţării pentru fiecare dintre elevi

existenţa unor ldquoperspectiverdquo pe termen scurt si mediu

II2 Compozitia grupurilor educationale

Grupul de elevi ai clasei se caracterizează printr-o relativă omogenitate a membrilor

prin

vacircrstă

interese

nevoi

aspiraţii

nivel de pregătire

EXERCITIU

Exista si diferente intre elevii clasei Sa identificam impreuna aceste deferente si sa facem

un inventar al lor

Isi gasesc aici locul si copiii cu CES

II3 SARCINILE SI ACTIVITATILE GRUPULUI EDUCATIONAL

12

Sarcinile sunt dominant de tip instructiv-educativ

activităţi curriculare

activităţi extracurriculare

activitati extrascolare

Sarcinile au un caracter planificat si gradual

Sarcinile trebuie sa generezestimuleze invatare motivare interes implicare

EXERCITIU

Sa demonstram de ce este necesar caracterul planificat si gradual

Caracterul planificat nu transforma activitatea clasei in rutina obositoare si plictisitoare

(Argumentaticontraargumentati)

Mai este necesara gradualitatea in conditiile grupurilor omogene

(Argumentaticontraargumentati)

DEZBATERE CU OPONENT

II 4 ORGANIZAREA GRUPULUI EDUCATIONAL

Organizarea circulara pe clase este cea mai veche si cea mai eficienta organizare a

grupului educational Profesorul liderul formal ocupa o poziţie centrală icircn jurul căreia

ldquograviteazărdquo toţi ceilalţi membrii ai clasei

Alte tipuri de organizare a grupului educational

In functie de sarcinile de lucru se pot constitui subgrupuri

REFLECTIE

Sa identificam impreuna criteriile specificitatea avantajele si dezavantajele activitatii pe

subgrupe de lucru

Din perspectiva diferentierii activitatii didactice a individualizarii demersului didactic

activitatea pe subgrupe poatenu poate stimula invatarea

13

II 5 CONDUCEREA GRUPURILOR EDUCATIONALE

Conducerea grupului-clasa este realizata de catre liderul formal care este profesorul

Treptat se transfera elevilor controlul asupra propriilor activităţi de icircnvăţare acesta fiind unul

dintre obiectivele educative importante

Cum se realizeaza

icirci obişnuiesc cu ideea că vor avea permanent de realizat icircn

clasă diverse sarcini de lucru pe care cel mai bine ar fi să le

desfăşoare singuri cu un minimum de icircndrumare din partea

profesorului

anunţă din timp sarcinile pe care urmează să le realizeze şi icirci

obişnuiesc să le planifice dinainte icirci icircncurajează pe elevi

să-şi stabilească singuri anumite termene rezonabile de timp

pentru realizarea anumitor sarcini

creează pentru elevi oportunităţi de a alege modul icircn care

vor lucra pentru icircndeplinirea sarcinilor primite şi icirci

obişnuiesc astfel să icircşi stabilească singuri care le sunt

REFLECTIE

Profesorul planifica si ghideaza activitatea elevilor asadar profesorul are controlul Accentul

cade pe bdquoprodusrdquo adica pe tema elevului

Ganditi-va ce s-ar intampla daca o parte din responsabilitatea propriei lor invatari ar revei

elevilor

Profesorul facilitator al invatarii poate fi o alternativa Argumentati

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

14

CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI

Va invit sa va reamintiti o carte minunatardquoCismigiu amp comprdquo De Grigore Bajenaru

Nu-i asa ca deja zambiti

TEME

III1 Principalele categorii de interactiuni

III2 Relatiile dintre elevi

- Tipuri de relatii

- Coeziunea clasei

III3 Relatiile profesor-elevi

- Caracteristici generale

- Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi

a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)

b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi

c) Influenta asteptarilor profesorului

III1 PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACTIUNI DIN CLASA

Clasa este un grup formal daricircn interiorul unei clase de elevi există şi relaţii interpersonale

si psihologice (aspectul informal) Relaţiile de prietenie sau de duşmănieopiniile

intimeconvingerile grupările spontane icircn funcţie de afinităţi Toate acestea sunt aspecte

informale

Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate

la două niveluri

relaţiile profesori-elevi relatii in plan vertical

relaţiile elevi-elevi relatii in plan orizontal

15

III 2 RELATIILE DINTRE ELEVI

In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe siuneori complicate

Iata o clasificare a tipurilor de relatii

1Relatii interpersonale ( de intercunoastere de intercomunicare socio-afective )

Aici interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri

relaţii de cooperare ndash elevii colaborează pentru atingerea

unui obiectiv comun

relaţii de competiţie ndash individul sau subgrupurile rivalizează

cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobacircndirea unei

anumite poziţii icircn cadrul clasei sau a superiorităţii

relaţii de coacţiune ndash cacircnd fiecare lucrează icircn prezenţa

celorlalţi fără icircnsă a se interesa de conţinutul muncii acestora

relaţii de conflict ndash indiviziisubgrupurile se află icircn opoziţie

Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului

-acomodarea (ajustarea reciprocă)

-asimilarea (transfer reciproc de gusturi mentalităţi etc)

-stratificarea (ierarhizare a partenerilor icircn funcţie de statutele

deţinute)

-alienarea (icircndepărtarea de ceilalţi retragerea icircn sine ruperea relatiilor

2 Relatiile dintre grupurile de elevi

-grupuri de aparteneta

-grupuri de lucru

-grupuri de referinta

Elevii manifestă tendinţa de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil decacirct pe cel

exterior

Astfel observam

Atitudinea tip bdquoSoarta comunardquo

persoanele care compun grupul extern se află icircntr-o situaţie socială

similară urmează să primească aceeaşi ldquorăsplatărdquo pentru eforturile

depuse participarea la competiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentru cei

din grupul de apartenenţă şi icircn aceste condiţii ar fi mai avantajos pentru

ambele grupuri să coopereze

Atitudine tip competitie confruntare

Cu cacirct confruntarea dintre grupuri este mai acerbă cu atacirct se produce o mai puternică

16

identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au

constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie

generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului

de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul

propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului

apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul

grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui

elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte

contrarii

REFLECTIE

Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite

Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie

COEZIUNEA CLASEI

Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la

o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea

presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au

consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi

Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei

crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi

exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer

pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime

ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi

activităţile clasei

crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna

desfăşurare a activităţilor clasei

promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii

echitabile a sarcinilor

crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul

(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că

altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)

17

recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care

au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a

unor activităţi ale clasei

REFLECTIE

Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de

aplicat si prelucrat

TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va

invitam sa le folositi

III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI

Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii

elevilor săi

Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi

consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate

De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo

Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta

stil autocrat stil laisse-fairstil democratic

FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV

Diferentieri sociale

statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)

rasa etnia elevului (discriminare )

18

diferenta de gen (sexul elevului)

Diferentieri individuale

rezultatele la invatatura

personalitatea

aparenta fizica

caracteristicile vorbirii

caracteristicile scrisului

asezarea in clasa

Asteptarile profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

REFLECTIE

Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile

planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic

eventualele diferenţe constatate

Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului

Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului

personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor

propriilor succese sau insuccese şcolare

EXERCITIU

19

Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in

corelatie si explicandu-ne realationarea

Mediul

social

Comportament

icircn şcoală

Realizări

anterioare

Personalitatea

elevului

Clasificare

şcolară

Aparenţa

fizică sex

Inteligenţa

Imaginea de sine a elevului

Obiective

propuse

Aprecieri

exprimate

Repartizare

icircn grupuri

Sarcini

icircncredinţate

Atenţie

acordată

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

20

CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI

ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo

TEME

IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi

IV2 Statusul real si statusul perceput

IV3 Liderii clasei de elevi

middot Afirmarea liderilor

middot Functiile si calitatile liderilor

middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului

IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar

IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI

In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt

ignorati altii sunt respinsi

Aceste pozitii sunt statusuri

Statusurile pot fi

pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)

negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)

mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)

izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins

ci ignorant de majoritate)

EXERCITIU

Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-

le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de

ceilalti

21

REFLECTIE

Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am

forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive

Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan

Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca

performanţele şcolare obţinute ( elev

premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)

inteligenţa sau alte aptitudini deosebite

performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu

sport muzică)

aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale

educaţia ocupaţia venitul părinţilor

aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a

celorlalţi membri ai clasei

EXERCITIU

Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot

adauga si altele

Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu

IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT

Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente

De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii

Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput

De ce

Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este

ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva

Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si

diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)

22

REFLECTIE

Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii

defectuoase ale propriului status

Ce efecte pot avea in plan educational

IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI

Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere

şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri

Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului

Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea

colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei

dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider

Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor

Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru

GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat

FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR

Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către

membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii

bull funcţii executive (de rezolvare)

bull funcţii de menţinere (A Neculau)

23

Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia

de atingere a scopurilor

Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii

existente a grupului

STILURI DE CONDUCERE

Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul

LAISSEZ FAIRE

Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o

problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi

singurirdquo stilul falsdemocratic

ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai

mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo

Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie

EXERCITIU

Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam

ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip

IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR

Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul

performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare

De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo

Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare

Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului

şi cerinţele institutiei scolarerdquo

Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de

aspiraţie

24

Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se

intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va

alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un

mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de

ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de

vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală

Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este

descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie

Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE

Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem

educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează

Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa

realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo

Portretul

abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI

ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo

TEME

V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo

V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului

a Structura grupului mic

b Functiile grupului mic

c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare

procesul de influenta

25

V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI

Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale

sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe

Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de

socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă

individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de

apartenenţă ale fiinţei umane

Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor

roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea

conştiinţei de sine a membrilor săi

Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile

primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)

REFLECTIE

Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va

intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul

care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit

V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI

STRUCTURA GRUPULUI MIC

Definitorii pentru structura unui grup sunt

Mărimea grupului

Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de

icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi

atracţia spontană dintre membri)

Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi

cerinţele normative

Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv

(diferenţierile de status)

Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre

subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash

26

icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu

acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau

membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)

Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape

Etapa evaluarii interpersonale

Etapa aparitiei unui nucleu

Etapa extinderii nucleului

EXERCITIU

Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta

Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor

subgrupuri

FUNCTIILE GRUPULUI MIC

Functiile esentiale ale grupului mic sunt

Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de

a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate

(familială profesională amicală)

Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash

legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre

indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd

nu mai sunt respectate anumite reguli convenite

Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de

confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo

pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine

Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general

umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi

al fiecaruia

Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta

REFLECTIE

27

Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de

reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati

PROCESELE GRUPULUI MIC

Principalele procese sint

procesul de realizare a sarcinilor scolare

procesul de comunicare

procesul de influenta

Procesul de realizare a sarcinilor scolare

Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta

Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de

bull Tipul sarcinii de icircnvăţare

bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)

bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina

bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului

EXERCITIU

Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in

alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini

structurate functie de ldquoechipardquo

Procesul de comunicare

Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi

clasificate după

instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)

numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)

obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica

cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)

28

Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii

bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul

grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului

bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea

obiectivului dorit

bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a

specificului său

bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor

şi protejează faţă de exterior

bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru

individ (A Neculau op cit)

EXERCITIU

Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe

care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de

satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă

dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin

E

A D A B C D E

B C

Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo

A B A B

C C

D E D

E

29

Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo

Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care

favorizeaza comunicarea deschisa

Procesul de influenta

Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi

interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru

două tipuri de presiuni

Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi

regulile grupului

Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de

vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta

Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte

nevoia de certitudine şi de siguranţă

REFLECTIE

Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi

participat icircn şcoală

Povestiti-ne ce ati simtit atunci

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

30

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am

facut parterdquo

TEME

1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social

2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi

3 Fisa de caracterizare a clasei

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observatia sistematica Tehnica sociometrica

Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care

lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea

asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai

multe influenţe educativerdquo(M Zlate)

Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3

diagnostica si prognostica

REFLECTIE

Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup

VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor

31

informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară

Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale

Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri

Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)

Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc

Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa

VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti

Sa analizam impreuna acest tip de fisa

I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc

5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip

bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip

III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect

33

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

Cap I PROFESORUL-AUTORITATE SI PUTERE

ldquoCe se va face exact la orele dumneavoastra va fi hotarat de ceea ce faceti nu de ceea

ce spunetirdquo

Teme

I1 Rolurile manageriale ale profesorului

I2 Competentele manageriale ale profesorului

I3 Comportamente manageriale ale profesorului

I4 Autoritate formala si autoritate personala

I1Rolurile manageriale ale profesorului

Complexul de actvitati prin intermediul carora profesorul promoveaza comportamentul

adecvat al elevului si-l elimina pe cel neadecvat dezvolta relatii interpersonale bune si un

climat socioemotional pozitiv stabileste si mentine o organizare eficienta a clasei asa

defineste W Weber MANAGEMENTUL CLASEI

Care sunt rolurile manageriale ale profesorului

Planificarea Profesorul planifică icircntreaga activitate de formare si educare a elevilor

Organizarea Icircntreaga activitate a clasei de elevi este organizată de catre

profesorbineinteles cu consultarea membrilor grupului

Comunicarea Este esentiala Calitatea comunicării influentează climatul

din interiorul grupului care la racircndul lui influentează procesul icircnvătării

Conducerea profesorul conduce activitatea de formare si

educare a elevilor

6

Coordonarea Coordonarea activitătii clasei repartizarea sarcinilor de lucru

folosirea eficienta a timpului

Indrumarea Indrumarea elevilor icircn procesul icircnvătării

Motivarea Crearea motivarii pentru invatare

Consilierea O realatie speciala cu scopul de a-l ajuta pe elev atunci cind are nevoie

Controlul Profesorul controlează dacă si cum se icircndeplinesc sarcinile didactice

Evaluarea Obtinerea de informatii clare pe baze stiintifice care să stea la baza

deciziilor celor mai potrivite pentru dezvoltarea clasei de elevi

REFLECTIE

Ce rol managerial a fost mai greu de indeplinit la inceputul carierei tale didactice

Care ar fi cel mai important sfat pe care l-ai da unui coleg aflat in primul an la catedra

I2Competentele manageriale ale profesorului

Competente de comunicare

Competente psihosociale

Competente de conducere si coordonare

Competente de evaluare

Competente de gestionare a resurselor

Competente de utilizare a tehnologiilor

Competente de dezvoltare personala si profesionala

Sa facem o succinta detaliere

Competente de comunicare se exprima prin

capacitatea de a selecta calea si mijloacele de comunicare adecvate clasei si

individuslitatilor care o compun

capacitatea de a adapta căile si mijloacele de comunicare la situatii

variate

capacitatea de a solutiona situatii conflictuale icircn urma investigării prin

mediere si negociere icircn vederea asigurării unui climat de icircncredere si

responsabilitate

7

Competentele psihosociale se demonstreaza prin

valorizarea particularitătilor individuale si de grup ale elevilor icircn scopul

realizării unor relatii deschise nestresante icircn cadrul organizatiei

adaptarea unui comportament adecvat icircn raporturile cu elevii ca să-i

motiveze să actioneze pentru realizarea obiectivelor organizatiei

Competente de conducere si coordonare implica

proiectarea activitătilor pe termen scurt mediu si lung pentru

asigurarea coerentei activitătilor clasei

organizarea tuturor activitătilor desfăsurate cu elevii icircn vederea

realizării obiectivelor clasei

coordonarea grupului de elevi pentru obtinerea rezultatelor scontate

gestionarea actului decizional prin asumarea răspunderii pentru

obtinerea de rezultate previzionate

Competente de evaluare implica

stabilirea obiectivelor si criteriilor de evaluare

utilizarea tehnicilor si instrumentelor de evaluare specifice

educatiei

valorificarea rezultatelor evaluării

Competente de gestionare a resurselor se exprima prin

identificarea si selectarea resurselor necesare activitatii

utilizarea eficienta a resurselor

valorificarea potentialului educativ al resurselor

Competente de utilizare a tehnologiilor inseamna utilizarea computerului si

sintetizarea informatiilor pentru crearea unei baze de date utile actului

managerial

valorificarea informatiilor din baza de date icircn vederea luării deciziilor icircn

concordantă cu realitătile specifice mediului educational

utilizarea tehnicilor si tehnologiilor informationale pentru eficientizarea activitătii si

asigurarea calitătii acesteia

Competente pentru dezvoltare personala si profesionala se exprima prin

evaluarea obiectivă a calitătii propriei activităti

8

selectarea propriului traseu de formare pentru dezvoltarea icircn carieră

concordanta intre aspiratiile personale si specificul organizatiei

EXERCITIU

Analizeaza rolurile manageriale ale profesorului si gama de competente manageriale

Cum coreleaza ele Aseaza rolurile si competentele in 2 coloane distincte si paralele

apoi traseaza sageti intre cele 2 coloane care sa evidentieze corelatiile

Poti identifica si alte competente care sa permita exercitarea mai buna a rolurilor

Realizeaza o lista alor

I3Comportamentele manageriale ale profesorului

Ia decizii vizand finalitatea

Deleaga responsabilitati

Are incredere in elevi

Apreciaza elevii in functie de rezultate

Favorizeaza si incurajeaza initiativele elevilor

Obtine rezultate prin altii si-si asuma responsabilitati pentru ele

Trece de la autoritatea functiei la autoritatea personala

EXERCITIU

Iata o lista cu bdquoce nu trebuie facutrdquo realizata pe baza unui studiu intreprins de o

universitate canadiana

La intrebarea bdquoce comportament al profesorului va displace cel mai multrdquo s-au obtinut

urmatoarele raspunsuri

-ignorarea elevilor

-descurajarea si limitarea intrebarilor

-ridiculizarea contributiei elevilor

-sarcasm minimalizare ostilitate si furie

-aroganta

-intreruperea contributiei unui elev

9

-insuccesul in promovarea discutiilor sau intrebarilor

Sa completam acesta lista impreuna

Geoff Petty-opcit

I4 AUTORITATE FORMALA SI AUTORITATE PERSONALA

Prin statutul pe care il detine profesorul este investit cu autoritate Aceasta autoritate este o

autoritate formala

De felul in care folosim aceasta autoritate formala depinde autoritatea personala

bdquoProfesorul care manuieste corect si cu eficienta autoritatea formala care demonstreaza

abilitate in predare si apreciaza efortul elevilor de a invata va castiga respectul elevilor sairdquo

Iata un inventar de atitudini comportamente care va pot ajuta in a va construiameliora

autoritatea personala acceptarea si respectul elevilor

Aratati cu adevarat interes fata de activitatea elevilor folosind lauda in special pentru

cei ce incearca sa-si depaseasca nivelul anterior sau calitatile innascute

Folositi prenumele elevilor

Aratati respect si politete fata de elevi spunand bdquote rogrdquo si bdquomultumescrdquo

Nu fiti sarcastic sau condescendent

Abordati in predare o atitudine profesionala prin lectii bine planificate si organizate cu

o buna incadrare in timp

Aveti rabdare

Alegeti metode de predare care permit elevilor sa contribuie si reactionati pozitiv fata

de acestia cind se poate

Aratati interes fata de atitudinile sentimentele si nevoile elevilor

Aratati interes fata de elvi ca indivizi adresandu-va direct si recunoscand

individualitatea fiecaruia

Construiti un stil relaxat si increzator care nu este prea formal cu umor cind este

posibil Umorul relaxat transmite incredere

GeoffPetty-opcit

REFLECTIE

Incearca sa identifici care din atitudinilecomportamentele enumerate in lista de mai sus

sunt mai dificil de adoptat de catre tine De ce

10

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPII CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE

ldquoSa invatam sa traim unii impreuna cu altii nu unii langa altiirdquo

TEME

II1 Scopurile specifice

II 2 Compozitia grupurilor educationale

II 3 Sarcinile si activitatile grupurilor educationale

II 4 Organizarea grupurilor

II 5 Conducerea grupurilor educationale

II1 SCOPURILE SPECIFICE GRUPURILOR EDUCATIONALE

Ce sunt grupurile sociale

Grupurile sociale sunt ansambluri de indivizi umani icircntre care există diferite tipuri de

interacţiuni şi relaţii comune determinate Există mai multe tipuri de grupuri sociale grupuri

de muncă grupuri ludice etc

Clasa de elevi este un grup educaţional

Grupurile sociale se deosebesc intre ele printr-o serie de caracteristici (scop compozitie

sarcini activitati organizare norme activtati etc)

Scopurile grupurilor educaţionale se deosebesc de cele ale altor tipuri de grupuri sociale

icircn primul racircnd prin orientarea lor explicită icircn direcţia realizării unor finalităţi formative

In interiorul grupurilor exista diverse categorii de scopuri

-scopuri prescriptive

-scopurile generate de grupul insusi

-scopuri individuale

REFLECTIE

11

Cu cit exista o mai buna integrare a acestor categorii de scopuri cu atat creste eficienta si

coeziunea grupului

Este foarte importanta concordanţa existentă icircntre scopurile prescrise şi cele individuale

măsura icircn care primele permit fiecărui elev realizarea scopurilor personale pe care le

urmăreşte prin eforturile sale de a se educa si gradul de motivare al elevilor icircn a participa

la activităţile comune ale grupului

EXERCITIU

Ca diriginte sisau profesor interrelationati cu clasegrupuri diferite de elevi

Identificati 2-3 scopuri generate de claselegrupurile insele analizati-le si comparati-

le

Care sunt facorii de care depinde integrarea scopurilor

acceptarea de către toţi elevii a activităţii de icircnvăţare ca

scop prioritar al grupului

claritatea scopurilor icircnvăţării pentru fiecare dintre elevi

existenţa unor ldquoperspectiverdquo pe termen scurt si mediu

II2 Compozitia grupurilor educationale

Grupul de elevi ai clasei se caracterizează printr-o relativă omogenitate a membrilor

prin

vacircrstă

interese

nevoi

aspiraţii

nivel de pregătire

EXERCITIU

Exista si diferente intre elevii clasei Sa identificam impreuna aceste deferente si sa facem

un inventar al lor

Isi gasesc aici locul si copiii cu CES

II3 SARCINILE SI ACTIVITATILE GRUPULUI EDUCATIONAL

12

Sarcinile sunt dominant de tip instructiv-educativ

activităţi curriculare

activităţi extracurriculare

activitati extrascolare

Sarcinile au un caracter planificat si gradual

Sarcinile trebuie sa generezestimuleze invatare motivare interes implicare

EXERCITIU

Sa demonstram de ce este necesar caracterul planificat si gradual

Caracterul planificat nu transforma activitatea clasei in rutina obositoare si plictisitoare

(Argumentaticontraargumentati)

Mai este necesara gradualitatea in conditiile grupurilor omogene

(Argumentaticontraargumentati)

DEZBATERE CU OPONENT

II 4 ORGANIZAREA GRUPULUI EDUCATIONAL

Organizarea circulara pe clase este cea mai veche si cea mai eficienta organizare a

grupului educational Profesorul liderul formal ocupa o poziţie centrală icircn jurul căreia

ldquograviteazărdquo toţi ceilalţi membrii ai clasei

Alte tipuri de organizare a grupului educational

In functie de sarcinile de lucru se pot constitui subgrupuri

REFLECTIE

Sa identificam impreuna criteriile specificitatea avantajele si dezavantajele activitatii pe

subgrupe de lucru

Din perspectiva diferentierii activitatii didactice a individualizarii demersului didactic

activitatea pe subgrupe poatenu poate stimula invatarea

13

II 5 CONDUCEREA GRUPURILOR EDUCATIONALE

Conducerea grupului-clasa este realizata de catre liderul formal care este profesorul

Treptat se transfera elevilor controlul asupra propriilor activităţi de icircnvăţare acesta fiind unul

dintre obiectivele educative importante

Cum se realizeaza

icirci obişnuiesc cu ideea că vor avea permanent de realizat icircn

clasă diverse sarcini de lucru pe care cel mai bine ar fi să le

desfăşoare singuri cu un minimum de icircndrumare din partea

profesorului

anunţă din timp sarcinile pe care urmează să le realizeze şi icirci

obişnuiesc să le planifice dinainte icirci icircncurajează pe elevi

să-şi stabilească singuri anumite termene rezonabile de timp

pentru realizarea anumitor sarcini

creează pentru elevi oportunităţi de a alege modul icircn care

vor lucra pentru icircndeplinirea sarcinilor primite şi icirci

obişnuiesc astfel să icircşi stabilească singuri care le sunt

REFLECTIE

Profesorul planifica si ghideaza activitatea elevilor asadar profesorul are controlul Accentul

cade pe bdquoprodusrdquo adica pe tema elevului

Ganditi-va ce s-ar intampla daca o parte din responsabilitatea propriei lor invatari ar revei

elevilor

Profesorul facilitator al invatarii poate fi o alternativa Argumentati

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

14

CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI

Va invit sa va reamintiti o carte minunatardquoCismigiu amp comprdquo De Grigore Bajenaru

Nu-i asa ca deja zambiti

TEME

III1 Principalele categorii de interactiuni

III2 Relatiile dintre elevi

- Tipuri de relatii

- Coeziunea clasei

III3 Relatiile profesor-elevi

- Caracteristici generale

- Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi

a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)

b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi

c) Influenta asteptarilor profesorului

III1 PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACTIUNI DIN CLASA

Clasa este un grup formal daricircn interiorul unei clase de elevi există şi relaţii interpersonale

si psihologice (aspectul informal) Relaţiile de prietenie sau de duşmănieopiniile

intimeconvingerile grupările spontane icircn funcţie de afinităţi Toate acestea sunt aspecte

informale

Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate

la două niveluri

relaţiile profesori-elevi relatii in plan vertical

relaţiile elevi-elevi relatii in plan orizontal

15

III 2 RELATIILE DINTRE ELEVI

In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe siuneori complicate

Iata o clasificare a tipurilor de relatii

1Relatii interpersonale ( de intercunoastere de intercomunicare socio-afective )

Aici interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri

relaţii de cooperare ndash elevii colaborează pentru atingerea

unui obiectiv comun

relaţii de competiţie ndash individul sau subgrupurile rivalizează

cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobacircndirea unei

anumite poziţii icircn cadrul clasei sau a superiorităţii

relaţii de coacţiune ndash cacircnd fiecare lucrează icircn prezenţa

celorlalţi fără icircnsă a se interesa de conţinutul muncii acestora

relaţii de conflict ndash indiviziisubgrupurile se află icircn opoziţie

Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului

-acomodarea (ajustarea reciprocă)

-asimilarea (transfer reciproc de gusturi mentalităţi etc)

-stratificarea (ierarhizare a partenerilor icircn funcţie de statutele

deţinute)

-alienarea (icircndepărtarea de ceilalţi retragerea icircn sine ruperea relatiilor

2 Relatiile dintre grupurile de elevi

-grupuri de aparteneta

-grupuri de lucru

-grupuri de referinta

Elevii manifestă tendinţa de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil decacirct pe cel

exterior

Astfel observam

Atitudinea tip bdquoSoarta comunardquo

persoanele care compun grupul extern se află icircntr-o situaţie socială

similară urmează să primească aceeaşi ldquorăsplatărdquo pentru eforturile

depuse participarea la competiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentru cei

din grupul de apartenenţă şi icircn aceste condiţii ar fi mai avantajos pentru

ambele grupuri să coopereze

Atitudine tip competitie confruntare

Cu cacirct confruntarea dintre grupuri este mai acerbă cu atacirct se produce o mai puternică

16

identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au

constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie

generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului

de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul

propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului

apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul

grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui

elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte

contrarii

REFLECTIE

Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite

Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie

COEZIUNEA CLASEI

Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la

o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea

presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au

consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi

Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei

crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi

exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer

pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime

ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi

activităţile clasei

crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna

desfăşurare a activităţilor clasei

promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii

echitabile a sarcinilor

crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul

(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că

altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)

17

recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care

au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a

unor activităţi ale clasei

REFLECTIE

Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de

aplicat si prelucrat

TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va

invitam sa le folositi

III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI

Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii

elevilor săi

Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi

consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate

De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo

Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta

stil autocrat stil laisse-fairstil democratic

FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV

Diferentieri sociale

statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)

rasa etnia elevului (discriminare )

18

diferenta de gen (sexul elevului)

Diferentieri individuale

rezultatele la invatatura

personalitatea

aparenta fizica

caracteristicile vorbirii

caracteristicile scrisului

asezarea in clasa

Asteptarile profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

REFLECTIE

Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile

planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic

eventualele diferenţe constatate

Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului

Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului

personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor

propriilor succese sau insuccese şcolare

EXERCITIU

19

Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in

corelatie si explicandu-ne realationarea

Mediul

social

Comportament

icircn şcoală

Realizări

anterioare

Personalitatea

elevului

Clasificare

şcolară

Aparenţa

fizică sex

Inteligenţa

Imaginea de sine a elevului

Obiective

propuse

Aprecieri

exprimate

Repartizare

icircn grupuri

Sarcini

icircncredinţate

Atenţie

acordată

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

20

CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI

ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo

TEME

IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi

IV2 Statusul real si statusul perceput

IV3 Liderii clasei de elevi

middot Afirmarea liderilor

middot Functiile si calitatile liderilor

middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului

IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar

IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI

In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt

ignorati altii sunt respinsi

Aceste pozitii sunt statusuri

Statusurile pot fi

pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)

negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)

mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)

izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins

ci ignorant de majoritate)

EXERCITIU

Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-

le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de

ceilalti

21

REFLECTIE

Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am

forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive

Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan

Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca

performanţele şcolare obţinute ( elev

premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)

inteligenţa sau alte aptitudini deosebite

performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu

sport muzică)

aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale

educaţia ocupaţia venitul părinţilor

aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a

celorlalţi membri ai clasei

EXERCITIU

Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot

adauga si altele

Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu

IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT

Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente

De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii

Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput

De ce

Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este

ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva

Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si

diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)

22

REFLECTIE

Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii

defectuoase ale propriului status

Ce efecte pot avea in plan educational

IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI

Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere

şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri

Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului

Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea

colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei

dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider

Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor

Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru

GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat

FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR

Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către

membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii

bull funcţii executive (de rezolvare)

bull funcţii de menţinere (A Neculau)

23

Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia

de atingere a scopurilor

Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii

existente a grupului

STILURI DE CONDUCERE

Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul

LAISSEZ FAIRE

Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o

problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi

singurirdquo stilul falsdemocratic

ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai

mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo

Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie

EXERCITIU

Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam

ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip

IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR

Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul

performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare

De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo

Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare

Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului

şi cerinţele institutiei scolarerdquo

Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de

aspiraţie

24

Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se

intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va

alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un

mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de

ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de

vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală

Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este

descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie

Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE

Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem

educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează

Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa

realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo

Portretul

abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI

ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo

TEME

V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo

V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului

a Structura grupului mic

b Functiile grupului mic

c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare

procesul de influenta

25

V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI

Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale

sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe

Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de

socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă

individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de

apartenenţă ale fiinţei umane

Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor

roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea

conştiinţei de sine a membrilor săi

Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile

primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)

REFLECTIE

Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va

intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul

care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit

V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI

STRUCTURA GRUPULUI MIC

Definitorii pentru structura unui grup sunt

Mărimea grupului

Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de

icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi

atracţia spontană dintre membri)

Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi

cerinţele normative

Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv

(diferenţierile de status)

Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre

subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash

26

icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu

acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau

membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)

Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape

Etapa evaluarii interpersonale

Etapa aparitiei unui nucleu

Etapa extinderii nucleului

EXERCITIU

Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta

Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor

subgrupuri

FUNCTIILE GRUPULUI MIC

Functiile esentiale ale grupului mic sunt

Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de

a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate

(familială profesională amicală)

Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash

legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre

indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd

nu mai sunt respectate anumite reguli convenite

Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de

confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo

pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine

Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general

umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi

al fiecaruia

Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta

REFLECTIE

27

Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de

reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati

PROCESELE GRUPULUI MIC

Principalele procese sint

procesul de realizare a sarcinilor scolare

procesul de comunicare

procesul de influenta

Procesul de realizare a sarcinilor scolare

Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta

Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de

bull Tipul sarcinii de icircnvăţare

bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)

bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina

bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului

EXERCITIU

Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in

alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini

structurate functie de ldquoechipardquo

Procesul de comunicare

Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi

clasificate după

instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)

numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)

obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica

cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)

28

Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii

bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul

grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului

bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea

obiectivului dorit

bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a

specificului său

bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor

şi protejează faţă de exterior

bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru

individ (A Neculau op cit)

EXERCITIU

Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe

care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de

satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă

dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin

E

A D A B C D E

B C

Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo

A B A B

C C

D E D

E

29

Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo

Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care

favorizeaza comunicarea deschisa

Procesul de influenta

Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi

interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru

două tipuri de presiuni

Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi

regulile grupului

Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de

vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta

Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte

nevoia de certitudine şi de siguranţă

REFLECTIE

Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi

participat icircn şcoală

Povestiti-ne ce ati simtit atunci

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

30

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am

facut parterdquo

TEME

1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social

2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi

3 Fisa de caracterizare a clasei

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observatia sistematica Tehnica sociometrica

Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care

lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea

asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai

multe influenţe educativerdquo(M Zlate)

Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3

diagnostica si prognostica

REFLECTIE

Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup

VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor

31

informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară

Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale

Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri

Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)

Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc

Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa

VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti

Sa analizam impreuna acest tip de fisa

I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc

5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip

bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip

III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect

33

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

Coordonarea Coordonarea activitătii clasei repartizarea sarcinilor de lucru

folosirea eficienta a timpului

Indrumarea Indrumarea elevilor icircn procesul icircnvătării

Motivarea Crearea motivarii pentru invatare

Consilierea O realatie speciala cu scopul de a-l ajuta pe elev atunci cind are nevoie

Controlul Profesorul controlează dacă si cum se icircndeplinesc sarcinile didactice

Evaluarea Obtinerea de informatii clare pe baze stiintifice care să stea la baza

deciziilor celor mai potrivite pentru dezvoltarea clasei de elevi

REFLECTIE

Ce rol managerial a fost mai greu de indeplinit la inceputul carierei tale didactice

Care ar fi cel mai important sfat pe care l-ai da unui coleg aflat in primul an la catedra

I2Competentele manageriale ale profesorului

Competente de comunicare

Competente psihosociale

Competente de conducere si coordonare

Competente de evaluare

Competente de gestionare a resurselor

Competente de utilizare a tehnologiilor

Competente de dezvoltare personala si profesionala

Sa facem o succinta detaliere

Competente de comunicare se exprima prin

capacitatea de a selecta calea si mijloacele de comunicare adecvate clasei si

individuslitatilor care o compun

capacitatea de a adapta căile si mijloacele de comunicare la situatii

variate

capacitatea de a solutiona situatii conflictuale icircn urma investigării prin

mediere si negociere icircn vederea asigurării unui climat de icircncredere si

responsabilitate

7

Competentele psihosociale se demonstreaza prin

valorizarea particularitătilor individuale si de grup ale elevilor icircn scopul

realizării unor relatii deschise nestresante icircn cadrul organizatiei

adaptarea unui comportament adecvat icircn raporturile cu elevii ca să-i

motiveze să actioneze pentru realizarea obiectivelor organizatiei

Competente de conducere si coordonare implica

proiectarea activitătilor pe termen scurt mediu si lung pentru

asigurarea coerentei activitătilor clasei

organizarea tuturor activitătilor desfăsurate cu elevii icircn vederea

realizării obiectivelor clasei

coordonarea grupului de elevi pentru obtinerea rezultatelor scontate

gestionarea actului decizional prin asumarea răspunderii pentru

obtinerea de rezultate previzionate

Competente de evaluare implica

stabilirea obiectivelor si criteriilor de evaluare

utilizarea tehnicilor si instrumentelor de evaluare specifice

educatiei

valorificarea rezultatelor evaluării

Competente de gestionare a resurselor se exprima prin

identificarea si selectarea resurselor necesare activitatii

utilizarea eficienta a resurselor

valorificarea potentialului educativ al resurselor

Competente de utilizare a tehnologiilor inseamna utilizarea computerului si

sintetizarea informatiilor pentru crearea unei baze de date utile actului

managerial

valorificarea informatiilor din baza de date icircn vederea luării deciziilor icircn

concordantă cu realitătile specifice mediului educational

utilizarea tehnicilor si tehnologiilor informationale pentru eficientizarea activitătii si

asigurarea calitătii acesteia

Competente pentru dezvoltare personala si profesionala se exprima prin

evaluarea obiectivă a calitătii propriei activităti

8

selectarea propriului traseu de formare pentru dezvoltarea icircn carieră

concordanta intre aspiratiile personale si specificul organizatiei

EXERCITIU

Analizeaza rolurile manageriale ale profesorului si gama de competente manageriale

Cum coreleaza ele Aseaza rolurile si competentele in 2 coloane distincte si paralele

apoi traseaza sageti intre cele 2 coloane care sa evidentieze corelatiile

Poti identifica si alte competente care sa permita exercitarea mai buna a rolurilor

Realizeaza o lista alor

I3Comportamentele manageriale ale profesorului

Ia decizii vizand finalitatea

Deleaga responsabilitati

Are incredere in elevi

Apreciaza elevii in functie de rezultate

Favorizeaza si incurajeaza initiativele elevilor

Obtine rezultate prin altii si-si asuma responsabilitati pentru ele

Trece de la autoritatea functiei la autoritatea personala

EXERCITIU

Iata o lista cu bdquoce nu trebuie facutrdquo realizata pe baza unui studiu intreprins de o

universitate canadiana

La intrebarea bdquoce comportament al profesorului va displace cel mai multrdquo s-au obtinut

urmatoarele raspunsuri

-ignorarea elevilor

-descurajarea si limitarea intrebarilor

-ridiculizarea contributiei elevilor

-sarcasm minimalizare ostilitate si furie

-aroganta

-intreruperea contributiei unui elev

9

-insuccesul in promovarea discutiilor sau intrebarilor

Sa completam acesta lista impreuna

Geoff Petty-opcit

I4 AUTORITATE FORMALA SI AUTORITATE PERSONALA

Prin statutul pe care il detine profesorul este investit cu autoritate Aceasta autoritate este o

autoritate formala

De felul in care folosim aceasta autoritate formala depinde autoritatea personala

bdquoProfesorul care manuieste corect si cu eficienta autoritatea formala care demonstreaza

abilitate in predare si apreciaza efortul elevilor de a invata va castiga respectul elevilor sairdquo

Iata un inventar de atitudini comportamente care va pot ajuta in a va construiameliora

autoritatea personala acceptarea si respectul elevilor

Aratati cu adevarat interes fata de activitatea elevilor folosind lauda in special pentru

cei ce incearca sa-si depaseasca nivelul anterior sau calitatile innascute

Folositi prenumele elevilor

Aratati respect si politete fata de elevi spunand bdquote rogrdquo si bdquomultumescrdquo

Nu fiti sarcastic sau condescendent

Abordati in predare o atitudine profesionala prin lectii bine planificate si organizate cu

o buna incadrare in timp

Aveti rabdare

Alegeti metode de predare care permit elevilor sa contribuie si reactionati pozitiv fata

de acestia cind se poate

Aratati interes fata de atitudinile sentimentele si nevoile elevilor

Aratati interes fata de elvi ca indivizi adresandu-va direct si recunoscand

individualitatea fiecaruia

Construiti un stil relaxat si increzator care nu este prea formal cu umor cind este

posibil Umorul relaxat transmite incredere

GeoffPetty-opcit

REFLECTIE

Incearca sa identifici care din atitudinilecomportamentele enumerate in lista de mai sus

sunt mai dificil de adoptat de catre tine De ce

10

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPII CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE

ldquoSa invatam sa traim unii impreuna cu altii nu unii langa altiirdquo

TEME

II1 Scopurile specifice

II 2 Compozitia grupurilor educationale

II 3 Sarcinile si activitatile grupurilor educationale

II 4 Organizarea grupurilor

II 5 Conducerea grupurilor educationale

II1 SCOPURILE SPECIFICE GRUPURILOR EDUCATIONALE

Ce sunt grupurile sociale

Grupurile sociale sunt ansambluri de indivizi umani icircntre care există diferite tipuri de

interacţiuni şi relaţii comune determinate Există mai multe tipuri de grupuri sociale grupuri

de muncă grupuri ludice etc

Clasa de elevi este un grup educaţional

Grupurile sociale se deosebesc intre ele printr-o serie de caracteristici (scop compozitie

sarcini activitati organizare norme activtati etc)

Scopurile grupurilor educaţionale se deosebesc de cele ale altor tipuri de grupuri sociale

icircn primul racircnd prin orientarea lor explicită icircn direcţia realizării unor finalităţi formative

In interiorul grupurilor exista diverse categorii de scopuri

-scopuri prescriptive

-scopurile generate de grupul insusi

-scopuri individuale

REFLECTIE

11

Cu cit exista o mai buna integrare a acestor categorii de scopuri cu atat creste eficienta si

coeziunea grupului

Este foarte importanta concordanţa existentă icircntre scopurile prescrise şi cele individuale

măsura icircn care primele permit fiecărui elev realizarea scopurilor personale pe care le

urmăreşte prin eforturile sale de a se educa si gradul de motivare al elevilor icircn a participa

la activităţile comune ale grupului

EXERCITIU

Ca diriginte sisau profesor interrelationati cu clasegrupuri diferite de elevi

Identificati 2-3 scopuri generate de claselegrupurile insele analizati-le si comparati-

le

Care sunt facorii de care depinde integrarea scopurilor

acceptarea de către toţi elevii a activităţii de icircnvăţare ca

scop prioritar al grupului

claritatea scopurilor icircnvăţării pentru fiecare dintre elevi

existenţa unor ldquoperspectiverdquo pe termen scurt si mediu

II2 Compozitia grupurilor educationale

Grupul de elevi ai clasei se caracterizează printr-o relativă omogenitate a membrilor

prin

vacircrstă

interese

nevoi

aspiraţii

nivel de pregătire

EXERCITIU

Exista si diferente intre elevii clasei Sa identificam impreuna aceste deferente si sa facem

un inventar al lor

Isi gasesc aici locul si copiii cu CES

II3 SARCINILE SI ACTIVITATILE GRUPULUI EDUCATIONAL

12

Sarcinile sunt dominant de tip instructiv-educativ

activităţi curriculare

activităţi extracurriculare

activitati extrascolare

Sarcinile au un caracter planificat si gradual

Sarcinile trebuie sa generezestimuleze invatare motivare interes implicare

EXERCITIU

Sa demonstram de ce este necesar caracterul planificat si gradual

Caracterul planificat nu transforma activitatea clasei in rutina obositoare si plictisitoare

(Argumentaticontraargumentati)

Mai este necesara gradualitatea in conditiile grupurilor omogene

(Argumentaticontraargumentati)

DEZBATERE CU OPONENT

II 4 ORGANIZAREA GRUPULUI EDUCATIONAL

Organizarea circulara pe clase este cea mai veche si cea mai eficienta organizare a

grupului educational Profesorul liderul formal ocupa o poziţie centrală icircn jurul căreia

ldquograviteazărdquo toţi ceilalţi membrii ai clasei

Alte tipuri de organizare a grupului educational

In functie de sarcinile de lucru se pot constitui subgrupuri

REFLECTIE

Sa identificam impreuna criteriile specificitatea avantajele si dezavantajele activitatii pe

subgrupe de lucru

Din perspectiva diferentierii activitatii didactice a individualizarii demersului didactic

activitatea pe subgrupe poatenu poate stimula invatarea

13

II 5 CONDUCEREA GRUPURILOR EDUCATIONALE

Conducerea grupului-clasa este realizata de catre liderul formal care este profesorul

Treptat se transfera elevilor controlul asupra propriilor activităţi de icircnvăţare acesta fiind unul

dintre obiectivele educative importante

Cum se realizeaza

icirci obişnuiesc cu ideea că vor avea permanent de realizat icircn

clasă diverse sarcini de lucru pe care cel mai bine ar fi să le

desfăşoare singuri cu un minimum de icircndrumare din partea

profesorului

anunţă din timp sarcinile pe care urmează să le realizeze şi icirci

obişnuiesc să le planifice dinainte icirci icircncurajează pe elevi

să-şi stabilească singuri anumite termene rezonabile de timp

pentru realizarea anumitor sarcini

creează pentru elevi oportunităţi de a alege modul icircn care

vor lucra pentru icircndeplinirea sarcinilor primite şi icirci

obişnuiesc astfel să icircşi stabilească singuri care le sunt

REFLECTIE

Profesorul planifica si ghideaza activitatea elevilor asadar profesorul are controlul Accentul

cade pe bdquoprodusrdquo adica pe tema elevului

Ganditi-va ce s-ar intampla daca o parte din responsabilitatea propriei lor invatari ar revei

elevilor

Profesorul facilitator al invatarii poate fi o alternativa Argumentati

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

14

CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI

Va invit sa va reamintiti o carte minunatardquoCismigiu amp comprdquo De Grigore Bajenaru

Nu-i asa ca deja zambiti

TEME

III1 Principalele categorii de interactiuni

III2 Relatiile dintre elevi

- Tipuri de relatii

- Coeziunea clasei

III3 Relatiile profesor-elevi

- Caracteristici generale

- Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi

a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)

b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi

c) Influenta asteptarilor profesorului

III1 PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACTIUNI DIN CLASA

Clasa este un grup formal daricircn interiorul unei clase de elevi există şi relaţii interpersonale

si psihologice (aspectul informal) Relaţiile de prietenie sau de duşmănieopiniile

intimeconvingerile grupările spontane icircn funcţie de afinităţi Toate acestea sunt aspecte

informale

Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate

la două niveluri

relaţiile profesori-elevi relatii in plan vertical

relaţiile elevi-elevi relatii in plan orizontal

15

III 2 RELATIILE DINTRE ELEVI

In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe siuneori complicate

Iata o clasificare a tipurilor de relatii

1Relatii interpersonale ( de intercunoastere de intercomunicare socio-afective )

Aici interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri

relaţii de cooperare ndash elevii colaborează pentru atingerea

unui obiectiv comun

relaţii de competiţie ndash individul sau subgrupurile rivalizează

cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobacircndirea unei

anumite poziţii icircn cadrul clasei sau a superiorităţii

relaţii de coacţiune ndash cacircnd fiecare lucrează icircn prezenţa

celorlalţi fără icircnsă a se interesa de conţinutul muncii acestora

relaţii de conflict ndash indiviziisubgrupurile se află icircn opoziţie

Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului

-acomodarea (ajustarea reciprocă)

-asimilarea (transfer reciproc de gusturi mentalităţi etc)

-stratificarea (ierarhizare a partenerilor icircn funcţie de statutele

deţinute)

-alienarea (icircndepărtarea de ceilalţi retragerea icircn sine ruperea relatiilor

2 Relatiile dintre grupurile de elevi

-grupuri de aparteneta

-grupuri de lucru

-grupuri de referinta

Elevii manifestă tendinţa de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil decacirct pe cel

exterior

Astfel observam

Atitudinea tip bdquoSoarta comunardquo

persoanele care compun grupul extern se află icircntr-o situaţie socială

similară urmează să primească aceeaşi ldquorăsplatărdquo pentru eforturile

depuse participarea la competiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentru cei

din grupul de apartenenţă şi icircn aceste condiţii ar fi mai avantajos pentru

ambele grupuri să coopereze

Atitudine tip competitie confruntare

Cu cacirct confruntarea dintre grupuri este mai acerbă cu atacirct se produce o mai puternică

16

identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au

constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie

generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului

de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul

propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului

apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul

grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui

elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte

contrarii

REFLECTIE

Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite

Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie

COEZIUNEA CLASEI

Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la

o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea

presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au

consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi

Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei

crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi

exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer

pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime

ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi

activităţile clasei

crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna

desfăşurare a activităţilor clasei

promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii

echitabile a sarcinilor

crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul

(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că

altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)

17

recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care

au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a

unor activităţi ale clasei

REFLECTIE

Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de

aplicat si prelucrat

TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va

invitam sa le folositi

III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI

Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii

elevilor săi

Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi

consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate

De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo

Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta

stil autocrat stil laisse-fairstil democratic

FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV

Diferentieri sociale

statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)

rasa etnia elevului (discriminare )

18

diferenta de gen (sexul elevului)

Diferentieri individuale

rezultatele la invatatura

personalitatea

aparenta fizica

caracteristicile vorbirii

caracteristicile scrisului

asezarea in clasa

Asteptarile profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

REFLECTIE

Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile

planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic

eventualele diferenţe constatate

Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului

Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului

personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor

propriilor succese sau insuccese şcolare

EXERCITIU

19

Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in

corelatie si explicandu-ne realationarea

Mediul

social

Comportament

icircn şcoală

Realizări

anterioare

Personalitatea

elevului

Clasificare

şcolară

Aparenţa

fizică sex

Inteligenţa

Imaginea de sine a elevului

Obiective

propuse

Aprecieri

exprimate

Repartizare

icircn grupuri

Sarcini

icircncredinţate

Atenţie

acordată

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

20

CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI

ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo

TEME

IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi

IV2 Statusul real si statusul perceput

IV3 Liderii clasei de elevi

middot Afirmarea liderilor

middot Functiile si calitatile liderilor

middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului

IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar

IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI

In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt

ignorati altii sunt respinsi

Aceste pozitii sunt statusuri

Statusurile pot fi

pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)

negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)

mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)

izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins

ci ignorant de majoritate)

EXERCITIU

Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-

le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de

ceilalti

21

REFLECTIE

Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am

forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive

Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan

Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca

performanţele şcolare obţinute ( elev

premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)

inteligenţa sau alte aptitudini deosebite

performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu

sport muzică)

aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale

educaţia ocupaţia venitul părinţilor

aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a

celorlalţi membri ai clasei

EXERCITIU

Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot

adauga si altele

Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu

IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT

Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente

De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii

Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput

De ce

Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este

ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva

Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si

diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)

22

REFLECTIE

Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii

defectuoase ale propriului status

Ce efecte pot avea in plan educational

IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI

Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere

şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri

Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului

Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea

colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei

dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider

Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor

Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru

GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat

FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR

Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către

membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii

bull funcţii executive (de rezolvare)

bull funcţii de menţinere (A Neculau)

23

Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia

de atingere a scopurilor

Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii

existente a grupului

STILURI DE CONDUCERE

Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul

LAISSEZ FAIRE

Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o

problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi

singurirdquo stilul falsdemocratic

ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai

mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo

Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie

EXERCITIU

Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam

ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip

IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR

Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul

performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare

De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo

Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare

Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului

şi cerinţele institutiei scolarerdquo

Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de

aspiraţie

24

Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se

intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va

alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un

mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de

ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de

vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală

Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este

descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie

Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE

Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem

educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează

Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa

realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo

Portretul

abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI

ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo

TEME

V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo

V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului

a Structura grupului mic

b Functiile grupului mic

c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare

procesul de influenta

25

V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI

Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale

sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe

Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de

socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă

individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de

apartenenţă ale fiinţei umane

Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor

roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea

conştiinţei de sine a membrilor săi

Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile

primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)

REFLECTIE

Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va

intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul

care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit

V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI

STRUCTURA GRUPULUI MIC

Definitorii pentru structura unui grup sunt

Mărimea grupului

Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de

icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi

atracţia spontană dintre membri)

Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi

cerinţele normative

Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv

(diferenţierile de status)

Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre

subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash

26

icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu

acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau

membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)

Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape

Etapa evaluarii interpersonale

Etapa aparitiei unui nucleu

Etapa extinderii nucleului

EXERCITIU

Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta

Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor

subgrupuri

FUNCTIILE GRUPULUI MIC

Functiile esentiale ale grupului mic sunt

Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de

a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate

(familială profesională amicală)

Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash

legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre

indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd

nu mai sunt respectate anumite reguli convenite

Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de

confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo

pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine

Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general

umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi

al fiecaruia

Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta

REFLECTIE

27

Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de

reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati

PROCESELE GRUPULUI MIC

Principalele procese sint

procesul de realizare a sarcinilor scolare

procesul de comunicare

procesul de influenta

Procesul de realizare a sarcinilor scolare

Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta

Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de

bull Tipul sarcinii de icircnvăţare

bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)

bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina

bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului

EXERCITIU

Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in

alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini

structurate functie de ldquoechipardquo

Procesul de comunicare

Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi

clasificate după

instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)

numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)

obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica

cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)

28

Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii

bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul

grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului

bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea

obiectivului dorit

bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a

specificului său

bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor

şi protejează faţă de exterior

bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru

individ (A Neculau op cit)

EXERCITIU

Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe

care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de

satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă

dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin

E

A D A B C D E

B C

Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo

A B A B

C C

D E D

E

29

Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo

Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care

favorizeaza comunicarea deschisa

Procesul de influenta

Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi

interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru

două tipuri de presiuni

Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi

regulile grupului

Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de

vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta

Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte

nevoia de certitudine şi de siguranţă

REFLECTIE

Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi

participat icircn şcoală

Povestiti-ne ce ati simtit atunci

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

30

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am

facut parterdquo

TEME

1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social

2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi

3 Fisa de caracterizare a clasei

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observatia sistematica Tehnica sociometrica

Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care

lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea

asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai

multe influenţe educativerdquo(M Zlate)

Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3

diagnostica si prognostica

REFLECTIE

Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup

VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor

31

informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară

Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale

Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri

Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)

Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc

Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa

VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti

Sa analizam impreuna acest tip de fisa

I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc

5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip

bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip

III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect

33

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

Competentele psihosociale se demonstreaza prin

valorizarea particularitătilor individuale si de grup ale elevilor icircn scopul

realizării unor relatii deschise nestresante icircn cadrul organizatiei

adaptarea unui comportament adecvat icircn raporturile cu elevii ca să-i

motiveze să actioneze pentru realizarea obiectivelor organizatiei

Competente de conducere si coordonare implica

proiectarea activitătilor pe termen scurt mediu si lung pentru

asigurarea coerentei activitătilor clasei

organizarea tuturor activitătilor desfăsurate cu elevii icircn vederea

realizării obiectivelor clasei

coordonarea grupului de elevi pentru obtinerea rezultatelor scontate

gestionarea actului decizional prin asumarea răspunderii pentru

obtinerea de rezultate previzionate

Competente de evaluare implica

stabilirea obiectivelor si criteriilor de evaluare

utilizarea tehnicilor si instrumentelor de evaluare specifice

educatiei

valorificarea rezultatelor evaluării

Competente de gestionare a resurselor se exprima prin

identificarea si selectarea resurselor necesare activitatii

utilizarea eficienta a resurselor

valorificarea potentialului educativ al resurselor

Competente de utilizare a tehnologiilor inseamna utilizarea computerului si

sintetizarea informatiilor pentru crearea unei baze de date utile actului

managerial

valorificarea informatiilor din baza de date icircn vederea luării deciziilor icircn

concordantă cu realitătile specifice mediului educational

utilizarea tehnicilor si tehnologiilor informationale pentru eficientizarea activitătii si

asigurarea calitătii acesteia

Competente pentru dezvoltare personala si profesionala se exprima prin

evaluarea obiectivă a calitătii propriei activităti

8

selectarea propriului traseu de formare pentru dezvoltarea icircn carieră

concordanta intre aspiratiile personale si specificul organizatiei

EXERCITIU

Analizeaza rolurile manageriale ale profesorului si gama de competente manageriale

Cum coreleaza ele Aseaza rolurile si competentele in 2 coloane distincte si paralele

apoi traseaza sageti intre cele 2 coloane care sa evidentieze corelatiile

Poti identifica si alte competente care sa permita exercitarea mai buna a rolurilor

Realizeaza o lista alor

I3Comportamentele manageriale ale profesorului

Ia decizii vizand finalitatea

Deleaga responsabilitati

Are incredere in elevi

Apreciaza elevii in functie de rezultate

Favorizeaza si incurajeaza initiativele elevilor

Obtine rezultate prin altii si-si asuma responsabilitati pentru ele

Trece de la autoritatea functiei la autoritatea personala

EXERCITIU

Iata o lista cu bdquoce nu trebuie facutrdquo realizata pe baza unui studiu intreprins de o

universitate canadiana

La intrebarea bdquoce comportament al profesorului va displace cel mai multrdquo s-au obtinut

urmatoarele raspunsuri

-ignorarea elevilor

-descurajarea si limitarea intrebarilor

-ridiculizarea contributiei elevilor

-sarcasm minimalizare ostilitate si furie

-aroganta

-intreruperea contributiei unui elev

9

-insuccesul in promovarea discutiilor sau intrebarilor

Sa completam acesta lista impreuna

Geoff Petty-opcit

I4 AUTORITATE FORMALA SI AUTORITATE PERSONALA

Prin statutul pe care il detine profesorul este investit cu autoritate Aceasta autoritate este o

autoritate formala

De felul in care folosim aceasta autoritate formala depinde autoritatea personala

bdquoProfesorul care manuieste corect si cu eficienta autoritatea formala care demonstreaza

abilitate in predare si apreciaza efortul elevilor de a invata va castiga respectul elevilor sairdquo

Iata un inventar de atitudini comportamente care va pot ajuta in a va construiameliora

autoritatea personala acceptarea si respectul elevilor

Aratati cu adevarat interes fata de activitatea elevilor folosind lauda in special pentru

cei ce incearca sa-si depaseasca nivelul anterior sau calitatile innascute

Folositi prenumele elevilor

Aratati respect si politete fata de elevi spunand bdquote rogrdquo si bdquomultumescrdquo

Nu fiti sarcastic sau condescendent

Abordati in predare o atitudine profesionala prin lectii bine planificate si organizate cu

o buna incadrare in timp

Aveti rabdare

Alegeti metode de predare care permit elevilor sa contribuie si reactionati pozitiv fata

de acestia cind se poate

Aratati interes fata de atitudinile sentimentele si nevoile elevilor

Aratati interes fata de elvi ca indivizi adresandu-va direct si recunoscand

individualitatea fiecaruia

Construiti un stil relaxat si increzator care nu este prea formal cu umor cind este

posibil Umorul relaxat transmite incredere

GeoffPetty-opcit

REFLECTIE

Incearca sa identifici care din atitudinilecomportamentele enumerate in lista de mai sus

sunt mai dificil de adoptat de catre tine De ce

10

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPII CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE

ldquoSa invatam sa traim unii impreuna cu altii nu unii langa altiirdquo

TEME

II1 Scopurile specifice

II 2 Compozitia grupurilor educationale

II 3 Sarcinile si activitatile grupurilor educationale

II 4 Organizarea grupurilor

II 5 Conducerea grupurilor educationale

II1 SCOPURILE SPECIFICE GRUPURILOR EDUCATIONALE

Ce sunt grupurile sociale

Grupurile sociale sunt ansambluri de indivizi umani icircntre care există diferite tipuri de

interacţiuni şi relaţii comune determinate Există mai multe tipuri de grupuri sociale grupuri

de muncă grupuri ludice etc

Clasa de elevi este un grup educaţional

Grupurile sociale se deosebesc intre ele printr-o serie de caracteristici (scop compozitie

sarcini activitati organizare norme activtati etc)

Scopurile grupurilor educaţionale se deosebesc de cele ale altor tipuri de grupuri sociale

icircn primul racircnd prin orientarea lor explicită icircn direcţia realizării unor finalităţi formative

In interiorul grupurilor exista diverse categorii de scopuri

-scopuri prescriptive

-scopurile generate de grupul insusi

-scopuri individuale

REFLECTIE

11

Cu cit exista o mai buna integrare a acestor categorii de scopuri cu atat creste eficienta si

coeziunea grupului

Este foarte importanta concordanţa existentă icircntre scopurile prescrise şi cele individuale

măsura icircn care primele permit fiecărui elev realizarea scopurilor personale pe care le

urmăreşte prin eforturile sale de a se educa si gradul de motivare al elevilor icircn a participa

la activităţile comune ale grupului

EXERCITIU

Ca diriginte sisau profesor interrelationati cu clasegrupuri diferite de elevi

Identificati 2-3 scopuri generate de claselegrupurile insele analizati-le si comparati-

le

Care sunt facorii de care depinde integrarea scopurilor

acceptarea de către toţi elevii a activităţii de icircnvăţare ca

scop prioritar al grupului

claritatea scopurilor icircnvăţării pentru fiecare dintre elevi

existenţa unor ldquoperspectiverdquo pe termen scurt si mediu

II2 Compozitia grupurilor educationale

Grupul de elevi ai clasei se caracterizează printr-o relativă omogenitate a membrilor

prin

vacircrstă

interese

nevoi

aspiraţii

nivel de pregătire

EXERCITIU

Exista si diferente intre elevii clasei Sa identificam impreuna aceste deferente si sa facem

un inventar al lor

Isi gasesc aici locul si copiii cu CES

II3 SARCINILE SI ACTIVITATILE GRUPULUI EDUCATIONAL

12

Sarcinile sunt dominant de tip instructiv-educativ

activităţi curriculare

activităţi extracurriculare

activitati extrascolare

Sarcinile au un caracter planificat si gradual

Sarcinile trebuie sa generezestimuleze invatare motivare interes implicare

EXERCITIU

Sa demonstram de ce este necesar caracterul planificat si gradual

Caracterul planificat nu transforma activitatea clasei in rutina obositoare si plictisitoare

(Argumentaticontraargumentati)

Mai este necesara gradualitatea in conditiile grupurilor omogene

(Argumentaticontraargumentati)

DEZBATERE CU OPONENT

II 4 ORGANIZAREA GRUPULUI EDUCATIONAL

Organizarea circulara pe clase este cea mai veche si cea mai eficienta organizare a

grupului educational Profesorul liderul formal ocupa o poziţie centrală icircn jurul căreia

ldquograviteazărdquo toţi ceilalţi membrii ai clasei

Alte tipuri de organizare a grupului educational

In functie de sarcinile de lucru se pot constitui subgrupuri

REFLECTIE

Sa identificam impreuna criteriile specificitatea avantajele si dezavantajele activitatii pe

subgrupe de lucru

Din perspectiva diferentierii activitatii didactice a individualizarii demersului didactic

activitatea pe subgrupe poatenu poate stimula invatarea

13

II 5 CONDUCEREA GRUPURILOR EDUCATIONALE

Conducerea grupului-clasa este realizata de catre liderul formal care este profesorul

Treptat se transfera elevilor controlul asupra propriilor activităţi de icircnvăţare acesta fiind unul

dintre obiectivele educative importante

Cum se realizeaza

icirci obişnuiesc cu ideea că vor avea permanent de realizat icircn

clasă diverse sarcini de lucru pe care cel mai bine ar fi să le

desfăşoare singuri cu un minimum de icircndrumare din partea

profesorului

anunţă din timp sarcinile pe care urmează să le realizeze şi icirci

obişnuiesc să le planifice dinainte icirci icircncurajează pe elevi

să-şi stabilească singuri anumite termene rezonabile de timp

pentru realizarea anumitor sarcini

creează pentru elevi oportunităţi de a alege modul icircn care

vor lucra pentru icircndeplinirea sarcinilor primite şi icirci

obişnuiesc astfel să icircşi stabilească singuri care le sunt

REFLECTIE

Profesorul planifica si ghideaza activitatea elevilor asadar profesorul are controlul Accentul

cade pe bdquoprodusrdquo adica pe tema elevului

Ganditi-va ce s-ar intampla daca o parte din responsabilitatea propriei lor invatari ar revei

elevilor

Profesorul facilitator al invatarii poate fi o alternativa Argumentati

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

14

CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI

Va invit sa va reamintiti o carte minunatardquoCismigiu amp comprdquo De Grigore Bajenaru

Nu-i asa ca deja zambiti

TEME

III1 Principalele categorii de interactiuni

III2 Relatiile dintre elevi

- Tipuri de relatii

- Coeziunea clasei

III3 Relatiile profesor-elevi

- Caracteristici generale

- Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi

a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)

b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi

c) Influenta asteptarilor profesorului

III1 PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACTIUNI DIN CLASA

Clasa este un grup formal daricircn interiorul unei clase de elevi există şi relaţii interpersonale

si psihologice (aspectul informal) Relaţiile de prietenie sau de duşmănieopiniile

intimeconvingerile grupările spontane icircn funcţie de afinităţi Toate acestea sunt aspecte

informale

Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate

la două niveluri

relaţiile profesori-elevi relatii in plan vertical

relaţiile elevi-elevi relatii in plan orizontal

15

III 2 RELATIILE DINTRE ELEVI

In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe siuneori complicate

Iata o clasificare a tipurilor de relatii

1Relatii interpersonale ( de intercunoastere de intercomunicare socio-afective )

Aici interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri

relaţii de cooperare ndash elevii colaborează pentru atingerea

unui obiectiv comun

relaţii de competiţie ndash individul sau subgrupurile rivalizează

cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobacircndirea unei

anumite poziţii icircn cadrul clasei sau a superiorităţii

relaţii de coacţiune ndash cacircnd fiecare lucrează icircn prezenţa

celorlalţi fără icircnsă a se interesa de conţinutul muncii acestora

relaţii de conflict ndash indiviziisubgrupurile se află icircn opoziţie

Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului

-acomodarea (ajustarea reciprocă)

-asimilarea (transfer reciproc de gusturi mentalităţi etc)

-stratificarea (ierarhizare a partenerilor icircn funcţie de statutele

deţinute)

-alienarea (icircndepărtarea de ceilalţi retragerea icircn sine ruperea relatiilor

2 Relatiile dintre grupurile de elevi

-grupuri de aparteneta

-grupuri de lucru

-grupuri de referinta

Elevii manifestă tendinţa de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil decacirct pe cel

exterior

Astfel observam

Atitudinea tip bdquoSoarta comunardquo

persoanele care compun grupul extern se află icircntr-o situaţie socială

similară urmează să primească aceeaşi ldquorăsplatărdquo pentru eforturile

depuse participarea la competiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentru cei

din grupul de apartenenţă şi icircn aceste condiţii ar fi mai avantajos pentru

ambele grupuri să coopereze

Atitudine tip competitie confruntare

Cu cacirct confruntarea dintre grupuri este mai acerbă cu atacirct se produce o mai puternică

16

identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au

constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie

generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului

de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul

propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului

apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul

grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui

elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte

contrarii

REFLECTIE

Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite

Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie

COEZIUNEA CLASEI

Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la

o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea

presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au

consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi

Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei

crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi

exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer

pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime

ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi

activităţile clasei

crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna

desfăşurare a activităţilor clasei

promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii

echitabile a sarcinilor

crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul

(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că

altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)

17

recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care

au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a

unor activităţi ale clasei

REFLECTIE

Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de

aplicat si prelucrat

TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va

invitam sa le folositi

III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI

Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii

elevilor săi

Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi

consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate

De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo

Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta

stil autocrat stil laisse-fairstil democratic

FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV

Diferentieri sociale

statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)

rasa etnia elevului (discriminare )

18

diferenta de gen (sexul elevului)

Diferentieri individuale

rezultatele la invatatura

personalitatea

aparenta fizica

caracteristicile vorbirii

caracteristicile scrisului

asezarea in clasa

Asteptarile profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

REFLECTIE

Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile

planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic

eventualele diferenţe constatate

Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului

Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului

personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor

propriilor succese sau insuccese şcolare

EXERCITIU

19

Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in

corelatie si explicandu-ne realationarea

Mediul

social

Comportament

icircn şcoală

Realizări

anterioare

Personalitatea

elevului

Clasificare

şcolară

Aparenţa

fizică sex

Inteligenţa

Imaginea de sine a elevului

Obiective

propuse

Aprecieri

exprimate

Repartizare

icircn grupuri

Sarcini

icircncredinţate

Atenţie

acordată

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

20

CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI

ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo

TEME

IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi

IV2 Statusul real si statusul perceput

IV3 Liderii clasei de elevi

middot Afirmarea liderilor

middot Functiile si calitatile liderilor

middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului

IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar

IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI

In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt

ignorati altii sunt respinsi

Aceste pozitii sunt statusuri

Statusurile pot fi

pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)

negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)

mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)

izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins

ci ignorant de majoritate)

EXERCITIU

Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-

le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de

ceilalti

21

REFLECTIE

Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am

forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive

Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan

Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca

performanţele şcolare obţinute ( elev

premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)

inteligenţa sau alte aptitudini deosebite

performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu

sport muzică)

aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale

educaţia ocupaţia venitul părinţilor

aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a

celorlalţi membri ai clasei

EXERCITIU

Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot

adauga si altele

Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu

IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT

Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente

De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii

Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput

De ce

Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este

ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva

Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si

diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)

22

REFLECTIE

Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii

defectuoase ale propriului status

Ce efecte pot avea in plan educational

IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI

Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere

şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri

Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului

Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea

colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei

dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider

Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor

Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru

GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat

FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR

Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către

membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii

bull funcţii executive (de rezolvare)

bull funcţii de menţinere (A Neculau)

23

Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia

de atingere a scopurilor

Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii

existente a grupului

STILURI DE CONDUCERE

Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul

LAISSEZ FAIRE

Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o

problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi

singurirdquo stilul falsdemocratic

ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai

mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo

Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie

EXERCITIU

Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam

ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip

IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR

Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul

performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare

De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo

Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare

Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului

şi cerinţele institutiei scolarerdquo

Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de

aspiraţie

24

Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se

intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va

alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un

mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de

ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de

vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală

Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este

descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie

Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE

Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem

educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează

Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa

realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo

Portretul

abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI

ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo

TEME

V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo

V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului

a Structura grupului mic

b Functiile grupului mic

c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare

procesul de influenta

25

V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI

Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale

sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe

Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de

socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă

individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de

apartenenţă ale fiinţei umane

Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor

roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea

conştiinţei de sine a membrilor săi

Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile

primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)

REFLECTIE

Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va

intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul

care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit

V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI

STRUCTURA GRUPULUI MIC

Definitorii pentru structura unui grup sunt

Mărimea grupului

Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de

icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi

atracţia spontană dintre membri)

Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi

cerinţele normative

Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv

(diferenţierile de status)

Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre

subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash

26

icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu

acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau

membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)

Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape

Etapa evaluarii interpersonale

Etapa aparitiei unui nucleu

Etapa extinderii nucleului

EXERCITIU

Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta

Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor

subgrupuri

FUNCTIILE GRUPULUI MIC

Functiile esentiale ale grupului mic sunt

Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de

a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate

(familială profesională amicală)

Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash

legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre

indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd

nu mai sunt respectate anumite reguli convenite

Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de

confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo

pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine

Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general

umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi

al fiecaruia

Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta

REFLECTIE

27

Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de

reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati

PROCESELE GRUPULUI MIC

Principalele procese sint

procesul de realizare a sarcinilor scolare

procesul de comunicare

procesul de influenta

Procesul de realizare a sarcinilor scolare

Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta

Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de

bull Tipul sarcinii de icircnvăţare

bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)

bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina

bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului

EXERCITIU

Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in

alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini

structurate functie de ldquoechipardquo

Procesul de comunicare

Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi

clasificate după

instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)

numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)

obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica

cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)

28

Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii

bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul

grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului

bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea

obiectivului dorit

bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a

specificului său

bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor

şi protejează faţă de exterior

bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru

individ (A Neculau op cit)

EXERCITIU

Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe

care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de

satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă

dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin

E

A D A B C D E

B C

Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo

A B A B

C C

D E D

E

29

Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo

Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care

favorizeaza comunicarea deschisa

Procesul de influenta

Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi

interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru

două tipuri de presiuni

Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi

regulile grupului

Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de

vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta

Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte

nevoia de certitudine şi de siguranţă

REFLECTIE

Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi

participat icircn şcoală

Povestiti-ne ce ati simtit atunci

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

30

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am

facut parterdquo

TEME

1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social

2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi

3 Fisa de caracterizare a clasei

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observatia sistematica Tehnica sociometrica

Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care

lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea

asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai

multe influenţe educativerdquo(M Zlate)

Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3

diagnostica si prognostica

REFLECTIE

Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup

VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor

31

informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară

Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale

Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri

Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)

Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc

Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa

VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti

Sa analizam impreuna acest tip de fisa

I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc

5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip

bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip

III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect

33

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

selectarea propriului traseu de formare pentru dezvoltarea icircn carieră

concordanta intre aspiratiile personale si specificul organizatiei

EXERCITIU

Analizeaza rolurile manageriale ale profesorului si gama de competente manageriale

Cum coreleaza ele Aseaza rolurile si competentele in 2 coloane distincte si paralele

apoi traseaza sageti intre cele 2 coloane care sa evidentieze corelatiile

Poti identifica si alte competente care sa permita exercitarea mai buna a rolurilor

Realizeaza o lista alor

I3Comportamentele manageriale ale profesorului

Ia decizii vizand finalitatea

Deleaga responsabilitati

Are incredere in elevi

Apreciaza elevii in functie de rezultate

Favorizeaza si incurajeaza initiativele elevilor

Obtine rezultate prin altii si-si asuma responsabilitati pentru ele

Trece de la autoritatea functiei la autoritatea personala

EXERCITIU

Iata o lista cu bdquoce nu trebuie facutrdquo realizata pe baza unui studiu intreprins de o

universitate canadiana

La intrebarea bdquoce comportament al profesorului va displace cel mai multrdquo s-au obtinut

urmatoarele raspunsuri

-ignorarea elevilor

-descurajarea si limitarea intrebarilor

-ridiculizarea contributiei elevilor

-sarcasm minimalizare ostilitate si furie

-aroganta

-intreruperea contributiei unui elev

9

-insuccesul in promovarea discutiilor sau intrebarilor

Sa completam acesta lista impreuna

Geoff Petty-opcit

I4 AUTORITATE FORMALA SI AUTORITATE PERSONALA

Prin statutul pe care il detine profesorul este investit cu autoritate Aceasta autoritate este o

autoritate formala

De felul in care folosim aceasta autoritate formala depinde autoritatea personala

bdquoProfesorul care manuieste corect si cu eficienta autoritatea formala care demonstreaza

abilitate in predare si apreciaza efortul elevilor de a invata va castiga respectul elevilor sairdquo

Iata un inventar de atitudini comportamente care va pot ajuta in a va construiameliora

autoritatea personala acceptarea si respectul elevilor

Aratati cu adevarat interes fata de activitatea elevilor folosind lauda in special pentru

cei ce incearca sa-si depaseasca nivelul anterior sau calitatile innascute

Folositi prenumele elevilor

Aratati respect si politete fata de elevi spunand bdquote rogrdquo si bdquomultumescrdquo

Nu fiti sarcastic sau condescendent

Abordati in predare o atitudine profesionala prin lectii bine planificate si organizate cu

o buna incadrare in timp

Aveti rabdare

Alegeti metode de predare care permit elevilor sa contribuie si reactionati pozitiv fata

de acestia cind se poate

Aratati interes fata de atitudinile sentimentele si nevoile elevilor

Aratati interes fata de elvi ca indivizi adresandu-va direct si recunoscand

individualitatea fiecaruia

Construiti un stil relaxat si increzator care nu este prea formal cu umor cind este

posibil Umorul relaxat transmite incredere

GeoffPetty-opcit

REFLECTIE

Incearca sa identifici care din atitudinilecomportamentele enumerate in lista de mai sus

sunt mai dificil de adoptat de catre tine De ce

10

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPII CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE

ldquoSa invatam sa traim unii impreuna cu altii nu unii langa altiirdquo

TEME

II1 Scopurile specifice

II 2 Compozitia grupurilor educationale

II 3 Sarcinile si activitatile grupurilor educationale

II 4 Organizarea grupurilor

II 5 Conducerea grupurilor educationale

II1 SCOPURILE SPECIFICE GRUPURILOR EDUCATIONALE

Ce sunt grupurile sociale

Grupurile sociale sunt ansambluri de indivizi umani icircntre care există diferite tipuri de

interacţiuni şi relaţii comune determinate Există mai multe tipuri de grupuri sociale grupuri

de muncă grupuri ludice etc

Clasa de elevi este un grup educaţional

Grupurile sociale se deosebesc intre ele printr-o serie de caracteristici (scop compozitie

sarcini activitati organizare norme activtati etc)

Scopurile grupurilor educaţionale se deosebesc de cele ale altor tipuri de grupuri sociale

icircn primul racircnd prin orientarea lor explicită icircn direcţia realizării unor finalităţi formative

In interiorul grupurilor exista diverse categorii de scopuri

-scopuri prescriptive

-scopurile generate de grupul insusi

-scopuri individuale

REFLECTIE

11

Cu cit exista o mai buna integrare a acestor categorii de scopuri cu atat creste eficienta si

coeziunea grupului

Este foarte importanta concordanţa existentă icircntre scopurile prescrise şi cele individuale

măsura icircn care primele permit fiecărui elev realizarea scopurilor personale pe care le

urmăreşte prin eforturile sale de a se educa si gradul de motivare al elevilor icircn a participa

la activităţile comune ale grupului

EXERCITIU

Ca diriginte sisau profesor interrelationati cu clasegrupuri diferite de elevi

Identificati 2-3 scopuri generate de claselegrupurile insele analizati-le si comparati-

le

Care sunt facorii de care depinde integrarea scopurilor

acceptarea de către toţi elevii a activităţii de icircnvăţare ca

scop prioritar al grupului

claritatea scopurilor icircnvăţării pentru fiecare dintre elevi

existenţa unor ldquoperspectiverdquo pe termen scurt si mediu

II2 Compozitia grupurilor educationale

Grupul de elevi ai clasei se caracterizează printr-o relativă omogenitate a membrilor

prin

vacircrstă

interese

nevoi

aspiraţii

nivel de pregătire

EXERCITIU

Exista si diferente intre elevii clasei Sa identificam impreuna aceste deferente si sa facem

un inventar al lor

Isi gasesc aici locul si copiii cu CES

II3 SARCINILE SI ACTIVITATILE GRUPULUI EDUCATIONAL

12

Sarcinile sunt dominant de tip instructiv-educativ

activităţi curriculare

activităţi extracurriculare

activitati extrascolare

Sarcinile au un caracter planificat si gradual

Sarcinile trebuie sa generezestimuleze invatare motivare interes implicare

EXERCITIU

Sa demonstram de ce este necesar caracterul planificat si gradual

Caracterul planificat nu transforma activitatea clasei in rutina obositoare si plictisitoare

(Argumentaticontraargumentati)

Mai este necesara gradualitatea in conditiile grupurilor omogene

(Argumentaticontraargumentati)

DEZBATERE CU OPONENT

II 4 ORGANIZAREA GRUPULUI EDUCATIONAL

Organizarea circulara pe clase este cea mai veche si cea mai eficienta organizare a

grupului educational Profesorul liderul formal ocupa o poziţie centrală icircn jurul căreia

ldquograviteazărdquo toţi ceilalţi membrii ai clasei

Alte tipuri de organizare a grupului educational

In functie de sarcinile de lucru se pot constitui subgrupuri

REFLECTIE

Sa identificam impreuna criteriile specificitatea avantajele si dezavantajele activitatii pe

subgrupe de lucru

Din perspectiva diferentierii activitatii didactice a individualizarii demersului didactic

activitatea pe subgrupe poatenu poate stimula invatarea

13

II 5 CONDUCEREA GRUPURILOR EDUCATIONALE

Conducerea grupului-clasa este realizata de catre liderul formal care este profesorul

Treptat se transfera elevilor controlul asupra propriilor activităţi de icircnvăţare acesta fiind unul

dintre obiectivele educative importante

Cum se realizeaza

icirci obişnuiesc cu ideea că vor avea permanent de realizat icircn

clasă diverse sarcini de lucru pe care cel mai bine ar fi să le

desfăşoare singuri cu un minimum de icircndrumare din partea

profesorului

anunţă din timp sarcinile pe care urmează să le realizeze şi icirci

obişnuiesc să le planifice dinainte icirci icircncurajează pe elevi

să-şi stabilească singuri anumite termene rezonabile de timp

pentru realizarea anumitor sarcini

creează pentru elevi oportunităţi de a alege modul icircn care

vor lucra pentru icircndeplinirea sarcinilor primite şi icirci

obişnuiesc astfel să icircşi stabilească singuri care le sunt

REFLECTIE

Profesorul planifica si ghideaza activitatea elevilor asadar profesorul are controlul Accentul

cade pe bdquoprodusrdquo adica pe tema elevului

Ganditi-va ce s-ar intampla daca o parte din responsabilitatea propriei lor invatari ar revei

elevilor

Profesorul facilitator al invatarii poate fi o alternativa Argumentati

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

14

CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI

Va invit sa va reamintiti o carte minunatardquoCismigiu amp comprdquo De Grigore Bajenaru

Nu-i asa ca deja zambiti

TEME

III1 Principalele categorii de interactiuni

III2 Relatiile dintre elevi

- Tipuri de relatii

- Coeziunea clasei

III3 Relatiile profesor-elevi

- Caracteristici generale

- Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi

a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)

b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi

c) Influenta asteptarilor profesorului

III1 PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACTIUNI DIN CLASA

Clasa este un grup formal daricircn interiorul unei clase de elevi există şi relaţii interpersonale

si psihologice (aspectul informal) Relaţiile de prietenie sau de duşmănieopiniile

intimeconvingerile grupările spontane icircn funcţie de afinităţi Toate acestea sunt aspecte

informale

Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate

la două niveluri

relaţiile profesori-elevi relatii in plan vertical

relaţiile elevi-elevi relatii in plan orizontal

15

III 2 RELATIILE DINTRE ELEVI

In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe siuneori complicate

Iata o clasificare a tipurilor de relatii

1Relatii interpersonale ( de intercunoastere de intercomunicare socio-afective )

Aici interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri

relaţii de cooperare ndash elevii colaborează pentru atingerea

unui obiectiv comun

relaţii de competiţie ndash individul sau subgrupurile rivalizează

cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobacircndirea unei

anumite poziţii icircn cadrul clasei sau a superiorităţii

relaţii de coacţiune ndash cacircnd fiecare lucrează icircn prezenţa

celorlalţi fără icircnsă a se interesa de conţinutul muncii acestora

relaţii de conflict ndash indiviziisubgrupurile se află icircn opoziţie

Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului

-acomodarea (ajustarea reciprocă)

-asimilarea (transfer reciproc de gusturi mentalităţi etc)

-stratificarea (ierarhizare a partenerilor icircn funcţie de statutele

deţinute)

-alienarea (icircndepărtarea de ceilalţi retragerea icircn sine ruperea relatiilor

2 Relatiile dintre grupurile de elevi

-grupuri de aparteneta

-grupuri de lucru

-grupuri de referinta

Elevii manifestă tendinţa de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil decacirct pe cel

exterior

Astfel observam

Atitudinea tip bdquoSoarta comunardquo

persoanele care compun grupul extern se află icircntr-o situaţie socială

similară urmează să primească aceeaşi ldquorăsplatărdquo pentru eforturile

depuse participarea la competiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentru cei

din grupul de apartenenţă şi icircn aceste condiţii ar fi mai avantajos pentru

ambele grupuri să coopereze

Atitudine tip competitie confruntare

Cu cacirct confruntarea dintre grupuri este mai acerbă cu atacirct se produce o mai puternică

16

identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au

constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie

generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului

de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul

propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului

apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul

grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui

elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte

contrarii

REFLECTIE

Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite

Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie

COEZIUNEA CLASEI

Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la

o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea

presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au

consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi

Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei

crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi

exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer

pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime

ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi

activităţile clasei

crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna

desfăşurare a activităţilor clasei

promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii

echitabile a sarcinilor

crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul

(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că

altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)

17

recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care

au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a

unor activităţi ale clasei

REFLECTIE

Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de

aplicat si prelucrat

TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va

invitam sa le folositi

III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI

Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii

elevilor săi

Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi

consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate

De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo

Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta

stil autocrat stil laisse-fairstil democratic

FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV

Diferentieri sociale

statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)

rasa etnia elevului (discriminare )

18

diferenta de gen (sexul elevului)

Diferentieri individuale

rezultatele la invatatura

personalitatea

aparenta fizica

caracteristicile vorbirii

caracteristicile scrisului

asezarea in clasa

Asteptarile profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

REFLECTIE

Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile

planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic

eventualele diferenţe constatate

Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului

Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului

personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor

propriilor succese sau insuccese şcolare

EXERCITIU

19

Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in

corelatie si explicandu-ne realationarea

Mediul

social

Comportament

icircn şcoală

Realizări

anterioare

Personalitatea

elevului

Clasificare

şcolară

Aparenţa

fizică sex

Inteligenţa

Imaginea de sine a elevului

Obiective

propuse

Aprecieri

exprimate

Repartizare

icircn grupuri

Sarcini

icircncredinţate

Atenţie

acordată

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

20

CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI

ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo

TEME

IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi

IV2 Statusul real si statusul perceput

IV3 Liderii clasei de elevi

middot Afirmarea liderilor

middot Functiile si calitatile liderilor

middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului

IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar

IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI

In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt

ignorati altii sunt respinsi

Aceste pozitii sunt statusuri

Statusurile pot fi

pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)

negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)

mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)

izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins

ci ignorant de majoritate)

EXERCITIU

Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-

le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de

ceilalti

21

REFLECTIE

Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am

forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive

Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan

Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca

performanţele şcolare obţinute ( elev

premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)

inteligenţa sau alte aptitudini deosebite

performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu

sport muzică)

aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale

educaţia ocupaţia venitul părinţilor

aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a

celorlalţi membri ai clasei

EXERCITIU

Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot

adauga si altele

Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu

IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT

Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente

De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii

Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput

De ce

Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este

ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva

Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si

diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)

22

REFLECTIE

Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii

defectuoase ale propriului status

Ce efecte pot avea in plan educational

IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI

Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere

şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri

Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului

Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea

colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei

dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider

Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor

Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru

GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat

FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR

Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către

membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii

bull funcţii executive (de rezolvare)

bull funcţii de menţinere (A Neculau)

23

Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia

de atingere a scopurilor

Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii

existente a grupului

STILURI DE CONDUCERE

Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul

LAISSEZ FAIRE

Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o

problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi

singurirdquo stilul falsdemocratic

ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai

mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo

Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie

EXERCITIU

Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam

ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip

IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR

Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul

performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare

De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo

Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare

Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului

şi cerinţele institutiei scolarerdquo

Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de

aspiraţie

24

Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se

intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va

alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un

mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de

ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de

vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală

Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este

descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie

Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE

Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem

educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează

Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa

realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo

Portretul

abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI

ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo

TEME

V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo

V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului

a Structura grupului mic

b Functiile grupului mic

c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare

procesul de influenta

25

V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI

Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale

sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe

Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de

socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă

individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de

apartenenţă ale fiinţei umane

Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor

roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea

conştiinţei de sine a membrilor săi

Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile

primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)

REFLECTIE

Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va

intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul

care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit

V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI

STRUCTURA GRUPULUI MIC

Definitorii pentru structura unui grup sunt

Mărimea grupului

Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de

icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi

atracţia spontană dintre membri)

Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi

cerinţele normative

Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv

(diferenţierile de status)

Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre

subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash

26

icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu

acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau

membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)

Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape

Etapa evaluarii interpersonale

Etapa aparitiei unui nucleu

Etapa extinderii nucleului

EXERCITIU

Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta

Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor

subgrupuri

FUNCTIILE GRUPULUI MIC

Functiile esentiale ale grupului mic sunt

Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de

a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate

(familială profesională amicală)

Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash

legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre

indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd

nu mai sunt respectate anumite reguli convenite

Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de

confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo

pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine

Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general

umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi

al fiecaruia

Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta

REFLECTIE

27

Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de

reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati

PROCESELE GRUPULUI MIC

Principalele procese sint

procesul de realizare a sarcinilor scolare

procesul de comunicare

procesul de influenta

Procesul de realizare a sarcinilor scolare

Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta

Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de

bull Tipul sarcinii de icircnvăţare

bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)

bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina

bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului

EXERCITIU

Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in

alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini

structurate functie de ldquoechipardquo

Procesul de comunicare

Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi

clasificate după

instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)

numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)

obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica

cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)

28

Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii

bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul

grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului

bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea

obiectivului dorit

bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a

specificului său

bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor

şi protejează faţă de exterior

bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru

individ (A Neculau op cit)

EXERCITIU

Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe

care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de

satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă

dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin

E

A D A B C D E

B C

Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo

A B A B

C C

D E D

E

29

Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo

Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care

favorizeaza comunicarea deschisa

Procesul de influenta

Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi

interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru

două tipuri de presiuni

Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi

regulile grupului

Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de

vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta

Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte

nevoia de certitudine şi de siguranţă

REFLECTIE

Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi

participat icircn şcoală

Povestiti-ne ce ati simtit atunci

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

30

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am

facut parterdquo

TEME

1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social

2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi

3 Fisa de caracterizare a clasei

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observatia sistematica Tehnica sociometrica

Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care

lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea

asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai

multe influenţe educativerdquo(M Zlate)

Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3

diagnostica si prognostica

REFLECTIE

Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup

VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor

31

informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară

Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale

Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri

Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)

Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc

Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa

VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti

Sa analizam impreuna acest tip de fisa

I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc

5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip

bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip

III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect

33

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

-insuccesul in promovarea discutiilor sau intrebarilor

Sa completam acesta lista impreuna

Geoff Petty-opcit

I4 AUTORITATE FORMALA SI AUTORITATE PERSONALA

Prin statutul pe care il detine profesorul este investit cu autoritate Aceasta autoritate este o

autoritate formala

De felul in care folosim aceasta autoritate formala depinde autoritatea personala

bdquoProfesorul care manuieste corect si cu eficienta autoritatea formala care demonstreaza

abilitate in predare si apreciaza efortul elevilor de a invata va castiga respectul elevilor sairdquo

Iata un inventar de atitudini comportamente care va pot ajuta in a va construiameliora

autoritatea personala acceptarea si respectul elevilor

Aratati cu adevarat interes fata de activitatea elevilor folosind lauda in special pentru

cei ce incearca sa-si depaseasca nivelul anterior sau calitatile innascute

Folositi prenumele elevilor

Aratati respect si politete fata de elevi spunand bdquote rogrdquo si bdquomultumescrdquo

Nu fiti sarcastic sau condescendent

Abordati in predare o atitudine profesionala prin lectii bine planificate si organizate cu

o buna incadrare in timp

Aveti rabdare

Alegeti metode de predare care permit elevilor sa contribuie si reactionati pozitiv fata

de acestia cind se poate

Aratati interes fata de atitudinile sentimentele si nevoile elevilor

Aratati interes fata de elvi ca indivizi adresandu-va direct si recunoscand

individualitatea fiecaruia

Construiti un stil relaxat si increzator care nu este prea formal cu umor cind este

posibil Umorul relaxat transmite incredere

GeoffPetty-opcit

REFLECTIE

Incearca sa identifici care din atitudinilecomportamentele enumerate in lista de mai sus

sunt mai dificil de adoptat de catre tine De ce

10

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPII CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE

ldquoSa invatam sa traim unii impreuna cu altii nu unii langa altiirdquo

TEME

II1 Scopurile specifice

II 2 Compozitia grupurilor educationale

II 3 Sarcinile si activitatile grupurilor educationale

II 4 Organizarea grupurilor

II 5 Conducerea grupurilor educationale

II1 SCOPURILE SPECIFICE GRUPURILOR EDUCATIONALE

Ce sunt grupurile sociale

Grupurile sociale sunt ansambluri de indivizi umani icircntre care există diferite tipuri de

interacţiuni şi relaţii comune determinate Există mai multe tipuri de grupuri sociale grupuri

de muncă grupuri ludice etc

Clasa de elevi este un grup educaţional

Grupurile sociale se deosebesc intre ele printr-o serie de caracteristici (scop compozitie

sarcini activitati organizare norme activtati etc)

Scopurile grupurilor educaţionale se deosebesc de cele ale altor tipuri de grupuri sociale

icircn primul racircnd prin orientarea lor explicită icircn direcţia realizării unor finalităţi formative

In interiorul grupurilor exista diverse categorii de scopuri

-scopuri prescriptive

-scopurile generate de grupul insusi

-scopuri individuale

REFLECTIE

11

Cu cit exista o mai buna integrare a acestor categorii de scopuri cu atat creste eficienta si

coeziunea grupului

Este foarte importanta concordanţa existentă icircntre scopurile prescrise şi cele individuale

măsura icircn care primele permit fiecărui elev realizarea scopurilor personale pe care le

urmăreşte prin eforturile sale de a se educa si gradul de motivare al elevilor icircn a participa

la activităţile comune ale grupului

EXERCITIU

Ca diriginte sisau profesor interrelationati cu clasegrupuri diferite de elevi

Identificati 2-3 scopuri generate de claselegrupurile insele analizati-le si comparati-

le

Care sunt facorii de care depinde integrarea scopurilor

acceptarea de către toţi elevii a activităţii de icircnvăţare ca

scop prioritar al grupului

claritatea scopurilor icircnvăţării pentru fiecare dintre elevi

existenţa unor ldquoperspectiverdquo pe termen scurt si mediu

II2 Compozitia grupurilor educationale

Grupul de elevi ai clasei se caracterizează printr-o relativă omogenitate a membrilor

prin

vacircrstă

interese

nevoi

aspiraţii

nivel de pregătire

EXERCITIU

Exista si diferente intre elevii clasei Sa identificam impreuna aceste deferente si sa facem

un inventar al lor

Isi gasesc aici locul si copiii cu CES

II3 SARCINILE SI ACTIVITATILE GRUPULUI EDUCATIONAL

12

Sarcinile sunt dominant de tip instructiv-educativ

activităţi curriculare

activităţi extracurriculare

activitati extrascolare

Sarcinile au un caracter planificat si gradual

Sarcinile trebuie sa generezestimuleze invatare motivare interes implicare

EXERCITIU

Sa demonstram de ce este necesar caracterul planificat si gradual

Caracterul planificat nu transforma activitatea clasei in rutina obositoare si plictisitoare

(Argumentaticontraargumentati)

Mai este necesara gradualitatea in conditiile grupurilor omogene

(Argumentaticontraargumentati)

DEZBATERE CU OPONENT

II 4 ORGANIZAREA GRUPULUI EDUCATIONAL

Organizarea circulara pe clase este cea mai veche si cea mai eficienta organizare a

grupului educational Profesorul liderul formal ocupa o poziţie centrală icircn jurul căreia

ldquograviteazărdquo toţi ceilalţi membrii ai clasei

Alte tipuri de organizare a grupului educational

In functie de sarcinile de lucru se pot constitui subgrupuri

REFLECTIE

Sa identificam impreuna criteriile specificitatea avantajele si dezavantajele activitatii pe

subgrupe de lucru

Din perspectiva diferentierii activitatii didactice a individualizarii demersului didactic

activitatea pe subgrupe poatenu poate stimula invatarea

13

II 5 CONDUCEREA GRUPURILOR EDUCATIONALE

Conducerea grupului-clasa este realizata de catre liderul formal care este profesorul

Treptat se transfera elevilor controlul asupra propriilor activităţi de icircnvăţare acesta fiind unul

dintre obiectivele educative importante

Cum se realizeaza

icirci obişnuiesc cu ideea că vor avea permanent de realizat icircn

clasă diverse sarcini de lucru pe care cel mai bine ar fi să le

desfăşoare singuri cu un minimum de icircndrumare din partea

profesorului

anunţă din timp sarcinile pe care urmează să le realizeze şi icirci

obişnuiesc să le planifice dinainte icirci icircncurajează pe elevi

să-şi stabilească singuri anumite termene rezonabile de timp

pentru realizarea anumitor sarcini

creează pentru elevi oportunităţi de a alege modul icircn care

vor lucra pentru icircndeplinirea sarcinilor primite şi icirci

obişnuiesc astfel să icircşi stabilească singuri care le sunt

REFLECTIE

Profesorul planifica si ghideaza activitatea elevilor asadar profesorul are controlul Accentul

cade pe bdquoprodusrdquo adica pe tema elevului

Ganditi-va ce s-ar intampla daca o parte din responsabilitatea propriei lor invatari ar revei

elevilor

Profesorul facilitator al invatarii poate fi o alternativa Argumentati

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

14

CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI

Va invit sa va reamintiti o carte minunatardquoCismigiu amp comprdquo De Grigore Bajenaru

Nu-i asa ca deja zambiti

TEME

III1 Principalele categorii de interactiuni

III2 Relatiile dintre elevi

- Tipuri de relatii

- Coeziunea clasei

III3 Relatiile profesor-elevi

- Caracteristici generale

- Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi

a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)

b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi

c) Influenta asteptarilor profesorului

III1 PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACTIUNI DIN CLASA

Clasa este un grup formal daricircn interiorul unei clase de elevi există şi relaţii interpersonale

si psihologice (aspectul informal) Relaţiile de prietenie sau de duşmănieopiniile

intimeconvingerile grupările spontane icircn funcţie de afinităţi Toate acestea sunt aspecte

informale

Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate

la două niveluri

relaţiile profesori-elevi relatii in plan vertical

relaţiile elevi-elevi relatii in plan orizontal

15

III 2 RELATIILE DINTRE ELEVI

In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe siuneori complicate

Iata o clasificare a tipurilor de relatii

1Relatii interpersonale ( de intercunoastere de intercomunicare socio-afective )

Aici interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri

relaţii de cooperare ndash elevii colaborează pentru atingerea

unui obiectiv comun

relaţii de competiţie ndash individul sau subgrupurile rivalizează

cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobacircndirea unei

anumite poziţii icircn cadrul clasei sau a superiorităţii

relaţii de coacţiune ndash cacircnd fiecare lucrează icircn prezenţa

celorlalţi fără icircnsă a se interesa de conţinutul muncii acestora

relaţii de conflict ndash indiviziisubgrupurile se află icircn opoziţie

Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului

-acomodarea (ajustarea reciprocă)

-asimilarea (transfer reciproc de gusturi mentalităţi etc)

-stratificarea (ierarhizare a partenerilor icircn funcţie de statutele

deţinute)

-alienarea (icircndepărtarea de ceilalţi retragerea icircn sine ruperea relatiilor

2 Relatiile dintre grupurile de elevi

-grupuri de aparteneta

-grupuri de lucru

-grupuri de referinta

Elevii manifestă tendinţa de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil decacirct pe cel

exterior

Astfel observam

Atitudinea tip bdquoSoarta comunardquo

persoanele care compun grupul extern se află icircntr-o situaţie socială

similară urmează să primească aceeaşi ldquorăsplatărdquo pentru eforturile

depuse participarea la competiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentru cei

din grupul de apartenenţă şi icircn aceste condiţii ar fi mai avantajos pentru

ambele grupuri să coopereze

Atitudine tip competitie confruntare

Cu cacirct confruntarea dintre grupuri este mai acerbă cu atacirct se produce o mai puternică

16

identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au

constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie

generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului

de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul

propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului

apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul

grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui

elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte

contrarii

REFLECTIE

Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite

Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie

COEZIUNEA CLASEI

Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la

o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea

presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au

consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi

Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei

crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi

exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer

pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime

ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi

activităţile clasei

crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna

desfăşurare a activităţilor clasei

promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii

echitabile a sarcinilor

crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul

(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că

altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)

17

recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care

au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a

unor activităţi ale clasei

REFLECTIE

Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de

aplicat si prelucrat

TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va

invitam sa le folositi

III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI

Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii

elevilor săi

Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi

consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate

De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo

Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta

stil autocrat stil laisse-fairstil democratic

FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV

Diferentieri sociale

statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)

rasa etnia elevului (discriminare )

18

diferenta de gen (sexul elevului)

Diferentieri individuale

rezultatele la invatatura

personalitatea

aparenta fizica

caracteristicile vorbirii

caracteristicile scrisului

asezarea in clasa

Asteptarile profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

REFLECTIE

Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile

planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic

eventualele diferenţe constatate

Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului

Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului

personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor

propriilor succese sau insuccese şcolare

EXERCITIU

19

Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in

corelatie si explicandu-ne realationarea

Mediul

social

Comportament

icircn şcoală

Realizări

anterioare

Personalitatea

elevului

Clasificare

şcolară

Aparenţa

fizică sex

Inteligenţa

Imaginea de sine a elevului

Obiective

propuse

Aprecieri

exprimate

Repartizare

icircn grupuri

Sarcini

icircncredinţate

Atenţie

acordată

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

20

CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI

ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo

TEME

IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi

IV2 Statusul real si statusul perceput

IV3 Liderii clasei de elevi

middot Afirmarea liderilor

middot Functiile si calitatile liderilor

middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului

IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar

IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI

In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt

ignorati altii sunt respinsi

Aceste pozitii sunt statusuri

Statusurile pot fi

pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)

negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)

mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)

izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins

ci ignorant de majoritate)

EXERCITIU

Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-

le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de

ceilalti

21

REFLECTIE

Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am

forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive

Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan

Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca

performanţele şcolare obţinute ( elev

premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)

inteligenţa sau alte aptitudini deosebite

performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu

sport muzică)

aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale

educaţia ocupaţia venitul părinţilor

aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a

celorlalţi membri ai clasei

EXERCITIU

Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot

adauga si altele

Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu

IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT

Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente

De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii

Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput

De ce

Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este

ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva

Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si

diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)

22

REFLECTIE

Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii

defectuoase ale propriului status

Ce efecte pot avea in plan educational

IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI

Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere

şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri

Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului

Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea

colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei

dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider

Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor

Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru

GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat

FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR

Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către

membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii

bull funcţii executive (de rezolvare)

bull funcţii de menţinere (A Neculau)

23

Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia

de atingere a scopurilor

Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii

existente a grupului

STILURI DE CONDUCERE

Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul

LAISSEZ FAIRE

Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o

problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi

singurirdquo stilul falsdemocratic

ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai

mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo

Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie

EXERCITIU

Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam

ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip

IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR

Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul

performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare

De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo

Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare

Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului

şi cerinţele institutiei scolarerdquo

Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de

aspiraţie

24

Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se

intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va

alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un

mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de

ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de

vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală

Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este

descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie

Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE

Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem

educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează

Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa

realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo

Portretul

abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI

ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo

TEME

V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo

V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului

a Structura grupului mic

b Functiile grupului mic

c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare

procesul de influenta

25

V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI

Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale

sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe

Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de

socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă

individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de

apartenenţă ale fiinţei umane

Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor

roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea

conştiinţei de sine a membrilor săi

Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile

primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)

REFLECTIE

Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va

intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul

care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit

V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI

STRUCTURA GRUPULUI MIC

Definitorii pentru structura unui grup sunt

Mărimea grupului

Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de

icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi

atracţia spontană dintre membri)

Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi

cerinţele normative

Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv

(diferenţierile de status)

Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre

subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash

26

icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu

acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau

membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)

Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape

Etapa evaluarii interpersonale

Etapa aparitiei unui nucleu

Etapa extinderii nucleului

EXERCITIU

Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta

Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor

subgrupuri

FUNCTIILE GRUPULUI MIC

Functiile esentiale ale grupului mic sunt

Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de

a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate

(familială profesională amicală)

Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash

legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre

indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd

nu mai sunt respectate anumite reguli convenite

Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de

confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo

pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine

Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general

umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi

al fiecaruia

Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta

REFLECTIE

27

Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de

reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati

PROCESELE GRUPULUI MIC

Principalele procese sint

procesul de realizare a sarcinilor scolare

procesul de comunicare

procesul de influenta

Procesul de realizare a sarcinilor scolare

Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta

Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de

bull Tipul sarcinii de icircnvăţare

bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)

bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina

bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului

EXERCITIU

Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in

alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini

structurate functie de ldquoechipardquo

Procesul de comunicare

Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi

clasificate după

instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)

numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)

obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica

cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)

28

Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii

bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul

grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului

bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea

obiectivului dorit

bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a

specificului său

bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor

şi protejează faţă de exterior

bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru

individ (A Neculau op cit)

EXERCITIU

Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe

care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de

satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă

dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin

E

A D A B C D E

B C

Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo

A B A B

C C

D E D

E

29

Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo

Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care

favorizeaza comunicarea deschisa

Procesul de influenta

Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi

interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru

două tipuri de presiuni

Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi

regulile grupului

Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de

vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta

Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte

nevoia de certitudine şi de siguranţă

REFLECTIE

Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi

participat icircn şcoală

Povestiti-ne ce ati simtit atunci

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

30

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am

facut parterdquo

TEME

1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social

2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi

3 Fisa de caracterizare a clasei

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observatia sistematica Tehnica sociometrica

Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care

lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea

asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai

multe influenţe educativerdquo(M Zlate)

Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3

diagnostica si prognostica

REFLECTIE

Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup

VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor

31

informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară

Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale

Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri

Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)

Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc

Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa

VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti

Sa analizam impreuna acest tip de fisa

I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc

5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip

bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip

III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect

33

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPII CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE

ldquoSa invatam sa traim unii impreuna cu altii nu unii langa altiirdquo

TEME

II1 Scopurile specifice

II 2 Compozitia grupurilor educationale

II 3 Sarcinile si activitatile grupurilor educationale

II 4 Organizarea grupurilor

II 5 Conducerea grupurilor educationale

II1 SCOPURILE SPECIFICE GRUPURILOR EDUCATIONALE

Ce sunt grupurile sociale

Grupurile sociale sunt ansambluri de indivizi umani icircntre care există diferite tipuri de

interacţiuni şi relaţii comune determinate Există mai multe tipuri de grupuri sociale grupuri

de muncă grupuri ludice etc

Clasa de elevi este un grup educaţional

Grupurile sociale se deosebesc intre ele printr-o serie de caracteristici (scop compozitie

sarcini activitati organizare norme activtati etc)

Scopurile grupurilor educaţionale se deosebesc de cele ale altor tipuri de grupuri sociale

icircn primul racircnd prin orientarea lor explicită icircn direcţia realizării unor finalităţi formative

In interiorul grupurilor exista diverse categorii de scopuri

-scopuri prescriptive

-scopurile generate de grupul insusi

-scopuri individuale

REFLECTIE

11

Cu cit exista o mai buna integrare a acestor categorii de scopuri cu atat creste eficienta si

coeziunea grupului

Este foarte importanta concordanţa existentă icircntre scopurile prescrise şi cele individuale

măsura icircn care primele permit fiecărui elev realizarea scopurilor personale pe care le

urmăreşte prin eforturile sale de a se educa si gradul de motivare al elevilor icircn a participa

la activităţile comune ale grupului

EXERCITIU

Ca diriginte sisau profesor interrelationati cu clasegrupuri diferite de elevi

Identificati 2-3 scopuri generate de claselegrupurile insele analizati-le si comparati-

le

Care sunt facorii de care depinde integrarea scopurilor

acceptarea de către toţi elevii a activităţii de icircnvăţare ca

scop prioritar al grupului

claritatea scopurilor icircnvăţării pentru fiecare dintre elevi

existenţa unor ldquoperspectiverdquo pe termen scurt si mediu

II2 Compozitia grupurilor educationale

Grupul de elevi ai clasei se caracterizează printr-o relativă omogenitate a membrilor

prin

vacircrstă

interese

nevoi

aspiraţii

nivel de pregătire

EXERCITIU

Exista si diferente intre elevii clasei Sa identificam impreuna aceste deferente si sa facem

un inventar al lor

Isi gasesc aici locul si copiii cu CES

II3 SARCINILE SI ACTIVITATILE GRUPULUI EDUCATIONAL

12

Sarcinile sunt dominant de tip instructiv-educativ

activităţi curriculare

activităţi extracurriculare

activitati extrascolare

Sarcinile au un caracter planificat si gradual

Sarcinile trebuie sa generezestimuleze invatare motivare interes implicare

EXERCITIU

Sa demonstram de ce este necesar caracterul planificat si gradual

Caracterul planificat nu transforma activitatea clasei in rutina obositoare si plictisitoare

(Argumentaticontraargumentati)

Mai este necesara gradualitatea in conditiile grupurilor omogene

(Argumentaticontraargumentati)

DEZBATERE CU OPONENT

II 4 ORGANIZAREA GRUPULUI EDUCATIONAL

Organizarea circulara pe clase este cea mai veche si cea mai eficienta organizare a

grupului educational Profesorul liderul formal ocupa o poziţie centrală icircn jurul căreia

ldquograviteazărdquo toţi ceilalţi membrii ai clasei

Alte tipuri de organizare a grupului educational

In functie de sarcinile de lucru se pot constitui subgrupuri

REFLECTIE

Sa identificam impreuna criteriile specificitatea avantajele si dezavantajele activitatii pe

subgrupe de lucru

Din perspectiva diferentierii activitatii didactice a individualizarii demersului didactic

activitatea pe subgrupe poatenu poate stimula invatarea

13

II 5 CONDUCEREA GRUPURILOR EDUCATIONALE

Conducerea grupului-clasa este realizata de catre liderul formal care este profesorul

Treptat se transfera elevilor controlul asupra propriilor activităţi de icircnvăţare acesta fiind unul

dintre obiectivele educative importante

Cum se realizeaza

icirci obişnuiesc cu ideea că vor avea permanent de realizat icircn

clasă diverse sarcini de lucru pe care cel mai bine ar fi să le

desfăşoare singuri cu un minimum de icircndrumare din partea

profesorului

anunţă din timp sarcinile pe care urmează să le realizeze şi icirci

obişnuiesc să le planifice dinainte icirci icircncurajează pe elevi

să-şi stabilească singuri anumite termene rezonabile de timp

pentru realizarea anumitor sarcini

creează pentru elevi oportunităţi de a alege modul icircn care

vor lucra pentru icircndeplinirea sarcinilor primite şi icirci

obişnuiesc astfel să icircşi stabilească singuri care le sunt

REFLECTIE

Profesorul planifica si ghideaza activitatea elevilor asadar profesorul are controlul Accentul

cade pe bdquoprodusrdquo adica pe tema elevului

Ganditi-va ce s-ar intampla daca o parte din responsabilitatea propriei lor invatari ar revei

elevilor

Profesorul facilitator al invatarii poate fi o alternativa Argumentati

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

14

CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI

Va invit sa va reamintiti o carte minunatardquoCismigiu amp comprdquo De Grigore Bajenaru

Nu-i asa ca deja zambiti

TEME

III1 Principalele categorii de interactiuni

III2 Relatiile dintre elevi

- Tipuri de relatii

- Coeziunea clasei

III3 Relatiile profesor-elevi

- Caracteristici generale

- Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi

a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)

b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi

c) Influenta asteptarilor profesorului

III1 PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACTIUNI DIN CLASA

Clasa este un grup formal daricircn interiorul unei clase de elevi există şi relaţii interpersonale

si psihologice (aspectul informal) Relaţiile de prietenie sau de duşmănieopiniile

intimeconvingerile grupările spontane icircn funcţie de afinităţi Toate acestea sunt aspecte

informale

Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate

la două niveluri

relaţiile profesori-elevi relatii in plan vertical

relaţiile elevi-elevi relatii in plan orizontal

15

III 2 RELATIILE DINTRE ELEVI

In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe siuneori complicate

Iata o clasificare a tipurilor de relatii

1Relatii interpersonale ( de intercunoastere de intercomunicare socio-afective )

Aici interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri

relaţii de cooperare ndash elevii colaborează pentru atingerea

unui obiectiv comun

relaţii de competiţie ndash individul sau subgrupurile rivalizează

cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobacircndirea unei

anumite poziţii icircn cadrul clasei sau a superiorităţii

relaţii de coacţiune ndash cacircnd fiecare lucrează icircn prezenţa

celorlalţi fără icircnsă a se interesa de conţinutul muncii acestora

relaţii de conflict ndash indiviziisubgrupurile se află icircn opoziţie

Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului

-acomodarea (ajustarea reciprocă)

-asimilarea (transfer reciproc de gusturi mentalităţi etc)

-stratificarea (ierarhizare a partenerilor icircn funcţie de statutele

deţinute)

-alienarea (icircndepărtarea de ceilalţi retragerea icircn sine ruperea relatiilor

2 Relatiile dintre grupurile de elevi

-grupuri de aparteneta

-grupuri de lucru

-grupuri de referinta

Elevii manifestă tendinţa de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil decacirct pe cel

exterior

Astfel observam

Atitudinea tip bdquoSoarta comunardquo

persoanele care compun grupul extern se află icircntr-o situaţie socială

similară urmează să primească aceeaşi ldquorăsplatărdquo pentru eforturile

depuse participarea la competiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentru cei

din grupul de apartenenţă şi icircn aceste condiţii ar fi mai avantajos pentru

ambele grupuri să coopereze

Atitudine tip competitie confruntare

Cu cacirct confruntarea dintre grupuri este mai acerbă cu atacirct se produce o mai puternică

16

identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au

constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie

generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului

de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul

propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului

apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul

grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui

elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte

contrarii

REFLECTIE

Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite

Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie

COEZIUNEA CLASEI

Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la

o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea

presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au

consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi

Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei

crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi

exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer

pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime

ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi

activităţile clasei

crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna

desfăşurare a activităţilor clasei

promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii

echitabile a sarcinilor

crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul

(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că

altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)

17

recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care

au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a

unor activităţi ale clasei

REFLECTIE

Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de

aplicat si prelucrat

TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va

invitam sa le folositi

III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI

Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii

elevilor săi

Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi

consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate

De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo

Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta

stil autocrat stil laisse-fairstil democratic

FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV

Diferentieri sociale

statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)

rasa etnia elevului (discriminare )

18

diferenta de gen (sexul elevului)

Diferentieri individuale

rezultatele la invatatura

personalitatea

aparenta fizica

caracteristicile vorbirii

caracteristicile scrisului

asezarea in clasa

Asteptarile profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

REFLECTIE

Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile

planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic

eventualele diferenţe constatate

Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului

Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului

personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor

propriilor succese sau insuccese şcolare

EXERCITIU

19

Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in

corelatie si explicandu-ne realationarea

Mediul

social

Comportament

icircn şcoală

Realizări

anterioare

Personalitatea

elevului

Clasificare

şcolară

Aparenţa

fizică sex

Inteligenţa

Imaginea de sine a elevului

Obiective

propuse

Aprecieri

exprimate

Repartizare

icircn grupuri

Sarcini

icircncredinţate

Atenţie

acordată

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

20

CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI

ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo

TEME

IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi

IV2 Statusul real si statusul perceput

IV3 Liderii clasei de elevi

middot Afirmarea liderilor

middot Functiile si calitatile liderilor

middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului

IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar

IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI

In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt

ignorati altii sunt respinsi

Aceste pozitii sunt statusuri

Statusurile pot fi

pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)

negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)

mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)

izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins

ci ignorant de majoritate)

EXERCITIU

Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-

le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de

ceilalti

21

REFLECTIE

Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am

forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive

Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan

Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca

performanţele şcolare obţinute ( elev

premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)

inteligenţa sau alte aptitudini deosebite

performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu

sport muzică)

aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale

educaţia ocupaţia venitul părinţilor

aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a

celorlalţi membri ai clasei

EXERCITIU

Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot

adauga si altele

Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu

IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT

Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente

De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii

Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput

De ce

Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este

ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva

Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si

diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)

22

REFLECTIE

Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii

defectuoase ale propriului status

Ce efecte pot avea in plan educational

IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI

Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere

şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri

Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului

Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea

colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei

dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider

Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor

Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru

GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat

FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR

Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către

membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii

bull funcţii executive (de rezolvare)

bull funcţii de menţinere (A Neculau)

23

Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia

de atingere a scopurilor

Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii

existente a grupului

STILURI DE CONDUCERE

Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul

LAISSEZ FAIRE

Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o

problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi

singurirdquo stilul falsdemocratic

ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai

mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo

Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie

EXERCITIU

Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam

ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip

IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR

Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul

performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare

De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo

Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare

Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului

şi cerinţele institutiei scolarerdquo

Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de

aspiraţie

24

Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se

intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va

alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un

mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de

ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de

vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală

Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este

descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie

Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE

Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem

educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează

Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa

realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo

Portretul

abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI

ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo

TEME

V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo

V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului

a Structura grupului mic

b Functiile grupului mic

c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare

procesul de influenta

25

V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI

Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale

sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe

Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de

socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă

individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de

apartenenţă ale fiinţei umane

Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor

roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea

conştiinţei de sine a membrilor săi

Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile

primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)

REFLECTIE

Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va

intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul

care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit

V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI

STRUCTURA GRUPULUI MIC

Definitorii pentru structura unui grup sunt

Mărimea grupului

Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de

icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi

atracţia spontană dintre membri)

Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi

cerinţele normative

Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv

(diferenţierile de status)

Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre

subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash

26

icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu

acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau

membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)

Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape

Etapa evaluarii interpersonale

Etapa aparitiei unui nucleu

Etapa extinderii nucleului

EXERCITIU

Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta

Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor

subgrupuri

FUNCTIILE GRUPULUI MIC

Functiile esentiale ale grupului mic sunt

Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de

a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate

(familială profesională amicală)

Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash

legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre

indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd

nu mai sunt respectate anumite reguli convenite

Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de

confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo

pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine

Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general

umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi

al fiecaruia

Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta

REFLECTIE

27

Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de

reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati

PROCESELE GRUPULUI MIC

Principalele procese sint

procesul de realizare a sarcinilor scolare

procesul de comunicare

procesul de influenta

Procesul de realizare a sarcinilor scolare

Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta

Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de

bull Tipul sarcinii de icircnvăţare

bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)

bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina

bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului

EXERCITIU

Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in

alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini

structurate functie de ldquoechipardquo

Procesul de comunicare

Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi

clasificate după

instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)

numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)

obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica

cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)

28

Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii

bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul

grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului

bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea

obiectivului dorit

bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a

specificului său

bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor

şi protejează faţă de exterior

bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru

individ (A Neculau op cit)

EXERCITIU

Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe

care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de

satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă

dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin

E

A D A B C D E

B C

Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo

A B A B

C C

D E D

E

29

Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo

Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care

favorizeaza comunicarea deschisa

Procesul de influenta

Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi

interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru

două tipuri de presiuni

Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi

regulile grupului

Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de

vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta

Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte

nevoia de certitudine şi de siguranţă

REFLECTIE

Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi

participat icircn şcoală

Povestiti-ne ce ati simtit atunci

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

30

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am

facut parterdquo

TEME

1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social

2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi

3 Fisa de caracterizare a clasei

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observatia sistematica Tehnica sociometrica

Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care

lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea

asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai

multe influenţe educativerdquo(M Zlate)

Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3

diagnostica si prognostica

REFLECTIE

Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup

VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor

31

informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară

Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale

Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri

Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)

Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc

Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa

VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti

Sa analizam impreuna acest tip de fisa

I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc

5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip

bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip

III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect

33

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

Cu cit exista o mai buna integrare a acestor categorii de scopuri cu atat creste eficienta si

coeziunea grupului

Este foarte importanta concordanţa existentă icircntre scopurile prescrise şi cele individuale

măsura icircn care primele permit fiecărui elev realizarea scopurilor personale pe care le

urmăreşte prin eforturile sale de a se educa si gradul de motivare al elevilor icircn a participa

la activităţile comune ale grupului

EXERCITIU

Ca diriginte sisau profesor interrelationati cu clasegrupuri diferite de elevi

Identificati 2-3 scopuri generate de claselegrupurile insele analizati-le si comparati-

le

Care sunt facorii de care depinde integrarea scopurilor

acceptarea de către toţi elevii a activităţii de icircnvăţare ca

scop prioritar al grupului

claritatea scopurilor icircnvăţării pentru fiecare dintre elevi

existenţa unor ldquoperspectiverdquo pe termen scurt si mediu

II2 Compozitia grupurilor educationale

Grupul de elevi ai clasei se caracterizează printr-o relativă omogenitate a membrilor

prin

vacircrstă

interese

nevoi

aspiraţii

nivel de pregătire

EXERCITIU

Exista si diferente intre elevii clasei Sa identificam impreuna aceste deferente si sa facem

un inventar al lor

Isi gasesc aici locul si copiii cu CES

II3 SARCINILE SI ACTIVITATILE GRUPULUI EDUCATIONAL

12

Sarcinile sunt dominant de tip instructiv-educativ

activităţi curriculare

activităţi extracurriculare

activitati extrascolare

Sarcinile au un caracter planificat si gradual

Sarcinile trebuie sa generezestimuleze invatare motivare interes implicare

EXERCITIU

Sa demonstram de ce este necesar caracterul planificat si gradual

Caracterul planificat nu transforma activitatea clasei in rutina obositoare si plictisitoare

(Argumentaticontraargumentati)

Mai este necesara gradualitatea in conditiile grupurilor omogene

(Argumentaticontraargumentati)

DEZBATERE CU OPONENT

II 4 ORGANIZAREA GRUPULUI EDUCATIONAL

Organizarea circulara pe clase este cea mai veche si cea mai eficienta organizare a

grupului educational Profesorul liderul formal ocupa o poziţie centrală icircn jurul căreia

ldquograviteazărdquo toţi ceilalţi membrii ai clasei

Alte tipuri de organizare a grupului educational

In functie de sarcinile de lucru se pot constitui subgrupuri

REFLECTIE

Sa identificam impreuna criteriile specificitatea avantajele si dezavantajele activitatii pe

subgrupe de lucru

Din perspectiva diferentierii activitatii didactice a individualizarii demersului didactic

activitatea pe subgrupe poatenu poate stimula invatarea

13

II 5 CONDUCEREA GRUPURILOR EDUCATIONALE

Conducerea grupului-clasa este realizata de catre liderul formal care este profesorul

Treptat se transfera elevilor controlul asupra propriilor activităţi de icircnvăţare acesta fiind unul

dintre obiectivele educative importante

Cum se realizeaza

icirci obişnuiesc cu ideea că vor avea permanent de realizat icircn

clasă diverse sarcini de lucru pe care cel mai bine ar fi să le

desfăşoare singuri cu un minimum de icircndrumare din partea

profesorului

anunţă din timp sarcinile pe care urmează să le realizeze şi icirci

obişnuiesc să le planifice dinainte icirci icircncurajează pe elevi

să-şi stabilească singuri anumite termene rezonabile de timp

pentru realizarea anumitor sarcini

creează pentru elevi oportunităţi de a alege modul icircn care

vor lucra pentru icircndeplinirea sarcinilor primite şi icirci

obişnuiesc astfel să icircşi stabilească singuri care le sunt

REFLECTIE

Profesorul planifica si ghideaza activitatea elevilor asadar profesorul are controlul Accentul

cade pe bdquoprodusrdquo adica pe tema elevului

Ganditi-va ce s-ar intampla daca o parte din responsabilitatea propriei lor invatari ar revei

elevilor

Profesorul facilitator al invatarii poate fi o alternativa Argumentati

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

14

CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI

Va invit sa va reamintiti o carte minunatardquoCismigiu amp comprdquo De Grigore Bajenaru

Nu-i asa ca deja zambiti

TEME

III1 Principalele categorii de interactiuni

III2 Relatiile dintre elevi

- Tipuri de relatii

- Coeziunea clasei

III3 Relatiile profesor-elevi

- Caracteristici generale

- Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi

a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)

b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi

c) Influenta asteptarilor profesorului

III1 PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACTIUNI DIN CLASA

Clasa este un grup formal daricircn interiorul unei clase de elevi există şi relaţii interpersonale

si psihologice (aspectul informal) Relaţiile de prietenie sau de duşmănieopiniile

intimeconvingerile grupările spontane icircn funcţie de afinităţi Toate acestea sunt aspecte

informale

Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate

la două niveluri

relaţiile profesori-elevi relatii in plan vertical

relaţiile elevi-elevi relatii in plan orizontal

15

III 2 RELATIILE DINTRE ELEVI

In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe siuneori complicate

Iata o clasificare a tipurilor de relatii

1Relatii interpersonale ( de intercunoastere de intercomunicare socio-afective )

Aici interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri

relaţii de cooperare ndash elevii colaborează pentru atingerea

unui obiectiv comun

relaţii de competiţie ndash individul sau subgrupurile rivalizează

cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobacircndirea unei

anumite poziţii icircn cadrul clasei sau a superiorităţii

relaţii de coacţiune ndash cacircnd fiecare lucrează icircn prezenţa

celorlalţi fără icircnsă a se interesa de conţinutul muncii acestora

relaţii de conflict ndash indiviziisubgrupurile se află icircn opoziţie

Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului

-acomodarea (ajustarea reciprocă)

-asimilarea (transfer reciproc de gusturi mentalităţi etc)

-stratificarea (ierarhizare a partenerilor icircn funcţie de statutele

deţinute)

-alienarea (icircndepărtarea de ceilalţi retragerea icircn sine ruperea relatiilor

2 Relatiile dintre grupurile de elevi

-grupuri de aparteneta

-grupuri de lucru

-grupuri de referinta

Elevii manifestă tendinţa de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil decacirct pe cel

exterior

Astfel observam

Atitudinea tip bdquoSoarta comunardquo

persoanele care compun grupul extern se află icircntr-o situaţie socială

similară urmează să primească aceeaşi ldquorăsplatărdquo pentru eforturile

depuse participarea la competiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentru cei

din grupul de apartenenţă şi icircn aceste condiţii ar fi mai avantajos pentru

ambele grupuri să coopereze

Atitudine tip competitie confruntare

Cu cacirct confruntarea dintre grupuri este mai acerbă cu atacirct se produce o mai puternică

16

identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au

constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie

generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului

de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul

propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului

apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul

grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui

elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte

contrarii

REFLECTIE

Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite

Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie

COEZIUNEA CLASEI

Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la

o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea

presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au

consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi

Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei

crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi

exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer

pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime

ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi

activităţile clasei

crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna

desfăşurare a activităţilor clasei

promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii

echitabile a sarcinilor

crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul

(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că

altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)

17

recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care

au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a

unor activităţi ale clasei

REFLECTIE

Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de

aplicat si prelucrat

TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va

invitam sa le folositi

III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI

Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii

elevilor săi

Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi

consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate

De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo

Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta

stil autocrat stil laisse-fairstil democratic

FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV

Diferentieri sociale

statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)

rasa etnia elevului (discriminare )

18

diferenta de gen (sexul elevului)

Diferentieri individuale

rezultatele la invatatura

personalitatea

aparenta fizica

caracteristicile vorbirii

caracteristicile scrisului

asezarea in clasa

Asteptarile profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

REFLECTIE

Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile

planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic

eventualele diferenţe constatate

Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului

Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului

personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor

propriilor succese sau insuccese şcolare

EXERCITIU

19

Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in

corelatie si explicandu-ne realationarea

Mediul

social

Comportament

icircn şcoală

Realizări

anterioare

Personalitatea

elevului

Clasificare

şcolară

Aparenţa

fizică sex

Inteligenţa

Imaginea de sine a elevului

Obiective

propuse

Aprecieri

exprimate

Repartizare

icircn grupuri

Sarcini

icircncredinţate

Atenţie

acordată

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

20

CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI

ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo

TEME

IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi

IV2 Statusul real si statusul perceput

IV3 Liderii clasei de elevi

middot Afirmarea liderilor

middot Functiile si calitatile liderilor

middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului

IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar

IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI

In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt

ignorati altii sunt respinsi

Aceste pozitii sunt statusuri

Statusurile pot fi

pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)

negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)

mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)

izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins

ci ignorant de majoritate)

EXERCITIU

Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-

le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de

ceilalti

21

REFLECTIE

Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am

forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive

Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan

Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca

performanţele şcolare obţinute ( elev

premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)

inteligenţa sau alte aptitudini deosebite

performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu

sport muzică)

aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale

educaţia ocupaţia venitul părinţilor

aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a

celorlalţi membri ai clasei

EXERCITIU

Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot

adauga si altele

Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu

IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT

Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente

De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii

Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput

De ce

Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este

ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva

Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si

diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)

22

REFLECTIE

Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii

defectuoase ale propriului status

Ce efecte pot avea in plan educational

IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI

Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere

şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri

Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului

Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea

colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei

dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider

Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor

Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru

GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat

FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR

Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către

membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii

bull funcţii executive (de rezolvare)

bull funcţii de menţinere (A Neculau)

23

Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia

de atingere a scopurilor

Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii

existente a grupului

STILURI DE CONDUCERE

Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul

LAISSEZ FAIRE

Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o

problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi

singurirdquo stilul falsdemocratic

ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai

mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo

Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie

EXERCITIU

Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam

ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip

IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR

Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul

performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare

De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo

Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare

Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului

şi cerinţele institutiei scolarerdquo

Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de

aspiraţie

24

Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se

intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va

alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un

mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de

ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de

vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală

Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este

descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie

Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE

Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem

educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează

Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa

realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo

Portretul

abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI

ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo

TEME

V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo

V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului

a Structura grupului mic

b Functiile grupului mic

c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare

procesul de influenta

25

V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI

Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale

sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe

Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de

socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă

individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de

apartenenţă ale fiinţei umane

Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor

roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea

conştiinţei de sine a membrilor săi

Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile

primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)

REFLECTIE

Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va

intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul

care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit

V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI

STRUCTURA GRUPULUI MIC

Definitorii pentru structura unui grup sunt

Mărimea grupului

Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de

icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi

atracţia spontană dintre membri)

Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi

cerinţele normative

Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv

(diferenţierile de status)

Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre

subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash

26

icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu

acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau

membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)

Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape

Etapa evaluarii interpersonale

Etapa aparitiei unui nucleu

Etapa extinderii nucleului

EXERCITIU

Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta

Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor

subgrupuri

FUNCTIILE GRUPULUI MIC

Functiile esentiale ale grupului mic sunt

Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de

a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate

(familială profesională amicală)

Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash

legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre

indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd

nu mai sunt respectate anumite reguli convenite

Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de

confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo

pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine

Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general

umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi

al fiecaruia

Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta

REFLECTIE

27

Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de

reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati

PROCESELE GRUPULUI MIC

Principalele procese sint

procesul de realizare a sarcinilor scolare

procesul de comunicare

procesul de influenta

Procesul de realizare a sarcinilor scolare

Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta

Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de

bull Tipul sarcinii de icircnvăţare

bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)

bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina

bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului

EXERCITIU

Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in

alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini

structurate functie de ldquoechipardquo

Procesul de comunicare

Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi

clasificate după

instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)

numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)

obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica

cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)

28

Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii

bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul

grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului

bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea

obiectivului dorit

bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a

specificului său

bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor

şi protejează faţă de exterior

bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru

individ (A Neculau op cit)

EXERCITIU

Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe

care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de

satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă

dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin

E

A D A B C D E

B C

Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo

A B A B

C C

D E D

E

29

Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo

Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care

favorizeaza comunicarea deschisa

Procesul de influenta

Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi

interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru

două tipuri de presiuni

Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi

regulile grupului

Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de

vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta

Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte

nevoia de certitudine şi de siguranţă

REFLECTIE

Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi

participat icircn şcoală

Povestiti-ne ce ati simtit atunci

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

30

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am

facut parterdquo

TEME

1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social

2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi

3 Fisa de caracterizare a clasei

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observatia sistematica Tehnica sociometrica

Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care

lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea

asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai

multe influenţe educativerdquo(M Zlate)

Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3

diagnostica si prognostica

REFLECTIE

Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup

VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor

31

informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară

Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale

Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri

Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)

Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc

Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa

VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti

Sa analizam impreuna acest tip de fisa

I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc

5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip

bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip

III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect

33

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

Sarcinile sunt dominant de tip instructiv-educativ

activităţi curriculare

activităţi extracurriculare

activitati extrascolare

Sarcinile au un caracter planificat si gradual

Sarcinile trebuie sa generezestimuleze invatare motivare interes implicare

EXERCITIU

Sa demonstram de ce este necesar caracterul planificat si gradual

Caracterul planificat nu transforma activitatea clasei in rutina obositoare si plictisitoare

(Argumentaticontraargumentati)

Mai este necesara gradualitatea in conditiile grupurilor omogene

(Argumentaticontraargumentati)

DEZBATERE CU OPONENT

II 4 ORGANIZAREA GRUPULUI EDUCATIONAL

Organizarea circulara pe clase este cea mai veche si cea mai eficienta organizare a

grupului educational Profesorul liderul formal ocupa o poziţie centrală icircn jurul căreia

ldquograviteazărdquo toţi ceilalţi membrii ai clasei

Alte tipuri de organizare a grupului educational

In functie de sarcinile de lucru se pot constitui subgrupuri

REFLECTIE

Sa identificam impreuna criteriile specificitatea avantajele si dezavantajele activitatii pe

subgrupe de lucru

Din perspectiva diferentierii activitatii didactice a individualizarii demersului didactic

activitatea pe subgrupe poatenu poate stimula invatarea

13

II 5 CONDUCEREA GRUPURILOR EDUCATIONALE

Conducerea grupului-clasa este realizata de catre liderul formal care este profesorul

Treptat se transfera elevilor controlul asupra propriilor activităţi de icircnvăţare acesta fiind unul

dintre obiectivele educative importante

Cum se realizeaza

icirci obişnuiesc cu ideea că vor avea permanent de realizat icircn

clasă diverse sarcini de lucru pe care cel mai bine ar fi să le

desfăşoare singuri cu un minimum de icircndrumare din partea

profesorului

anunţă din timp sarcinile pe care urmează să le realizeze şi icirci

obişnuiesc să le planifice dinainte icirci icircncurajează pe elevi

să-şi stabilească singuri anumite termene rezonabile de timp

pentru realizarea anumitor sarcini

creează pentru elevi oportunităţi de a alege modul icircn care

vor lucra pentru icircndeplinirea sarcinilor primite şi icirci

obişnuiesc astfel să icircşi stabilească singuri care le sunt

REFLECTIE

Profesorul planifica si ghideaza activitatea elevilor asadar profesorul are controlul Accentul

cade pe bdquoprodusrdquo adica pe tema elevului

Ganditi-va ce s-ar intampla daca o parte din responsabilitatea propriei lor invatari ar revei

elevilor

Profesorul facilitator al invatarii poate fi o alternativa Argumentati

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

14

CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI

Va invit sa va reamintiti o carte minunatardquoCismigiu amp comprdquo De Grigore Bajenaru

Nu-i asa ca deja zambiti

TEME

III1 Principalele categorii de interactiuni

III2 Relatiile dintre elevi

- Tipuri de relatii

- Coeziunea clasei

III3 Relatiile profesor-elevi

- Caracteristici generale

- Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi

a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)

b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi

c) Influenta asteptarilor profesorului

III1 PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACTIUNI DIN CLASA

Clasa este un grup formal daricircn interiorul unei clase de elevi există şi relaţii interpersonale

si psihologice (aspectul informal) Relaţiile de prietenie sau de duşmănieopiniile

intimeconvingerile grupările spontane icircn funcţie de afinităţi Toate acestea sunt aspecte

informale

Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate

la două niveluri

relaţiile profesori-elevi relatii in plan vertical

relaţiile elevi-elevi relatii in plan orizontal

15

III 2 RELATIILE DINTRE ELEVI

In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe siuneori complicate

Iata o clasificare a tipurilor de relatii

1Relatii interpersonale ( de intercunoastere de intercomunicare socio-afective )

Aici interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri

relaţii de cooperare ndash elevii colaborează pentru atingerea

unui obiectiv comun

relaţii de competiţie ndash individul sau subgrupurile rivalizează

cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobacircndirea unei

anumite poziţii icircn cadrul clasei sau a superiorităţii

relaţii de coacţiune ndash cacircnd fiecare lucrează icircn prezenţa

celorlalţi fără icircnsă a se interesa de conţinutul muncii acestora

relaţii de conflict ndash indiviziisubgrupurile se află icircn opoziţie

Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului

-acomodarea (ajustarea reciprocă)

-asimilarea (transfer reciproc de gusturi mentalităţi etc)

-stratificarea (ierarhizare a partenerilor icircn funcţie de statutele

deţinute)

-alienarea (icircndepărtarea de ceilalţi retragerea icircn sine ruperea relatiilor

2 Relatiile dintre grupurile de elevi

-grupuri de aparteneta

-grupuri de lucru

-grupuri de referinta

Elevii manifestă tendinţa de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil decacirct pe cel

exterior

Astfel observam

Atitudinea tip bdquoSoarta comunardquo

persoanele care compun grupul extern se află icircntr-o situaţie socială

similară urmează să primească aceeaşi ldquorăsplatărdquo pentru eforturile

depuse participarea la competiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentru cei

din grupul de apartenenţă şi icircn aceste condiţii ar fi mai avantajos pentru

ambele grupuri să coopereze

Atitudine tip competitie confruntare

Cu cacirct confruntarea dintre grupuri este mai acerbă cu atacirct se produce o mai puternică

16

identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au

constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie

generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului

de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul

propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului

apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul

grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui

elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte

contrarii

REFLECTIE

Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite

Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie

COEZIUNEA CLASEI

Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la

o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea

presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au

consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi

Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei

crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi

exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer

pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime

ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi

activităţile clasei

crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna

desfăşurare a activităţilor clasei

promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii

echitabile a sarcinilor

crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul

(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că

altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)

17

recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care

au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a

unor activităţi ale clasei

REFLECTIE

Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de

aplicat si prelucrat

TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va

invitam sa le folositi

III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI

Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii

elevilor săi

Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi

consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate

De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo

Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta

stil autocrat stil laisse-fairstil democratic

FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV

Diferentieri sociale

statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)

rasa etnia elevului (discriminare )

18

diferenta de gen (sexul elevului)

Diferentieri individuale

rezultatele la invatatura

personalitatea

aparenta fizica

caracteristicile vorbirii

caracteristicile scrisului

asezarea in clasa

Asteptarile profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

REFLECTIE

Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile

planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic

eventualele diferenţe constatate

Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului

Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului

personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor

propriilor succese sau insuccese şcolare

EXERCITIU

19

Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in

corelatie si explicandu-ne realationarea

Mediul

social

Comportament

icircn şcoală

Realizări

anterioare

Personalitatea

elevului

Clasificare

şcolară

Aparenţa

fizică sex

Inteligenţa

Imaginea de sine a elevului

Obiective

propuse

Aprecieri

exprimate

Repartizare

icircn grupuri

Sarcini

icircncredinţate

Atenţie

acordată

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

20

CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI

ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo

TEME

IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi

IV2 Statusul real si statusul perceput

IV3 Liderii clasei de elevi

middot Afirmarea liderilor

middot Functiile si calitatile liderilor

middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului

IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar

IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI

In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt

ignorati altii sunt respinsi

Aceste pozitii sunt statusuri

Statusurile pot fi

pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)

negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)

mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)

izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins

ci ignorant de majoritate)

EXERCITIU

Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-

le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de

ceilalti

21

REFLECTIE

Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am

forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive

Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan

Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca

performanţele şcolare obţinute ( elev

premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)

inteligenţa sau alte aptitudini deosebite

performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu

sport muzică)

aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale

educaţia ocupaţia venitul părinţilor

aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a

celorlalţi membri ai clasei

EXERCITIU

Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot

adauga si altele

Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu

IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT

Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente

De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii

Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput

De ce

Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este

ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva

Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si

diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)

22

REFLECTIE

Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii

defectuoase ale propriului status

Ce efecte pot avea in plan educational

IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI

Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere

şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri

Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului

Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea

colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei

dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider

Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor

Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru

GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat

FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR

Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către

membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii

bull funcţii executive (de rezolvare)

bull funcţii de menţinere (A Neculau)

23

Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia

de atingere a scopurilor

Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii

existente a grupului

STILURI DE CONDUCERE

Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul

LAISSEZ FAIRE

Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o

problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi

singurirdquo stilul falsdemocratic

ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai

mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo

Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie

EXERCITIU

Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam

ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip

IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR

Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul

performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare

De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo

Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare

Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului

şi cerinţele institutiei scolarerdquo

Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de

aspiraţie

24

Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se

intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va

alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un

mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de

ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de

vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală

Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este

descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie

Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE

Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem

educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează

Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa

realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo

Portretul

abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI

ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo

TEME

V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo

V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului

a Structura grupului mic

b Functiile grupului mic

c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare

procesul de influenta

25

V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI

Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale

sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe

Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de

socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă

individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de

apartenenţă ale fiinţei umane

Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor

roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea

conştiinţei de sine a membrilor săi

Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile

primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)

REFLECTIE

Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va

intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul

care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit

V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI

STRUCTURA GRUPULUI MIC

Definitorii pentru structura unui grup sunt

Mărimea grupului

Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de

icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi

atracţia spontană dintre membri)

Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi

cerinţele normative

Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv

(diferenţierile de status)

Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre

subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash

26

icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu

acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau

membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)

Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape

Etapa evaluarii interpersonale

Etapa aparitiei unui nucleu

Etapa extinderii nucleului

EXERCITIU

Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta

Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor

subgrupuri

FUNCTIILE GRUPULUI MIC

Functiile esentiale ale grupului mic sunt

Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de

a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate

(familială profesională amicală)

Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash

legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre

indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd

nu mai sunt respectate anumite reguli convenite

Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de

confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo

pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine

Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general

umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi

al fiecaruia

Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta

REFLECTIE

27

Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de

reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati

PROCESELE GRUPULUI MIC

Principalele procese sint

procesul de realizare a sarcinilor scolare

procesul de comunicare

procesul de influenta

Procesul de realizare a sarcinilor scolare

Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta

Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de

bull Tipul sarcinii de icircnvăţare

bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)

bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina

bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului

EXERCITIU

Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in

alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini

structurate functie de ldquoechipardquo

Procesul de comunicare

Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi

clasificate după

instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)

numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)

obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica

cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)

28

Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii

bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul

grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului

bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea

obiectivului dorit

bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a

specificului său

bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor

şi protejează faţă de exterior

bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru

individ (A Neculau op cit)

EXERCITIU

Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe

care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de

satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă

dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin

E

A D A B C D E

B C

Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo

A B A B

C C

D E D

E

29

Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo

Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care

favorizeaza comunicarea deschisa

Procesul de influenta

Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi

interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru

două tipuri de presiuni

Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi

regulile grupului

Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de

vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta

Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte

nevoia de certitudine şi de siguranţă

REFLECTIE

Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi

participat icircn şcoală

Povestiti-ne ce ati simtit atunci

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

30

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am

facut parterdquo

TEME

1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social

2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi

3 Fisa de caracterizare a clasei

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observatia sistematica Tehnica sociometrica

Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care

lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea

asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai

multe influenţe educativerdquo(M Zlate)

Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3

diagnostica si prognostica

REFLECTIE

Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup

VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor

31

informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară

Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale

Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri

Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)

Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc

Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa

VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti

Sa analizam impreuna acest tip de fisa

I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc

5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip

bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip

III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect

33

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

II 5 CONDUCEREA GRUPURILOR EDUCATIONALE

Conducerea grupului-clasa este realizata de catre liderul formal care este profesorul

Treptat se transfera elevilor controlul asupra propriilor activităţi de icircnvăţare acesta fiind unul

dintre obiectivele educative importante

Cum se realizeaza

icirci obişnuiesc cu ideea că vor avea permanent de realizat icircn

clasă diverse sarcini de lucru pe care cel mai bine ar fi să le

desfăşoare singuri cu un minimum de icircndrumare din partea

profesorului

anunţă din timp sarcinile pe care urmează să le realizeze şi icirci

obişnuiesc să le planifice dinainte icirci icircncurajează pe elevi

să-şi stabilească singuri anumite termene rezonabile de timp

pentru realizarea anumitor sarcini

creează pentru elevi oportunităţi de a alege modul icircn care

vor lucra pentru icircndeplinirea sarcinilor primite şi icirci

obişnuiesc astfel să icircşi stabilească singuri care le sunt

REFLECTIE

Profesorul planifica si ghideaza activitatea elevilor asadar profesorul are controlul Accentul

cade pe bdquoprodusrdquo adica pe tema elevului

Ganditi-va ce s-ar intampla daca o parte din responsabilitatea propriei lor invatari ar revei

elevilor

Profesorul facilitator al invatarii poate fi o alternativa Argumentati

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

14

CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI

Va invit sa va reamintiti o carte minunatardquoCismigiu amp comprdquo De Grigore Bajenaru

Nu-i asa ca deja zambiti

TEME

III1 Principalele categorii de interactiuni

III2 Relatiile dintre elevi

- Tipuri de relatii

- Coeziunea clasei

III3 Relatiile profesor-elevi

- Caracteristici generale

- Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi

a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)

b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi

c) Influenta asteptarilor profesorului

III1 PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACTIUNI DIN CLASA

Clasa este un grup formal daricircn interiorul unei clase de elevi există şi relaţii interpersonale

si psihologice (aspectul informal) Relaţiile de prietenie sau de duşmănieopiniile

intimeconvingerile grupările spontane icircn funcţie de afinităţi Toate acestea sunt aspecte

informale

Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate

la două niveluri

relaţiile profesori-elevi relatii in plan vertical

relaţiile elevi-elevi relatii in plan orizontal

15

III 2 RELATIILE DINTRE ELEVI

In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe siuneori complicate

Iata o clasificare a tipurilor de relatii

1Relatii interpersonale ( de intercunoastere de intercomunicare socio-afective )

Aici interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri

relaţii de cooperare ndash elevii colaborează pentru atingerea

unui obiectiv comun

relaţii de competiţie ndash individul sau subgrupurile rivalizează

cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobacircndirea unei

anumite poziţii icircn cadrul clasei sau a superiorităţii

relaţii de coacţiune ndash cacircnd fiecare lucrează icircn prezenţa

celorlalţi fără icircnsă a se interesa de conţinutul muncii acestora

relaţii de conflict ndash indiviziisubgrupurile se află icircn opoziţie

Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului

-acomodarea (ajustarea reciprocă)

-asimilarea (transfer reciproc de gusturi mentalităţi etc)

-stratificarea (ierarhizare a partenerilor icircn funcţie de statutele

deţinute)

-alienarea (icircndepărtarea de ceilalţi retragerea icircn sine ruperea relatiilor

2 Relatiile dintre grupurile de elevi

-grupuri de aparteneta

-grupuri de lucru

-grupuri de referinta

Elevii manifestă tendinţa de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil decacirct pe cel

exterior

Astfel observam

Atitudinea tip bdquoSoarta comunardquo

persoanele care compun grupul extern se află icircntr-o situaţie socială

similară urmează să primească aceeaşi ldquorăsplatărdquo pentru eforturile

depuse participarea la competiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentru cei

din grupul de apartenenţă şi icircn aceste condiţii ar fi mai avantajos pentru

ambele grupuri să coopereze

Atitudine tip competitie confruntare

Cu cacirct confruntarea dintre grupuri este mai acerbă cu atacirct se produce o mai puternică

16

identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au

constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie

generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului

de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul

propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului

apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul

grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui

elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte

contrarii

REFLECTIE

Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite

Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie

COEZIUNEA CLASEI

Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la

o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea

presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au

consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi

Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei

crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi

exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer

pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime

ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi

activităţile clasei

crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna

desfăşurare a activităţilor clasei

promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii

echitabile a sarcinilor

crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul

(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că

altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)

17

recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care

au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a

unor activităţi ale clasei

REFLECTIE

Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de

aplicat si prelucrat

TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va

invitam sa le folositi

III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI

Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii

elevilor săi

Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi

consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate

De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo

Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta

stil autocrat stil laisse-fairstil democratic

FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV

Diferentieri sociale

statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)

rasa etnia elevului (discriminare )

18

diferenta de gen (sexul elevului)

Diferentieri individuale

rezultatele la invatatura

personalitatea

aparenta fizica

caracteristicile vorbirii

caracteristicile scrisului

asezarea in clasa

Asteptarile profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

REFLECTIE

Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile

planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic

eventualele diferenţe constatate

Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului

Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului

personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor

propriilor succese sau insuccese şcolare

EXERCITIU

19

Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in

corelatie si explicandu-ne realationarea

Mediul

social

Comportament

icircn şcoală

Realizări

anterioare

Personalitatea

elevului

Clasificare

şcolară

Aparenţa

fizică sex

Inteligenţa

Imaginea de sine a elevului

Obiective

propuse

Aprecieri

exprimate

Repartizare

icircn grupuri

Sarcini

icircncredinţate

Atenţie

acordată

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

20

CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI

ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo

TEME

IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi

IV2 Statusul real si statusul perceput

IV3 Liderii clasei de elevi

middot Afirmarea liderilor

middot Functiile si calitatile liderilor

middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului

IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar

IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI

In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt

ignorati altii sunt respinsi

Aceste pozitii sunt statusuri

Statusurile pot fi

pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)

negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)

mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)

izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins

ci ignorant de majoritate)

EXERCITIU

Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-

le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de

ceilalti

21

REFLECTIE

Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am

forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive

Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan

Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca

performanţele şcolare obţinute ( elev

premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)

inteligenţa sau alte aptitudini deosebite

performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu

sport muzică)

aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale

educaţia ocupaţia venitul părinţilor

aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a

celorlalţi membri ai clasei

EXERCITIU

Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot

adauga si altele

Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu

IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT

Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente

De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii

Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput

De ce

Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este

ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva

Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si

diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)

22

REFLECTIE

Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii

defectuoase ale propriului status

Ce efecte pot avea in plan educational

IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI

Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere

şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri

Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului

Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea

colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei

dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider

Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor

Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru

GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat

FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR

Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către

membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii

bull funcţii executive (de rezolvare)

bull funcţii de menţinere (A Neculau)

23

Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia

de atingere a scopurilor

Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii

existente a grupului

STILURI DE CONDUCERE

Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul

LAISSEZ FAIRE

Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o

problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi

singurirdquo stilul falsdemocratic

ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai

mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo

Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie

EXERCITIU

Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam

ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip

IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR

Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul

performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare

De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo

Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare

Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului

şi cerinţele institutiei scolarerdquo

Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de

aspiraţie

24

Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se

intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va

alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un

mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de

ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de

vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală

Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este

descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie

Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE

Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem

educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează

Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa

realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo

Portretul

abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI

ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo

TEME

V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo

V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului

a Structura grupului mic

b Functiile grupului mic

c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare

procesul de influenta

25

V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI

Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale

sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe

Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de

socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă

individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de

apartenenţă ale fiinţei umane

Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor

roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea

conştiinţei de sine a membrilor săi

Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile

primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)

REFLECTIE

Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va

intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul

care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit

V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI

STRUCTURA GRUPULUI MIC

Definitorii pentru structura unui grup sunt

Mărimea grupului

Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de

icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi

atracţia spontană dintre membri)

Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi

cerinţele normative

Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv

(diferenţierile de status)

Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre

subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash

26

icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu

acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau

membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)

Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape

Etapa evaluarii interpersonale

Etapa aparitiei unui nucleu

Etapa extinderii nucleului

EXERCITIU

Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta

Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor

subgrupuri

FUNCTIILE GRUPULUI MIC

Functiile esentiale ale grupului mic sunt

Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de

a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate

(familială profesională amicală)

Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash

legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre

indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd

nu mai sunt respectate anumite reguli convenite

Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de

confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo

pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine

Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general

umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi

al fiecaruia

Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta

REFLECTIE

27

Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de

reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati

PROCESELE GRUPULUI MIC

Principalele procese sint

procesul de realizare a sarcinilor scolare

procesul de comunicare

procesul de influenta

Procesul de realizare a sarcinilor scolare

Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta

Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de

bull Tipul sarcinii de icircnvăţare

bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)

bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina

bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului

EXERCITIU

Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in

alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini

structurate functie de ldquoechipardquo

Procesul de comunicare

Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi

clasificate după

instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)

numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)

obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica

cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)

28

Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii

bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul

grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului

bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea

obiectivului dorit

bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a

specificului său

bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor

şi protejează faţă de exterior

bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru

individ (A Neculau op cit)

EXERCITIU

Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe

care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de

satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă

dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin

E

A D A B C D E

B C

Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo

A B A B

C C

D E D

E

29

Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo

Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care

favorizeaza comunicarea deschisa

Procesul de influenta

Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi

interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru

două tipuri de presiuni

Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi

regulile grupului

Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de

vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta

Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte

nevoia de certitudine şi de siguranţă

REFLECTIE

Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi

participat icircn şcoală

Povestiti-ne ce ati simtit atunci

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

30

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am

facut parterdquo

TEME

1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social

2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi

3 Fisa de caracterizare a clasei

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observatia sistematica Tehnica sociometrica

Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care

lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea

asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai

multe influenţe educativerdquo(M Zlate)

Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3

diagnostica si prognostica

REFLECTIE

Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup

VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor

31

informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară

Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale

Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri

Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)

Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc

Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa

VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti

Sa analizam impreuna acest tip de fisa

I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc

5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip

bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip

III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect

33

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

CAP III INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI

Va invit sa va reamintiti o carte minunatardquoCismigiu amp comprdquo De Grigore Bajenaru

Nu-i asa ca deja zambiti

TEME

III1 Principalele categorii de interactiuni

III2 Relatiile dintre elevi

- Tipuri de relatii

- Coeziunea clasei

III3 Relatiile profesor-elevi

- Caracteristici generale

- Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi

a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic rasa sex)

b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi

c) Influenta asteptarilor profesorului

III1 PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACTIUNI DIN CLASA

Clasa este un grup formal daricircn interiorul unei clase de elevi există şi relaţii interpersonale

si psihologice (aspectul informal) Relaţiile de prietenie sau de duşmănieopiniile

intimeconvingerile grupările spontane icircn funcţie de afinităţi Toate acestea sunt aspecte

informale

Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate

la două niveluri

relaţiile profesori-elevi relatii in plan vertical

relaţiile elevi-elevi relatii in plan orizontal

15

III 2 RELATIILE DINTRE ELEVI

In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe siuneori complicate

Iata o clasificare a tipurilor de relatii

1Relatii interpersonale ( de intercunoastere de intercomunicare socio-afective )

Aici interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri

relaţii de cooperare ndash elevii colaborează pentru atingerea

unui obiectiv comun

relaţii de competiţie ndash individul sau subgrupurile rivalizează

cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobacircndirea unei

anumite poziţii icircn cadrul clasei sau a superiorităţii

relaţii de coacţiune ndash cacircnd fiecare lucrează icircn prezenţa

celorlalţi fără icircnsă a se interesa de conţinutul muncii acestora

relaţii de conflict ndash indiviziisubgrupurile se află icircn opoziţie

Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului

-acomodarea (ajustarea reciprocă)

-asimilarea (transfer reciproc de gusturi mentalităţi etc)

-stratificarea (ierarhizare a partenerilor icircn funcţie de statutele

deţinute)

-alienarea (icircndepărtarea de ceilalţi retragerea icircn sine ruperea relatiilor

2 Relatiile dintre grupurile de elevi

-grupuri de aparteneta

-grupuri de lucru

-grupuri de referinta

Elevii manifestă tendinţa de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil decacirct pe cel

exterior

Astfel observam

Atitudinea tip bdquoSoarta comunardquo

persoanele care compun grupul extern se află icircntr-o situaţie socială

similară urmează să primească aceeaşi ldquorăsplatărdquo pentru eforturile

depuse participarea la competiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentru cei

din grupul de apartenenţă şi icircn aceste condiţii ar fi mai avantajos pentru

ambele grupuri să coopereze

Atitudine tip competitie confruntare

Cu cacirct confruntarea dintre grupuri este mai acerbă cu atacirct se produce o mai puternică

16

identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au

constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie

generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului

de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul

propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului

apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul

grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui

elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte

contrarii

REFLECTIE

Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite

Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie

COEZIUNEA CLASEI

Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la

o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea

presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au

consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi

Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei

crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi

exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer

pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime

ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi

activităţile clasei

crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna

desfăşurare a activităţilor clasei

promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii

echitabile a sarcinilor

crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul

(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că

altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)

17

recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care

au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a

unor activităţi ale clasei

REFLECTIE

Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de

aplicat si prelucrat

TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va

invitam sa le folositi

III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI

Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii

elevilor săi

Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi

consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate

De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo

Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta

stil autocrat stil laisse-fairstil democratic

FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV

Diferentieri sociale

statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)

rasa etnia elevului (discriminare )

18

diferenta de gen (sexul elevului)

Diferentieri individuale

rezultatele la invatatura

personalitatea

aparenta fizica

caracteristicile vorbirii

caracteristicile scrisului

asezarea in clasa

Asteptarile profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

REFLECTIE

Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile

planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic

eventualele diferenţe constatate

Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului

Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului

personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor

propriilor succese sau insuccese şcolare

EXERCITIU

19

Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in

corelatie si explicandu-ne realationarea

Mediul

social

Comportament

icircn şcoală

Realizări

anterioare

Personalitatea

elevului

Clasificare

şcolară

Aparenţa

fizică sex

Inteligenţa

Imaginea de sine a elevului

Obiective

propuse

Aprecieri

exprimate

Repartizare

icircn grupuri

Sarcini

icircncredinţate

Atenţie

acordată

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

20

CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI

ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo

TEME

IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi

IV2 Statusul real si statusul perceput

IV3 Liderii clasei de elevi

middot Afirmarea liderilor

middot Functiile si calitatile liderilor

middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului

IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar

IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI

In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt

ignorati altii sunt respinsi

Aceste pozitii sunt statusuri

Statusurile pot fi

pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)

negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)

mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)

izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins

ci ignorant de majoritate)

EXERCITIU

Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-

le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de

ceilalti

21

REFLECTIE

Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am

forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive

Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan

Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca

performanţele şcolare obţinute ( elev

premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)

inteligenţa sau alte aptitudini deosebite

performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu

sport muzică)

aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale

educaţia ocupaţia venitul părinţilor

aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a

celorlalţi membri ai clasei

EXERCITIU

Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot

adauga si altele

Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu

IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT

Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente

De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii

Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput

De ce

Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este

ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva

Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si

diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)

22

REFLECTIE

Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii

defectuoase ale propriului status

Ce efecte pot avea in plan educational

IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI

Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere

şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri

Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului

Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea

colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei

dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider

Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor

Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru

GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat

FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR

Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către

membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii

bull funcţii executive (de rezolvare)

bull funcţii de menţinere (A Neculau)

23

Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia

de atingere a scopurilor

Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii

existente a grupului

STILURI DE CONDUCERE

Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul

LAISSEZ FAIRE

Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o

problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi

singurirdquo stilul falsdemocratic

ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai

mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo

Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie

EXERCITIU

Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam

ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip

IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR

Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul

performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare

De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo

Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare

Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului

şi cerinţele institutiei scolarerdquo

Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de

aspiraţie

24

Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se

intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va

alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un

mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de

ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de

vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală

Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este

descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie

Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE

Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem

educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează

Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa

realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo

Portretul

abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI

ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo

TEME

V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo

V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului

a Structura grupului mic

b Functiile grupului mic

c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare

procesul de influenta

25

V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI

Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale

sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe

Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de

socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă

individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de

apartenenţă ale fiinţei umane

Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor

roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea

conştiinţei de sine a membrilor săi

Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile

primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)

REFLECTIE

Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va

intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul

care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit

V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI

STRUCTURA GRUPULUI MIC

Definitorii pentru structura unui grup sunt

Mărimea grupului

Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de

icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi

atracţia spontană dintre membri)

Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi

cerinţele normative

Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv

(diferenţierile de status)

Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre

subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash

26

icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu

acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau

membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)

Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape

Etapa evaluarii interpersonale

Etapa aparitiei unui nucleu

Etapa extinderii nucleului

EXERCITIU

Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta

Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor

subgrupuri

FUNCTIILE GRUPULUI MIC

Functiile esentiale ale grupului mic sunt

Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de

a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate

(familială profesională amicală)

Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash

legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre

indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd

nu mai sunt respectate anumite reguli convenite

Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de

confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo

pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine

Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general

umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi

al fiecaruia

Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta

REFLECTIE

27

Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de

reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati

PROCESELE GRUPULUI MIC

Principalele procese sint

procesul de realizare a sarcinilor scolare

procesul de comunicare

procesul de influenta

Procesul de realizare a sarcinilor scolare

Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta

Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de

bull Tipul sarcinii de icircnvăţare

bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)

bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina

bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului

EXERCITIU

Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in

alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini

structurate functie de ldquoechipardquo

Procesul de comunicare

Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi

clasificate după

instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)

numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)

obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica

cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)

28

Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii

bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul

grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului

bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea

obiectivului dorit

bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a

specificului său

bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor

şi protejează faţă de exterior

bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru

individ (A Neculau op cit)

EXERCITIU

Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe

care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de

satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă

dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin

E

A D A B C D E

B C

Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo

A B A B

C C

D E D

E

29

Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo

Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care

favorizeaza comunicarea deschisa

Procesul de influenta

Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi

interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru

două tipuri de presiuni

Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi

regulile grupului

Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de

vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta

Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte

nevoia de certitudine şi de siguranţă

REFLECTIE

Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi

participat icircn şcoală

Povestiti-ne ce ati simtit atunci

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

30

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am

facut parterdquo

TEME

1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social

2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi

3 Fisa de caracterizare a clasei

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observatia sistematica Tehnica sociometrica

Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care

lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea

asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai

multe influenţe educativerdquo(M Zlate)

Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3

diagnostica si prognostica

REFLECTIE

Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup

VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor

31

informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară

Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale

Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri

Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)

Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc

Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa

VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti

Sa analizam impreuna acest tip de fisa

I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc

5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip

bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip

III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect

33

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

III 2 RELATIILE DINTRE ELEVI

In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe siuneori complicate

Iata o clasificare a tipurilor de relatii

1Relatii interpersonale ( de intercunoastere de intercomunicare socio-afective )

Aici interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri

relaţii de cooperare ndash elevii colaborează pentru atingerea

unui obiectiv comun

relaţii de competiţie ndash individul sau subgrupurile rivalizează

cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobacircndirea unei

anumite poziţii icircn cadrul clasei sau a superiorităţii

relaţii de coacţiune ndash cacircnd fiecare lucrează icircn prezenţa

celorlalţi fără icircnsă a se interesa de conţinutul muncii acestora

relaţii de conflict ndash indiviziisubgrupurile se află icircn opoziţie

Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului

-acomodarea (ajustarea reciprocă)

-asimilarea (transfer reciproc de gusturi mentalităţi etc)

-stratificarea (ierarhizare a partenerilor icircn funcţie de statutele

deţinute)

-alienarea (icircndepărtarea de ceilalţi retragerea icircn sine ruperea relatiilor

2 Relatiile dintre grupurile de elevi

-grupuri de aparteneta

-grupuri de lucru

-grupuri de referinta

Elevii manifestă tendinţa de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil decacirct pe cel

exterior

Astfel observam

Atitudinea tip bdquoSoarta comunardquo

persoanele care compun grupul extern se află icircntr-o situaţie socială

similară urmează să primească aceeaşi ldquorăsplatărdquo pentru eforturile

depuse participarea la competiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentru cei

din grupul de apartenenţă şi icircn aceste condiţii ar fi mai avantajos pentru

ambele grupuri să coopereze

Atitudine tip competitie confruntare

Cu cacirct confruntarea dintre grupuri este mai acerbă cu atacirct se produce o mai puternică

16

identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au

constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie

generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului

de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul

propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului

apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul

grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui

elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte

contrarii

REFLECTIE

Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite

Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie

COEZIUNEA CLASEI

Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la

o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea

presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au

consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi

Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei

crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi

exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer

pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime

ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi

activităţile clasei

crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna

desfăşurare a activităţilor clasei

promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii

echitabile a sarcinilor

crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul

(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că

altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)

17

recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care

au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a

unor activităţi ale clasei

REFLECTIE

Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de

aplicat si prelucrat

TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va

invitam sa le folositi

III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI

Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii

elevilor săi

Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi

consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate

De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo

Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta

stil autocrat stil laisse-fairstil democratic

FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV

Diferentieri sociale

statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)

rasa etnia elevului (discriminare )

18

diferenta de gen (sexul elevului)

Diferentieri individuale

rezultatele la invatatura

personalitatea

aparenta fizica

caracteristicile vorbirii

caracteristicile scrisului

asezarea in clasa

Asteptarile profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

REFLECTIE

Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile

planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic

eventualele diferenţe constatate

Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului

Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului

personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor

propriilor succese sau insuccese şcolare

EXERCITIU

19

Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in

corelatie si explicandu-ne realationarea

Mediul

social

Comportament

icircn şcoală

Realizări

anterioare

Personalitatea

elevului

Clasificare

şcolară

Aparenţa

fizică sex

Inteligenţa

Imaginea de sine a elevului

Obiective

propuse

Aprecieri

exprimate

Repartizare

icircn grupuri

Sarcini

icircncredinţate

Atenţie

acordată

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

20

CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI

ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo

TEME

IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi

IV2 Statusul real si statusul perceput

IV3 Liderii clasei de elevi

middot Afirmarea liderilor

middot Functiile si calitatile liderilor

middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului

IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar

IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI

In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt

ignorati altii sunt respinsi

Aceste pozitii sunt statusuri

Statusurile pot fi

pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)

negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)

mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)

izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins

ci ignorant de majoritate)

EXERCITIU

Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-

le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de

ceilalti

21

REFLECTIE

Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am

forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive

Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan

Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca

performanţele şcolare obţinute ( elev

premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)

inteligenţa sau alte aptitudini deosebite

performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu

sport muzică)

aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale

educaţia ocupaţia venitul părinţilor

aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a

celorlalţi membri ai clasei

EXERCITIU

Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot

adauga si altele

Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu

IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT

Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente

De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii

Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput

De ce

Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este

ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva

Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si

diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)

22

REFLECTIE

Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii

defectuoase ale propriului status

Ce efecte pot avea in plan educational

IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI

Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere

şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri

Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului

Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea

colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei

dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider

Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor

Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru

GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat

FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR

Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către

membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii

bull funcţii executive (de rezolvare)

bull funcţii de menţinere (A Neculau)

23

Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia

de atingere a scopurilor

Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii

existente a grupului

STILURI DE CONDUCERE

Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul

LAISSEZ FAIRE

Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o

problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi

singurirdquo stilul falsdemocratic

ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai

mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo

Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie

EXERCITIU

Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam

ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip

IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR

Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul

performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare

De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo

Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare

Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului

şi cerinţele institutiei scolarerdquo

Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de

aspiraţie

24

Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se

intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va

alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un

mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de

ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de

vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală

Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este

descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie

Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE

Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem

educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează

Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa

realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo

Portretul

abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI

ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo

TEME

V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo

V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului

a Structura grupului mic

b Functiile grupului mic

c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare

procesul de influenta

25

V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI

Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale

sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe

Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de

socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă

individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de

apartenenţă ale fiinţei umane

Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor

roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea

conştiinţei de sine a membrilor săi

Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile

primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)

REFLECTIE

Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va

intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul

care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit

V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI

STRUCTURA GRUPULUI MIC

Definitorii pentru structura unui grup sunt

Mărimea grupului

Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de

icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi

atracţia spontană dintre membri)

Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi

cerinţele normative

Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv

(diferenţierile de status)

Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre

subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash

26

icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu

acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau

membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)

Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape

Etapa evaluarii interpersonale

Etapa aparitiei unui nucleu

Etapa extinderii nucleului

EXERCITIU

Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta

Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor

subgrupuri

FUNCTIILE GRUPULUI MIC

Functiile esentiale ale grupului mic sunt

Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de

a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate

(familială profesională amicală)

Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash

legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre

indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd

nu mai sunt respectate anumite reguli convenite

Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de

confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo

pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine

Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general

umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi

al fiecaruia

Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta

REFLECTIE

27

Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de

reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati

PROCESELE GRUPULUI MIC

Principalele procese sint

procesul de realizare a sarcinilor scolare

procesul de comunicare

procesul de influenta

Procesul de realizare a sarcinilor scolare

Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta

Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de

bull Tipul sarcinii de icircnvăţare

bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)

bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina

bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului

EXERCITIU

Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in

alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini

structurate functie de ldquoechipardquo

Procesul de comunicare

Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi

clasificate după

instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)

numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)

obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica

cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)

28

Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii

bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul

grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului

bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea

obiectivului dorit

bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a

specificului său

bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor

şi protejează faţă de exterior

bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru

individ (A Neculau op cit)

EXERCITIU

Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe

care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de

satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă

dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin

E

A D A B C D E

B C

Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo

A B A B

C C

D E D

E

29

Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo

Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care

favorizeaza comunicarea deschisa

Procesul de influenta

Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi

interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru

două tipuri de presiuni

Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi

regulile grupului

Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de

vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta

Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte

nevoia de certitudine şi de siguranţă

REFLECTIE

Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi

participat icircn şcoală

Povestiti-ne ce ati simtit atunci

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

30

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am

facut parterdquo

TEME

1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social

2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi

3 Fisa de caracterizare a clasei

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observatia sistematica Tehnica sociometrica

Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care

lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea

asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai

multe influenţe educativerdquo(M Zlate)

Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3

diagnostica si prognostica

REFLECTIE

Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup

VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor

31

informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară

Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale

Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri

Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)

Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc

Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa

VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti

Sa analizam impreuna acest tip de fisa

I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc

5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip

bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip

III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect

33

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

identificare a individului cu grupul său de apartenenţă Cu toate acestea cercetătorii au

constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri mai ales prin exces de competiţie

generează un efect aparent paradoxal de amplificare a diferenţierilor icircn interiorul grupului

de apartenenţă icircn sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul

propriului grup (J C Dechamps 1988) Cu alte cuvinte amplificarea sentimentului

apartenenţei la grup icircn situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul

grupurilor astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta ldquospiritul de gruprdquo al fiecărui

elev prin instaurarea competiţiei icircntre clase sau echipe pot sta la baza obţinerii altor efecte

contrarii

REFLECTIE

Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite

Intrebati-va daca la bdquoclase paralelerdquo stimulati un anume tip de competitie

COEZIUNEA CLASEI

Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura icircn care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la

o parte din gratificările opiniile şi conduitele personale icircn favoarea grupului ca icircntreg Ea

presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au

consecinţe directe sau indirecte manifeste sau latente pentru toţi ceilalţi

Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei

crearea unui climat icircn care elevii să fie convinşi că pot să icircşi

exprime opiniile şi sentimentele lor icircn mod deschis şi sincer

pentru aceasta profesorul icirci va solicita sistematic să icircşi exprime

ideile şi opiniile pe care le va incorpora icircn discuţiile şi

activităţile clasei

crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna

desfăşurare a activităţilor clasei

promovarea unor valori sociale favorabile cooperării icircmpărţirii

echitabile a sarcinilor

crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul

(de exemplu icircntrebacircnd rdquoCine are vreo problemă şi crede că

altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolverdquo)

17

recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care

au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a

unor activităţi ale clasei

REFLECTIE

Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de

aplicat si prelucrat

TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va

invitam sa le folositi

III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI

Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii

elevilor săi

Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi

consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate

De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo

Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta

stil autocrat stil laisse-fairstil democratic

FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV

Diferentieri sociale

statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)

rasa etnia elevului (discriminare )

18

diferenta de gen (sexul elevului)

Diferentieri individuale

rezultatele la invatatura

personalitatea

aparenta fizica

caracteristicile vorbirii

caracteristicile scrisului

asezarea in clasa

Asteptarile profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

REFLECTIE

Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile

planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic

eventualele diferenţe constatate

Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului

Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului

personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor

propriilor succese sau insuccese şcolare

EXERCITIU

19

Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in

corelatie si explicandu-ne realationarea

Mediul

social

Comportament

icircn şcoală

Realizări

anterioare

Personalitatea

elevului

Clasificare

şcolară

Aparenţa

fizică sex

Inteligenţa

Imaginea de sine a elevului

Obiective

propuse

Aprecieri

exprimate

Repartizare

icircn grupuri

Sarcini

icircncredinţate

Atenţie

acordată

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

20

CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI

ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo

TEME

IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi

IV2 Statusul real si statusul perceput

IV3 Liderii clasei de elevi

middot Afirmarea liderilor

middot Functiile si calitatile liderilor

middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului

IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar

IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI

In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt

ignorati altii sunt respinsi

Aceste pozitii sunt statusuri

Statusurile pot fi

pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)

negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)

mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)

izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins

ci ignorant de majoritate)

EXERCITIU

Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-

le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de

ceilalti

21

REFLECTIE

Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am

forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive

Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan

Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca

performanţele şcolare obţinute ( elev

premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)

inteligenţa sau alte aptitudini deosebite

performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu

sport muzică)

aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale

educaţia ocupaţia venitul părinţilor

aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a

celorlalţi membri ai clasei

EXERCITIU

Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot

adauga si altele

Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu

IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT

Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente

De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii

Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput

De ce

Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este

ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva

Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si

diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)

22

REFLECTIE

Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii

defectuoase ale propriului status

Ce efecte pot avea in plan educational

IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI

Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere

şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri

Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului

Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea

colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei

dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider

Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor

Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru

GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat

FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR

Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către

membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii

bull funcţii executive (de rezolvare)

bull funcţii de menţinere (A Neculau)

23

Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia

de atingere a scopurilor

Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii

existente a grupului

STILURI DE CONDUCERE

Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul

LAISSEZ FAIRE

Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o

problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi

singurirdquo stilul falsdemocratic

ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai

mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo

Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie

EXERCITIU

Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam

ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip

IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR

Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul

performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare

De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo

Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare

Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului

şi cerinţele institutiei scolarerdquo

Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de

aspiraţie

24

Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se

intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va

alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un

mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de

ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de

vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală

Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este

descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie

Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE

Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem

educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează

Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa

realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo

Portretul

abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI

ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo

TEME

V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo

V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului

a Structura grupului mic

b Functiile grupului mic

c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare

procesul de influenta

25

V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI

Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale

sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe

Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de

socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă

individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de

apartenenţă ale fiinţei umane

Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor

roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea

conştiinţei de sine a membrilor săi

Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile

primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)

REFLECTIE

Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va

intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul

care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit

V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI

STRUCTURA GRUPULUI MIC

Definitorii pentru structura unui grup sunt

Mărimea grupului

Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de

icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi

atracţia spontană dintre membri)

Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi

cerinţele normative

Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv

(diferenţierile de status)

Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre

subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash

26

icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu

acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau

membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)

Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape

Etapa evaluarii interpersonale

Etapa aparitiei unui nucleu

Etapa extinderii nucleului

EXERCITIU

Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta

Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor

subgrupuri

FUNCTIILE GRUPULUI MIC

Functiile esentiale ale grupului mic sunt

Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de

a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate

(familială profesională amicală)

Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash

legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre

indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd

nu mai sunt respectate anumite reguli convenite

Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de

confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo

pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine

Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general

umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi

al fiecaruia

Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta

REFLECTIE

27

Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de

reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati

PROCESELE GRUPULUI MIC

Principalele procese sint

procesul de realizare a sarcinilor scolare

procesul de comunicare

procesul de influenta

Procesul de realizare a sarcinilor scolare

Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta

Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de

bull Tipul sarcinii de icircnvăţare

bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)

bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina

bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului

EXERCITIU

Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in

alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini

structurate functie de ldquoechipardquo

Procesul de comunicare

Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi

clasificate după

instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)

numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)

obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica

cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)

28

Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii

bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul

grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului

bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea

obiectivului dorit

bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a

specificului său

bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor

şi protejează faţă de exterior

bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru

individ (A Neculau op cit)

EXERCITIU

Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe

care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de

satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă

dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin

E

A D A B C D E

B C

Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo

A B A B

C C

D E D

E

29

Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo

Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care

favorizeaza comunicarea deschisa

Procesul de influenta

Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi

interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru

două tipuri de presiuni

Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi

regulile grupului

Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de

vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta

Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte

nevoia de certitudine şi de siguranţă

REFLECTIE

Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi

participat icircn şcoală

Povestiti-ne ce ati simtit atunci

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

30

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am

facut parterdquo

TEME

1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social

2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi

3 Fisa de caracterizare a clasei

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observatia sistematica Tehnica sociometrica

Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care

lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea

asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai

multe influenţe educativerdquo(M Zlate)

Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3

diagnostica si prognostica

REFLECTIE

Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup

VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor

31

informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară

Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale

Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri

Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)

Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc

Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa

VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti

Sa analizam impreuna acest tip de fisa

I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc

5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip

bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip

III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect

33

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

recunoaşterea şi menţionarea publică de fiecare dată a celor care

au contribuit cu ceva-oricacirct de puţin ndash la desfăşurarea cu succes a

unor activităţi ale clasei

REFLECTIE

Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de

aplicat si prelucrat

TESTUL SOCIOMETRIC SOCIOGRAMA In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va

invitam sa le folositi

III3 REALATIILE PROFESOR-ELEVI

Relaţia profesor-elev depinde icircn mare măsură de autoritatea reală a profesorului icircn ochii

elevilor săi

Această autoritate se cacircştigă prin competenţă moralitate flexibilitate icircn gacircndire şi

consecventă icircn ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate

De-a lungul istoriei s-a mers de la ldquoAutoritarismrdquo la bdquoNondirectivismrdquo

Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta

stil autocrat stil laisse-fairstil democratic

FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV

Diferentieri sociale

statutul socioeconomic al familiei (atitudine asteptari)

rasa etnia elevului (discriminare )

18

diferenta de gen (sexul elevului)

Diferentieri individuale

rezultatele la invatatura

personalitatea

aparenta fizica

caracteristicile vorbirii

caracteristicile scrisului

asezarea in clasa

Asteptarile profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

REFLECTIE

Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile

planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic

eventualele diferenţe constatate

Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului

Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului

personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor

propriilor succese sau insuccese şcolare

EXERCITIU

19

Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in

corelatie si explicandu-ne realationarea

Mediul

social

Comportament

icircn şcoală

Realizări

anterioare

Personalitatea

elevului

Clasificare

şcolară

Aparenţa

fizică sex

Inteligenţa

Imaginea de sine a elevului

Obiective

propuse

Aprecieri

exprimate

Repartizare

icircn grupuri

Sarcini

icircncredinţate

Atenţie

acordată

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

20

CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI

ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo

TEME

IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi

IV2 Statusul real si statusul perceput

IV3 Liderii clasei de elevi

middot Afirmarea liderilor

middot Functiile si calitatile liderilor

middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului

IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar

IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI

In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt

ignorati altii sunt respinsi

Aceste pozitii sunt statusuri

Statusurile pot fi

pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)

negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)

mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)

izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins

ci ignorant de majoritate)

EXERCITIU

Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-

le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de

ceilalti

21

REFLECTIE

Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am

forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive

Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan

Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca

performanţele şcolare obţinute ( elev

premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)

inteligenţa sau alte aptitudini deosebite

performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu

sport muzică)

aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale

educaţia ocupaţia venitul părinţilor

aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a

celorlalţi membri ai clasei

EXERCITIU

Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot

adauga si altele

Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu

IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT

Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente

De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii

Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput

De ce

Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este

ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva

Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si

diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)

22

REFLECTIE

Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii

defectuoase ale propriului status

Ce efecte pot avea in plan educational

IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI

Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere

şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri

Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului

Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea

colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei

dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider

Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor

Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru

GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat

FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR

Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către

membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii

bull funcţii executive (de rezolvare)

bull funcţii de menţinere (A Neculau)

23

Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia

de atingere a scopurilor

Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii

existente a grupului

STILURI DE CONDUCERE

Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul

LAISSEZ FAIRE

Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o

problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi

singurirdquo stilul falsdemocratic

ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai

mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo

Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie

EXERCITIU

Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam

ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip

IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR

Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul

performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare

De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo

Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare

Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului

şi cerinţele institutiei scolarerdquo

Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de

aspiraţie

24

Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se

intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va

alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un

mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de

ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de

vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală

Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este

descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie

Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE

Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem

educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează

Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa

realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo

Portretul

abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI

ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo

TEME

V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo

V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului

a Structura grupului mic

b Functiile grupului mic

c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare

procesul de influenta

25

V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI

Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale

sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe

Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de

socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă

individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de

apartenenţă ale fiinţei umane

Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor

roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea

conştiinţei de sine a membrilor săi

Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile

primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)

REFLECTIE

Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va

intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul

care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit

V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI

STRUCTURA GRUPULUI MIC

Definitorii pentru structura unui grup sunt

Mărimea grupului

Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de

icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi

atracţia spontană dintre membri)

Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi

cerinţele normative

Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv

(diferenţierile de status)

Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre

subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash

26

icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu

acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau

membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)

Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape

Etapa evaluarii interpersonale

Etapa aparitiei unui nucleu

Etapa extinderii nucleului

EXERCITIU

Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta

Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor

subgrupuri

FUNCTIILE GRUPULUI MIC

Functiile esentiale ale grupului mic sunt

Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de

a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate

(familială profesională amicală)

Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash

legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre

indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd

nu mai sunt respectate anumite reguli convenite

Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de

confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo

pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine

Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general

umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi

al fiecaruia

Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta

REFLECTIE

27

Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de

reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati

PROCESELE GRUPULUI MIC

Principalele procese sint

procesul de realizare a sarcinilor scolare

procesul de comunicare

procesul de influenta

Procesul de realizare a sarcinilor scolare

Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta

Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de

bull Tipul sarcinii de icircnvăţare

bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)

bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina

bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului

EXERCITIU

Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in

alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini

structurate functie de ldquoechipardquo

Procesul de comunicare

Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi

clasificate după

instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)

numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)

obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica

cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)

28

Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii

bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul

grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului

bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea

obiectivului dorit

bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a

specificului său

bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor

şi protejează faţă de exterior

bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru

individ (A Neculau op cit)

EXERCITIU

Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe

care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de

satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă

dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin

E

A D A B C D E

B C

Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo

A B A B

C C

D E D

E

29

Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo

Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care

favorizeaza comunicarea deschisa

Procesul de influenta

Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi

interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru

două tipuri de presiuni

Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi

regulile grupului

Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de

vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta

Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte

nevoia de certitudine şi de siguranţă

REFLECTIE

Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi

participat icircn şcoală

Povestiti-ne ce ati simtit atunci

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

30

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am

facut parterdquo

TEME

1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social

2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi

3 Fisa de caracterizare a clasei

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observatia sistematica Tehnica sociometrica

Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care

lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea

asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai

multe influenţe educativerdquo(M Zlate)

Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3

diagnostica si prognostica

REFLECTIE

Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup

VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor

31

informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară

Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale

Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri

Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)

Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc

Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa

VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti

Sa analizam impreuna acest tip de fisa

I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc

5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip

bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip

III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect

33

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

diferenta de gen (sexul elevului)

Diferentieri individuale

rezultatele la invatatura

personalitatea

aparenta fizica

caracteristicile vorbirii

caracteristicile scrisului

asezarea in clasa

Asteptarile profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

REFLECTIE

Intervievaţi un grup de fete apoi un grup de băieţi adolescenţi cuprivire la aspiraţiile

planurile lor de viitor icircn domeniul carierei Comparaţi aceste aspiraţii Explicaţi sociologic

eventualele diferenţe constatate

Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului

Variabile de filtrare concepţiile profesorului cu privire la rolul

său obligaţiile elevilor sexul pregătirea psihopedagogică

semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev şa

Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului

Variabile de filtrare de către elev credibilitatea profesorului

personalitatea profesorului percepţia subiectivă a cauzelor

propriilor succese sau insuccese şcolare

EXERCITIU

19

Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in

corelatie si explicandu-ne realationarea

Mediul

social

Comportament

icircn şcoală

Realizări

anterioare

Personalitatea

elevului

Clasificare

şcolară

Aparenţa

fizică sex

Inteligenţa

Imaginea de sine a elevului

Obiective

propuse

Aprecieri

exprimate

Repartizare

icircn grupuri

Sarcini

icircncredinţate

Atenţie

acordată

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

20

CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI

ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo

TEME

IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi

IV2 Statusul real si statusul perceput

IV3 Liderii clasei de elevi

middot Afirmarea liderilor

middot Functiile si calitatile liderilor

middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului

IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar

IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI

In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt

ignorati altii sunt respinsi

Aceste pozitii sunt statusuri

Statusurile pot fi

pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)

negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)

mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)

izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins

ci ignorant de majoritate)

EXERCITIU

Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-

le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de

ceilalti

21

REFLECTIE

Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am

forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive

Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan

Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca

performanţele şcolare obţinute ( elev

premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)

inteligenţa sau alte aptitudini deosebite

performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu

sport muzică)

aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale

educaţia ocupaţia venitul părinţilor

aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a

celorlalţi membri ai clasei

EXERCITIU

Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot

adauga si altele

Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu

IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT

Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente

De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii

Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput

De ce

Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este

ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva

Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si

diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)

22

REFLECTIE

Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii

defectuoase ale propriului status

Ce efecte pot avea in plan educational

IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI

Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere

şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri

Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului

Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea

colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei

dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider

Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor

Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru

GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat

FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR

Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către

membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii

bull funcţii executive (de rezolvare)

bull funcţii de menţinere (A Neculau)

23

Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia

de atingere a scopurilor

Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii

existente a grupului

STILURI DE CONDUCERE

Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul

LAISSEZ FAIRE

Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o

problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi

singurirdquo stilul falsdemocratic

ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai

mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo

Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie

EXERCITIU

Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam

ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip

IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR

Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul

performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare

De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo

Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare

Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului

şi cerinţele institutiei scolarerdquo

Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de

aspiraţie

24

Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se

intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va

alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un

mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de

ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de

vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală

Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este

descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie

Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE

Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem

educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează

Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa

realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo

Portretul

abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI

ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo

TEME

V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo

V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului

a Structura grupului mic

b Functiile grupului mic

c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare

procesul de influenta

25

V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI

Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale

sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe

Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de

socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă

individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de

apartenenţă ale fiinţei umane

Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor

roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea

conştiinţei de sine a membrilor săi

Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile

primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)

REFLECTIE

Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va

intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul

care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit

V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI

STRUCTURA GRUPULUI MIC

Definitorii pentru structura unui grup sunt

Mărimea grupului

Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de

icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi

atracţia spontană dintre membri)

Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi

cerinţele normative

Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv

(diferenţierile de status)

Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre

subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash

26

icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu

acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau

membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)

Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape

Etapa evaluarii interpersonale

Etapa aparitiei unui nucleu

Etapa extinderii nucleului

EXERCITIU

Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta

Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor

subgrupuri

FUNCTIILE GRUPULUI MIC

Functiile esentiale ale grupului mic sunt

Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de

a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate

(familială profesională amicală)

Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash

legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre

indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd

nu mai sunt respectate anumite reguli convenite

Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de

confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo

pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine

Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general

umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi

al fiecaruia

Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta

REFLECTIE

27

Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de

reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati

PROCESELE GRUPULUI MIC

Principalele procese sint

procesul de realizare a sarcinilor scolare

procesul de comunicare

procesul de influenta

Procesul de realizare a sarcinilor scolare

Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta

Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de

bull Tipul sarcinii de icircnvăţare

bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)

bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina

bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului

EXERCITIU

Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in

alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini

structurate functie de ldquoechipardquo

Procesul de comunicare

Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi

clasificate după

instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)

numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)

obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica

cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)

28

Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii

bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul

grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului

bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea

obiectivului dorit

bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a

specificului său

bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor

şi protejează faţă de exterior

bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru

individ (A Neculau op cit)

EXERCITIU

Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe

care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de

satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă

dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin

E

A D A B C D E

B C

Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo

A B A B

C C

D E D

E

29

Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo

Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care

favorizeaza comunicarea deschisa

Procesul de influenta

Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi

interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru

două tipuri de presiuni

Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi

regulile grupului

Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de

vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta

Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte

nevoia de certitudine şi de siguranţă

REFLECTIE

Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi

participat icircn şcoală

Povestiti-ne ce ati simtit atunci

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

30

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am

facut parterdquo

TEME

1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social

2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi

3 Fisa de caracterizare a clasei

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observatia sistematica Tehnica sociometrica

Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care

lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea

asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai

multe influenţe educativerdquo(M Zlate)

Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3

diagnostica si prognostica

REFLECTIE

Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup

VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor

31

informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară

Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale

Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri

Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)

Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc

Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa

VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti

Sa analizam impreuna acest tip de fisa

I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc

5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip

bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip

III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect

33

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

Sa utilizam aceasta lista de cuvinteconcepte in sensul celor afirmate anteriorpunandu-le in

corelatie si explicandu-ne realationarea

Mediul

social

Comportament

icircn şcoală

Realizări

anterioare

Personalitatea

elevului

Clasificare

şcolară

Aparenţa

fizică sex

Inteligenţa

Imaginea de sine a elevului

Obiective

propuse

Aprecieri

exprimate

Repartizare

icircn grupuri

Sarcini

icircncredinţate

Atenţie

acordată

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

20

CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI

ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo

TEME

IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi

IV2 Statusul real si statusul perceput

IV3 Liderii clasei de elevi

middot Afirmarea liderilor

middot Functiile si calitatile liderilor

middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului

IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar

IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI

In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt

ignorati altii sunt respinsi

Aceste pozitii sunt statusuri

Statusurile pot fi

pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)

negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)

mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)

izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins

ci ignorant de majoritate)

EXERCITIU

Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-

le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de

ceilalti

21

REFLECTIE

Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am

forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive

Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan

Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca

performanţele şcolare obţinute ( elev

premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)

inteligenţa sau alte aptitudini deosebite

performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu

sport muzică)

aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale

educaţia ocupaţia venitul părinţilor

aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a

celorlalţi membri ai clasei

EXERCITIU

Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot

adauga si altele

Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu

IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT

Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente

De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii

Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput

De ce

Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este

ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva

Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si

diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)

22

REFLECTIE

Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii

defectuoase ale propriului status

Ce efecte pot avea in plan educational

IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI

Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere

şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri

Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului

Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea

colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei

dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider

Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor

Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru

GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat

FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR

Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către

membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii

bull funcţii executive (de rezolvare)

bull funcţii de menţinere (A Neculau)

23

Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia

de atingere a scopurilor

Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii

existente a grupului

STILURI DE CONDUCERE

Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul

LAISSEZ FAIRE

Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o

problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi

singurirdquo stilul falsdemocratic

ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai

mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo

Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie

EXERCITIU

Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam

ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip

IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR

Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul

performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare

De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo

Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare

Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului

şi cerinţele institutiei scolarerdquo

Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de

aspiraţie

24

Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se

intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va

alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un

mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de

ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de

vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală

Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este

descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie

Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE

Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem

educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează

Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa

realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo

Portretul

abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI

ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo

TEME

V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo

V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului

a Structura grupului mic

b Functiile grupului mic

c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare

procesul de influenta

25

V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI

Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale

sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe

Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de

socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă

individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de

apartenenţă ale fiinţei umane

Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor

roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea

conştiinţei de sine a membrilor săi

Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile

primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)

REFLECTIE

Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va

intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul

care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit

V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI

STRUCTURA GRUPULUI MIC

Definitorii pentru structura unui grup sunt

Mărimea grupului

Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de

icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi

atracţia spontană dintre membri)

Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi

cerinţele normative

Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv

(diferenţierile de status)

Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre

subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash

26

icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu

acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau

membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)

Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape

Etapa evaluarii interpersonale

Etapa aparitiei unui nucleu

Etapa extinderii nucleului

EXERCITIU

Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta

Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor

subgrupuri

FUNCTIILE GRUPULUI MIC

Functiile esentiale ale grupului mic sunt

Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de

a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate

(familială profesională amicală)

Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash

legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre

indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd

nu mai sunt respectate anumite reguli convenite

Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de

confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo

pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine

Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general

umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi

al fiecaruia

Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta

REFLECTIE

27

Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de

reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati

PROCESELE GRUPULUI MIC

Principalele procese sint

procesul de realizare a sarcinilor scolare

procesul de comunicare

procesul de influenta

Procesul de realizare a sarcinilor scolare

Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta

Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de

bull Tipul sarcinii de icircnvăţare

bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)

bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina

bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului

EXERCITIU

Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in

alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini

structurate functie de ldquoechipardquo

Procesul de comunicare

Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi

clasificate după

instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)

numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)

obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica

cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)

28

Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii

bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul

grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului

bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea

obiectivului dorit

bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a

specificului său

bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor

şi protejează faţă de exterior

bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru

individ (A Neculau op cit)

EXERCITIU

Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe

care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de

satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă

dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin

E

A D A B C D E

B C

Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo

A B A B

C C

D E D

E

29

Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo

Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care

favorizeaza comunicarea deschisa

Procesul de influenta

Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi

interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru

două tipuri de presiuni

Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi

regulile grupului

Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de

vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta

Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte

nevoia de certitudine şi de siguranţă

REFLECTIE

Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi

participat icircn şcoală

Povestiti-ne ce ati simtit atunci

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

30

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am

facut parterdquo

TEME

1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social

2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi

3 Fisa de caracterizare a clasei

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observatia sistematica Tehnica sociometrica

Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care

lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea

asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai

multe influenţe educativerdquo(M Zlate)

Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3

diagnostica si prognostica

REFLECTIE

Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup

VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor

31

informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară

Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale

Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri

Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)

Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc

Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa

VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti

Sa analizam impreuna acest tip de fisa

I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc

5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip

bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip

III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect

33

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

CAPIV STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI

ldquoEducatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpardquo

TEME

IV1 Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi

IV2 Statusul real si statusul perceput

IV3 Liderii clasei de elevi

middot Afirmarea liderilor

middot Functiile si calitatile liderilor

middot Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului

IV4 Elevii ldquoslabirdquo si inadaptatii clasei abandonul scolar

IV 1 VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI

In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti Unii sunt acceptati unii sunt

ignorati altii sunt respinsi

Aceste pozitii sunt statusuri

Statusurile pot fi

pozitive( majoritatea colegilor icircl preferă ca partener)

negative (cei mai mulţi colegi icirci resping colaborarea)

mixte (există colegi care icircl simpatizează dar şi colegi care icircl resping)

izolate (atunci cacircnd elevul respectiv nu este nici preferat nici respins

ci ignorant de majoritate)

EXERCITIU

Identificati in una sau doua din clasele la care predati elevi cu statusuri izolate (zero) faceti-

le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status De ce sunt ignorati de

ceilalti

21

REFLECTIE

Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am

forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive

Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan

Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca

performanţele şcolare obţinute ( elev

premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)

inteligenţa sau alte aptitudini deosebite

performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu

sport muzică)

aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale

educaţia ocupaţia venitul părinţilor

aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a

celorlalţi membri ai clasei

EXERCITIU

Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot

adauga si altele

Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu

IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT

Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente

De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii

Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput

De ce

Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este

ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva

Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si

diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)

22

REFLECTIE

Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii

defectuoase ale propriului status

Ce efecte pot avea in plan educational

IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI

Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere

şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri

Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului

Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea

colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei

dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider

Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor

Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru

GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat

FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR

Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către

membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii

bull funcţii executive (de rezolvare)

bull funcţii de menţinere (A Neculau)

23

Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia

de atingere a scopurilor

Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii

existente a grupului

STILURI DE CONDUCERE

Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul

LAISSEZ FAIRE

Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o

problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi

singurirdquo stilul falsdemocratic

ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai

mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo

Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie

EXERCITIU

Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam

ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip

IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR

Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul

performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare

De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo

Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare

Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului

şi cerinţele institutiei scolarerdquo

Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de

aspiraţie

24

Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se

intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va

alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un

mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de

ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de

vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală

Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este

descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie

Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE

Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem

educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează

Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa

realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo

Portretul

abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI

ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo

TEME

V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo

V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului

a Structura grupului mic

b Functiile grupului mic

c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare

procesul de influenta

25

V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI

Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale

sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe

Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de

socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă

individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de

apartenenţă ale fiinţei umane

Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor

roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea

conştiinţei de sine a membrilor săi

Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile

primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)

REFLECTIE

Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va

intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul

care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit

V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI

STRUCTURA GRUPULUI MIC

Definitorii pentru structura unui grup sunt

Mărimea grupului

Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de

icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi

atracţia spontană dintre membri)

Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi

cerinţele normative

Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv

(diferenţierile de status)

Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre

subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash

26

icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu

acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau

membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)

Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape

Etapa evaluarii interpersonale

Etapa aparitiei unui nucleu

Etapa extinderii nucleului

EXERCITIU

Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta

Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor

subgrupuri

FUNCTIILE GRUPULUI MIC

Functiile esentiale ale grupului mic sunt

Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de

a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate

(familială profesională amicală)

Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash

legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre

indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd

nu mai sunt respectate anumite reguli convenite

Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de

confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo

pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine

Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general

umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi

al fiecaruia

Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta

REFLECTIE

27

Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de

reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati

PROCESELE GRUPULUI MIC

Principalele procese sint

procesul de realizare a sarcinilor scolare

procesul de comunicare

procesul de influenta

Procesul de realizare a sarcinilor scolare

Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta

Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de

bull Tipul sarcinii de icircnvăţare

bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)

bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina

bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului

EXERCITIU

Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in

alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini

structurate functie de ldquoechipardquo

Procesul de comunicare

Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi

clasificate după

instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)

numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)

obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica

cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)

28

Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii

bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul

grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului

bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea

obiectivului dorit

bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a

specificului său

bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor

şi protejează faţă de exterior

bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru

individ (A Neculau op cit)

EXERCITIU

Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe

care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de

satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă

dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin

E

A D A B C D E

B C

Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo

A B A B

C C

D E D

E

29

Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo

Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care

favorizeaza comunicarea deschisa

Procesul de influenta

Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi

interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru

două tipuri de presiuni

Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi

regulile grupului

Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de

vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta

Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte

nevoia de certitudine şi de siguranţă

REFLECTIE

Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi

participat icircn şcoală

Povestiti-ne ce ati simtit atunci

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

30

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am

facut parterdquo

TEME

1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social

2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi

3 Fisa de caracterizare a clasei

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observatia sistematica Tehnica sociometrica

Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care

lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea

asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai

multe influenţe educativerdquo(M Zlate)

Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3

diagnostica si prognostica

REFLECTIE

Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup

VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor

31

informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară

Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale

Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri

Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)

Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc

Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa

VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti

Sa analizam impreuna acest tip de fisa

I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc

5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip

bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip

III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect

33

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

REFLECTIE

Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor Intrebati-va ce s-ar intampla daca am

forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive

Ei bine diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan

Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca

performanţele şcolare obţinute ( elev

premiant elev mediocru ldquorepetentrdquo etc)

inteligenţa sau alte aptitudini deosebite

performanţe deosebite obţinute icircn alte domenii (de exemplu

sport muzică)

aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale

educaţia ocupaţia venitul părinţilor

aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a

celorlalţi membri ai clasei

EXERCITIU

Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul La cele prezentate se mai pot

adauga si altele

Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu

IV 2 STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT

Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe de cele mai multe ori exista diferente

De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii

Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput

De ce

Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv insa cel perceput este

ldquoo reprezentare mintalardquo subiectiva

Exista si exceptii coincidenta deplina (tine de asanumita ldquoluciditate relationalardquosi este rara) si

diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)

22

REFLECTIE

Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii

defectuoase ale propriului status

Ce efecte pot avea in plan educational

IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI

Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere

şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri

Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului

Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea

colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei

dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider

Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor

Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru

GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat

FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR

Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către

membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii

bull funcţii executive (de rezolvare)

bull funcţii de menţinere (A Neculau)

23

Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia

de atingere a scopurilor

Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii

existente a grupului

STILURI DE CONDUCERE

Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul

LAISSEZ FAIRE

Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o

problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi

singurirdquo stilul falsdemocratic

ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai

mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo

Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie

EXERCITIU

Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam

ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip

IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR

Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul

performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare

De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo

Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare

Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului

şi cerinţele institutiei scolarerdquo

Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de

aspiraţie

24

Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se

intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va

alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un

mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de

ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de

vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală

Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este

descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie

Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE

Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem

educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează

Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa

realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo

Portretul

abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI

ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo

TEME

V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo

V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului

a Structura grupului mic

b Functiile grupului mic

c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare

procesul de influenta

25

V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI

Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale

sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe

Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de

socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă

individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de

apartenenţă ale fiinţei umane

Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor

roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea

conştiinţei de sine a membrilor săi

Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile

primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)

REFLECTIE

Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va

intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul

care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit

V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI

STRUCTURA GRUPULUI MIC

Definitorii pentru structura unui grup sunt

Mărimea grupului

Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de

icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi

atracţia spontană dintre membri)

Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi

cerinţele normative

Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv

(diferenţierile de status)

Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre

subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash

26

icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu

acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau

membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)

Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape

Etapa evaluarii interpersonale

Etapa aparitiei unui nucleu

Etapa extinderii nucleului

EXERCITIU

Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta

Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor

subgrupuri

FUNCTIILE GRUPULUI MIC

Functiile esentiale ale grupului mic sunt

Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de

a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate

(familială profesională amicală)

Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash

legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre

indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd

nu mai sunt respectate anumite reguli convenite

Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de

confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo

pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine

Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general

umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi

al fiecaruia

Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta

REFLECTIE

27

Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de

reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati

PROCESELE GRUPULUI MIC

Principalele procese sint

procesul de realizare a sarcinilor scolare

procesul de comunicare

procesul de influenta

Procesul de realizare a sarcinilor scolare

Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta

Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de

bull Tipul sarcinii de icircnvăţare

bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)

bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina

bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului

EXERCITIU

Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in

alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini

structurate functie de ldquoechipardquo

Procesul de comunicare

Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi

clasificate după

instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)

numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)

obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica

cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)

28

Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii

bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul

grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului

bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea

obiectivului dorit

bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a

specificului său

bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor

şi protejează faţă de exterior

bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru

individ (A Neculau op cit)

EXERCITIU

Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe

care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de

satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă

dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin

E

A D A B C D E

B C

Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo

A B A B

C C

D E D

E

29

Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo

Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care

favorizeaza comunicarea deschisa

Procesul de influenta

Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi

interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru

două tipuri de presiuni

Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi

regulile grupului

Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de

vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta

Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte

nevoia de certitudine şi de siguranţă

REFLECTIE

Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi

participat icircn şcoală

Povestiti-ne ce ati simtit atunci

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

30

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am

facut parterdquo

TEME

1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social

2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi

3 Fisa de caracterizare a clasei

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observatia sistematica Tehnica sociometrica

Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care

lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea

asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai

multe influenţe educativerdquo(M Zlate)

Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3

diagnostica si prognostica

REFLECTIE

Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup

VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor

31

informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară

Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale

Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri

Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)

Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc

Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa

VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti

Sa analizam impreuna acest tip de fisa

I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc

5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip

bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip

III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect

33

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

REFLECTIE

Subaprecierea lipsa de realism dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii

defectuoase ale propriului status

Ce efecte pot avea in plan educational

IV 3 LIDERII CLASEI DE ELEVI

Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu putere

şi prin acesteaposibilitatea de a icirci influenţa pe ceilalţi devin lideri

Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor icircn cadrul grupului

Sarcina comună nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea

colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei

dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider

Grupurile eterogene dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor

Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru

GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat

FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR

Liderul unui grup se afirmă şi icircşi menţine poziţia icircn măsura icircn care este apreciat de către

membri a fi capabil să icircndeplinească două categorii de funcţii

bull funcţii executive (de rezolvare)

bull funcţii de menţinere (A Neculau)

23

Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia

de atingere a scopurilor

Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii

existente a grupului

STILURI DE CONDUCERE

Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul

LAISSEZ FAIRE

Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o

problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi

singurirdquo stilul falsdemocratic

ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai

mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo

Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie

EXERCITIU

Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam

ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip

IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR

Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul

performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare

De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo

Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare

Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului

şi cerinţele institutiei scolarerdquo

Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de

aspiraţie

24

Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se

intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va

alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un

mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de

ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de

vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală

Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este

descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie

Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE

Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem

educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează

Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa

realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo

Portretul

abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI

ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo

TEME

V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo

V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului

a Structura grupului mic

b Functiile grupului mic

c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare

procesul de influenta

25

V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI

Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale

sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe

Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de

socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă

individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de

apartenenţă ale fiinţei umane

Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor

roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea

conştiinţei de sine a membrilor săi

Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile

primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)

REFLECTIE

Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va

intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul

care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit

V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI

STRUCTURA GRUPULUI MIC

Definitorii pentru structura unui grup sunt

Mărimea grupului

Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de

icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi

atracţia spontană dintre membri)

Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi

cerinţele normative

Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv

(diferenţierile de status)

Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre

subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash

26

icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu

acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau

membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)

Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape

Etapa evaluarii interpersonale

Etapa aparitiei unui nucleu

Etapa extinderii nucleului

EXERCITIU

Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta

Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor

subgrupuri

FUNCTIILE GRUPULUI MIC

Functiile esentiale ale grupului mic sunt

Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de

a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate

(familială profesională amicală)

Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash

legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre

indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd

nu mai sunt respectate anumite reguli convenite

Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de

confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo

pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine

Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general

umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi

al fiecaruia

Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta

REFLECTIE

27

Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de

reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati

PROCESELE GRUPULUI MIC

Principalele procese sint

procesul de realizare a sarcinilor scolare

procesul de comunicare

procesul de influenta

Procesul de realizare a sarcinilor scolare

Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta

Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de

bull Tipul sarcinii de icircnvăţare

bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)

bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina

bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului

EXERCITIU

Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in

alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini

structurate functie de ldquoechipardquo

Procesul de comunicare

Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi

clasificate după

instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)

numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)

obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica

cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)

28

Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii

bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul

grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului

bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea

obiectivului dorit

bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a

specificului său

bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor

şi protejează faţă de exterior

bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru

individ (A Neculau op cit)

EXERCITIU

Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe

care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de

satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă

dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin

E

A D A B C D E

B C

Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo

A B A B

C C

D E D

E

29

Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo

Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care

favorizeaza comunicarea deschisa

Procesul de influenta

Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi

interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru

două tipuri de presiuni

Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi

regulile grupului

Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de

vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta

Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte

nevoia de certitudine şi de siguranţă

REFLECTIE

Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi

participat icircn şcoală

Povestiti-ne ce ati simtit atunci

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

30

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am

facut parterdquo

TEME

1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social

2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi

3 Fisa de caracterizare a clasei

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observatia sistematica Tehnica sociometrica

Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care

lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea

asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai

multe influenţe educativerdquo(M Zlate)

Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3

diagnostica si prognostica

REFLECTIE

Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup

VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor

31

informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară

Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale

Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri

Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)

Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc

Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa

VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti

Sa analizam impreuna acest tip de fisa

I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc

5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip

bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip

III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect

33

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului a eforturilor acestuia

de atingere a scopurilor

Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii

existente a grupului

STILURI DE CONDUCERE

Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul

LAISSEZ FAIRE

Emil Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil stilul refuznegare ldquoAvem o

problemărdquo le spune liderul dar nu cred că o putem rezolva icircncercaţi sa va descurcaţi

singurirdquo stilul falsdemocratic

ldquoAvem o problemă este obligaţia mea să o rezolv dar aş vrea să se implice cacirct mai

mulţi vom discuta chestiunea mai tacircrziurdquo

Sentimentul dominant icircn grup este de frustrare şi insatisfactie

EXERCITIU

Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic Sa reformulam

ldquoavem o problemahelliphelliphelliphellip

IV 4 ELEVII bdquoSLABIrdquo SI INADAPTATII CLASEI ABANDONUL SCOLAR

Diferentierea pe care o facem uzual intre bdquoelevii bunirdquo si bdquoelevii slabirdquo are la baza criteriul

performantelor scolare al reusitei in activitatea de invatare

De ce unii elevi sunt bdquoslabirdquo

Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare

Adaptarea ldquoexprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului

şi cerinţele institutiei scolarerdquo

Cauzele cele mai frecventespun profesorii sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de

aspiraţie

24

Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se

intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va

alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un

mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de

ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de

vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală

Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este

descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie

Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE

Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem

educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează

Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa

realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo

Portretul

abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI

ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo

TEME

V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo

V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului

a Structura grupului mic

b Functiile grupului mic

c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare

procesul de influenta

25

V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI

Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale

sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe

Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de

socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă

individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de

apartenenţă ale fiinţei umane

Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor

roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea

conştiinţei de sine a membrilor săi

Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile

primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)

REFLECTIE

Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va

intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul

care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit

V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI

STRUCTURA GRUPULUI MIC

Definitorii pentru structura unui grup sunt

Mărimea grupului

Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de

icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi

atracţia spontană dintre membri)

Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi

cerinţele normative

Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv

(diferenţierile de status)

Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre

subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash

26

icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu

acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau

membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)

Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape

Etapa evaluarii interpersonale

Etapa aparitiei unui nucleu

Etapa extinderii nucleului

EXERCITIU

Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta

Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor

subgrupuri

FUNCTIILE GRUPULUI MIC

Functiile esentiale ale grupului mic sunt

Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de

a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate

(familială profesională amicală)

Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash

legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre

indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd

nu mai sunt respectate anumite reguli convenite

Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de

confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo

pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine

Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general

umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi

al fiecaruia

Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta

REFLECTIE

27

Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de

reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati

PROCESELE GRUPULUI MIC

Principalele procese sint

procesul de realizare a sarcinilor scolare

procesul de comunicare

procesul de influenta

Procesul de realizare a sarcinilor scolare

Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta

Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de

bull Tipul sarcinii de icircnvăţare

bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)

bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina

bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului

EXERCITIU

Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in

alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini

structurate functie de ldquoechipardquo

Procesul de comunicare

Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi

clasificate după

instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)

numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)

obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica

cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)

28

Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii

bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul

grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului

bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea

obiectivului dorit

bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a

specificului său

bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor

şi protejează faţă de exterior

bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru

individ (A Neculau op cit)

EXERCITIU

Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe

care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de

satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă

dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin

E

A D A B C D E

B C

Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo

A B A B

C C

D E D

E

29

Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo

Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care

favorizeaza comunicarea deschisa

Procesul de influenta

Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi

interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru

două tipuri de presiuni

Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi

regulile grupului

Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de

vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta

Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte

nevoia de certitudine şi de siguranţă

REFLECTIE

Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi

participat icircn şcoală

Povestiti-ne ce ati simtit atunci

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

30

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am

facut parterdquo

TEME

1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social

2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi

3 Fisa de caracterizare a clasei

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observatia sistematica Tehnica sociometrica

Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care

lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea

asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai

multe influenţe educativerdquo(M Zlate)

Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3

diagnostica si prognostica

REFLECTIE

Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup

VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor

31

informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară

Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale

Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri

Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)

Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc

Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa

VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti

Sa analizam impreuna acest tip de fisa

I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc

5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip

bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip

III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect

33

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai Atunci cacircnd acest feed-back este negativ se

intensifică sentimentul de neputinţă de izolare de neicircncredere icircn sine al elevilor ceea ce va

alimenta ldquocercul viciosrdquo al descurajării şi al aversiunii faţă de icircnvăţătură Inconştient printr-un

mecanism de protecţie a eului asemenea elevi vor icircncerca să se detaşeze emoţional de

ceea ce se icircntacircmpla icircn sala de clasă dispreţuind ceea ce li se propune să facă stand de

vorbă cu alţi colegi sau arătacircnd plictiseală

Cronicizarea eşecului şcolar pe lacircngă alterarea imaginii de sine a elevilor icircn cauză este

descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie

Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE

Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem

educativ obligatoriu rigid şi formal icircn cerinţe icircn cele din urmă icircl abandonează

Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa

realizam un ldquoportret al abandonuluirdquo

Portretul

abandonuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPV DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI

ldquo Nici nu stii din cite grupuri faci parterdquo

TEME

V1Semnificatialdquodinamicii grupuluirdquo

V2 Planuri de manifestare a dinamicii grupului

a Structura grupului mic

b Functiile grupului mic

c Procesele grupului mic procesul de realizare a sarcinilor scolare procesul de comunicare

procesul de influenta

25

V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI

Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale

sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe

Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de

socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă

individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de

apartenenţă ale fiinţei umane

Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor

roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea

conştiinţei de sine a membrilor săi

Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile

primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)

REFLECTIE

Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va

intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul

care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit

V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI

STRUCTURA GRUPULUI MIC

Definitorii pentru structura unui grup sunt

Mărimea grupului

Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de

icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi

atracţia spontană dintre membri)

Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi

cerinţele normative

Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv

(diferenţierile de status)

Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre

subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash

26

icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu

acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau

membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)

Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape

Etapa evaluarii interpersonale

Etapa aparitiei unui nucleu

Etapa extinderii nucleului

EXERCITIU

Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta

Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor

subgrupuri

FUNCTIILE GRUPULUI MIC

Functiile esentiale ale grupului mic sunt

Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de

a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate

(familială profesională amicală)

Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash

legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre

indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd

nu mai sunt respectate anumite reguli convenite

Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de

confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo

pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine

Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general

umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi

al fiecaruia

Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta

REFLECTIE

27

Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de

reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati

PROCESELE GRUPULUI MIC

Principalele procese sint

procesul de realizare a sarcinilor scolare

procesul de comunicare

procesul de influenta

Procesul de realizare a sarcinilor scolare

Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta

Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de

bull Tipul sarcinii de icircnvăţare

bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)

bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina

bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului

EXERCITIU

Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in

alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini

structurate functie de ldquoechipardquo

Procesul de comunicare

Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi

clasificate după

instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)

numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)

obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica

cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)

28

Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii

bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul

grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului

bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea

obiectivului dorit

bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a

specificului său

bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor

şi protejează faţă de exterior

bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru

individ (A Neculau op cit)

EXERCITIU

Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe

care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de

satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă

dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin

E

A D A B C D E

B C

Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo

A B A B

C C

D E D

E

29

Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo

Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care

favorizeaza comunicarea deschisa

Procesul de influenta

Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi

interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru

două tipuri de presiuni

Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi

regulile grupului

Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de

vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta

Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte

nevoia de certitudine şi de siguranţă

REFLECTIE

Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi

participat icircn şcoală

Povestiti-ne ce ati simtit atunci

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

30

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am

facut parterdquo

TEME

1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social

2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi

3 Fisa de caracterizare a clasei

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observatia sistematica Tehnica sociometrica

Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care

lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea

asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai

multe influenţe educativerdquo(M Zlate)

Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3

diagnostica si prognostica

REFLECTIE

Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup

VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor

31

informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară

Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale

Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri

Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)

Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc

Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa

VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti

Sa analizam impreuna acest tip de fisa

I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc

5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip

bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip

III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect

33

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

V1 SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI

Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici formale

sau informale) care construiesc norme şi valori distribuie poziţii şi exercită influenţe

Grupul joacă un rol crucial icircn evoluţia persoanei constituie cel mai important mijloc de

socializare şi integrare socială contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi oferă

individului securitate dar şi mijloace de afirmare răspunde nevoilor asociative şi de

apartenenţă ale fiinţei umane

Prin dimensiunea sa interactivă grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de icircnvăţare a unor

roluri sociale formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea

conştiinţei de sine a membrilor săi

Dinamica desemneaza ldquoansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc icircn grupurile

primare şi legile ce le reglementeazărdquo(A Neculau)

REFLECTIE

Lucrati cu grupuri de elevi in medie 4 ani Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani Daca va

intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul

care este acum Ce s-a schimbat Ce modificari au intervenit

V2PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI

STRUCTURA GRUPULUI MIC

Definitorii pentru structura unui grup sunt

Mărimea grupului

Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de

icircndeplinit icircn activitatea grupului altele după afinităţile şi

atracţia spontană dintre membri)

Distribuţia rolurilor icircntre subgrupuri şi icircntre membri şi

cerinţele normative

Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) icircn grupul respectiv

(diferenţierile de status)

Modelul de comunicare concretizat icircn relaţiile icircntre

subgrupuri şi icircntre membrii grupului (relaţiile orizontale ndash

26

icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu

acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau

membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)

Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape

Etapa evaluarii interpersonale

Etapa aparitiei unui nucleu

Etapa extinderii nucleului

EXERCITIU

Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta

Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor

subgrupuri

FUNCTIILE GRUPULUI MIC

Functiile esentiale ale grupului mic sunt

Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de

a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate

(familială profesională amicală)

Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash

legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre

indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd

nu mai sunt respectate anumite reguli convenite

Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de

confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo

pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine

Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general

umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi

al fiecaruia

Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta

REFLECTIE

27

Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de

reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati

PROCESELE GRUPULUI MIC

Principalele procese sint

procesul de realizare a sarcinilor scolare

procesul de comunicare

procesul de influenta

Procesul de realizare a sarcinilor scolare

Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta

Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de

bull Tipul sarcinii de icircnvăţare

bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)

bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina

bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului

EXERCITIU

Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in

alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini

structurate functie de ldquoechipardquo

Procesul de comunicare

Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi

clasificate după

instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)

numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)

obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica

cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)

28

Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii

bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul

grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului

bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea

obiectivului dorit

bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a

specificului său

bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor

şi protejează faţă de exterior

bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru

individ (A Neculau op cit)

EXERCITIU

Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe

care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de

satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă

dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin

E

A D A B C D E

B C

Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo

A B A B

C C

D E D

E

29

Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo

Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care

favorizeaza comunicarea deschisa

Procesul de influenta

Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi

interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru

două tipuri de presiuni

Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi

regulile grupului

Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de

vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta

Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte

nevoia de certitudine şi de siguranţă

REFLECTIE

Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi

participat icircn şcoală

Povestiti-ne ce ati simtit atunci

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

30

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am

facut parterdquo

TEME

1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social

2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi

3 Fisa de caracterizare a clasei

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observatia sistematica Tehnica sociometrica

Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care

lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea

asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai

multe influenţe educativerdquo(M Zlate)

Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3

diagnostica si prognostica

REFLECTIE

Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup

VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor

31

informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară

Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale

Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri

Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)

Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc

Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa

VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti

Sa analizam impreuna acest tip de fisa

I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc

5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip

bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip

III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect

33

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

icircntre subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu

acelaşi status dar şi relaţiile verticale icircntre subgrupurile sau

membrii aflaţi icircn poziţii ierarhice diferite)

Grupul scolar tinde sa devina un colectiv Aceasta devenire parcurge o serie de etape

Etapa evaluarii interpersonale

Etapa aparitiei unui nucleu

Etapa extinderii nucleului

EXERCITIU

Ati identificat care sunt subgrupurile informale spontane din clasa in care sunteti diriginta

Cum si de ce s-au format aceste grupuri Care sunt scopurile credintele si valorile acestor

subgrupuri

FUNCTIILE GRUPULUI MIC

Functiile esentiale ale grupului mic sunt

Funcţia de integrare ndash răspunde nevoii individului izolat de

a fi acceptat de ceilalţi de a face parte dintr-o comunitate

(familială profesională amicală)

Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale ndash

legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre

indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci cacircnd

nu mai sunt respectate anumite reguli convenite

Funcţia de reglementare intra-individuală ndash privind nevoia de

confruntare a imaginii de sine cu ldquooglinda socială a grupuluirdquo

pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine

Funcţia de securitate ndash corespunzătoare nevoii general

umane de protecţie şi de manifestare icircn siguranţă conform felului de fi

al fiecaruia

Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta

REFLECTIE

27

Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de

reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati

PROCESELE GRUPULUI MIC

Principalele procese sint

procesul de realizare a sarcinilor scolare

procesul de comunicare

procesul de influenta

Procesul de realizare a sarcinilor scolare

Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta

Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de

bull Tipul sarcinii de icircnvăţare

bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)

bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina

bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului

EXERCITIU

Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in

alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini

structurate functie de ldquoechipardquo

Procesul de comunicare

Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi

clasificate după

instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)

numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)

obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica

cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)

28

Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii

bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul

grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului

bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea

obiectivului dorit

bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a

specificului său

bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor

şi protejează faţă de exterior

bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru

individ (A Neculau op cit)

EXERCITIU

Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe

care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de

satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă

dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin

E

A D A B C D E

B C

Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo

A B A B

C C

D E D

E

29

Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo

Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care

favorizeaza comunicarea deschisa

Procesul de influenta

Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi

interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru

două tipuri de presiuni

Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi

regulile grupului

Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de

vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta

Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte

nevoia de certitudine şi de siguranţă

REFLECTIE

Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi

participat icircn şcoală

Povestiti-ne ce ati simtit atunci

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

30

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am

facut parterdquo

TEME

1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social

2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi

3 Fisa de caracterizare a clasei

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observatia sistematica Tehnica sociometrica

Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care

lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea

asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai

multe influenţe educativerdquo(M Zlate)

Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3

diagnostica si prognostica

REFLECTIE

Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup

VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor

31

informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară

Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale

Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri

Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)

Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc

Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa

VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti

Sa analizam impreuna acest tip de fisa

I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc

5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip

bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip

III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect

33

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de

reglementare a relatiilor inter-individuale Argumentaticontraargumentati

PROCESELE GRUPULUI MIC

Principalele procese sint

procesul de realizare a sarcinilor scolare

procesul de comunicare

procesul de influenta

Procesul de realizare a sarcinilor scolare

Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decacirct activitatea independenta

Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de

bull Tipul sarcinii de icircnvăţare

bull Compoziţia grupului (ldquofactorul populaţierdquo)

bull Interrelaţia funcţională icircn raport cu sarcina

bull Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente icircn interiorul grupului

EXERCITIU

Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in ldquoechiperdquo Sa listam criteriile pe care le utilizam in

alcatuirea acestor ldquoechiperdquosi modul in care structuram sarcinile de lucru Sunt aceste sarcini

structurate functie de ldquoechipardquo

Procesul de comunicare

Icircn interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare care pot fi

clasificate după

instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)

numărul persoanelor care comunică (comunicare icircn doi sau comunicare icircn grup)

obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită din nevoia de a comunica

cu cineva ndash şi comunicare instrumentală ndash utilitară cu scop bine precizat)

28

Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii

bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul

grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului

bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea

obiectivului dorit

bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a

specificului său

bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor

şi protejează faţă de exterior

bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru

individ (A Neculau op cit)

EXERCITIU

Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe

care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de

satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă

dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin

E

A D A B C D E

B C

Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo

A B A B

C C

D E D

E

29

Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo

Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care

favorizeaza comunicarea deschisa

Procesul de influenta

Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi

interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru

două tipuri de presiuni

Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi

regulile grupului

Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de

vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta

Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte

nevoia de certitudine şi de siguranţă

REFLECTIE

Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi

participat icircn şcoală

Povestiti-ne ce ati simtit atunci

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

30

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am

facut parterdquo

TEME

1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social

2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi

3 Fisa de caracterizare a clasei

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observatia sistematica Tehnica sociometrica

Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care

lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea

asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai

multe influenţe educativerdquo(M Zlate)

Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3

diagnostica si prognostica

REFLECTIE

Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup

VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor

31

informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară

Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale

Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri

Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)

Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc

Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa

VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti

Sa analizam impreuna acest tip de fisa

I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc

5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip

bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip

III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect

33

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

Ca proces de grup comunicarea icircndeplineste mai multe funcţii

bull Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe icircntregul

grup la modul dorit ceea ce favorizează coeziunea grupului

bull Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului icircn realizarea

obiectivului dorit

bull Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a

specificului său

bull Rezolvă problemele grupului face posibilă soluţionarea lor

şi protejează faţă de exterior

bull Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru

individ (A Neculau op cit)

EXERCITIU

Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare diferite icircntre ele prin cantitatea de informaţie pe

care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie icircn reţea dar şi prin gradul de

satisfactie pe le aduc participanţilor Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă

dialogul autentic icircntre participanţii la comunicare altele mai puţin

E

A D A B C D E

B C

Retea ldquocercrdquo Retea ldquolantrdquo

A B A B

C C

D E D

E

29

Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo

Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care

favorizeaza comunicarea deschisa

Procesul de influenta

Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi

interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru

două tipuri de presiuni

Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi

regulile grupului

Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de

vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta

Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte

nevoia de certitudine şi de siguranţă

REFLECTIE

Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi

participat icircn şcoală

Povestiti-ne ce ati simtit atunci

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

30

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am

facut parterdquo

TEME

1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social

2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi

3 Fisa de caracterizare a clasei

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observatia sistematica Tehnica sociometrica

Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care

lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea

asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai

multe influenţe educativerdquo(M Zlate)

Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3

diagnostica si prognostica

REFLECTIE

Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup

VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor

31

informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară

Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale

Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri

Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)

Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc

Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa

VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti

Sa analizam impreuna acest tip de fisa

I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc

5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip

bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip

III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect

33

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

Reteardquoroatardquo Retea ldquoYrdquo

Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care

favorizeaza comunicarea deschisa

Procesul de influenta

Icircn fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia pentru a-şi

interioriza normele grupului şi de a li se supune Grupul exercită asupra fiecărui membru

două tipuri de presiuni

Presiune normativă ndash pentru a se conforma la standardele şi

regulile grupului

Presiune informaţională ndash pentru acceptarea punctului de

vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta

Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia icirci aparţine iar pe de altă parte

nevoia de certitudine şi de siguranţă

REFLECTIE

Care este cea mai puternică amintire a voastra legată procesele de grup la care aţi

participat icircn şcoală

Povestiti-ne ce ati simtit atunci

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

30

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am

facut parterdquo

TEME

1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social

2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi

3 Fisa de caracterizare a clasei

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observatia sistematica Tehnica sociometrica

Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care

lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea

asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai

multe influenţe educativerdquo(M Zlate)

Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3

diagnostica si prognostica

REFLECTIE

Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup

VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor

31

informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară

Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale

Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri

Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)

Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc

Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa

VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti

Sa analizam impreuna acest tip de fisa

I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc

5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip

bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip

III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect

33

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

CAPVI CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoUnele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am

facut parterdquo

TEME

1 Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social

2 Obiectivele cunoasterii clasei de elevi

3 Fisa de caracterizare a clasei

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observatia sistematica Tehnica sociometrica

Autobiografia grupului Profilul psihosocial al grupului

VI1 UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

ldquoCunoscacircnd potretul psihosocial al unui grup punctele lui tari sau nevralgice cei care

lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate ar putea

asigura mai bine condiţiile icircn care aceasta se desfăşoară astfel icircncacirct ea să deţină cacirct mai

multe influenţe educativerdquo(M Zlate)

Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare 1 praxiologica 2 organizatorica 3

diagnostica si prognostica

REFLECTIE

Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup

VI2 OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei prin obţinerea unor

31

informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară

Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale

Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri

Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)

Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc

Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa

VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti

Sa analizam impreuna acest tip de fisa

I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc

5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip

bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip

III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect

33

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

informaţii legate de compoziţia acestuia număr demembri vacircrstă sex mediu de provenienţă pregătireanterioară

Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţiagrupului de natură să explice caracteristicile sale actuale

Cunoaşterea stadiului de socializare icircn care se află eleviiclasei respective pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri

Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui icircn termen de ldquosintalitaterdquo analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat grup cooperator sau refractar la cooperare preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi etc)

Cunoaşterea principalelor fenomene de grup care se manifestă icircn interiorul colectivului clasei de exemplu manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor tensiuni şi conflicte de ostilitate şi agresivitate precum şi modul specific de reacţie la aceste fenomene prin adoptarea unor atitudini de toleranţă acceptare şi adaptare ori de pasivitate apatie retragere evaziune etc

Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere caracter reciproc sau unilateral eficacitate şi influenţă existenţa inexistenţa unor reţele şi structuri de comunicare folosite mai des icircn cadrul grupului precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice necesare activitatii cu o anumita clasa

VI3 FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţineconcluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi Ea reprezintă oinformare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respectivePrezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl Sorin Cristea de la Universitatea Bucuresti

Sa analizam impreuna acest tip de fisa

I INFORMAŢII GENERALE1 Nr elevihelliphelliphellip Nr băieţihelliphellip Nr fetehelliphellip2 Profesiile părinţilornr cazuri helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

32

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc

5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip

bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip

III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect

33

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Starea sănătăţii nr cazuri1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Situaţia la icircnvăţătură1048713 Mediile generale ale clasei icircn anii precedenţi (anulmedia)bull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellipbull helliphelliphelliphelliphellip Etc1048713 Mediile generale la disciplinele fundamentalebull Limba şi literatura romacircnăhelliphellipbull Matematicahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipbull Biologiahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Etc

5 Elevi cu aptitudini deosebitedomenii nr cazuri1048713 Aptitudini sportivehelliphelliphellip1048713 Aptitudini artisticehelliphelliphellip1048713 Aptitudini matematicehelliphellip1048713 Aptitudini tehnicehelliphelliphelliphellip EtcElevi care ridică probleme nr cazuri1048713 Probleme socialehellip1048713 Probleme la icircnvăţăturăhelliphellip1048713 Probleme comportamentalehelliphellip6 Starea generală de disciplină a colectivuluihelliphelliphellip7 Perspectiva colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

II DINAMICA GRUPULUI1 Gradul de coeziune colectivuluibull Colectivul clasei este icircn formare (marcaţi situaţiile constatate)1048713 Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nrelevihelliphelliphellip)1048713 Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupuluimajoritar dominant (nr elevihelliphellip)1048713 Există mai multe subgrupuri labile (nr subgrupuri nr elevihelliphellip

bull Colectivul clasei este format1048713 Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total saumajoritar al membrilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Ajungerea la acord presupune discuţii confruntare de puncte devederehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip1048713 Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci cacircndse trece de la o sarcină la altahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2 Scopul dominant imediat al colectivuluihelliphelliphellip3 Scopul de perspectivă al colectivuluihelliphelliphelliphelliphelliphellip

III SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determinăla cei mai mulţi (marcaţi)1048713 Conformism (respectarea normelor de grup)1048713 Autonomie (independenţa icircn raport cu alte grupuri)1048713 Respingere acceptare a noilor veniţi1048713 Plăcerea apartenenţei la grup1048713 Disponibilitatea de a acţiona pentru grup1048713 Alte aspect

33

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica

-Testul sociometric -Sociomatricea -Sociograma- Indicii sociometrici

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa

EXERCITIU

Noi cei din grupul de formare ne cunoastem de ceva vreme

Pe baza relatiilor stabilite a comunicarii formale sau informale a intamplarilor comune sa

realizam o autobiografie a grupului nostru

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

CAPVII SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

ldquoCind te afli intr-o groapa te opresti din sapatrdquo

VII1Identificarea situatiilor de criza educationala

VII2Tipuri de criza educationala

VII3Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII1 IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza

34

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante

neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate pentru climatul sanatatea ori

siguranta clasei respective si a membrilor acesteia(RIucu-opcit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala

Dupa urmatoarele caracteristici

beneficiaza de o izbucnire instantanee declansansu-se fara

avertizare

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational viciaza

mesajele ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent prin

destructurarea canalelor de comunicare urmarind instaurarea

starii de confuzie

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare

valorica

Iata cateva posibile situatii de criza

elevi certuri injurioase batai soldate cu traume fizice si psihice

(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au

condus la divizarea grupului prezenta si infiltrarea unor grupari

delicvente implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea

actiuni furturi consum de droguri abuzuri sexuale tentative de

sinucidere omor

profesori-parinti conflicte care pot impieta incomensurabil

coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului

didactic denigrari mituiri

inter-clase prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse

imprejurari prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor

doua colective toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a

stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei

activitatilor educationale

VII2 TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R Iucu-op cit)

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc fara putinta anticiparii prin predictii)

-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa

o anumita perioada de timp)

35

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

dupa gradul de relevanta

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)

-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea

organizationala)

dupa numarul subiectilor implicati

-crize individuale

-crize de grup

-crize colective globale

REFLECTIE

Identificatincadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta

voastra personala

VII 3 STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian in lucrarea ldquoManagementul in perioade de

crizardquo prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul

clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala

bdquoPrimo Tempordquo

scapa de urgente dar

- nu neglija consecintele negative pe termen lung

- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin

urgente

- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior

- nu actiona sub stres dupa inspiratia de moment

ordoneaza-ti ideile dar

- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

efectelor

- nu actiona prin supra-reactie

- evita amalgamul de probleme dorinte minuni si lozinci din

minte ta

nu deveni gorila

- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza

- ldquochiar daca fierbi pe dinauntru stapanestete in interiorrdquo

- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

36

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

decompresarea

- nu te pierde in nimicuri

- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-

ti timpul cu nimicuri)

- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine

- apropie-te de subalternii care te critica pe fata

renunta la telefoane

- 9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapa de ldquohotii de timprdquo

- paradoxul timpului ai la dispozitie doar timpul de care dispui

anticipeaza raul

- regula entropiei orice actiune sau eveniment are tendinta

naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei cu toate ca

efortul si cheltuielile cresc constant

- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine

- pregateste decizii anticipate secundare pentru cazurile

defavorabile

- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot

aparea

- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist trebuie sa

arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti

planificarea

- ldquolipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusirdquo

(De Gaule)

- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va

economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor

pune-te pe locul doi

- cu toate criza manageriala actuala si viitoare managerii romani

sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele

personale primul loc este persoana mea pe locul doi este

persoana mea pe locul trei este persoana mea pe ultimul loc este

sistemul pe care il conduc de la cresa pana la minister

atenueaza reculurile

37

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale

deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua

obiective derivate

- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate

ia ldquodecizii bombardquo

- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

set de decizii dure care aplicate devin restrictii reale

fixeaza prioritati

- aplica regula expansiunii americane go step by step

- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori castigul financiar

durata de timp calitatea produselor si a serviciilor cererea reala a

populatiei tinta

anticipeaza intarzierile

- ldquoorice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat

initialrdquo (Murphy)

- solutia mediocra este simpla solutia inteligenta este mai

complexa

nu da vina pe vecini

- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece

ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului

- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului

pe care il conduc

respecta regula lui 3

- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa stabileste-ti cel

putin trei asemenea solutii decizionale

fii decis

- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece

creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine

- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa

iti pierzi renumele

nu amana decizia

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei

- trebuie sa actionezi dur si in forta

- orice amanare lucreaza in defavoarea ta

renunta la ldquosefuletirdquo

38

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor

deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi

incarca-ti subalternii

- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece

decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca executa corect lucrarile

alese controleaza rezultatele obtinute raspund pentru lucrarile

executate sunt platiti dupa calitatea muncii lor

formeaza echipe

- obliga subalternii sa lucreze in echipa activitatea va fi mai eficienta

si mai bine organizata

- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit

controleaza corect

- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii sa le determini

competenta reala explica-le standardele de atins da-le mana

libera controleaza-I periodic compara rezultatele cu standardele

explica-le cand si unde au gresit

- personalul trebuie incarcat la maximum sa le fie fixate obiective

sa le dam mana libera sa le dam sarcini precise sa le dam

termene stranse sa fie controlati eficient sa le fie corectate

abaterile

bdquoSecondo tempordquo

fa-ti feedback-ul

- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine ele se vor degrada

continuu

- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si

calculeaza abaterile

- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la

control fapt care poate minimaliza eficienta activitatii

condu prin exceptie

- deviza managementului prin exceptie este ldquonu trebuie sa stii

istorierdquo

- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie

micsoreaza pauzele

- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate

39

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

- subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

zilnice

- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu

fara intreruperi

relaxeaza-te

- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza

- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii

manageriale si acestea fac parte din proiectarea initiala

respecta masa

- ldquoTot ce e bun pe lumea asta e ilegal imoral sau hellip ingrasardquo

(Murphy)

mentine transparenta

- de frica sa nu pierzi hartiile le pui la adapost este o mare

greseala

- regula calvarului daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti Cand nu

mai ai nevoie de ea apare brusc

- organizeaza activitatea de secretariat

renunta la ciorne

- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung in final si fara

exceptie la renumitul cos de gunoi

- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut pastrand

numai documentele importante

nu iti mari stressul

- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile

cere scheme

- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

bine

- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau

posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient

lupta cu birocratia

schimba mereu amp orice

- tot ceea ce este prezent este perimat

- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci te

vei mentine pe linia de plutire a eficientei

fii american

40

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

- lucreaza mereu dupa un plan

- lucreaza step by step ldquoun tun il dai o data in viata al doilea tun

este o plasardquo

imparte in sferturi

- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute

fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai

multe actiuni in acelasi interval de timp

fii flexibil

- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva

aplica legea Pareto

- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale cu o parte

mica de efort (20) vei produce o parte mare de rezultate (80)

- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste

direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea

lor

focuseaza-te

- evita sa te concentrezi gresit evita sa pierzi timpul evita sa faci

efort

Dupa cum se poate observa recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de

elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente La nivel de sfat de

recomandare insa elementele anterior prezentate si luate in seama pot deveni conditii

favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza

EXERCITIU

Realizeaza o selectie a celor mai relevante ldquosfaturirdquo din lista prezentata anterior

La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat De ce

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(RIucu-opcit)

1 Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2 Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex deplaseaza-te cu

spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)

3 Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv

41

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

4 Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te

asculte

5 Stabileste un contact vizual permanent cu elevii

6 Semnaleaza un comportament indisciplinat disciplinat printr-un semn distinctive

concret

7 Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila Pune intai

intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda

8 Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine

9 Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat

10 Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia

11 Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi

12 Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si

incurajeaza-l

13 Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar lauda-l si

felicita-l pentru asta

14 Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti

aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el

15 In situatii dificile foloseste o voce scazuta nu ridica tonul pentru ca elevul sa faca

effort pentru a te asculta

16 Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline acest fapt semnul unei

nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-

dragostea afirmarea apartenenta imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de

indiscipline

17 Da dovada de multa rabdare

REFLECTIE

Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in ldquoMaking Children Mind without

Losing Yoursrdquo (Kennedy Century Press 1994) ldquoNu sunt atat de naiv incit sa cred ca

orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copilrdquo

AUTOEVALUARE bdquo3X7rdquo

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol

1 Sa

2 Sa

3 Sa

AUTOEVALUARE FINALAAcum la final sa folosim auevaluarile de la fiecare capitolAveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat

42

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10Fiti siguri ca ldquoacestea 10rdquo vor fi interiorizate si aplicate

12345678910

VIII ANEXE pentru formatul online

Anexa la capI

CHESTIONAR (Geoff Petty-opcit)

Ce fel de profesor esti

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor Altii isi doresc sa fie placuti fara insa sa-si dea seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete Cei mai multi fara indoiala predau asa cum li s-a predat si lor Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de a te modela ca profesor Care va sunt scopurile si care va este filozofia

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor dupa o metoda specifica de analiza Fundamentarea chestionarului este prezentata mai tarziu Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat sau la cele pe care le intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere Raspundeti cu onestitate nu incercati sa ghiciti raspunsul corect Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul obtinut

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da = da foarte adevarat Da = in general daNu = nu niciodata Nu = in general nu

DA Da Nu NU

1 In general elevii vin la scoala sau la colegiu fara tragere de inima

43

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

2 Cei mai multi elevi se descurca bine la un cursadecvat lor daca predarea este buna

3 Disciplina pe care o predau este interesanta siofera multa satisfactie

4 Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluatide catre profesor

5 Elevii se impart in doua grupe cei care doresc saevolueze si cei care doresc sa promoveze fara sadepuna prea mult efort

6 Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un profesor eficient

7 Orice elev invata bine daca este laudat si daca profesorul practica intarirea pozitiva

8 Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati

DA Da Nu NU9 Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu

ordonat bine organizat 10 Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub

control11 Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat

mai putin posibil12 Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se

comporta elevii13 ldquoCu ce ma alegrdquo este o intrebare legitima pe care

si-o pun elevii cand este vorba de un obiect de studiu

14 In general daca elevii esueaza in invatare este din vina profesorului a scolii a curriculum-ului sau a dotarii necorespunzatoare

15 Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim daca profesorul este competent16 Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt

doua lucruri diferite de aceea nu se pot pune de acord asupra cantitatii de munca depusa

17 Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata18 Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in prag atunci cand este necesar chiar cu riscul de a devenii nepopulari19 Se incurajeaza lipsa de atentie atunci cand profesorul

ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data20 Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii carora nu le place munca21 Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie

speciala pe care ori o ai ori n-o ai22 Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse

daca nu muncesc 23 Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva

stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele24 Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa

daca li se da sansa sa aiba succes

44

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

Ce fel de profesor esti

Calcularea scoruluiFolosind tabelul de la pagina urmatoare incercuiti nota corespunzatoareraspunsului dumneavoastradin chestionar De exemplu daca raspunsul la intrebarea 1 esterdquoNurdquo incercuiti 3 daca raspunsul la intrebarea 5 este ldquoDardquo incercuiti minus 5

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului pozitiv2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului negativ 3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative De exemplu +75- 25 = +504 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final

DA Da Nu NU DA Da Nu NU1 -3 0 3 5 13 5 3 -2 -32 5 3 -3 -5 14 5 5 -3 -33 5 5 -3 -5 15 -5 -2 2 54 -3 0 3 5 16 -3 -3 3 55 -5 3 3 3 17 -5 -2 3 56 5 2 -5 -5 18 5 3 -3 -57 5 3 -3 -5 19 -5 -3 2 58 -3 0 0 0 20 5 3 -2 -59 5 2 -3 -5 21 -5 -3 3 510 -5 -3 3 5 22 -2 2 0 011 -5 -3 3 5 23 5 3 2 -212 5 3 -3 -5 24 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le solicitati si nimic mai mult

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata de ceea ce invata

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce mai degraba elevi mediocrii care se descurca bine in general cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de ceea ce invata+41 pana + 100 Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care considera invatarea agreabila si plina de satisfactii

45

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

Anexa la capIII si VI

Testul sociometric ndash indicator al relaţiilor icircn cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi investigaţi

ca grupuri cu structură proprie Aceste metode vizează investigarea naturii configuraţiei şi

intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe

baza acestora de comunicare de colaborare de influenţare etc

Cercetarea sociometrică icircncepe prin utilizarea testului sociometric Prin intermediul

utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului

precum şi la stadiul concret de structurare al acestora

Iată cum arată un astfel de test

Nume şi prenumehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datahelliphelliphelliphellip

1 Dacă ai avea de făcut o lucrare icircmpreună cu un coleg pe care l-ai alege

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2 Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg cu care nu ai vrea să lucrezi

1helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

2helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Datele obţinute icircn urma aplicării testului sociometric se prelucrează realizacircndu-se

pentru icircnceput matricea sociometrică

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

46

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de

un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv respectiv a

expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el respectiv a incluziunii sociale

Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă

n

I = unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv iar N numărul total al membrilor grupului

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula

R q

Ic =

U p

k

unde p =

47

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

N- 1 iar q = 1-p

Datele obţinute icircn urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

prezentaţi sunt transpuse icircn sociograme care redau grafic relaţiile icircn cadrul grupului Aceste

sociograme pot fi individuale sau colective

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

ANEXA la CAPIV

CHESTIONAR

(Geoff Petty-opcit)

Ce elevi ne plac

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor este important ca profesorul sa fie constient si de preferinte sau antipatii Ce trasaturi va plac la elevi Marcati-le de la 1 la 5 3 inseamna ca va este indifferent Imi place mult - Imi displace 1 2 3 4 5-politetea-interes fata de lectie-caligrafie clara si prezentare ordonata-haine moderne si ingrijite-atractivitate si atitudine prietenoasa

-personalitate vesela si deschisa

-igiena personala

-un elev stie tot

-exprimare dificila pentru ca limba oficiala

nu este limba maternal

-elevi de sex opus

-elevi de acelasi sex cu dvs

-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs

-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUIOamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza

si vederile

Profesorii nu fac exceptie le plac elevii harnici ordonati politicosi si frumosi Oricare ar fi

preferintele si antipatiile dvs nu trebuie sa le aratati Nimic nu va indreptateste sa

reactionati cu iritare si antipatie

49

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

ASADAR REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastraToti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati apreciati si ca eforturile lor de a

invata sint recunoscute si judecate fara partinire

Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati Cea mai mare parte a atitudinii

discriminatorii este neintentionata De aceea este bine sa constientizam preferintele sau

antipatiile sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire

BIBLIOGRAFIE

1 Romita Iucu-Managementul clasei de elevi ed Polirom 2006

2 Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi) ed Atelier Didactic 2007

3 Emil Stan-Managementul clasei Aramis2006

4 WWWbiblioteca digitalaro Mihai Diaconu-Sociologia educatiei

5 Andre de Paretti-Educatia in schimbare ed Spiru Haret 1996

6 Adrian Neculau- Psihologia cimpului social ed Polirom 1997

7 Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica ed Polirom 1999

8 Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori UNICEF Romania 2007

50

51

51