Managementul Proiectelor - Curs ID

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCUFacultatea de Psihologie

Departamentul de învățământ la distanță

MODUL:

MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE

TUTOR: Lect. univ. drd. Ioana Panc

- 2012 -

CUPRINS

Cuprins…………………………………………………………… 2Introducere………………………………………………………. 3Unitatea 1: Introducere in managementul proiectelor europene ... 9Unitatea 2: Procesul și fazele unui proiect ......................………. 21Unitatea 3: Finanțările nerambursabile…................................….. 30Unitatea 4: Fondurile structurale in România ...........……………. 38Unitatea 5: POSDRU - Prezentare generală .........………………. 53Unitatea 6: POSDRU - Criterii de selecție a proiectelor .......…… 63Unitatea 7: POSDRU - Teme și obiective orizontale..................... 74Unitatea 8: POSDRU - Structura cererii de finanțare (I)……... 81Unitatea 9: POSDRU - Structura cererii de finanțare (II) …… 88Unitatea 10: POSDRU - Structura cererii de finanțare (III) ..........Unitatea 11 : Managementul ciclului de proiect ..................... .....Unitatea 12: Matricea schemei logice ..........................................

96105114

Glosar de specialitate……………………………………………. 123Bibliografie………………………………………………………. 124

2

INTRODUCERE

1. Scopul şi obiectivele disciplinei

Materialul de studiu este adresat studenţilor din anul II de studiu ce urmează cursurile ID ale Facultăţii de Psihologie .Scopul cursul este acela de a prezenta conceptele de bază ale accesării și implementării proiectelor cu finanțare europeană, mai ales cele relevante pentru domeniul psihologiei.

Obiective generale1. Familiarizarea cu conceptele şi problematica managementului de proiect.2. Analiza şi explorarea surselor de finanțare disponibile în România, relevante pentru domeniul psihologiei

Obiective specifice1. Evidențierea activității focalizate pe proiecte și a specificului acesteia2. Identificarea surselor de finanțare nerambursabilă disponibile in România3. Înțelegerea mecanismelor și structurilor care implementează fondurile structurale 4. Identificarea POSDRU ca sursă de finanțare pentru proiecte relevante in domeniul psihologiei 5. Parcurgerea etapelor necesare în scrierea unui proiect pentru finanțare europeană din POSDRU

2.Cerinţe preliminare

Fiind o materie ce vizează dezvoltarea unor competențe transversale, nu există cerințe preliminare cu privire la însușirea unor cunoștințe de specialitate. Cu toate acestea, cunoștințele din psihologia dezvoltării, psihologia resurselor umane și psihologie organizațională, pot constitui repere pentru elaborarea unor proiecte care să contribuie la dezvoltarea capitalului uman.

3. Conţinutul materialului de studiu. Organizarea pe unităţi de studiu

Materialul de studiu cuprinde informaţii referitoare la managementul proiectelor în general, precum și informații specifice cu privire la accesarea și implementare fondurilor prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, ca program relevant pentru domeniul psihologiei.

3

Unitatea 1: Introducere in managementul proiectelor europene .Această primă prelegere asigură o introducere generală în domeniul managementului proiectelor, prezentând definiții ale conceptului de proiect, caracteristicile principale ale acestui tip de organizare a activității, precum și categoriile de persoane implicate într-o structură de tip proiect. Acest prim capitol urmărește familiarizarea studentului cu elementele caracteristice ale ”proiectelor” in sensul cel mai larg al termenului.

Unitatea 2: Procesul și fazele unui proiect Această prelegere asigură o viziune de ansamblu asupra fazelor și proceselor unui proiect. Astfel, studentul se familiarizează cu activitățile ce trebuiesc efectuate în fiecare fază a proiectului, precum și cu procesele implicate în inițierea, planificarea, execuția, controlul și închiderea unui proiect

Unitatea 3: Finanțările nerambursabileAceastă prelegere familiarizează studentul cu ideea finanțărilor nerambursabile și cu sursele de finanțare disponibile pentru România, explicând proveniența lor și justificând rolul lor în dezvoltarea României ca stat al Uniunii Europene

Unitatea 4: Fondurile structurale in România Această prelegere prezintă cadrul legal și instituțional al implementării fondurilor structurale în România. Astfel, studentul își poate crea o imagine de ansamblu asupra întregului mecanism prin care finanțarea europeană ajunge la nivelul beneficiarilor, înțelegând modul în care prioritățile europene se traduc în priorități naționale și activități concrete la nivelul proiectelor

Unitatea 5: POSDRU - Prezentare generală Obiectivul general al POS DRU îl constituie dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii acestuia, prin conectarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea participării crescute pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă, pentru 1 650.000 de persoane. POSDRU cuprinde 7 axe prioritare detaliate în 19 domenii majore de interventie. Informatii specifice cu privire la obiectivele, grupul tinta, beneficiarii eligibili, activitatile eligibile si alte date specifice pot fi gasite fie in Documentul cadru de implementare al POSDRU (DCI), fie in Ghidurile Solicitantului - conditii specifice pentru fiecare domeniu major de interventie

Unitatea 6: POSDRU - Criterii de selecție a proiectelor Evaluarea cererilor de finanţare primite este realizată on-line, de către un Comitet de Evaluare. Procesul de evaluare al cererilor de finanţare cuprinde 2 etape, desfăşurate simultan: Faza A - Verificarea conformităţii administrative şi a eligibilităţii solicitanţilor, partenerilor şi a proiectului și Faza B - Selecţia cererilor de finanţare. Criteriile de selectie aprobate de Comitetul de Monitorizare POSDRU Relevanta – maxim 40 puncte (obligatoriu min. 20 puncte); Metodologie – maxim 20 puncte ; Sustenabilitate – maxim15 puncte ; Cost – eficienta – maxim 25 puncte.

Unitatea 7: POSDRU - Teme și obiective orizontalePOSDRU finanțează proiecte care urmăresc temele și obiectivele orizonate :

Egalitatea de sanse - se referă la evitarea oricărei discriminari, indiferent de: rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, gen,

4

orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie nefavorizata,

Dezvoltarea durabilă poate fi definită ca o calitate mai bună a vieţii pentru toată lumea, atât pentru prezent cât şi pentru generaţiile viitoare.

Provocarea tehnologică este abordată atât ca o acţiune specifică, cât şi ca o prioritate orizontală privind accesul tuturor la societatea informatională.

Implicarea in echipe mixte a persoanelor cu varste diferite, care combina avantajele competentelor diferitelor grupe de varsta, avand in vedere studiile care indica o crestere a bunastarii, atitudinii mai pozitive privind munca si crestere capacitatii de ocupare a persoanelor varstnice

Acţiuni transnaţionale care contribuie la promovarea şi susţinerea inovării prin schimbul de experienţe privind activităţile inovatoare în ceea ce priveşte ocuparea, identificarea şi implementarea celor mai bune practici privind crearea unor locuri de muncă mai multe şi mai bune, consolidarea politicilor şi practicilor în ceea ce priveşte ocuparea şi dezvoltarea reţelelor la nivel european, precum şi consolidarea capacităţii organizaţiilor de a se implica activ în promovarea ocupării şi incluziunii sociale

Unitatea 8: POSDRU - Structura cererii de finanțare (I)Cererea de Finanţare pentru POS DRU conţine următoarele secţiuni:

Profilul meu Partenerii - partenerii implicaţi în derularea proiectului Informaţii proiect- informaţii generale privind proiectul propus; Descriere proiect 1 - descriere detaliată a proiectului propus (partea I); Descriere proiect 2 - descriere detaliată a proiectului propus (partea II); Graficul activităţilor proiectului - planul activităţilor Date financiare- pachetul de finanţare a proiectului Indicatori- indicatorii propusi ai proiectului Grup ţintă - grupul ţintă al proiectului Finanţări anterioare - descriere a finanţărilor anterioare

Unitatea 9: POSDRU - Structura cererii de finanțare (II)Cererea de Finanţare pentru POS DRU conţine în secţiunea centrală următoarele capitole:

Descriere proiect 1 - descriere detaliată a proiectului propus (partea I); o Obiectivul proiectuluio Activităţile proiectuluio Rezultate anticipate.o Context (relevanţa faţă de POSDRU şi DCI).o Justificarea necesităţii implementării proiectuluio Resursele alocate şi achiziţii de bunuri, servicii şi lucrări necesare

pentru implementarea proiectuluio Managementul proiectului (echipa de implementare şi modul de

realizare a managementului de proiect)o Metodologia de implementare (inclusiv calendarul monitorizării)

Unitatea 10: POSDRU - Structura cererii de finanțare (III)Cererea de Finanţare pentru POS DRU conţine în secţiunea finală următoarele

capitole:5

Descriere proiect 2 - descriere detaliată a proiectului propus (partea II); o Sustenabilitateao Egalitatea de sanse si alte obiective orizontaleo Complementaritatea cu alte programe

Graficul activităților Date financiare - bugetul Indicatorii Grupul țintă Finantările anterioare

Unitatea 11 : Managementul ciclului de proiectCiclul de proiect se referă la modul în care proiectele sunt planificate şi realizate, urmăreşte o succesiune de etape, începând cu o strategie agreată, care conduce la ideea de realizare a unei anumite acţiuni, care este, apoi, formulată, implementată şi evaluată în vederea îmbunătăţirii strategiei şi a viitoarelor acţiuni. Ciclul de proiect presupune șase etape: programarea, identificarea, proiectarea, finanțarea, implementarea, evaluarea. Nu există un singur ciclu de viaţă care să se poate aplica tuturor proiectelor.

Unitatea 12: Matricea schemei logice Schema logică este instrumentul de gestionare a fiecărei faze a ciclului de proiect şi un "instrument master" pentru crearea altor instrumente ca, de exemplu, bugetul detaliat, distribuirea responsabilităţilor, programul de implementare şi planul de monitorizare. Abordarea ei presupune două etape: analiza si planificarea. In etapa de analiza sunt analizati stakeholderii, problemele, obiectivele si strategiile. Etapa Planificării este aceea în care ideea de proiect este dezvoltată într-un plan operaţional practic, gata de implementare. În această fază, schema logică este concepută, iar activităţile şi resursele sunt stabilite şi programate .

4. Recomandări de studiu

Se impune ca studentul să parcurgă fiecare unitate de studiu respectând timpul alocat calendarului disciplinei, modul de abordare a testelor de autoevaluare, a sarcinilor de învăţare. Pentru însuşirea conceptelor de bază ale disciplinei şi înţelegerea informaţiilor prezentate în fiecare unitate de studiu este obligatoriu ca studentul să consulte bibliografia şi să respecte indicaţiile rubricii cunoştinţe preliminare.Fiecare unitate de studiu atinge următoarele aspecte: obiective, cunoștințe preliminarii, resurse necesare și recomandări de studiu, durata medie de parcurgere a unității, subiectele teoretice aferente acesteia, un rezumat, cuvinte cheie, teste de autoevaluare și concluzii.Fiecare dintre aceste subpuncte sunt semnalizate în text prin intermediul unor pictograme. În continuare, prezentăm un tabel cu principalele pictograme utilizate in text:

OBIECTIVE

6

CUNOȘTINȚE PRELIMINARE

RESURSE BIBLIOGRAFICE

DURATA MEDIE DE PARCURGERE A

UNITĂȚII DE STUDIU

EXPUNEREA TEORIEI AFERENTE UNITĂȚII

REZUMAT

CUVINTE CHEIE

7

TESTE DE AUTOEVALUARE

RĂSPUNS CORECT

CONCLUZII

5. Recomandări de evaluare

După parcurgerea fiecărei unităţi de studiu se impune rezolvarea sarcinilor de învăţare, ce presupun studiu individual, dar şi a celor de autoevaluare. Activităţile de evaluare condiţionează nivelul nivelul de dobîndire a competenţelor specificate prin obiectivele disciplinei.În ceea ce priveşte evaluarea finală, se va realiza printr-un examen, planificat conform calendarului disciplinei. Examenul constă în rezolvarea unei probe de tip grilă.

6. Test de evaluare iniţială

Identificaţi nevoi și soluții din sfera psihologiei dezvoltării, a psihologiei sănătății, a psihologiei resurselor umane sau organizaționale care pot fi implementate in proiecte menite să conducă la dezvoltarea capitalului uman în vederea unei mai bune integrări pe piața muncii.

8

UNITATEA 1

INTRODUCERE ÎN MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE

Obiective 10

Cunoștințe preliminarii 10

Resurse necesare și recomandări de studiu 10

Durată medie de parcurgere a unității 10

1. Introducere în managementul proiectelor europene 10

1.1. Ce este un proiect 10

1.2. Categorii de persoane antrenate in proiecte 15

Rezumat 19

Cuvinte cheie 19

Teste de autoevaluare 19

Concluzii 20

9

Obiective

La sfârşitul acestei prelegeri, studentul va putea :

- să definească conceptul de proiect, în diversitatea termenului, identificând

caracteristicile principale ale acestei modalități de organizare a activității

- să formuleze obiective viabile, specifice, măsurabile, tangibile, realiste și

încadrate în timp

- să diferențieze între un proiect și un program, conform accepțiunii Comisiei

Europene

- să enumere factorii de succes ai unui proiect

- să identifice categoriile de persoane antrenante într-un proiect și să cunoască

rolul și responsabilitățile fiecărei categorii de persoane

Cunoștințe preliminarii: nu este cazul

Resurse necesare și recomandări de studiu.

Resurse bibliografice obligatorii:

- Manualul Managementul Ciclului de Proiect, Comisia Europeana, (http://europa.eu.int/comm/europeaid/evaluation/methods/pcm.htm)

Durata medie de parcurgere a unității de studiu

Este de două ore.

10

Ce este un proiect?Proiectele şi activităţile desfăşurate în cadrul proiectelor sunt privite adesea în

contrast cu noţiunea de proces: procesul reprezintă activităţile normale, de zi cu zi,

ale unei organizaţii, pe când noţiunea de proiect este utilizată adesea pentru a descrie

ceva în afara activităţilor de rutină. Desigur, în anumite domenii cum ar fi

construcţiile, cercetarea ştiinţifică sau dezvoltarea de programe informatice, munca

normală de zi cu zi se face, de fapt, pe proiecte. Şi atunci, ce este un proiect?

Proiectele sunt atât de diverse, încât este foarte greu să le definim. În cele ce

urmează, vom prezenta câteva definiţii care să ne permită înțelegerea conceptului:

Un proiect reprezintă o întreprindere unicat, care are un început şi un sfârşit

clar, realizată în vederea realizării unor ţeluri bine stabilite, cu respectarea

anumitor parametri referitori la costuri, termene şi calitate. (Buchanan and Boddy ,

1992)

Un proiect este constituit dintr-un ansamblu de persoane şi alte resurse

grupate temporar pentru realizarea unui anumit obiectiv, de regulă într-o perioadă

de timp dată şi cu utilizarea unui buget fixat. Proiectele sunt asociate în general cu

produse şi proceduri care sunt realizate pentru prima dată ori cu proceduri

cunoscute, dar modificate. (Graham, 1985)

Un proiect este caracterizat de resurse dedicate, de un punct unic de

responsabilitate, de limite clare în care se pot încadra resursele şi rezultatele, de o

durată limitată; reprezintă o singură sarcină (care se încheie la sfârşitul proiectului)

şi are obiective. Este o modalitate utilă de organizare a muncii. Proiectele nu apar

fără o intervenţie deliberată. (Gray, 1994)

Cea mai simplă formă de manifestare a unui proiect este o activitate

întreprinzătoare separată, care posedă obiective definite, adesea incluzând ţeluri în

ceea ce priveşte termenele, costurile şi calitatea (performanţele). Toate proiectele

evoluează în "cicluri de viaţă" asemănătoare, cu punctele de început şi de sfârşit

posibil de decelat. În plus, obiectivele proiectului pot fi definite din mai multe puncte

11

de vedere: financiar, social şi economic - cel mai important element fiind faptul că

ţelurile sunt definite, iar proiectul este finit. (APM,1993)

Comisia Europeana defineste proiectul ca „activitate (sau un numar de

activitati conexe) care se desfasoara potrivit unui plan bine stabilit în vederea

realizarii obiectivelor fixate întrun termen determinat.”

Din definițiile de mai sus, se poate observa că un proiect are următoarele

caracteristici principale:

Limită de timp (dată de început şi de sfârşit bine stabilite) şi localizare bine

delimitată în spaţiu

Are anumite obiective bine definite şi un scop care trebuie îndeplinite ca răspuns

la o problemă pe care ne-am propus să o rezolvăm.

Are prevăzut un buget aprobat în limitele căruia trebuie să se încadreze

Trece prin mai multe faze (concepere, planificare, executare, evaluare, finalizare)

Consumă resurse (umane, materiale, timp, bani, care sunt cunoscute de la

începutul activităţilor)

Este o activitate complexă, care implică riscuri specifice

Are un responsabil – leaderul de proiect, iar răspunderile fiecărui membru din

echipa care participă la proiect sunt bine definite

Are un anumit grad de risc care trebuie bine gestionat pentru ca proiectul să se

realizeze în continuare

Creează o valoare nouă – produs/serviciu/idee/structură – unică şi cu un grad

ridicat de noutate

Necesită o colaborare interdisciplinară în cadrul unei structuri organizatorice

speciale.

Proiectele pot dura câteva zile/luni/ani în funcţie de complexitatea lor. În

cazul proiectelor mari, de anvergură, aceste vor fi divizate în componenete mai uşor

de coordonat, numite subproiecte.

Un obiectiv se defineşte complet prin patru componente obligatorii:

- atributul, conţinutul obiectivului: preţ, calitate, fiabilitate etc.;

12

- scară de măsură: obiectivul trebuie să fie raportat unui palier de valori cunoscut

şi utilizat de conducător: nivel (calitativ), grad (de absenteism) etc.;

- normă: valoarea exactă care trebuie obţinută pe scara definită anterior;

- un orizont de timp: obiectivul trebuie realizat într-o perioadă de timp care trebuie

determinată şi datată. Modificând orizontul de timp obţinem un alt obiectiv care

impune, la rândul său, o altă strategie.

Stabilirea obiectivelor este o etapă de bază în elaborarea unui proiect şi

cuprinde un ansamblu de activităţi prin realizarea cărora trebuie să găsim o soluţie

reală la întrebarea “unde dorim să ajungem la sfârşitul proiectului?”. Aceasta

presupune o anticipare şi o evaluare a unei situaţii viitoare posibile. Pentru a fi viabil,

un obiectiv va avea următoarele caracteristici SMART:

- Specific: claritatea obiectivului – ce, cine, cum, pentru cine, când, unde facem?

- Măsurabil: în orice moment este bine să ştim nivelul la care am ajuns;

- Abordabil/aprobat (attainable): se referă la posibilitatea de realizare a unui

obiectiv;

- Realist: proiectul poate fi realizat cu resursele de care dispunem şi cu cele care

vor fi acceptate din partea finanţatorului şi este necesar într-un anumit context,

oferind o soluţie la o problemă care trebuie rezolvată;

- Încadrare în Timp (timely) – proiectul are o anumită limită de timp pentru

realizarea lui.

Alături de aceste 5 caracteristici pe care trebuie să le îndeplinească un

obiectiv, mai sunt necesare încă 3 condiţii pentru ca el să poată fi realizat:

- să fie înţelese şi acceptate de toţi membrii echipei care lucrează la proiect

- să fie bine definite responsabilitatea şi autoritatea pentru realizarea lui (de obicei,

managerul de proiect)

- să corespundă misiunii şi celorlalte obiective ale instituţiei care realizează

proiectul

Exemple de obiective bine definite:

depistarea precoce a cancerului mamar în judeţul Braşov prin realizarea

unui screening în toate localităţile judeţului până la data de 31

decembrie 2013 la femeile de peste 30 de ani;

13

construirea unui centru de plasament pentru copiii orfani din judeţul

Argeş pe o suprafaţă de 4 000 m2 , având un cost total de 500 000 euro

până la data de 1 februarie 2004

Unicitatea unui proiect se referă şi la faptul că acesta se desfăşoară într-un

mediu caracterizat de risc şi incertitudine.

În cadrul Comisiei Europene proiectele sunt diferentiate de programe.

Programul este o masura luata de Comisia Europeana în favoarea unei tari sau a unui

grup de tari. Un program este subiectul unui memorandum financiar individual si are

ca scop implementarea ajutorului Comisiei Europene într-un anumit domeniu.

Proiectul este primul nivel al subdiviziei unui program, care în cele mai multe

situatii, contine un numar de subproiecte.

Caracteristici Program Proiect

Amplasarea spaţiului Mare (naţională/internaţională) Punctual/Local

Poziţionarea în

ansamblul investiţiilor

Instrumente de amplasare a

strategiei

Componente ale

programelor/Iniţiative

Buget Global şi ajustabil Fix

Durată Nedefinită, ani Luni, ani

Rolul echipei Planificare, coordonare, supervizare Implementare directă

Tabelul 1.1: Analiza comparativă între program şi proiect

14

În cazul nostru, vom defini proiectul ca fiind o serie de activităţi

organizate, desfăşurate în vederea atingerii unor ţeluri sau obiective

predefinite, care necesită resurse şi efort, care reprezintă o întreprindere

unică şi prin urmare, riscantă, pe baza unui buget şi a unui program.

Succesul unui proiect poate fi măsurat prin cât s-a apropiat acesta de

atingerea ţelurilor sau a obiectivelor (ceea ce este o problemă de calitate),

cu respectarea parametrilor referitori la buget şi termene. Imediat ce

proiectul este realizat, acesta îşi încetează existenţa; prin urmare, munca

depusă în cadrul unui proiect nu este permanentă.

Așadar, managementul de proiect consta în planificarea, coordonarea,

conducerea si controlul proiectului pe durata ciclului de viata al acestuia, astfel încât

sa se realizeze obiectivele proiectului la termenele, cu costurile si de calitatea

stabilita.

Categorii de persoane antrenate în proiecte

Un proiect presupune folosirea unor concepte specifice managementului

proiectelor (diagrame reţea, WBS, timp, resurse, calitate etc.), a unor tehnici şi

instrumente proprii fiecărei faze, dar implică şi participarea unor persoane

individuale, cât şi a unor organizaţii, care formează structura organizatorică internă

a proiectului. (totalitatea persoanelor implicate direct, care au rol decizional,

operaţional sau consultativ într-un proiect). Cunoaşterea tuturor persoanelor

implicate este foarte importantă, deoarece acestea pot influenţa în mod pozitiv sau

negativ derularea proiectului.

Numărul şi componenţa personalului implicat într-un proiect va depinde de

următorii factori:

- mărimea proiectului

- termenul de proiect (dacă proiectul trebuie finalizat într-un timp scurt, numărul

persoanelor implicate va fi mare)

15

Factorii de succes ai unui proiect

obiective clar definite

respectarea planificării

folosirea eficientă a resurselor

competenţa echipei de proiect

nedepăşirea bugetului

realizarea parametrilor de calitate

buna comunicare şi controlul

sprijinul sponsorului

- importanţa proiectului (cu cât proiectul are un rol mai mare, cu atât va creşte

numărul participanţilor la proiecte, iar recrutarea se va face de la nivele ierarhice

mai înalte)

- necesităţile proiectului, ceea ce presupune existenţa unui personal de o anumită

specialitate

Principalele categorii de persoane care iau parte la derularea unui proiect

sunt:

1. Beneficiarii proiectului sau grupul ţintă (target – group)

Din grupul ţintă fac parte cei care vor beneficia de rezultatele pe care

proiectul şi le-a propus, în mod direct sau indirect. Beneficiarii direcţi reprezintă

grupul ţintă respectiv, iar beneficiarii indirecţi se referă la comunitatea sau

comunităţile cărora le aparţin.

Beneficiarii reprezintă un grup de persoane bine definit: persoane cu

handicap, copii orfani, organizaţii nonguvernamentale care doresc sa realizeze

proiecte finanţate de Uniunea Europeană, persoane care suferă de tuberculoză etc.

Cu cât un proiect reuşeşte să ofere soluţii/alternative unui număr cât mai mare de

beneficiari, cu atât şansele de a fi realizat şi de a atrage resurse

rambursabile/nerambursabile vor fi mai mari. De asemenea, participarea mai multor

grupuri din categorii diferite (economice, politice, culturale) în cadrul unor consorţii

pentru realizarea unui proiect care exprimă interesul unei comunităţi va avea mai

multe şanse de realizare. În cazul găsiri unor parteneri cu experienţă în

managementul proiectelor, aceasta va constitui un element în plus de realizare a

obiectivelor propuse în proiect.

2. Sponsorii/finanţatorii

Sponsorii reprezintă susţinătorii financiari ai unui proiect/programului din

care face parte proiectul respectiv. Pot fi instituţii (Uniunea Europeană, Banca

Mondială, Guvernul, diverse ONG-uri) sau persoane fizice.

Sponsorul poate fi chiar beneficiarul proiectului sau, în cazul finanţărilor

nerambursabile primite de la organismele internaţionale şi instituţiile de stat, acesta

va stabili în mod clar cu realizatorul proiectului obiectivele care trebuie atinse.

16

3. Promotorii

Promotorul proiectului este fie o persoană care aparţine unui nivel ierarhic

superior, fie unei instituţii care va asigura proiectului o imagine pozitivă (ex.

promovarea realizată în depistarea cancerului de sân).

Participarea acestuia este necesară mai ales în proiecte complexe, care au un

impact social deosebit sau cu un puternic efect de raţionalizare (promovarea unei

alimentaţii sănătoase).

4. Stakeholder-ii

Cei care au rol în realizarea cu succes a unui proiect sunt denumiţi

stakeholder-i. Aceştia pot fi:

- interni:

angajaţii instituţiei care realizează proiectul

angajaţii firmelor aflate în parteneriat cu instituţia respectivă

acţionarii

- externi:

organisme de interes public (ex. sindicatele, grupuri de protecţia mediului)

organisme guvernamentale.

5. Echipa de proiect

Membrii echipei de proiect vor fi selecţionaţi în funcţie de sarcinile cerute de

proiect, iar numărul acestora va depinde de mărimea şi complexitatea proiectului. Pe

lângă competenţele de specialitate, este important ca aceştia să aibă aptitudini pentru

munca în echipă, pentru o bună comunicare, să fie creativi. Fiecare membru trebuie

să cunoască care sunt atribuţiile şi să-şi asume responsabilitatea. Întrebările la care

membrii trebuie să cunoască răspunsurile sunt:

- ce se aşteaptă de la mine?

- care este rolul meu în cadrul echipei?

- care este nivelul de autoritate? dar cel de responsabilitate?

- cine va face evaluarea? care sunt colegii mei?

- la ce îmi va folosi participarea la acest proiect?

- care sunt obiectivele pentru atingerea cărora răspund direct?

17

- având în vedere că nu am mai făcut niciodată această muncă, cum mă voi

descurca?

6. Realizatorul sau project designer

Realizatorul proiectului este cel care concepe proiectul, putând fi o persoană

fizică sau juridică, un grup de persoane din interiorul sau exteriorul organizaţiei. Se

poate apela la organizaţii specializate în conceperea proiectelor, cum ar fi centrele de

consultanţă.

Uneori, numărul organizaţiilor implicate în conceperea unui proiect este

mare, dintre acestea doar una având rolul de coordonator al proiectului. Participarea

acestora presupune şi încheierea de contracte între organizaţii, cu stabilirea clară a

rolului şi obligaţiilor pe care fiecare organizaţie le vor avea. De asemenea, vor fi

prezentate CV-urile, activităţile efectuate în trecut şi pe cele din prezent care au

legătură cu scopul proiectului care se doreşte realizat, intenţia de participare.

7. Comitetul de coordonare a proiectului

Comitetul de coordonare va decide asupra structurii organizatorice, a

personalului, supervizează îndeplinirea obiectivelor şi planul propus. Este reprezentat

de toţi factorii implicaţi în proiect: stakeholder-i, conducerea organizaţiei care

realizează proiectul, beneficiari, toţi cu putere decizională.

8. Directorul/managerul de proiect (Project Manager)

Coordonatorul de proiect este persoana care răspunde de modul de derulare a

proiectului, de îndeplinirea obiectivelor, calităţii cerute şi a termenelor de proiect. De

personalitatea acestuia, de calificările si capacitatea de a coordona în mod eficient

membrii echipei, va depinde în mare parte succesul unui proiect. Uneori, el este

acelaşi cu cel care concepe proiectul.

Acesta trebuie să planifice proiectul, să-l organizeze, să-l coordoneze şi să-l

controleze. Lui îi revine funcţia de moderator şi de motivator al echipei de proiect şi

trebuie să asigure, în plus, o comunicare eficientă între toţi membrii. Stilul de

conducere pe care şi-l va alege va depinde de caracteristicile sale şi de procesele

sociale care au loc în cadrul echipei de proiect.

18

Fiecare dintre participanţii la proiect trebuie să îşi cunoască bine sarcinile pe

care trebuie să le realizeze şi pentru ca proiectul să îşi îndeplinească obiectivele, este

necesar un consens în ceea ce priveşte rezultatele (calitate, cantitate, eficacitate),

metodele şi tehnicile utilizate, ca şi termenele până la care trebuie finalizat proiectul.

Rezumat

Această primă prelegere asigură o introducere generală în domeniul

managementului proiectelor, prezentând definiții ale conceptului de proiect,

caracteristicile principale ale acestui tip de organizare a activității, precum și

categoriile de persoane implicate într-o structură de tip proiect. Acest prim capitol

urmărește familiarizarea studentului cu elementele caracteristice ale ”proiectelor”

in sensul cel mai larg al termenului.

Cuvinte cheie

definiția proiectului

obiective SMART

factori de succes ai unui proiect

categorii de persoane interesate in cadrul unui proiect

Teste de autoevaluare

Definiți proiectul conform Comisiei Europene (p.4)

Enumerați caracteristicile principale ale unui proiect (p.4)

Prezentați un obiectiv SMART (p.5)

Enumerați factorii de succes ai unui proiect (p.7)

Prezentați principalele categorii de persoane care iau parte la derularea unui proiect (p.8)

19

Concluzii.Orice proiect reprezintă o serie de activităţi organizate, desfăşurate în vederea

atingerii unor ţeluri sau obiective predefinite, care necesită resurse şi efort, care

reprezintă o întreprindere unică şi prin urmare, riscantă, pe baza unui buget şi a unui

program. Succesul unui proiect poate fi măsurat prin cât s-a apropiat acesta de

atingerea ţelurilor sau a obiectivelor, cu respectarea parametrilor referitori la buget şi

termene. Imediat ce proiectul este realizat, acesta îşi încetează existenţa; prin urmare,

munca depusă în cadrul unui proiect nu este permanentă. Cunoaşterea tuturor

persoanelor implicate este foarte importantă, deoarece acestea pot influenţa în mod

pozitiv sau negativ derularea proiectului.

20

UNITATEA 2

PROCESUL ȘI FAZELE UNUI PROIECT

Obiective 22




2. Procesul și fazele unui proiect 22

2.1. Fazele unui proiect 23

2.2. Procesele unui proiect 26

Rezumat 29

Cuvinte cheie 29


Concluzii 29

21

Obiective


- să identifice fazele unui proiect și activitățile implicate în fiecare dintre

acestea

- să identifice procesele implicate în fiecare proiect și elementele de bază prin

care poate fi descris






Este de două ore.

Toate proiectele, indiferent de domeniu, parcurg un ciclu de viaţă similar,

trecând prin mai multe etape/faze, în cadrul cărora se desfăşoară mai multe procese.

Derularea proiectelor prin aceste structuri bine delimitate reduce gradul de

nesiguranţă, creşte controlul modului de desfăşurare a proiectului şi permite luarea

deciziilor după fiecare fază.

22

În fiecare etapă se urmăreşte obţinerea unor rezultate clare (deliverables)

intermediare sau finale: specificarea cerinţelor pentru un produs, realizarea unui

prototip, a unei baze de date etc. Aceste rezultate vor fi analizate la sfârşitul etapei,

prin compararea cu rezultatele propuse a se obţine şi se va determina continuarea sau

terminarea proiectului.

Fază – “cuprinde activităţile în urma cărora vom obţine rezultatele scontate”

Proces – “o serie de acţiuni întreprinse pentru a obţine anumite rezultate” (Institutul

de Managementul Proiectelor)

Fazele unui proiect

conceperea proiectului

planificarea proiectului

implementarea proiectului

evaluarea/controlul şi revizuirea proiectului

Fig. 2.1: Fazele/procesele unui proiect

Etapele de planificare, execuţie şi control fac parte din ciclul de viaţă al

proiectului, sunt interdependente şi succesive.

În faza de concepere a proiectului, managerul, membrii echipei de proiect şi

deţinătorii de interes sau afectaţi de proiect (stakeholderii) se întâlnesc pentru a

23

5. Terminare

Iniţiere

4. Control 3. Execuţie

2. Planificare

Studiu de fezabilitate

confirma faptul că realizarea unui astfel de proiect va rezolva o problemă existentă,

care a fost identificată, punând bazele procesului de planificare.

Activităţile care trebuie efectuate în această primă fază vor include

următoarele:

identificarea problemei

analiza problemei

identificarea soluţiilor posibile

selectarea celei mai bune soluţii

definirea scopului şi a obiectivelor proiectului

definirea intereselor stakeholderi-lor

alegerea membrilor iniţiali care vor face parte din echipa de proiect

o analiză preliminară cost/beneficiu

Planificarea reprezintă faza cea mai importantă a unui proiect şi începutul

ciclului de viaţă pentru proiectul în cauză. Succesul unui proiect rezultă de fapt

printr-o bună planificare, o bună execuţie şi un control oportun. Planificarea ajută la

reducerea riscului şi la anticiparea viitorului, la îmbunătăţirea eficienţei şi eficacităţii

muncii echipei.

Planificarea este faza în care trebuie găsite modalităţile prin care cerinţele

specificate de beneficiar/utilizator să poate fi puse în practică. Activităţile care se vor

întreprinde sunt:

detalierea scopului

prezentarea jaloanelor (milestones = finalitatea unor activităţi dintr-o anumită

categorie bine definită; ex.: instruirea personalului în cazul construirii unui

centru de excelenţă)

definirea activităţilor şi descrierea secvenţei de derulare a lor

identificarea resurselor şi a costurilor necesare

dezvoltarea unui grafic de timp

stabilirea ipotezelor de lucru şi realizarea unor studii de fezabilitate

24

Împărţirea proiectului în diverse activităţi/sarcini (activities/tasks) este

necesară din mai multe motive:

proiectul apare ca o înşiruire logică de activităţi care ajută la determinarea

graficului optim de timp

activităţile vor putea fi uşor de controlat şi evaluat

se determină mai uşor necesarul de personal şi calificările acestuia

Proiect

Subproiect 1 Subproiect 2 Activitate 3.1

Activitate1.1 Activitate 2.1 Activitate 3.2

Activitate1.2 Activitate 2.2

Activitate 1.3…. Activitate 2.3

Figura 2.2: Descompunerea proiectului în subproiecte şi activităţi

În această etapă se realizează analiza SWOT pentru instituţia care realizează

proiectul, relevând condiţiile mediului intern şi a celui extern.

În managementul proiectelor, planificarea înseamnă cei “8P”:

Paradigmă/Politici/Proceduri – CUM facem?

Paradigma se referă la viziune firmei, ceea ce doreşte aceasta să obţină pe

viitor; politicile au în vedere stabilirea scopurilor, ca modalităţi de atingere a

strategiei, iar procedurile reprezintă modalităţile de acţiune prin care vor fi realizate

obiectivele propuse.

Personal – CINE face?

Program – CÂND facem?

Performanţe – CE facem?

Preţ –CÂT face?

25

Implementarea proiectului va cuprinde activităţi ca monitorizare,

managementul riscurilor la care este expus proiectul, terminarea proiectului.

În etapa de evaluare a proiectului, va fi concepută strategia de evaluare.

Procesele unui proiect

Conform Institutului de Managementul Proiectelor, procesele componente ale

MP sunt:

de iniţiere

de planificare

de execuţie

de control

de închidere,

acestea fiind la rândul lor formate din alte procese.

Procesele sunt legate între ele, prin faptul că rezultatele unora devin intrări

pentru altele. Astfel, fiecare proces poate fi descris prin 3 elemente de bază:

intrări – elemente după care are loc execuţia

instrumente şi tehnici – mecanisme aplicate intrărilor pentru obţinerea

ieşirilor

ieşiri – rezultatele procesului

Procesele planificării se împart în două mari categorii:

Fundamentale

- planificarea scopului de bază al proiectului

- descrierea scopului prin descompunerea rezultatelor principale în

componente mai mici

- definirea şi estimarea activităţilor, estimarea duratei lor

- realizarea planificării calendaristice

- planificarea resurselor

- estimarea costurilor

26

- întocmirea bugetelor costurilor

- realizarea planului proiectului prin punerea laolaltă a rezultatelor

planificării celorlalte procese sub forma unui document coerent

Ajutătoare

- planificarea calităţii

- formarea echipei de proiect

- planificarea organizaţională – identificarea şi distribuirea rolurilor

din proiect, a responsabilităţilor

- identificarea riscurilor şi managementul riscurilor (riscul este

determinat de totalitatea cauzelor care conduc la întârzieri sau

nerealizări în cadrul proiectelor, cauze care pot fi cuantificate

anticipat, dar nu întotdeauna cunoscute)

- planificarea modurilor de comunicare între participanţii la proiect

- planificarea achiziţiilor

- planificarea cererilor de produse/servici

Procesele execuţiei cuprind, de asemenea, un proces fundamental – execuţia

planului proiectului – şi procese ajutătoare:

- verificarea scopului

- distribuirea informaţiei la toţi cei implicaţi în proiect în timp util

- dezvoltarea echipei – prin dezvoltarea abilităţilor individuale şi de

grup

- cereri/solicitări de oferte, propuneri pentru buna desfăşurare a

activităţilor

- selecţia furnizorilor

- administrarea contractelor

Procesele controlului - este necesară efectuarea controlului periodic în timpul

unui proces pentru a identifica abaterile de la plan şi corecturile care trebuie

efectuate.

27

Procesele fundamentale se regăsesc în raportările periodice privind

execuţia proiectului (starea proiectului, prognoze pentru viitorul

proiectului) şi controlul global al schimbărilor.

Procesele ajutătoare sunt:

- controlul schimbării scopului

- controlul planificării calendaristice

- controlul costurilor

- controlul calităţii

- controlul răspunsurilor la riscuri

Procesele închiderii vor fi:

- închiderea contractelor

- măsuri administrative de închidere – culegerea şi diseminarea

informaţiilor pentru a da formă legală legală operaţiunii de închidere a

proiectului

Postanaliza derulării proiectelor este o componentă care capătă o importanţă

din ce în ce mai mare. Aceasta se datorează faptului că experienţa acumulată pe

parcursul realizării unui proiect va conduce la evitarea unor greşeli din trecut pentru

noile proiecte.

Există şi situaţii în care proiectele se pot termina în mod anormal. Cauzele

care stau la baza acestor eşecuri sunt:

planificarea iniţială greşită

resursele alocate insuficiente

schimbările survenite în strategia şi interesele instituţiei

plecarea unor oameni cheie din proiect

depăşirea timpului prevăzut

28

Rezumat

Această prelegere asigură o viziune de ansamblu asupra fazelor și proceselor unui proiect. Astfel, studentul se familiarizează cu activitățile ce trebuiesc efectuate în fiecare fază a proiectului, precum și cu procesele implicate în inițierea, planificarea, execuția, controlul și închiderea unui proiect.

Cuvinte cheie

fază, proces, planificare, “8P”, deliverables, milestones, stakeholderi,

implementare, control, monitorizare


Definiți conceptul de ”fază” și cel de ”proces” conform Institutului de Mangementul Proiectelor (p.3)

Enumerați fazele unui proiect (p.4)

Enumerați activitățile care trebuie întreprinse în faza de inițiere a proiectului (p.4)

Identificați procesele componente ale managementului de proiect, conform Institutului de Managementul Proiectelor (p.6)

Prezentați cele două categorii în care se împart procesele planificării (p.6)

Identificați câteva cauze care pot sta la baza eșecurilor anumitor proiecte care se termină în mod anormal (p.8)

Concluzii.

Toate proiectele, indiferent de domeniu, parcurg un ciclu de viaţă similar, trecând prin mai multe etape/faze, în cadrul cărora se desfăşoară mai multe procese. Derularea proiectelor prin aceste structuri bine delimitate reduce gradul de nesiguranţă, creşte controlul modului de desfăşurare a proiectului şi permite luarea deciziilor după fiecare fază.

29

UNITATEA 3

FINANȚĂȚĂRI NERAMBURSABILE

Obiective 31




3. Finanțările nerambursabile 32

3.1. Cine sunt finanțatorii 32

3.2. Finanțarea europeană 33

Rezumat 36

Cuvinte cheie 36


Concluzii 37

30

Obiective


- să explice necesitatea metodologiei specifice care trebuie respectată în

procesul de acordare a finanțărilor nerambursabile

- să enumere câteva dintre sursele de finanțare nerambursabilă disponibile in

România

- să explice rolul finanțărilor nerambursabile europene în contextul atingerii

obiectivelor UE

- să definească instrumentele și fondurile structurale




Sinteze ale legislației europene: http://europa.eu/legislation_summaries/about/index_ro.htm

Obiectivele Uniunii Europene: http://ec.europa.eu/europe2020/reaching-the-goals/targets/index_ro.htm


Este de două ore.

31

Ce sunt finantarile nerambursabile?

Finanțările nerambursabile, la modul general, sunt finanțări destinate

sprijinirii desfasurarii unor activitati - importante pentru anumite segmente ale

societatii sau pentru dezvoltarea de ansamblu a organismului economic si social -

care nu trebuiesc returnate.

Finantarile se acorda pentru domenii pentru care, din cauza situatiei

conjuncturale, nu exista resurse financiare suficiente accesibile in mod curent (de

exemplu, reabilitarea infrastructurii in regiuni sarace, recalificare profesionala,

sprijinirea dezvoltarii sectorului ONG in calitate de partener al autoritatilor publice)

sau pentru domenii in care exista in mod traditional o nevoie de resurse financiare

mai mare decat disponibilitatile (de exemplu, activitatile cu caracter social).

Cele mai multe finantari de acest tip sunt acordate Romaniei de alte state sau

institutii internationale avand caracterul unui ajutor acordat pentru sprijinirea

rezolvarii unor situatii exceptionale in care statul beneficiar al acestui ajutor nu are

expertiza sau resursele umane si materiale necesare pentru a incerca o rezolvare

eficienta pe cont propriu.

Din acest motiv, resursele financiare propriu-zise sunt insotite de o intreaga

metodologie specifica care trebuie respectata in procesul de acordare a finantarilor si

prin care se urmareste implementarea unor elemente de filosofie sociala

(parteneriate, achizitii publice, etc) care si-au dovedit validitatea in situatii similare

intalnite in alte state.

Cine sunt finantatorii?

Principalele categorii de finantatori activi in Romania sunt:

Uniunea Europeana,

Guvernul Romaniei,

32

guvernele sau ambasadele unor state straine,

bancile si institutii financiare internationale (de ex.: BERD, Banca

Mondiala, FMI)

bancile active in Romania,

fundatii sau alte organizatii internationale cu statut asemanator (de

ex.: Fundatia "Soros"),

mari corporatii (de ex.: Microsoft, Coca-Cola).

Finantarea europeana

Ca stat membru al Uniunii Europene, România beneficiază in perioada 2007-

2013 de asistentă financiară nerambursabilă de aproximativ 30 miliarde de Euro.

Finanţarea din fondurile europene acoperă o multitudine de domenii,

sprijinind atât investitorii privaţi, cât si sectorul public si constituie un real avantaj in

contextual extinderii si dezvoltării spaţiului european.

Finantarea europeana este acordata in vederea atingerii Obiectivelor UE :

Convergenta (80%) – pentru tarile in care PIB/locuitor mai mic 75% din

media comunitara. Obiectivul urmărește accelerarea convergenței statelor

membre și a regiunilor celor mai puțin dezvoltate prin îmbunătățirea

condițiilor de creștere economică și de ocupare a forței de muncă.

Acesta vizează statele membre şi regiunile cele mai puţin dezvoltate.

Domeniile de acţiune sunt capitalul fizic și uman, inovarea şi societatea

cunoaşterii, adaptabilitatea la schimbări, mediul şi eficacitatea

administrativă. Obiectivul este finanţat prin Fondul european de

dezvoltare regională (FEDER), Fondul social european (FSE) şi prin

Fondul de coeziune.

Competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca (15%) vizează

consolidarea competitivităţii, ocupării forţei de muncă şi atractivităţii

33

regiunilor, altele decât cele mai defavorizate. Acesta trebuie să contribuie

la anticiparea schimbărilor economice și sociale, la promovarea inovării şi

a spiritului antreprenorial, la protecția mediului, precum şi la

accesabilitatea, adaptabilitatea şi dezvoltarea pieţelor muncii favorabile

incluziunii. Obiectivul este finanţat prin FEDER şi FSE.

Cooperarea teritoriala europeana (5%) vizează consolidarea cooperării la

nivel transfrontalier, transnaţional şi interregional şi se bazează pe

vechea iniţiativă europeană INTERREG. Acest obiectiv este finanţat prin

FEDER. Vizează să promoveze soluţii comune pentru autorităţile vecine

în domeniul dezvoltării urbane, rurale şi costiere, dezvoltarea relaţiilor

economice şi crearea de reţele de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri).

Cooperarea se axează pe cercetare, dezvoltare, societatea informaţională,

mediu, prevenirea riscurilor şi gestionarea integrată a apei.

Fondurile de pre-aderare au fost acordate inaintea aderarii României la

Uniunea Europeana (2007). Programele prin care acestea au fost accesate sunt

următoarele:

Phare (Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy) – a

oferit finanțare pentru dezvoltare institutionala; promovarea

coeziuniunii economice si sociale; sprijin pentru aplicarea legislatiei

comunitare;

ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) – a oferit

finanțare pentru protectia mediului, transporturi

SAPARD (Programul Special de Preaderare pentru Agricultura si

Dezvoltare Rurala) – a oferit finanțare pentru agricultura si

dezvoltare rurala

Fonduri de post-aderare sunt așa numitele instrumente structurale care au

început să fie accesibile României după acceptarea în Uniunea Europeana.

34

http://europa.eu/legislation_summaries/regional_policy/provisions_and_instruments/g24204_ro.htm

Romania participa ca membru cu drepturi depline la Politica de

Coeziune, Politica Agricola Comuna si Politica Comuna de Pescuit a UE si

beneficiaza pentru perioada de programare 2007-2013, de o alocare financiara

indicativa de aproximativ 30 miliarde euro.

Instrumentele structurale sunt instrumentele financiare prin care Uniunea

Europeana acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice si sociale între

regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale.

Instrumentele Structurale denumesc Fondurile Structurale si Fondul de

Coeziune, luate în ansamblu. Mai mult de o treime din bugetul Uniunii Europene este

destinat dezvoltării regionale si coeziunii economice şi sociale, prin intermediul

fondurilor structurale. Acestea sunt fonduri post-aderare alimentate prin bugetul

Uniunii Europene, al căror scop este sa acorde sprijin statelor membre. Sunt susţinute

investiţiile în educaţie, cercetare, agricultură, infrastructură, dezvoltarea IMM-urilor

si măsuri pentru dezvoltarea zonelor rurale. O atenţie deosebită primesc regiunile

mai puţin dezvoltate în scopul de a se consolida coeziunea economică şi socială în

Uniunea Europeană.

Fondurile Structurale si de Coeziune (FSC) sau Instrumentele

Structurale, sunt instrumentele financiare prin care Uniunea Europeana actioneaza

pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii

coeziunii economice si sociale:

Instrumente financiare (19 miliarde Euro)

FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regionala)

FSE (Fondul Social European)

FC (Fondul de Coeziune)

Actiuni complementare (11 miliarde Euro)

FEADR (Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala)

Fondul European pentru Pescuit (FEP)

35

Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) - sustine dezvoltarea

economica durabila la nivel regional si local prin mobilizarea capacitatilor

locale si diversificarea structurilor economice in domenii precum cercetare si

dezvoltare tehnologica, inovare si antreprenoriat, societatea informationala,

IMM-uri, protectia mediului, turism, energie.

Fondul Social European (FSE) - contribuie la sporirea adaptabilitatii fortei

de munca si a intreprinderilor, cresterea accesului pe piata fortei de munca,

prevenirea somajului, prelungirea vietii active si cresterea gradului de

participare pe piata muncii a femeilor si imigrantilor, sprijinirea incluziunii

sociale a persoanelor dezavantajate si combaterea discriminãrii.

Fondul de Coeziune - prin care se finanteazã proiecte în domeniul protectiei

mediului si retelelor de transport transeuropene, proiecte in domeniul

dezvoltarii durabile precum si proiecte care vizeaza imbunatatirea

managementului traficului aerian si rutier, modernizarea transportului urban,

dezvoltarea si modernizarea transportului multimodal.

Rezumat

Această prelegere familiarizează studentul cu ideea finanțărilor nerambursabile și

cu sursele de finanțare disponibile pentru România, explicând proveniența lor și

justificând rolul lor în dezvoltarea României ca stat al Uniunii Europene.

Cuvinte cheie

finanțări nerambursabile

fonduri europene

instrumente structurale

obiectivele UE

36


Explicați necesitatea metodologiei specifice care trebuie respectată în

procesul de acordare a finanțărilor nerambursabile (p.3)

Enumerați cel puțin 5 surse de finanțare nerambursabilă disponibile în

România (p.4)

Definiți instrumentele structurale și fondurile structurale (p.6)

Prezentați obiectivele și acțiunile finanțate prin Fondul Social European

(p.7)

Concluzii.Finanțările nerambursabile, la modul general, sunt finanțări destinate

sprijinirii desfasurarii unor activitati - importante pentru anumite segmente ale societatii sau pentru dezvoltarea de ansamblu a organismului economic si social - care nu trebuiesc returnate. În România există mai multe surse de finanțare nerambursabilă. Cea mai importantă este Uniunea Europeană care, pentru atingerea obiectivelor sale, acordă României în perioada 2007-2013 o finanțare nerambursabilă în valoare de aprox. 30 miliarde Euro, prin instrumentele structurale.

37

UNITATEA 4

FONDURILE STRUCTURALE ÎN ROMÂNIA

Obiective 39




4. Fondurile structurale în România 40

4.1. Cadrul legal și instituționale ce reglementează finanțarea UE 40

4.2. Cadrul Strategic Național de Referință 41

4.3. Sinteza programelor operațional 43

4.4. Cadru instituțional 47

Rezumat 50

Cuvinte cheie 51


Concluzii 51

38

Obiective


- să enumere principalele elemente ale Cadrului Strategic Național de

Referință ca document strategic prin care se stabilesc prioritatile de

interventie ale Fondurilor Structurale si de Coeziune in perioada 2007-2013.

- să descrie Cadrul institutional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea Instrumentelor Structurale stabilit prin HG 497/2004,

- să identifice programele prin care vor fi implementate instrumentele structurale in România

- să identifice Documentul cadru de implementare (DCI) al unui program

operațional ca documentul ce cuprinde informatii cu privire la obiectivele

programului si a fiecarei axe si domeniu major de intervenite, finantare

alocata, grupuri tinta, beneficiari eligibili, etc




Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului Afacerilor Europene (http://www.fonduri-ue.ro/ )


Este de două ore.

39

Cadru legal si institutional in Romania ce reglementează finantarea UE

In Romania, finantarea europeana este reglementată prin urmatoarele

documente legislative si programatice:

Conform noului acquis privind Politica de Coeziune a Uniunii Europene,

fiecare Stat Membru elaborează un Cadru Strategic Naţional de Referinţă

(CSNR), ca document de referinţă pentru programarea Fondurilor Structurale şi de

Coeziune.

Baza pentru elaborarea acestui document strategic de planificare pe termen

mediu a Fondurilor Structurale şi de Coeziune a constituit-o Planul Naţional de

Dezvoltare 2007-2013, aprobat de Guvernul României în luna decembrie 2005.

Cadrul Strategic National de Referinta este documentul strategic prin care

se stabilesc prioritatile de interventie ale Fondurilor Structurale si de Coeziune in

perioada 2007-2013.

Principalele elemente ale Cadrului Strategic Naţional de Referinţă al

României.

40

Cadrul legal ce reglementează finanțarea EU in România:

HG 497/2004

Planul National de Dezvoltare (PND)

Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR)

7 Programe Operational Sectoriale si Regionale

8 Programe de Cooperare Teritoriala

Analiza socio-economică – aspecte principale

Dintre punctele slabe identificate în analiza socio-economică sunt de

menţionat următoarele:

Infrastructura

- dezvoltare insuficientă şi starea degradată a infrastructurii de transport rutier,

feroviar, naval şi aerian, ce afectează accesibilitatea la nivel naţional şi regional;

- furnizarea insuficientă şi necorespunzătoare cu standardele europene a utilităţilor

publice de bază precum alimentarea cu apă potabilă şi canalizarea;

- dezvoltarea insuficientă a infrastructurii de management al deşeurilor;

- necesitatea unor investiţii semnificative în vederea protecţiei mediului şi prevenirii

efectelor negative ale dezastrelor naturale (inundaţii, eroziune costieră)

- intensitatea energetică ridicată şi utilizarea ineficientă a energiei.

Competitivitatea economică

- orientarea economiei către sectoare cu valoare adăugată redusă

- productivitatea scăzută a muncii;

- bază redusă de IMM-uri productive, infrastructură inadecvată de sprijinire a

afacerilor şi acces dificil la finanţare;

- mediu de afaceri încă dificil şi dezvoltarea insuficientă a antreprenoriatului;

- investiţii reduse în infrastructura de cercetare–dezvoltare şi deficienţe în aplicarea

rezultatelor cercetării în economia reală / neconcordanţa între nevoile reale ale pieţei

şi activitatea de cercetare-dezvoltare;

- dezvoltarea incipientă a societăţii informaţionale şi a infrastructurii de comunicaţii

şi tehnologiile informaţiei;

- insuficientă valorificare a potenţialului turistic regional.

Capitalul uman

41

- dezvoltarea insuficientă a sistemului de educaţie şi pregătire profesională, însoţite

de o slabă dezvoltare a infrastructurii educaţionale;

- neconcordanţa între oferta educaţională şi abilităţile cerute pe piaţa muncii, precum

şi cele necesare unei economii moderne, bazate pe cunoaştere;

- nivel ridicat al şomajului, în special a şomajului de lungă durată şi în rândul

tinerilor;

- inegalitate de şanse şi probleme de incluziune socială a grupurilor vulnerabile pe

piaţa muncii;

- infrastructură şi servicii sociale şi de sănătate slab dezvoltate.

Capacitate administrativă

- capacitate instituţională redusă a administraţiei publice centrale şi locale faţă de

cerinţele unei dezvoltări economico-sociale durabile

- lipsa unui management public modern

Dimensiunea teritorială

- existenţa unor disparităţi de dezvoltare semnificative inter şi intra-regionale şi

rămânerea în urmă a unor regiuni datorită slabei dezvoltări a acestora;

- declinul masiv al centrelor urbane şi diminuarea rolului de catalizator pentru

dezvoltarea zonelor adiacente;

- slabă dezvoltare şi atractivitate a zonelor rurale şi concentrarea excesivă pe

activităţi agricole

- necesitatea dezvoltării cooperării la nivel european în vederea creşterii rolului

României în spaţiul european, precum şi pentru dezvoltarea zonelor de lângă graniţă

42

Obiectiv CSNR : Reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi

socială dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene prin

generarea unei creşteri suplimentare de 15% a PIB până în anul 2015

Priorităţi şi acţiuni

Priorităţile CSNR au fost formulate ca răspuns strategic al Guvernului la

problemele economice actuale şi în vederea creării oportunităţilor pe care România şi

le doreşte. CSNR vizează armonizarea tuturor acestor priorităţi într-o strategie

coerentă, care să fie adecvată pentru România, dar care să se şi conformeze

strategiilor Uniunii Europene, inclusiv Strategia de la Lisabona, şi să aibă ca efect

dezvoltarea economică şi creşterea numărului de locuri de muncă.

Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene

Investiţiile în infrastructura de transport vor îmbunătăţi reţelele de transport

rutier, feroviar, aerian, fluvial şi maritim, acordând prioritate proiectelor aflate pe

reţeaua TEN-T (coridoarele pan-europene IV, VII şi IX). De asemenea, se va

îmbunătăţi gradul de conectare a infrastructurii naţionale şi regionale la reţeaua TEN-

T. Investiţiile vor conduce la sporirea accesibilităţii la pieţele regionale, naţionale şi

internaţionale, reducerea timpilor de deplasare şi a costurilor de transport pentru

pasageri şi marfă, precum şi la creşterea calităţii serviciilor de transport.

Investiţiile în infrastructura de mediu vor contribui decisiv la atingerea

standardelor europene privind alimentarea cu apă, canalizarea, managementul

deşeurilor, protecţia atmosferei şi a mediului natural. O atenţie deosebită va fi

acordată prevenirii inundaţiilor şi combaterii eroziunii în zonele costiere, în vederea

reducerii impactului economic şi social al unor astfel de fenomene.

Investiţiile în domeniul energetic vor creşte gradul de inter-conectare cu reţelele

transeuropene de energie, vor spori eficienţa utilizării resurselor şi producţiei

energetice şi vor majora gradul ponderea în consumul energetic a surselor de energie

regenerabile.

Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti

Fondurile Structurale şi de Coeziune vor contribui la edificarea unei baze

antreprenoriale solide şi la modernizarea şi retehnologizarea sectorului productiv.

Investiţiile vor susţine cu prioritate înfiinţarea, dezvoltarea şi accesul la finanţare al

43

IMM (inclusiv start up-uri), cu accent pe domeniile din industrie şi servicii cu

potenţial ridicat de creştere şi care induc valoare adăugată mare.

În spiritul Strategiei Lisabona, vor fi stimulate activităţile de cercetare-

dezvoltare-inovare cu aplicabilitate în mediul economic, prin investiţii în

infrastructură, sprijinirea transferului tehnologic, întărirea parteneriatelor între

instituţiile de cercetare, instituţiile de învăţământ şi companii, precum şi prin

susţinerea activităţilor de CDI în cadrul întreprinderilor.

Dezvoltarea societăţii informaţionale va fi sprijinită prin creşterea accesului la

Internet în bandă largă pentru instituţii publice şi întreprinderi, extinderea şi creşterea

calităţii serviciilor publice electronice, precum şi prin dezvoltarea comerţului

electronic.

Dezvoltarea şi folosirea mai eficientă a capitalului uman din România

Resursele umane de calitate reprezintă o pre-condiţie fundamentală a dezvoltării

durabile. Pornind de la prevederile Strategiei Europene de Ocupare şi de la

documentele de politică în domeniu agreate cu Comisia Europeană (ex. Joint

Assessment Paper, Joint Inclusion Memorandum), strategia CSNR identifică

principalele acţiuni necesare pentru a crea „locuri de muncă mai multe şi mai bune”.

Se vor susţine investiţiile în îmbunătăţirea sistemului educaţional şi de pregătire

profesională, şi se va realiza racordarea între oferta educaţională şi cererea efectivă

de forţă de muncă, cu o atenţie deosebită acordată domeniilor cu mare perspective de

dezvoltare economică. Acţiunile vor include modernizarea infrastructurii fizice şi

dotarea cu echipamente informatice a instituţiilor de educaţie şi formare profesională.

Adaptabilitatea forţei de muncă şi a întreprinderilor, precum şi formarea pe tot

parcursul vieţii active vor reprezenta elemente centrale ale priorităţii de dezvoltarea a

capitalului uman. În acest sens, angajatorii vor fi încurajaţi să investească în resursa

umană angajată.

Proiectele avute în vedere vor contribui la promovarea egalităţii de şanse şi

combaterea excluziunii sociale pentru femei, minoritatea romă şi alte grupuri

vulnerabile pe piaţa muncii, în vederea extinderii accesului acestora la locurile de

muncă existente sau nou-create.

44

Investiţiile în infrastructura de sănătate şi asistenţă socială vor ajuta la

regenerarea economică prin reducerea costurilor pe care le implică afectarea

capacităţii forţei de muncă şi vor contribui la creşterea standardului de viaţă al

populaţiei atât în mediul urban cât şi în mediul rural.

Consolidarea unei capacităţi administrative eficiente

Nucleul strategiei este reprezentat de asigurarea unei bune guvernanţe, ca o pre-

condiţie pentru îmbunătăţirea performanţelor socio-economice. Acţiunile de

continuare a reformelor în cadrul administraţiei centrale şi locale, precum şi

derularea unor acţiuni de training pe teme orizontale vor avea ca rezultat întărirea

capacităţii manageriale a acestor instituţii şi asigurarea aplicării unei abordări

strategice în alocarea resurselor şi în cuantificarea performanţelor.

Se va acţiona totodată pentru asigurarea unui management eficient al Fondurilor

Structurale şi de Coeziune şi pentru informarea corespunzătoare a potenţialilor

beneficiari, în vederea maximizării impactului acestor fonduri asupra dezvoltării

socio-economice durabile

Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate

Strategia CSNR include elemente strategice referitoare la dimensiunea

teritorială, axându-se pe reducerea disparităţilor inter-regionale şi intra-

regionale (în conformitate cu obiectivele Strategiei Naţionale de Dezvoltare

Regională) şi pe cele trei mari teme stabilite în Orientările Strategice Comunitare

privind Coeziunea, şi anume: dezvoltarea urbană, diversificarea activităţilor

economice în mediul rural şi cooperarea teritorială europeană, în contextul unei

planificări spaţiale echilibrate şi care urmăreşte armonizarea intervenţiilor din

Fondurile Structurale şi de Coeziune corespunzătoare diferitelor Programe

Operaţionale Sectoriale şi Regional şi maximizarea impactului acestor acţiuni.

Strategia NSRF promovează o dezvoltare eficientă şi sustenabilă în vederea

contracarării şi potenţial a inversării tendinţei de adâncire a disparităţilor regionale şi

va contribui la o distribuţie mai echilibrată a creşterii economice şi a oportunităţilor

pe întreg teritoriul ţării.

Se vor avea în vedere atât asigurarea unei alocări regionale a fondurilor

pentru o dezvoltare echilibrată a teritoriului, cât şi intervenţii specifice de punere în 45

valoare a potenţialului regiunilor, prin creşterea competitivităţii economice a

acestora.

Acţiunile pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi de mediu, alături

de cele de îmbunătăţire a infrastructurii educaţionale şi cele care vizează asigurarea

unei calităţi corespunzătoare a serviciilor de sănătate şi sociale, vor contribui – prin

accentul local şi regional – la promovarea dezvoltării echilibrate a teritoriului.

Totodată, acţiunile de promovare a potenţialului turistic al regiunilor, de stimulare a

dezvoltării economice a acestora şi de diversificare a activităţilor, vor contribui la

creşterea competitivităţii regiunilor şi a rolului lor în transformarea României într-o

economie competitivă, dinamică şi prosperă.

Sinteza Programelor Operaţionale

Alocarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune

Suma totală a Fondurilor Structurale şi de Coeziune alocate României este de

19,668 miliarde Euro, din care 12,661 miliarde Euro reprezintă Fonduri Structurale

în cadrul Obiectivului „Convergenţă”, 6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul

de Coeziune, iar 0,455 miliarde Euro sunt alocate Obiectivului „Cooperare

Teritorială Europeană”

Mecanismele de implementare

Întrucât CSNR nu este un instrument de management, documentul descrie

foarte general sistemul de implementare a Fondurilor Structurale şi de Coeziune în

România, cu accent pe acţiunile avute în vedere pentru asigurarea unui management

eficace şi eficient al acestor fonduri. De asemenea, se prezintă mecanismele de

coordonare între PO şi între Fonduri, pe de o parte, precum şi între acestea şi

operaţiunile finanţate de FEADR şi FEP, pe de altă parte.

Cadru Institutional

46

Cadrul institutional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea Instrumentelor

Structurale a fost stabilit prin HG 497/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

desemnându-se structuri instituţionale armonizate cu cele comunitare specifice.

Astfel, Ministerul Afacerilor Europene (MAEur), prin Autoritatea pentru

Coordonarea Instrumentelor Structurale, îndeplineşte rolul de coordonator naţional al

instrumentelor structurale, asigurând dezvoltarea cadrului instituţional, legislativ şi

procedural necesar implementării acestor fonduri, precum şi funcţionarea coerentă şi

eficientă a întregului sistem administrativ.

Cele 19,7 miliarde euro care vor fi alocate României prin instrumentele structurale în

perioada 2007-2013 vor fi implementate prin şapte programe operaţionale sectoriale şi

regionale, la care se adaugă opt programe de cooperare teritorială cu alte state. Pentru

programele operaţionale sectoriale şi regionale, în cadrul ministerelor de linie

corespunzătoare a fost desemnată câte o Autoritate de Management, după cum urmează:

Tabelul 4.1. Programele Operaţionale Sectoriale

Program Operational Sectorial

Autoritate management Fond

Obiectivul Convergenta

POS Cresterea Competitivitatii

Economice

Min. Economiei si Finantelor FEDR

POS Dezvoltarea Resurselor Umane

Min. Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse

FSE

POS Transport Min.Transporturilor FEDR + FC

POS Mediu Min. Mediului FEDR + FC

POS Regional Min. Dezvoltarii, Lucrarilor publice si Locuintelor

FEDR

POS Dezvoltarea Capacitatii

Administrative

Min. Administratiei si Internelor FSE

POS Asistenta Tehnica Min. Economiei si Finantelor FEDR

Tabelul 4.2. Programele Operaţionale Regionale

47

Program Operational Regional

Autoritate management Fond

Obiectivul Cooperare Teritoriala Europeana

PO Ungaria Romania Agentia Nationala de Dezvoltare (Ungaria)

FEDR

PO Romania Bulgaria Min. Integrarii Europene FEDR

PO Romania Serbia Min. Integrarii Europene FEDR

PO Romania Ucraina Moldova

Min. Integrarii Europene FEDR

PO Ungaria Slovacia Romania Ucraina


PO Bazinul Marii Negre Min. Integrarii Europene FEDR

PO Cooperare Transnationala in Sud Estul

Europei


PO Cooperare Interregionala Min. Integrarii Europene FEDR

Autorităţile de Management sunt responsabile de gestionarea şi implementarea

fiecăruia dintre Programele Operaţionale. În funcţie de specificul programului operaţional, în

relaţia dintre Autoritatea de Management şi beneficiar pot interveni Organisme

Intermediare, centrale sau regionale. Aceste organisme intermediare preiau, în baza unui

acord, funcţii delegate de către Autorităţile de Management, însă responsabilitatea finală a

implementării programului operaţional revine tot Autorităţilor de Management.

De asemenea, Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte funcţia de

Autoritate de Certificare şi Plată, care certifică declaraţiile de cheltuieli în vederea

înaintării cererilor de plată către Comisia Europeană, elaborează şi înaintează cererile

de plată şi primeşte de la Comisia Europeană sumele aferente Fondurilor Structurale

şi de Coeziune.

Prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 22/2005, aprobată prin Legea nr.

200/2005, a fost constituită Autoritatea de Audit, sub forma unui organism

independent asociat Curţii de Conturi a României, având responsabilitatea realizării 48

http://www.fonduri-ue.ro/upload/schema_institut_21ian.pdf



auditului de sistem, verificării operaţiunilor pe bază de eşantion precum şi pentru

auditul final al fondurilor ISPA, PHARE şi al Instrumentelor Structurale

In domeniul coordonării/gestionării fondurilor europene, Ministerul

Afacerilor Europene - ACIS (www.fonduri-ue.ro) are următoarele funcţii:

a) îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 8 din Hotărârea Guvernului nr.

457/2008 privind cadrul instituţional de coordonare şi de gestionare a instrumentelor

structurale, cu modificările şi completările ulterioare;

b) cooperează cu instituţiile cu atribuţii în domeniul achiziţiilor publice pentru

asigurarea unui cadru adecvat de derulare a procedurilor de achiziţie publică

desfăşurate în cadrul proiectelor finanţate din instrumente structurale, în condiţiile

prevăzute de lege;

c) cooperează cu Autoritatea de Audit în vederea asigurării permanente a

conformităţii sistemelor de management şi control specifice programelor

operaţionale finanţate din instrumente structurale;

d) cooperează cu Autoritatea de Certificare şi Plată în vederea stabilirii şi

implementării măsurilor necesare realizării unui management financiar riguros şi

eficient al fondurilor alocate programelor operaţionale finanţate din instrumente

structurale;

e) îndeplineşte atribuţiile aferente coordonatorului naţional al asistenţei, prevăzute în

memorandumurile de înţelegere dintre Guvernul României şi Comisia Europeană

privind Programul PHARE şi Facilitatea de tranziţie;

f) îndeplineşte atribuţiile aferente coordonării participării României la proiectele de

twinning în calitate de punct naţional de contact;

g) îndeplineşte atribuţiile aferente punctului naţional de contact pentru mecanismul

financiar al Spaţiului Economic European 2004 - 2009, conform anexei A, secţiunea

2.1 "Administrarea - Selecţia proiectelor - Monitorizarea" din Memorandumul de

înţelegere pentru implementarea mecanismului financiar SEE 2004 - 2009 dintre

guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein, Guvernul Norvegiei şi Guvernul

49

http://www.fonduri-ue.ro/../upload/HG%20457_2008%20de%20coordonare%20a%20IS.pdf

http://www.fonduri-ue.ro/../upload/HG%20457_2008%20de%20coordonare%20a%20IS.pdf

http://www.fonduri-ue/

României, publicat în temeiul Ordinului ministrului economiei şi finanţelor nr.

2.363/2007;

h) îndeplineşte atribuţiile aferente punctului naţional de contact pentru Programul de

cooperare norvegian pentru creştere economică şi dezvoltare durabilă 2004 - 2009,

conform Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul Norvegiei şi Guvernul

României pentru Programul de cooperare norvegian pentru creştere economică şi

dezvoltare durabilă, publicat în temeiul Ordinului ministrului economiei şi finanţelor

nr. 2.165/2007;

i) îndeplineşte atribuţiile aferente participării la coordonarea politicii în domeniul

polilor de creştere

Rezumat

Această prelegere prezintă cadrul legal și instituțional al implementării fondurilor

structurale în România. Astfel, studentul își poate crea o imagine de ansamblu

asupra întregului mecanism prin care finanțarea europeană ajunge la nivelul

beneficiarilor, înțelegând modul în care prioritățile europene se traduc în priorități

naționale și activități concrete la nivelul proiectelor.

Cuvinte cheie

Cadrul Strategic Național de Referință

Program Operațional Sectorial

50

Structura unui POS (Program Operational Sectorial ) - Documentul

cadru de implementare (DCI) cuprinde informatii cu privire la

obiectivele programului si a fiecarei axe si domeniu major de intervenite,

finantare alocata, grupuri tinta, beneficiari eligibili, etc. Toate aceste

informatii sunt transpuse ulterior in ghiduri ale solicitantului ce contin

conditii specifice pentru aplicare pe anumite domenii majore de

interventie.

Autoritate de Management

Documentul Cadru de Implementare


Enumerați documentele care circumscriu finanțarea UE în România (p.3)

Prezentați obeictivul Cadrului Strategic Național de Referință (p.5)

Enumerați cele șapte programe operaționale sectroriale (p.10)

Precizați care este rolul Autorităților de Management (p.11)

Explicați ce cuprinde Documentul Cadru de Implementare al unui Program Operațional Sectorial (p.13)

Concluzii.In Romania, finantarea europeana este reglementată prin urmatoarele

documente legislative si programatice: HG 497/2004; Planul National de Dezvoltare

(PND) ; Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR); 7 Programe Operational

Sectoriale si Regionale ; 8 Programe de Cooperare Teritoriala. Cadrul Strategic

National de Referinta este documentul strategic prin care se stabilesc prioritatile de

interventie ale Fondurilor Structurale si de Coeziune in perioada 2007-2013.

Ministerul Afacerilor Europene (MAEur), prin Autoritatea pentru Coordonarea

Instrumentelor Structurale, îndeplineşte rolul de coordonator naţional al

instrumentelor structurale, asigurând dezvoltarea cadrului instituţional, legislativ şi

procedural necesar implementării acestor fonduri, precum şi funcţionarea coerentă şi

eficientă a întregului sistem administrativ. Cele 19,7 miliarde euro care vor fi alocate

României prin instrumentele structurale în perioada 2007-2013 vor fi implementate

prin şapte programe operaţionale sectoriale şi regionale, la care se adaugă opt

programe de cooperare teritorială cu alte state. Pentru programele operaţionale

sectoriale şi regionale, în cadrul ministerelor de linie corespunzătoare a fost

desemnată câte o Autoritate de Management.

51

UNITATEA 5

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) - Prezentarea generală

Obiective 54

52




5. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) - Prezentarea generală

55

5.1. Obiecitvul general și obiectivele specifice POSDRU 55

5.2. Tipuri de proiecte 57

5.3. Contribuția solicitantului 58

5.4. Structura POSDRU 58

Rezumat 61

Cuvinte cheie 61


Concluzii 62

Obiective


- să identifice care dintre programele operaționale sectoriale este relevant

pentru cunoștințele și domeniul de interes al psihologului

- să prezinte obiectivul general și obiectivele specifice ale POSDRU

53

- să diferențieze între tipurile de proiecte în funcție de zona de impact, durata

și valoarea eligibilă a proiectelor

- să enumere axele prioritate și domeniile majore de intervenție din POSDRU

în vederea identificării sursei de finanțare optime pentru interesul său




Documentul Cadru de Implementare POSRU - www.fseromania.ro


Este de două ore.

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU)

Pentru studenții Facultății de Psihologie cea mai relevantă dintre prioritățile

tematice ale Cadrului Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 este “Dezvoltarea şi

utilizarea mai eficientă a capitalului uman din România”. Această prioritate este

transpusă în Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

54

POSDRU este un document propus de România şi aprobat de Comisia

Europeană care defineşte o strategie de dezvoltare, intervenţia Fondului Social

European sprijinind atingerea obiectivelor în domeniul dezvoltării resurselor umane.

POSDRU a fost elaborat în conformitate cu prevederile Orientărilor

Strategice Comunitare privind Coeziunea, cu Strategia Lisabona privind ocuparea şi

locurile de muncă, ţinându-se cont de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1083/2006

privind stabilirea dispoziţiilor generale pentru Fondul European de Dezvoltare

Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune, Regulamentul Consiliului

(CE) nr. 1081/2006 privind Fondul Social European şi Regulamentul Comisiei (CE)

nr. 1828/2006 stabilind regulile pentru implementarea Regulamentului Consiliului

(CE) nr. 1083/2006 privind stabilirea dispoziţiilor generale pentru Fondul European

de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune.

Obiective specifice ale POS DRU sunt:

Promovarea educaţiei şi formării iniţiale şi continue de calitate, inclusiv a

învăţământului superior şi cercetării;

Promovarea culturii antreprenoriale şi creşterea calităţii şi productivităţii

muncii

Facilitarea accesului tinerilor pe piaţa muncii;

Dezvoltarea unei pieţe a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă;

Promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv

în mediul rural;

Îmbunătăţirea Serviciului Public de Ocupare;

55

Obiectivul general al POS DRU îl constituie dezvoltarea capitalului

uman şi creşterea competitivităţii acestuia, prin conectarea educaţiei şi

învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea participării

crescute pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă, pentru 1

650.000 de persoane.

Facilitarea accesului grupurilor vulnerabile la educaţie şi pe piaţa muncii.

Cereri de propuneri de proiecte

Pentru implementarea domeniilor majore de intervenţie ale POSDRU,

AMPOSDRU sau Organismele intermediare responsabile pot lansa două tipuri de

cereri de propuneri de proiecte:

Cerere de propuneri de proiecte cu evaluare continuă şi selecţie după termenul

limită de depunere stabilit prin Ghidul Solicitantului, pentru proiectele

strategice;

Cerere de propuneri de proiecte cu evaluare şi selecţie continuă pentru proiecte

de grant, în conformitate cu principiul „primul venit - primul servit", dar nu mai

târziu de data precizată în Condiţiile Specifice pentru fiecare cerere de propuneri

de proiecte.

Cererile de propuneri de proiecte sunt lansate de către AMPOSDRU şi/sau

OI responsabil. În cazul cererilor de propuneri de proiecte cu selecţie după

termenul limită de depunere, evaluarea cererilor de finanţare primite se realizează

pentru fiecare proiect depus, imediat după depunerea anexelor solicitate, iar

selecţia (declararea proiectului ca aprobat) are loc după definitivarea evaluării

tuturor cererilor de finanţare depuse în cadrul fiecărui apel de propuneri de

proiecte.

In cazul cererilor de propuneri de proiecte cu evaluare şi selecţie continuă,

evaluarea cererilor de finanţare primite se realizează pentru fiecare proiect, imediat

după depunerea anexelor solicitate, în funcţie de data şi ora înregistrării

proiectului. Selecţia (declararea proiectului ca aprobat) are loc imediat după

definitivarea evaluării cererii de finanţare.

Tipuri de proiecte

În cadrul POSDRU pot fi finanţate două categorii de proiecte:

Proiecte strategice

• Sunt proiecte implementate la nivel naţional sau multi-regional;

56

• Durata de implementare a unui proiect este de minimum 6 (şase) luni şi

maximum 3 (trei) ani

• Valoarea totală eligibilă a proiectelor poate fi cuprinsă între minimum

echivalentul în lei a 500.000 euro şi maximum echivalentul în lei a 5

milioane euro. Limitele minime şi maxime obligatoriu să fie respectate de

către potenţialii beneficiari sunt prevăzute în lei în cadrul Ghidului

Solicitantului - Condiţii Specifice, cererile de finanţare urmând a fi respinse

dacă nu se încadrează în limitele prevăzute..

Proiecte de grant

• Sunt proiecte implementate la nivel local sau regional în regiunea în care se

depune cererea de finanţare.

• Durata de implementare a unui proiect este de minimum 6 (şase) luni şi

maximum 2 (doi) ani

• Valoarea totală eligibilă a proiectelor poate fi cuprinsă între minim echivalentul

în lei a 50.000 euro şi maxim echivalentul în lei a 499.999 euro. Limitele

minime şi maxime obligatoriu să fie respectate de către potenţialii beneficiari

vor fi prevăzute în lei în cadrul Ghidului Solicitantului - Condiţii Specifice,

cererile de finanţare urmând a fi respinse dacă nu se încadrează în limitele

prevăzute.

Contribuţia solicitantului

Contribuţia solicitantului reprezintă procentul minim din valoarea eligibilă a

proiectului propus, care va fi suportat de către solicitant sau parteneriat sub formă

financiară, şi este prezentată în Condiţiile Specifice pentru fiecare DMI.

Dacă proiectul este propus de un grup de organizaţii partenere solicitantul

este organizaţia/ instituţia care formulează cererea de finanţare respectând condiţiile

de eligibilitate a solicitantului şi a partenerilor. Valoarea contribuţiei

solicitantului/parteneriatului pentru proiect se stabileşte în funcţie de tipul

organizaţiei care are calitatea de solicitant.

57

Pe parcursul implementării proiectului, cheltuielile considerate neeligibile la

verificarea cererii de rambursare, dar necesare derulării proiectului, efectuate în

timpul implementării proiectului vor fi suportate de către beneficiar.

Structura POSDRU

Informatii specifice cu privire la obiectivele, grupul tinta, beneficiarii

eligibili, activitatile eligibile si alte date specifice pot fi gasite fie in Documentul

cadru de implementare al POSDRU (DCI), fie in Ghidurile Solicitantului -

conditii specifice pentru fiecare domeniu major de interventie.

Axa Prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii

economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere"

Obiectivul general: Dezvoltarea rutelor flexibile de învăţare pe tot parcursul

vieţii şi creşterea accesului la educaţie şi formare prin furnizarea unei educaţii

iniţiale şi continue moderne şi de calitate, incluzând învăţământul superior şi

cercetarea.

Domeniile majore de intervenţie:

1.1. Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate;

1.2. Calitate în învăţământul superior;

1.3. Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare profesională;

1.4. Calitate în formarea profesională continuă;

1.5. Programe doctorale şi postdoctorale în sprijinul cercetării.

Axa Prioritară 2 „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii"

Obiectivul general: Facilitarea accesului la educaţie, creşterea ocupabilităţii

şi a nivelului de educaţie şi formare profesională al resurselor umane printr-o

abordare de tip „pe tot parcursul vieţii", în contextul societăţii bazate pe cunoaştere.

58

POSDRU cuprinde 7 axe prioritare detaliate în 19 domenii majore de

interventie


2.1. Tranziţia de la şcoală la viaţa activă;

2.2. Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii;

2.3. Acces şi participare la FPC.

Axa Prioritară 3 „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor"

Obiectivul general: Promovarea culturii antreprenoriale, flexicurităţii şi

adaptabilităţii prin sprijinirea forţei de muncă şi a întreprinderilor competente,

pregătite şi adaptabile.

Domeniile majore de intervenţie :

3.1. Promovarea culturii antreprenoriale;

3.2. Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea

adaptabilităţii;

3.3. Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor pentru

parteneri sociali şi societatea civilă.

Axa Prioritară 4 „Modernizarea Serviciului Public de Ocupare"

Obiectivul general: Creşterea calităţii, eficienţei şi transparenţei serviciilor

de ocupare furnizate de Serviciul Public de Ocupare (ANOFM).

Domeniile majore de intervenţie :

4.1. Întărirea capacităţii SPO de furnizare a serviciilor de ocupare;

4.2. Formarea personalului propriu al SPO.

Axa Prioritară 5 „Promovarea măsurilor active de ocupare"

Obiectivul general: Facilitarea integrării pe piaţa muncii a şomerilor tineri şi

a şomerilor de lungă durată, atragerea şi menţinerea unui număr mai mare de

persoane pe piaţa muncii, inclusiv în zonele rurale şi sprijinirea ocupării formale.


5.1 Dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de ocupare;

5.2 Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce

priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă.

59

Axa Prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale"

Obiectivul general: Facilitarea accesului pe piaţa muncii a grupurilor

vulnerabile şi promovarea unei societăţi inclusive şi coezive în scopul asigurării

bunăstării tuturor cetăţenilor.


6.1 Dezvoltarea economiei sociale;

6.2 Îmbunătăţirea accesului şi a participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii;

6.3 Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii;

6.4 Iniţiative transnaţionale pentru o piaţă inclusivă a muncii.

Axa prioritară 7 „Asistenţă tehnică"

Obiectivul general: Acordarea de sprijin pentru procesul de implementare a

POS DRU şi utilizarea eficientă a sprijinului financiar al Comunităţii şi a co-

finanţării naţionale, prin:

performanţă şi calificare corespunzătoare la nivelul AM şi al Organismelor

Intermediare;

utilizarea strategică a evaluării;

coerenţa între acţiuni, asigurarea compatibilităţii proiectelor cu politicile UE;

promovarea obiectivelor şi operaţiunilor POS DRU.


7.1. Sprijin pentru implementarea, managementul general şi evaluarea POS

DRU;

7.2. Sprijin pentru promovare şi comunicare POSDRU.

Rezumat

Obiectivul general al POS DRU îl constituie dezvoltarea capitalului uman şi

creşterea competitivităţii acestuia, prin conectarea educaţiei şi învăţării pe tot

parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea participării crescute pe o piaţă a muncii

modernă, flexibilă şi inclusivă, pentru 1 650.000 de persoane. POSDRU cuprinde 7

60

axe prioritare detaliate în 19 domenii majore de interventie. Informatii specifice cu

privire la obiectivele, grupul tinta, beneficiarii eligibili, activitatile eligibile si alte

date specifice pot fi gasite fie in Documentul cadru de implementare al POSDRU

(DCI), fie in Ghidurile Solicitantului - conditii specifice pentru fiecare domeniu

major de interventie.

Cuvinte cheie

Program Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

axe prioritare

domenii majore de intervenție

proiect strategic, proiect grant

contribuția solicitantului


Prezentați obiectivul general și obiectivele specifice ale POSDRU (p.3)

Identificați diferența între proiectele strategice și cele de tip grant (p.5)

Descrieți structura POSDRU (p.6)

Identificați Domeniul major de intervenție care finanțează proiecte ce vizează

tranziția de la școală la viața activă sau promovarea culturii antreprenoriale

Concluzii.Pentru studenții Facultății de Psihologie cea mai relevantă dintre prioritățile

tematice ale Cadrului Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 este “Dezvoltarea şi

utilizarea mai eficientă a capitalului uman din România”. Această prioritate este

61

transpusă în Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, care

cuprinde 7 axe prioritare detaliate în 19 domenii majore de interventie.

UNITATEA 6

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) - Criterii de selecție a proiectelor

Obiective 64


62



6. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) - Criterii de selecție a proiectelor

65

6.1. Procedura de selecție și evaluare a proiectelor 65

6.2. Criterii de evaluare a proiectelor 70

Rezumat 72

Cuvinte cheie 72


Concluzii 73

Obiective


- să prezinte procesul de evaluare și selecție a proiectelor în cadrul POSDRU

- să identifice criteriile de selecție aprobate de Comitetul de Monitorizare

POSDRU

63

- să definească relevanța, metodologia, sustenabilitatea și raportul cost-

eficiență ca criterii de selecție a proiectelor POSDRU.




Ghidul Solicitantului - Condiții Generale - www.fseromania.ro


Este de două ore.

Procedura de evaluare şi selecţie a proiectelor

Scopul procesului de evaluare a proiectelor este de a elimina proiectele care

nu contribuie la implementarea POSDRU şi a evita dubla finanţare, asigurându-se o

utilizare eficientă şi eficace a resurselor.

64

Evaluarea cererilor de finanţare primite este realizată on-line, de către un

Comitet de Evaluare, a cărui componenţă va fi descrisă mai jos. Pentru a se asigura

transparenţa şi obiectivitatea procesului de evaluare, datele de identificare ale

solicitantului şi ale partenerilor acestuia vor fi secretizate.

Comitetul de Evaluare este alcătuit din:

• Preşedinte;

• Secretar/secretari;

• Echipa pentru eligibilitate - o echipă de minimum 2 persoane care va verifica

conformitatea administrativă, eligibilitatea solicitantului şi partenerilor şi

eligibilitatea proiectului, în etapa A de evaluare (Faza A);

• Echipa pentru evaluare - o echipă de minim 3 persoane care va efectua on-line

evaluarea/selecţia proiectelor în baza criteriilor de selecţie aprobate de Comitetul

de Monitorizare POSDRU. (Faza B).

Comitetul de Evaluare cuprinzând cele 2 echipe distincte, prezentate mai sus,

este aprobat, prin decizie, de ordonatorul de credite responsabil din cadrul

AMPOSDRU sau OIPOSDRU responsabil. Membrii echipelor constituite pentru

Fazele A şi B pot fi evaluatori independenţi (contractaţi ca asistenţă tehnică pentru

AMPOSDRU/OIPOSDRU responsabil) sau evaluatori din cadrul

AMPOSDRU/OIPOSDRU responsabil.

Procesul de selecţie şi aprobare a cererilor de finanţare pentru proiecte de

grant depuse după principiul „primul venit, primul servit", începe după transmiterea

Anexelor aferente cererii de finanţare depuse electronic. Durata procesului de

evaluare este de maxim 20 zile lucrătoare de la data înregistrării la

AMPOSDRU/OIPOSDRU responsabil a anexelor la cererea de finanţare depusă

electronic.

Procesul de evaluare al cererilor de finanţare cuprinde următoarele etape,

desfăşurate simultan:

• Faza A - Verificarea conformităţii administrative şi a eligibilităţii

solicitanţilor, partenerilor şi a proiectului;

• Faza B - Selecţia cererilor de finanţare;

65

Procesul de evaluare în Faza A va fi realizat de către echipa pentru verificarea

eligibilităţii.

Procesul de evaluare în Faza B va fi realizat de către echipa pentru evaluare.

Evaluarea fiecărei cereri de finanţare va fi realizată de către doi evaluatori. În caz de

divergenţă a scorului acordat, va interveni al treilea evaluator. Decizia finală este

decizia majoritară a doi din cei 3 evaluatori.

Cele 2 echipe vor lucra independent una de cealaltă, în paralel şi nu vor

interacţiona în timpul procesului de evaluare. Nu se vor cere clarificări sau

documente pe tot parcursul evaluării aplicaţiei, nici pentru Faza A, nici pentru Faza

B.

Setul complet de documente justificative necesar dovedirii aspectelor

precizate în cererea de finanţare şi declaraţiile pe proprie răspundere aferente va fi

solicitat de AMPOSDRU/OIPOSDRU responsabil în Etapa de contractare.

FAZA A - Verificarea conformităţii administrative, a eligibilităţii solicitanţilor,

partenerilor şi a proiectelor

Secretarii Comitetului de Evaluare transmit echipei pentru eligibilitate fiecare

proiect transmis electronic, alături de anexele depuse de solicitant pentru acel

proiect. Numai cererile de finanţare care primesc „Da" la toate rubricile grilelor de

evaluare aferente verificărilor din faza A sunt declarate admise. Dacă cererea de

finanţare primeşte un "Nu" la oricare din rubricile grilelor de evaluare aferente

verificărilor din Faza A este declarată respinsă chiar dacă în faza B de evaluare

cererea de finanţare a primit un punctaj mediu de 65 de puncte.

Aspectele neclare constatate de membrii echipei de verificare a eligibilităţii

nu vor conduce automat la respingerea cererii de finanţare. Pe baza propunerii

motivate a evaluatorilor din echipa de verificare a eligibilităţii, cererea de finanţare

poate fi aprobată condiţionat de clarificarea situaţiilor descrise de evaluatori în etapa

de contractare.

În situaţia în care clarificările furnizate de solicitant în etapa de contractare

sunt incomplete sau vor conduce la concluzia că cererea de finanţare, solicitantul sau

66

partenerii nu erau eligibili sau cererea nu era conformă administrativ,

AMPOSDRU/OIPOSDRU responsabil va înceta contractarea cu solicitantul.

Membrii echipei de verificare a eligibilităţii cărora le-a fost repartizată o

cerere de finanţare spre verificare vor duce la îndeplinire, în cadrul unui proces

continuu, toate activităţile detaliate mai jos ca fiind incluse în cadrul Fazei A, şi vor

completa grilele aferente verificării conformităţii administrative şi eligibilităţii.

Prin Ghidul Solicitantului - Condiţii Specifice se pot adăuga elemente

suplimentare, specifice, de verificat de către Comitetul de Evaluare. Grilele conform

cărora se realizează evaluarea sunt anexă la Ghidul Solicitantului - Condiţii

Specifice.

A1. Verificarea conformităţii administrative va consta în principal în verificarea

următoarelor aspecte:

• dacă anexele şi Acordul de parteneriat au fost trimise în termenul limită stabilit

de Ghidul solicitantului (10 zile lucrătoare de la trimiterea cererii de finanţare în

format electronic, conform detaliilor din prezentul ghid).

• lizibilitatea copiei Acordului de parteneriat, în cazul în care acesta nu a fost remis

în original. În cazul în care copia acordului de parteneriat transmisă de solicitant

nu este lizibilă, iar acest aspect ar putea afecta decizia Comitetului de evaluare,

atunci Preşedintele Comitetului, la propunerea membrilor echipei de eligibilitate

care asigură realizarea Fazei A, poate propune ordonatorului de credite

AMPOSDRU/OIPOSDRU responsabil, motivat, respingerea cererii de finanţare

şi informarea solicitantului în acest sens.

• se verifică dacă anexele depuse îndeplinesc condiţiile de formă şi de conţinut

stabilite prin Ghidul Solicitantului şi sunt cele generate de Actionweb.

Cererile de finanţare cu Anexe incomplet transmise vor fi respinse,

solicitanţii fiind informaţi prin intermediul adresei/adreselor de e-mail declarate în

cererea de finanţare, prin adresă semnată de ordonatorul de credite

AMPOSDRU/OIPOSDRU responsabil, de respingerea cererii de finanţare datorită

nedepunerii tuturor Anexelor obligatorii. Termenul pentru trimiterea scrisorilor de

respingere este de 2 zile lucrătoare de la aprobarea deciziei de respingere de către

reprezentantul legal/ordonatorul de credite al AMPOSDRU/OIPOSDRU responsabil;

67

A2. Verificarea eligibilităţii solicitanţilor şi a partenerilor

Verificarea eligibilităţii solicitantului şi a partenerilor va consta în verificarea

faptului că solicitantul şi partenerii aparţin categoriilor de entităţi eligibile/legale

menţionate în Ghidul solicitantului - Condiţii Generale şi Specifice pentru fiecare

apel de propuneri de proiecte.

Se vor verifica în cadrul acestei activităţi cel puţin aspectele reglementate de

subcapitolul 3.1 din cadrul prezentului Ghid al Solicitantului - Condiţii Generale.

În cazul în care nu sunt îndeplinite toate condiţiile privind eligibilitatea

solicitanţilor/partenerilor (răspuns „Da" pentru toate criteriile de verificare), cererea

de finanţare este respinsă. Se vor avea în vedere însă aspectele precizate deja cu

privire la clarificări din cadrul prezentului Ghid al Solicitantului - Condiţii Generale.

A3. Eligibilitatea proiectului

Verificarea eligibilităţii proiectului se realizează pe baza analizei cererii de

finanţare aplicând cel puţin următoarele criterii eliminatorii:

• Proiectul este relevant pentru obiectivele specifice ale axei prioritare şi

domeniului major de intervenţie pentru care s-a lansat un apel de propuneri, aşa

cum sunt acestea definite prin POSDRU şi Documentul Cadru de Implementare;

• Grupul/grupurile ţintă şi activităţile proiectului sunt în concordanţă cu condiţiile

generale şi specifice ale axei prioritare şi domeniului major de intervenţie pentru

care s-a lansat un apel de propuneri, aşa cum sunt acestea definite prin POSDRU

şi Documentul Cadru de Implementare, şi ale cererii de propuneri de proiecte

(stabilite prin Ghidul Solicitantului - Condiţii Specifice);

• Bugetul proiectului respectă limitele minime şi maxime prevăzute de cererea de

propuneri de proiecte şi de Ghidul Solicitantului - Condiţii Speciale;

• Proiectul respectă limitele privind perioada de implementare, data limită şi

regulile privind transmiterea cererilor de finanţare;

68

• Proiectul este implementat în România şi UE în conformitate cu condiţiile

privind locaţia stabilite prin Ghidul Solicitantului - Condiţii Specifice şi Condiţii

Generale.

Conform prevederilor Ghidului Solicitantului - Condiţii Generale, cererile de

finanţare nerambursabilă prin proiecte de grant sau strategice nu pot include

activităţi care fac obiectul schemelor de ajutor de stat şi nu pot fi finanţate prin

intermediul acelor scheme. Proiectele care includ activităţi de această natură vor fi

respinse în cadrul verificărilor privind eligibilitatea proiectului.

FAZA B. Evaluarea/selecţia proiectelor în baza criteriilor de selecţie aprobate

de comitetul de monitorizare POSDRU

Evaluarea/selecţia fiecărei cereri de finanţare se bazează pe un sistem de

evaluare on-line a cererilor de finanţare. Pentru asigurarea confidenţialităţii,

Administratorul ActionWeb include pe extrasul corespunzător fiecărei cereri de

finanţare, un ID al proiectului transmis spre evaluare, diferit faţă de cel real,

înregistrat de aplicant în Actionweb.

Pentru asigurarea imparţialităţii procesului de evaluare, numai echipa care

verifică eligibilitatea în Faza A, preşedintele şi secretarii vor avea acces la datele de

identificare ale solicitantului şi partenerilor acestuia (formularul electronic al cererii

de finanţare - secţiunile „Profilul meu", „Partenerii", „Finanţări anterioare").

Evaluatorii din faza B vor avea acces doar la extrasul cererilor de finanţare care nu

conţine informaţiile aferente solicitantului şi partenerilor (secţiunile „Profilul meu",

„Partenerii", „Finanţări anterioare").

Pentru selecţia şi punctarea cererilor de finanţare trebuie consultate

următoarele secţiuni/sub-secţiuni pentru fiecare cerere de finanţare în parte:

- Extras din formularul electronic, respectiv secţiunile „Tipul solicitantului"

(informaţii privind statutul juridic al solicitantului) din „Profilul meu";

„Informaţii Proiect", „Descriere Proiect secţiunea 1", „Descriere Proiect

secţiunea 2", „Graficul activităţilor proiectului", „Date financiare",

„Indicatori" şi „Grup ţintă";

69

Proiectul trebuie să fie relevant faţă de POSDRU şi DCI. De asemenea,

pentru apelurile de propuneri de proiecte la nivel regional, este importantă relevanţa

cererilor de finanţare faţă de PRAO/Strategia de dezvoltare locală/Regională a

localităţii/regiunii în care se implementează proiectul, aceasta fiind însă o condiţie

calitativă pe care cererea de finanţare trebuie să o îndeplinească, nu o cerinţă

minimă. Proiectul va obţine un punctaj mai mare dacă obiectivele proiectului

contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite prin Strategia de dezvoltare regională

a zonei unde se implementează proiectul.

Fiecare criteriu de selecţie cuprinde un număr diferit de subcriterii. Pentru

fiecare subcriteriu a fost stabilit un punctaj maxim. Punctajul acordat trebuie să

reprezinte o valoare absolută, fără zecimale, situată între 0 şi punctajul maxim pentru

fiecare subcriteriu.

Criterii de selectie - Selecţia cererilor de finanţare se face în conformitate cu

criteriile de selecţie aprobate de Comitetul de Monitorizare POSDRU, cu punctajul

maximal aferent. Pentru a obține finanțare un proiect trebuie să obțină un scor total

de minim 65 de puncte.

Relevanta

Conformitate cu politicile europene – POSDRU

Activitatile sunt adecvate grupului tinta

Grupul tina este definit clar si cuantificabil

Promoveaza egalitatea de sanse si tratament egal

Teme orizonate

70

Criteriile de selectie aprobate de Comitetul de Monitorizare POSDRU

Relevanta – maxim 40 puncte (obligatoriu min. 20 puncte)

Metodologie – maxim 20 puncte

Sustenabilitate – maxim15 puncte

Cost – eficienta – maxim 25 puncte

Contribuie la atingereaa indicatorilor de realizare imediata si de rezultat la

axei prioritate

Contine elemente de ‘valoare adaugata”

Experienta solicitantului /partenerilor in management de proiect, inclusiv

capacitatea dea a gestiona bugete

Competentele profesionale si calificarile necesare ale solicitantului

Promoveaza parteneriate si retele

Complexitatea suportului si abordarea integrata, inovatoare, schimb de bune

practici

Metodologie

Coerenta, expunere clara si completa

Activitati realiste si fezabile in corelatie cu resursele proiectului

Planificarea coerenta a activitatilor (claritatea si fezabilitatea planului de

actiune)

Abordare adaptata si instrumente personalizate in functie de nevoile specifice

ale fiecarui grup tinta – instrumente diverse

Existenta partenerilor si nivelul de implicare

Formularea rezultatelor in termeni cuantificabili, masurabili, verificabili si a

indicatorilor suplimentari

Masuri de informare si publicitate corespunzatoare

Sustenabilitatea

Inca din faza de pregatire a proiectului sa existe o strategie clara pentru

continuarea proiectului dupa finalizarea finantarii

Proiectul include operatiuni si activitati pentru a asigura continuarea,

valorificarea si integrarea rezultatelor dupa finalizarea proiectului, din punct

de vedere financiar si institutional

Capacitatea de transferare a rezultatelor la diferite niveluri (sectorial,

regional, local, institutional)

In cadrul proiectului au fost atinse obiectivele si au fost obtinute rezultatele

pentru care s-a obtinut finantare nerambursabila si nu se va mai solicita o

finantare viitoare

71

Proiectului a atins un punct de autosuficienta – nu se va mai solicita

rambursare intrucat proiectul se va autosustine

Au fost identificate alte surse de finantare pentru proiect

Structurile proiectului vor functiona dupa finalizarea proiectului din punct de

vedere institutional si financiar

Cost - eficienta

Justificarea cheltuielilor in raport cu rezultatele asteptate

Nivel realist al costurilor, inclusiv cea mai buna utilizare a banilor

Fiecare criteriu și subcriteriu va fi detaliat și operaționalizat în prezentarea

Structurii cererii de finanțare în unitățile următoare.

Rezumat

Evaluarea cererilor de finanţare primite este realizată on-line, de către un

Comitet de Evaluare. Procesul de evaluare al cererilor de finanţare cuprinde 2 etape,

desfăşurate simultan: Faza A - Verificarea conformităţii administrative şi a

eligibilităţii solicitanţilor, partenerilor şi a proiectului și Faza B - Selecţia cererilor de

finanţare. Criteriile de selectie aprobate de Comitetul de Monitorizare POSDRU

Relevanta – maxim 40 puncte (obligatoriu min. 20 puncte); Metodologie – maxim

20 puncte ; Sustenabilitate – maxim15 puncte ; Cost – eficienta – maxim 25 puncte.

Cuvinte cheie

Program Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

eligibilitatea partenerilor, activităților, proiectului

criterii de selecție


Prezentați cele două faze ale procesul de evaluare al cererilor de finanţare (p.3)

72

Enumerați câteva criterii eliminatorii cu privire la eligibilitatea proiectului (p.6)

Enumerați criteriile de selecție aprobate de Comitetul de Monitorizare POSDRU (p.8)

Precizați care este scorul total minim pe care un proiect trebuie să-l obțină pentru a obține finanțare (p.8)

Enumerați câteva dintre subcriteriile criteriului Relevanță (p.9).

Concluzii.Scopul procesului de evaluare a proiectelor este de a elimina proiectele care

nu contribuie la implementarea POSDRU şi a evita dubla finanţare, asigurându-se o

utilizare eficientă şi eficace a resurselor. În acest sens procesul de selecție este

riguros, având atât criterii eliminatorii, cât și criterii de ierarhizare a proiectelor în

funcție de relevanța acestora, metodologia propusă, sustenabilitatea proiectului și

raportul cost-eficiență a activităților propuse și finanțării solicitate.

UNITATEA 7

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) - Teme și obiective orizontale

73

Obiective 75




7. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) - Teme și obiective orizontale

76

Rezumat 79

Cuvinte cheie 80


Concluzii 80

Obiective

74


- să enumere și să detalieze temele și obiectivele orizontale ale proiectelor cu

finanțare europeană

- să explice conceptele de egalitate de șansă, dezvoltare durabilă, îmbătrânire

activă, inovare și TIC, abordare transnațională






Este de două ore.

Teme si obiective orizontale.

75

Prin finantarea europeana se urmareste dezvoltarea resurselor umane si

crearea unei piete a muncii inclusive, dezvoltarea programelor comune pentru

promovarea ocuparii, dezvoltarea de noi metode pentru cobaterea discriminarii si

inegalitatilor pe piata muncii, infiintarea de parteneriate pentru schimbul de

experienta in ceea ce priveste adaptarea formarii profesionale la noile tehnologii,

promovarea transferului de expertiza privind incluziunea si ocuparea somerilor de

lunga durata si dezvoltarea studiilor transnationale comparative. In fiecare proiect

finantat din fonduri europene trebuie luate in considerare urmatoarele obiective

orizontale:

Egalitatea de sanse se concretizează prin următoarele acțiuni în

implementarea proiectelor

Promovarea egalitatii si tratamentului egal intre femei si barbati

Actiuni specifice pentru cresterea participarii durabile si progresul femeilor in

activitatea profesionala

Principiul trebuie luat in seama in desfasurarea activitatilor proiectului si in

alegerea grupului tinta

76

Teme și obiective orizontale

Egalitatea de sanse

Dezvoltare durabila

Inovare si TIC

Imbatranire activa

Abordarea transnationala și interregională

Abordare interregionala

Nici o discriminare, indiferent de: rasa, nationalitate, etnie, limba, religie,

categorie sociala, convingeri, gen, orientare sexuala, varsta, handicap, boala

cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie nefavorizata,

Dezvoltarea durabila

Proiectele finanţate prin POSDRU vor fi elaborate şi implementate având în

vedere strategia UE privind dezvoltarea durabilă. Activităţile proiectelor vor urmări

principiile dezvoltării durabile pe parcursul diverselor etape de implementare, astfel

încât să se asigure protecţia mediului, a resurselor şi a bio-diversităţii. Obiectivul

general al promovării dezvoltării durabile este de a avea oameni mai bine pregătiţi

pentru a face faţă provocărilor prezente şi viitoare şi pentru a acţiona cu

responsabilitate faţă de generaţiile viitoare. In acest scop, iniţiativele luate în

considerare vor avea în vedere toate domeniile fundamentale ale învăţării, respectiv a

învăţa pentru a cunoaşte, pentru a acţiona, pentru a convieţui şi de se înnoi pe sine şi

societate. Dezvoltarea durabilă poate fi definită simplu ca o calitate mai bună a vieţii

pentru toată lumea, atât pentru prezent cât şi pentru generaţiile viitoare.

Obiectivul – de a avea oameni mai bine pregatiti pentru a face fata

provocarilor prezente si viitoare si pentru a actiona cu responsabilitate fata de

generatiile viitoare.

Principiile dezvoltarii durabile – asigurarea protectiei mediului, a resurselor si

a bio-diversitatii

Dezvoltare economica echilibrata, nivele inalte de ocupare, coeziune sociala

si incluziune, nivel inalt de protectie a mediului, utiliare responsabila a

resurselor naturale, politica coerenta care genereaza un sistem politic deschis

si transparent,

Pregatire pentru competente de management al mediului si tehnologiilor de

mediu

Inovare si TIC

77

În POSDRU, provocarea tehnologică este abordată atât ca o acţiune specifică,

cât şi ca o prioritate orizontală privind accesul tuturor, indiferent de categoria

socială, la societatea informaţională. Astfel, proiectele finanţate prin POS DRU vor

urmări promovarea unui factor important pentru îmbunătăţirea competitivităţii şi

pentru crearea de noi locuri de muncă şi pentru întărirea potenţialului de

îmbunătăţire a calităţii vieţii oferind accesul tuturor la societatea informatională.

Imbatranire activa

Având în vedere creşterea numărului persoanelor vârstnice şi rolul lor în

societate, necesitatea promovării unor iniţiative eficiente de promovare a

„îmbătrânirii active" şi asigurarea de oportunităţi pentru forţa de muncă vârstnică

devine din ce în ce mai relevantă. În acest context, FSE va finanţa proiecte care

contribuie la promovarea îmbătrânirii active. Promovarea şi susţinerea acestui

obiectiv orizontal prezintă beneficii şi pentru angajatori, prin: implicarea în echipe

mixte a persoanelor cu vârste diferite, care combină avantajele competenţelor

diferitelor grupe de vârstă, având în vedere studiile de caz care indică o creştere a

bunăstării, atitudini mai pozitive privind munca şi creşterea capacităţii de ocupare a

persoanelor vârstnice. În plus, există un impact pozitiv asupra tuturor angajaţilor în

ceea ce priveşte relaţiile dintre generaţii, şi asupra cunoaşterii şi atitudinilor faţă de

colegii mai vârstnici.

Abordarea transnationala si interregionala

FSE va sprijini iniţiative transnaţionale, în special prin schimbul de

informaţii, experienţă, rezultate şi bune practici şi prin dezvoltarea abordărilor

complementare şi acţiunilor coordonate sau comune. Finanţarea acţiunilor

transnaţionale contribuie la promovarea şi susţinerea inovării prin schimbul de

experienţe privind activităţile inovatoare în ceea ce priveşte ocuparea, identificarea şi

implementarea celor mai bune practici privind crearea unor locuri de muncă mai

multe şi mai bune, consolidarea politicilor şi practicilor în ceea ce priveşte ocuparea

şi dezvoltarea reţelelor la nivel european, precum şi consolidarea capacităţii

organizaţiilor de a se implica activ în promovarea ocupării şi incluziunii sociale.

78

Prin POS DRU sunt finanţate proiecte privind sprijinirea iniţiativelor

transnaţionale şi a parteneriatelor la nivel european, urmărindu-se astfel dezvoltarea

resurselor umane şi crearea unei pieţe a muncii inclusive, dezvoltarea programelor

comune pentru promovarea ocupării, dezvoltarea de noi metode pentru combaterea

discriminării şi a inegalităţilor pe piaţa muncii, înfiinţarea de parteneriate pentru

schimbul de experienţă în ceea ce priveşte adaptarea formării profesionale la noile

tehnologii, promovarea transferului de expertiză privind incluziunea şi ocuparea

şomerilor de lungă durată şi dezvoltarea studiilor transnaţionale comparative.

Rezumat

POSDRU finanțează proiecte care urmăresc temele și obiectivele orizonate :

Egalitatea de sanse - se referă la evitarea oricărei discriminari, indiferent de:

rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, gen,

orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare

HIV, apartenenta la o categorie nefavorizata,

Dezvoltarea durabilă poate fi definită ca o calitate mai bună a vieţii pentru

toată lumea, atât pentru prezent cât şi pentru generaţiile viitoare.

Provocarea tehnologică este abordată atât ca o acţiune specifică, cât şi ca o

prioritate orizontală privind accesul tuturor la societatea informatională.

Implicarea in echipe mixte a persoanelor cu varste diferite, care combina

avantajele competentelor diferitelor grupe de varsta, avand in vedere studiile

care indica o crestere a bunastarii, atitudinii mai pozitive privind munca si

crestere capacitatii de ocupare a persoanelor varstnice

Acţiuni transnaţionale care contribuie la promovarea şi susţinerea inovării

prin schimbul de experienţe privind activităţile inovatoare în ceea ce priveşte

ocuparea, identificarea şi implementarea celor mai bune practici privind

crearea unor locuri de muncă mai multe şi mai bune, consolidarea politicilor

şi practicilor în ceea ce priveşte ocuparea şi dezvoltarea reţelelor la nivel

european, precum şi consolidarea capacităţii organizaţiilor de a se implica

activ în promovarea ocupării şi incluziunii sociale

Cuvinte cheie

79

teme și obiective orizontale

egalitatea de șanse

îmbătrânirea activă

dezvoltare durabilă

inovare și TIC

abordare transnațională


Prezentați obiectivele și temele orizontale ale proiectelor cu finanțare europeană (p.3)

Concluzii.Prin prisma obiectivului general al POSDRU și al tuturor programelor cu

finanțare europeana în elaborarea și implementarea fiecărui proiect trebuie luate in

considerare urmatoarele obiective orizontale: Egalitatea de sanse; Dezvoltare

durabila; Inovare si TIC; Imbatranire activa; Abordarea transnationala și

interregională

UNITATEA 8

80

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) - Structura cererii de finanțare (I)

Obiective 82




8. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) - Structura cererii de finanțare (I)

82

Rezumat 87

Cuvinte cheie 87


Concluzii 87

81

Obiective


- să respecte cerințele completării online a primelor capitole din structura unei

cereri de finanțare POSDRU






Este de două ore.

Structura Cererii de finanţare (I)

Cererea de Finanţare pentru POS DRU cuprinde următoarele componente

care se regăsesc in aplicația ActionWeb, disponibilă pe site-ul POSDRU

(www.fseromania.ro):

82

• Formularul Electronic - Cererea de Finanţare - care se completează on-line în

etapa 2 şi cuprinde informaţii despre proiectul propus, despre solicitant şi despre

partenerii acestuia;

• Anexele 1-7 - declaraţie de conformitate (Anexa 1), declaraţie de angajament

(Anexa 2), declaraţie de eligibilitate (Anexa 3), declaraţie privind respectarea

principiului egalităţii de şanse (Anexa 4), declaraţie privind respectarea cerinţelor

de informare şi publicitate (Anexa 5), acordul de parteneriat, acolo unde este

cazul (Anexa 6), declaraţia pe proprie răspundere privind statutul juridic al

solicitantului şi după caz a partenerilor (Anexa 7).

În anexele 1-5 datele privind organizaţia solicitantului, precum şi funcţia şi

numele şi prenumele reprezentantului legal sunt introduse automat de

sistemul informatic în funcţie de informaţiile menţionate în formularul

electronic.

Completarea Formularului electronic - Cererea de Finanţare

Acest formular conţine următoarele secţiuni:

o Profilul meu

o Partenerii - partenerii implicaţi în derularea proiectului

o Informaţii proiect- informaţii generale privind proiectul propus;

o Descriere proiect 1 - descriere detaliată a proiectului propus (partea I);

o Descriere proiect 2 - descriere detaliată a proiectului propus (partea

II);

o Graficul activităţilor proiectului - planul activităţilor

o Date financiare- pachetul de finanţare a proiectului

o Indicatori- indicatorii propusi ai proiectului

o Grup ţintă - grupul ţintă al proiectului

o Finanţări anterioare - descriere a finanţărilor anterioare

Toate aceste secţiuni sunt dezvoltate ca legături active (link activ) pentru a

facilita completarea acestora. De asemenea, a fost introdus un sistem de verificare si

control, prin care sistemul informatic vă transmite informaţii privind corectitudinea

completării fiecărei secţiuni. În acest sens, pătratul rosu reprezintă secţiune

incompletă, iar pătratul verde reprezintă secţiune completă. Doar atunci când vor fi

83

completate corect toate secţiunile (indicatori verzi) va fi posibilă transmiterea

electronică a proiectului, utilizând secţiunea „Trimite proiect". Aveţi posibilitatea de

a completa aceste secţiuni în ordinea dorită de dumneavoastră. După completarea

fiecărei secţiuni trebuie salvate informaţiile introduse. Sistemul informatic nu va

permite salvarea datelor în cazul în care nu sunt completate toate informaţiile

solicitate. În acest sens, în cadrul fiecărei secţiuni trebuie specificate toate

informaţiile solicitate înainte de salvarea acestora.

Fiecare cerere de finanţare completată este salvată de sistemul informatic ca o

versiune provizorie (schiţă) în cadrul secţiunii „Dosarul meu". Detalierea acestor

secţiuni este prezentată în continuare.

• PROFILUL MEU

Această secţiune conţine informaţii privind solicitantul. Elementele secţiunii sunt:

Denumirea organizaţiei (adresa; adresa poşta electronică; cod poştal, judeţul,

regiunea)

Tipul solicitantului (tipul persoanei juridice, cod înregistrare fiscală, număr de

înregistrare în Registrul Comerţului/Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor, anul

înfiinţării); aceste date trebuie să corespundă cu cele scrise în Anexa 7.

Reprezentantul legal (nume, funcţie, date de contact, date referitoare la

documentul de identitate)

Alte informaţii (Pentru ultimii 2 ani nr. mediu de angajaţi, cifra de

afaceri/venituri din activităţi fără scop patrimonial; profitul sau pierderea

net(ă) a exerciţiului financiar, excedent reportat pe anul următor (conform

bilanţ). Aceste informaţii vor fi furnizate indiferent de tipul organizaţiei).

Evaluarea capacităţii financiare nu se aplică pentru instituţiile administraţiei

publice centrale si locale.

PARTENERII

Această secţiune conţine informaţii privind partenerii implicaţi în derularea

proiectului . Elementele secţiunii sunt:

84

Denumirea partenerilor, număr de înregistrare juridică, date de

contact, persoana de contact, regiune/ţara (trebuie specificată

regiunea (în cazul partenerilor naţionali) sau ţara (în cazul

partenerilor transnaţionali)

Descrierea activităţii partenerilor (în cadrul acestei subsecţiuni sunteţi

rugaţi să descrieţi activitatea organizaţiei partenerului, care trebuie să

fie relevantă pentru proiectul propus).

Descrierea experienţei relevante pentru proiect (trebuie să descrieţi

experienţa partenerilor privind implementarea unor proiecte relevante

pentru domeniul proiectului propus; de asemenea, trebuie să

menţionaţi si informaţii cuprinzând o scurtă descriere a proiectelor,

ţara de intervenţie şi linia bugetară, bugetul fiecărui proiect gestionat

de organizaţia parteneră şi anul obţinerii finanţării)

Descrierea activităţilor în care vor fi implicaţi (trebuie să detaliaţi

modalitatea de implicare a partenerului în elaborarea şi

implementarea proiectului - trebuie să corelaţi aceste informaţii cu

activităţile descrise în secţiunea „Descriere proiect 1").

Tipul partenerului, local sau transnaţional (tipul persoanei juridice,

cod înregistrare fiscal, număr de înregistrare în Registrul

Comerţului/Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor, anul înfiinţării. În

cazul partenerilor transnaţionali, se vor prezenta informaţii

echivalente celor solicitate); aceste date trebuie să corespundă cu cele

scrise în Anexa 7.

Alte informaţii, privind partenerul/partenerii, referitoare la ultimile

două exerciţii financiare şi anume: numărul mediu de angajaţi, cifra

de afaceri/venituri din activităţi fără scop patrimonial; profitul sau

pierderea net(ă) a exerciţiului financiar, excedent reportat pe anul

următor (conform bilanţ).

Prevederea referitoare la obiectul de activitate nu este aplicabilă sindicatelor,

patronatelor şi asociaţiilor profesionale.

85

• INFORMAŢII PROIECT

Această secţiune conţine informaţii generale despre proiect şi parteneriat .

Elementele secţiunii sunt:

Titlul proiectului. Titlul proiectului trebuie să fie concis si relevant pentru

domeniul intervenţiilor propuse

Tipul proiectului (naţional, sectorial, multi-regional, regional sau local)

Clasificarea domeniilor. Trebuie să specificaţi dimensiunea teritorială a

proiectului propus, respectiv „rural", „urban" sau „rural si urban";

Locaţia de desfăşurare a proiectului. Trebuie să selectaţi locaţia

implementării proiectului propus, regiunea si judeţul/judeţele, inclusiv locaţia

prevăzută pentru acţiunile transnaţionale; în cadrul câmpului „Text liber" vă

rugăm să specificaţi locaţia acţiunilor transnaţionale si/sau alte detalii

(localitate, comună etc.); la rubrica 'Regiunea Principală" veţi preciza

regiunea principală de derulare a activităţilor proiectului.

Obiectivele orizontale (în această secţiune trebuie doar să indicaţi

obiectivul/obiectivele orizontale la care contribuie proiectul propus.

Obiectivele orizontale promovate în cadrul POSDRU sunt: egalitate de şanse,

dezvoltare durabilă, inovare şi TIC, îmbătrânire activă, abordare

transnaţională. Detalierea modalităţii în care proiectul propus contribuie la

obiectivele orizontale indicate o veţi realiza în cadrul secţiunii „Descriere

proiect 2".)

Durata proiectului (în luni). Precizaţi durata de implementare a proiectului

exprimată în luni şi corelaţi informaţia privind durata de implementare a

proiectului cu activităţile descrise în secţiunea „Graficul activităţilor

proiectului";

Experienţa relevantă a solicitantului pentru domeniul proiectului. Descrieţi

experienţa specifică şi experienţa privind implementarea unor proiecte

relevante pentru domeniul proiectului propus;

Descrierea parteneriatului pentru proiect. Descrieţi clar rolurile partenerilor

implicaţi în implementarea activităţilor proiectului; demonstraţi necesitatea şi

nivelul de implicare al partenerilor în proiect în cel puţin două din cele trei

etape ale proiectului (implementarea activităţilor proiectului, expertiză şi

86

resurse umane şi materiale, finanţare); specificaţi modul în care va fi

coordonată activitatea diferiţilor parteneri.

Rezumat

Cererea de Finanţare pentru POS DRU conţine următoarele secţiuni:

o Profilul meu

o Partenerii - partenerii implicaţi în derularea proiectului

o Informaţii proiect- informaţii generale privind proiectul propus;

o Descriere proiect 1 - descriere detaliată a proiectului propus (partea I);

o Descriere proiect 2 - descriere detaliată a proiectului propus (parteaII);

o Graficul activităţilor proiectului - planul activităţilor

o Date financiare- pachetul de finanţare a proiectului

o Indicatori- indicatorii propusi ai proiectului

o Grup ţintă - grupul ţintă al proiectului

o Finanţări anterioare - descriere a finanţărilor anterioare

Cuvinte cheie

cerere de finanțate

ActionWeb

profilul meu

partenerii

informații proiect


Enumerați secțiunile detaliate în formularul electronic al unei Cereri de finanțare

POSDRU (p.3)

87

Concluzii.Completarea Cererii de finanțare POSDRU se realizează online, pe site-ul

www.fseromania.ro, in aplicația Actionweb. Capitolele cererii sunt clar definite și

presupun multă rigurozitate în completare.

UNITATEA 9

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) - Structura cererii de finanțare (II)

Obiective 89




9. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) - Structura cererii de finanțare (II)

89

Rezumat 94

Cuvinte cheie 95


Concluzii 95

88

Obiective


- să respecte cerințele completării online secțiunii centrale din structura unei

cereri de finanțare POSDRU






Este de două ore.

89

Structura Cererii de finanţare (II)

• DESCRIEREA DETALIATĂ A PROIECTULUI PROPUS -

Această secţiune conţine informaţii specifice despre proiect . Elementele secţiunii

sunt:

Titlul proiectului - este introdus automat de sistem în urma completării secţiunii

anterioare „Informaţii proiect";

Obiectivul proiectului - în această subsecţiune descrieţi clar şi concis obiectivul

general al proiectului, specificând modul în care proiectul va genera un efect

pozitiv pe termen lung şi obiectivele specifice/operaţionale, care să arate clar

beneficiul/beneficiile pentru grupul/grupurile ţintă, care derivă din

implementarea proiectului. Menţionaţi extrem de succint contribuţia proiectului

la atingerea obiectivelor specifice aferente Axei prioritare şi Domeniului major

de intervenţie în cadrul cărora depuneţi proiectul (detalii cu privire la context şi

relevanţa faţă de POSDRU şi DCI veţi oferi în cadrul secţiunii ulterioare

intitulate "Contextul Proiectului"), în conformitate cu obiectivele specificate în

Documentul Cadru de Implementare POSDRU (DCI POSDRU) şi explicaţi

contribuţia proiectului la realizarea obiectivului general al POSDRU.

În formularea obiectivelor proiectului ţineţi cont de următoarele

definiţii:

Obiectivul general: reprezintă rezultatul final al proiectului, ce indică

modul în care proiectul va genera un efect pozitiv pe termen lung.

Obiectivele specifice/operaţionale: reprezintă rezultate scontate,

intermediare în atingerea obiectivului general al proiectului. Sunt ţinte de atins

ce conduc la beneficii pentru grupul/grupurile ţintă, care derivă din

implementarea proiectului.

Activităţile proiectului (DOAR cele eligibile şi cele transversale). Aici veţi

prezenta cât mai concret, succint şi clar activităţile şi subactivităţile esenţiale şi

specifice pentru implementarea proiectului, respectând atunci când se poate

90

ordinea cronologică de desfăşurare a lor. Activităţile proiectului trebuie să fie

realiste şi fezabile Această prezentare trebuie să fie în conformitate cu graficul

activităţilor (Gantt) prezentat mai departe în secţiunea „Graficul activităţilor

proiectului". Activităţile proiectului trebuie să includă şi activităţile transversale

precum cele referitoare la managementul proiectului, achiziţii publice (ce

reprezintă o activitate continuă pe toată durata proiectului), şi măsurile specifice

pentru respectarea cerinţelor privind informarea şi publicitatea pentru proiect.

Nu se vor detalia achiziţii în cadrul acestei secţiuni, ci la secţiunea

"resurse alocate şi achiziţii de bunuri, servicii şi lucrări necesare pentru

implementarea proiectului ".

Se vor include cel puţin 2 conferinţe de presă, una organizată la

începerea implementării proiectului şi una organizată la finalizarea

implementării proiectului. Pentru aceste conferinţe se va avea în vedere şi

includerea costurilor aferente în bugetul proiectului.

Precizaţi şi activităţile proiectului care urmează a fi subcontractate.

Rezultate anticipate. În această subsecţiune descrieţi şi cuantificaţi rezultatele

anticipate ale proiectului. Rezultatele proiectului trebuie să reprezinte

îmbunătăţiri/beneficii reale care determină în mod direct realizarea obiectivelor

proiectului. Rezultatele anticipate ale proiectului trebuie să fie cuantificabile,

măsurabile şi verificabile.

În acest sens, descrieţi rezultatele anticipate, corelate cu activităţile

menţionate în cadrul subsecţiunii „Activităţile proiectului", cu indicatorii de

realizare imediată (output) şi cu indicatorii de rezultat (result) specificaţi în

cadrul Secţiunii „Indicatori", corelaţi cu obiectivele proiectului menţionate

anterior. Specificaţi indicatori de realizare imediată (output) pentru fiecare

rezultat anticipat al proiectului.

91

• Context (relevanţa faţă de POSDRU şi DCI). În această subsecţiune explicaţi

şi descrieţi: relevanţa proiectului faţă de POSDRU şi DCI şi faţă de indicatorii de

output şi de rezultat asumaţi de România prin POSDRU şi DCI; nevoia

identificată şi justificarea acesteia în raport de POSDRU şi DCI; Soluţia

adoptată;

• Justificarea necesităţii implementării proiectului. În cadrul acestei subsecţiuni

explicaţi:

• grupul/grupurile ţintă incluse în proiect: descrieţi grupul/grupurile ţintă pe care

intenţionaţi să le includeţi în activităţile proiectului propus, necesităţile specifice

ale grupului ţintă, prin furnizarea de date cantitative şi calitative şi metoda prin

care au fost identificate aceste necesităţi specifice, precum şi modalitatea

previzionată de identificare/implicare/recrutare a persoanelor din grupul ţintă în

proiect. Pentru aceasta, trebuie să aveţi în vedere grupul/grupurile ţintă specifice

pentru axa prioritară, domeniul major de intervenţie şi cererea de propuneri de

proiecte în cadrul căreia depuneţi cererea de finanţare. Grupul/grupurile ţintă

indicate în această subsecţiune trebuie să fie identice cu grupul/grupurile ţintă

specificate în secţiunea „Grup Ţintă"! Nu includeţi categorii de grup ţintă

neeligibile !

• necesitatea proiectului şi relevanţa acestuia faţă de nevoile specifice ale grupului/

grupurilor ţintă: explicaţi care este justificarea proiectului, de ce este necesar

pentru acel grup ţintă, precum şi modalitatea în care activităţile şi obiectivele

proiectului contribuie la soluţionarea necesităţilor specifice ale grupului ţintă

specificate mai sus;

• valoarea adăugată a proiectului: indicaţi şi descrieţi valoarea adăugată a

proiectului, ce aduce în plus faţă de situaţia deja existentă. Demonstraţi clar că

nevoile grupului/grupurilor ţintă nu sunt abordate în cadrul activităţilor existente

sau că nu există activităţi pentru abordarea corespunzătoare a nevoilor definite.

Pentru completarea acestei subsecţiuni ţineţi cont de următoarele criterii

(enumerarea nu este exhaustivă):

• Proiectul propus contribuie la creşterea numărului de persoane din grupul

ţintă care beneficiază de formare profesională faţă de perioada anterioară;

92

• Proiectul propus contribuie la creşterea numărului persoanelor care au un loc

de muncă stabil şi durabil ca urmare a asistării lor prin activităţi de facilitare

a tranziţiei de la şcoală la viaţa activă;

• Proiectul propus contribuie la creşterea numărului de ore de pregătire

profesională furnizate pentru grupul ţintă;

• Proiectul propus cuprinde activităţi inovatoare;

• Proiectul propus contribuie la dezvoltarea unor metode noi pentru

combaterea discriminării şi a inegalităţilor pe piaţa muncii;

• Ca urmare a proiectului, vor fi angajate persoane din grupul ţintă;

• Finanţarea FSE acordată proiectului conduce la atingerea unui nivel mai înalt

de calificare sau la crearea unor noi locuri de muncă pentru grupul ţintă;

• Finanţarea FSE acordată proiectului conduce la creşterea relevanţei calificării

persoanelor asistate faţă de dinamica pieţei muncii;

• Finanţarea FSE acordată proiectului contribuie la realizarea unor activităţi

adiţionale pentru grupul ţintă care nu ar fi putut fi finanţate din alte surse în

perioada imediat următoare;

• Finanţarea FSE acordată proiectului contribuie la ocuparea persoanelor din

grupul ţintă în căutarea unui loc de muncă şi la dezvoltarea ocupării pe cont

propriu;

• Finanţarea FSE acordată proiectului contribuie la desfăşurarea unor activităţi

existente relevante pentru POSDRU şi pentru grupul ţintă şi care ar fi fost

întrerupte fără aceasta.

• Resursele alocate şi achiziţii de bunuri, servicii şi lucrări necesare pentru

implementarea proiectului

• Descrieţi clar resursele necesare implementării proiectului şi demonstraţi că aţi

prevăzut suficiente resurse, inclusiv pentru activităţile de monitorizare şi

management al proiectului, informare şi publicitate. Nu se vor prezenta aici

resurse umane.

• Specificaţi locaţia/locaţiile existente pentru desfăsurarea activităţilor prevăzute în

proiect, dotările şi echipamentele existente, inclusiv informatice.

• Specificaţi TOATE bunurile, serviciile sau lucrările, inclusiv locaţia, dotările şi

echipamentele care urmează a fi închiriate sau achiziţionate pentru

93

implementarea proiectului propus. Prezentaţi succint lista achiziţiilor

previzionate a fi realizate în cadrul proiectului.

• Managementul proiectului (echipa de implementare şi modul de realizare a

managementului de proiect). In această subsecţiune descrieţi echipa de

implementare a proiectului (inclusiv echipa de management), modul de realizare

a managementului de proiect şi monitorizarea implementării proiectului,

respectiv activităţile specifice pe care le veţi derula în acest sens, procedurile

care vor fi urmate şi calendarul activităţilor de monitorizare. In cazul în care se

optează pentru subcontractarea activităţii de management al proiectului, veţi

prezenta în cererea de finanţare:

• cerinţele minime (experienţa similară, expertiza etc) pe care le veţi solicita

prin documentaţia de achiziţie a serviciilor de management al proiectului;

• activităţile de management al proiectului ce vor face obiectul contractului de

servicii de management al proiectului;

• modul în care veţi asigura verificarea/monitorizarea activităţii contractorului

care va furniza servicii de management al proiectului (persoane desemnate,

experienţă, rol în organizaţie, atribuţii etc).,

• Metodologia de implementare (inclusiv calendarul monitorizării) In această

secţiune prezentaţi modul în care aţi conceput şi veţi derula activităţile propuse

pentru realizarea obiectivelor, precum şi modul în care vor fi organizate resursele

disponibile în vederea obţinerii rezultatelor asumate. In acest sens, descrieţi cum

vor fi derulate activităţile proiectului specificate în subsecţiunea anterioară

„Activităţile proiectului". NU este necesară repetarea, în cadrul acestei

subsecţiuni, a activităţilor deja prezentate în cadrul subsecţiunii „Managementul

proiectului"

Rezumat

Cererea de Finanţare pentru POS DRU conţine în secţiunea centrală următoarele

capitole:

Descriere proiect 1 - descriere detaliată a proiectului propus (partea I);

o Obiectivul proiectului

94

o Activităţile proiectului

o Rezultate anticipate.

o Context (relevanţa faţă de POSDRU şi DCI).

o Justificarea necesităţii implementării proiectului

o Resursele alocate şi achiziţii de bunuri, servicii şi lucrări necesare

pentru implementarea proiectului

o Managementul proiectului (echipa de implementare şi modul de

realizare a managementului de proiect)

o Metodologia de implementare (inclusiv calendarul monitorizării)

Cuvinte cheie


ActionWeb

rezultate anticipate

contextul proiectului

metodologie de implementare

managementul proiectului


Enumerați subcapitolele secțiunii centrale din formularul electronic al unei Cereri de

finanțare POSDRU (p.3)

Concluzii.

95

Completarea Cererii de finanțare POSDRU se realizează online, pe site-ul



UNITATEA 10

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) - Structura cererii de finanțare (III)

Obiective 97




10. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) - Structura cererii de finanțare (III)

97

Rezumat 103

Cuvinte cheie 104


Concluzii 104

96

Obiective


- să respecte cerințele completării online a întregii cereri de finanțare

POSDRU






Este de două ore.

97

Structura Cererii de finanţare (III)

DESCRIEREA DETALIATĂ A PROIECTULUI PROPUS -

DESCRIERE PROIECT 2

In cadrul acestei secţiuni detaliaţi proiectul propus şi să completaţi

următoarele subsecţiuni:

• titlul proiectului - este introdus automat de sistem în urma completării

secţiunii anterioare „Informaţii proiect";

• obiectivul proiectului - este introdus automat de sistem în urma completării

secţiunii anterioare „Descriere proiect 1";

• sustenabilitatea proiectului;

• egalitate de şanse;

• alte obiective orizontale;

• complementaritatea cu alte strategii/programe/proiecte;

• alte informaţii relevante.

• Sustenabilitatea proiectului - descrieţi modalitatea prin care este asigurată

sustenabilitatea proiectului propus, continuarea activităţilor după finalizarea

finanţării nerambursabile, precum şi posibilitatea de transferare/multiplicare a

rezultatelor proiectului la alte niveluri.

In acest sens, descrieţi clar modul în care este asigurată o posibilă

transferare a activităţilor/rezultatelor proiectului către alt grup ţintă/alte

sectoare/multiplicare, precum şi modul în care rezultatele proiectului pot fi

incluse în politicile şi strategiile integrate; indicaţi sursa ulterioară de

finanţare (fonduri proprii, fonduri externe, pentru realizarea proiectului nu

este necesară o altă finanţare). Este esenţial ca, în calitate de solicitant, încă

din etapa de pregătire a proiectului să aveţi o strategie clară pentru

continuarea proiectului după finalizarea finanţării nerambursabile. Pot fi

avute în vedere criterii precum:

98

• În cadrul proiectului au fost atinse obiectivele şi au fost obţinute rezultatele

pentru care s-a obţinut finanţare nerambursabilă şi nu se va mai solicita o

finanţare viitoare;

• Proiectul a atins un punct de auto-suficienţă - nu se va mai solicita finanţare

viitoare întrucât proiectul se va autosusţine;

• Au fost identificate alte surse de finanţare pentru proiect;

• Proiectul include operaţiuni şi activităţi pentru a asigura continuarea,

valorificarea, abordarea integratoare a rezultatelor după finalizarea proiectului;

• Rezultatele proiectului pot fi transferate la diferite niveluri (sectorial, regional,

local, instituţional) sau pot fi integrate în politicile şi strategiile instituţiei

solicitantului şi/sau partenerilor, politici şi strategii locale, regionale sau

naţionale;

• Structurile proiectului vor funcţiona după finalizarea proiectului din punct de

vedere instituţional şi financiar şi/sau rezultate/activităţi ale proiectului pot fi

integrate instituţional după încetarea finanţării FSE.

• Egalitatea de şanse - FSE finanţează proiecte care promovează egalitatea de

şanse, nediscriminarea şi incluziunea socială. În cadrul acestei subsecţiuni

detaliaţi modul în care principiul privind egalitatea de sanse a fost integrat în

elaborarea şi implementarea proiectului, atât în realizarea activităţilor, cât şi în

managementul proiectului, menţionând orice componentă specifică care

contribuie la asigurarea egalităţii de sanse şi a egalităţii de gen.

Demonstraţi clar modalitatea prin care proiectul va asigura

condiţii care să permită accesul şi participarea grupului/grupurilor

ţintă la activităţile proiectului şi evitarea discriminării. Principiul

egalităţii de şanse trebuie luat în considerare atât în elaborarea şi

implementarea proiectului finanţat din FSE, cât şi în desfăşurarea

activităţilor proiectului şi în identificarea grupului ţintă. Astfel, în

calitate de solicitant, trebuie să respectaţi prevederile legislaţiei în

vigoare cu privire la egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi

bărbaţi în domeniul ocupării şi al muncii, egalitate de şanse şi

nediscriminare, şi să luaţi în considerare în implementarea proiectului

99

toate politicile şi practicile prin care să nu se realizeze nicio

deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, indiferent de: rasă,

naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen,

orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă,

infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice

alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea

recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a

drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor

recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural

sau în orice alte domenii ale vieţii publice.

• Alte obiective orizontale - este important să precizaţi cât mai concret modul în

care propunerea dumneavoastră de proiect atinge temele şi obiectivele orizontale

promovate în cadrul POSDRU şi precizate în cadrul prezentului capitol.

Proiectele care tratează şi integrează aceste obiective în mod concret şi direct în

activităţile şi scopurile propuse sunt punctate suplimentar.

• Complementaritatea cu alte programe/proiecte - În această secţiune

specificaţi complementaritatea proiectului propus cu alte programe/proiecte

relevante pentru domeniul proiectului. În acest sens, indicaţi şi descrieţi

programul sau proiectul complementar cu proiectul propus, şi, de asemenea,

specificaţi modalitatea prin care este asigurată complementaritatea proiectului

propus cu respectivul program/proiect. Indicaţi şi descrieţi programele

complementare cu proiectul şi demonstraţi clar conformitatea cu acestea; indicaţi

legătura proiectului cu alte proiecte în curs de desfăşurare sau planificate;

precizaţi lecţiile învăţate din experienţă şi modalitatea în care au fost evaluate şi

incluse în strategia proiectului.

• Alte informaţii relevante - Specificaţi orice alte informaţii pe care le consideraţi

relevante pentru evaluarea şi selectarea proiectului dumneavoastră.

GRAFICUL ACTIVITĂŢILOR În cadrul acestei secţiuni completaţi graficul

activităţilor proiectului. Completarea graficului de implementare a proiectului

100

trebuie să înceapă de la luna 1 - aceasta reprezintă prima lună de implementare a

proiectului. Planificarea activităţilor în cadrul unui proiect conduce la identificarea

derulării logice a activităţilor, a duratei şi a posibilelor dependenţe existente între

activităţi şi la identificarea responsabilităţilor privind implementarea proiectului.

Pentru completarea acestuia aveţi în vedere informaţiile menţionate în cadrul

secţiunii anterioare „Descriere proiect 1", respectiv subsecţiunea „Activităţile

proiectului". Activităţile incluse în grafic trebuie să fie identice cu activităţile

descrise în subsecţiunea anterioară. Completaţi activităţile previzionate a se realiza

în vederea implementării proiectului, inclusiv activitatea de achiziţie, durata acestora

(inclusiv datele estimate de începere şi de finalizare), corelate cu metodologia de

implementare a proiectului, precum şi organizaţia responsabilă pentru implementare

Activităţile privind derularea achiziţiilor şi managementul proiectului vor fi

întotdeauna incluse ca activitate continuă, pe întreaga durată de implementare a

proiectului.

De asemenea, se vor include cel puţin 2 conferinţe de presă, una organizată la

începerea implementării proiectului şi una organizată la finalizarea implementării

proiectului. Pentru aceste conferinţe se va avea în vedere şi includerea costurilor

aferente în bugetul proiectului.

DATE FINANCIARE - BUGETUL În cadrul acestei secţiuni prezentaţi bugetul

proiectului propus pentru fiecare an de implementare. Sumele pe care le introduceţi

vor fi exprimate în lei şi trebuie să fie în format cu două zecimale.. Bugetul cererii de

finanţare se completează on-line, în secţiunea „Date financiare".

INDICATORI

În cadrul acestei secţiuni sunt menţionaţi indicatorii de realizare imediată

(output) şi indicatorii de rezultat (result) specifici pentru axa prioritară şi pentru

domeniul major de intervenţie în cadrul căruia depuneţi cererea de finanţare. Acesti

indicatori sunt introduşi automat de sistemul informatic pentru fiecare cerere de

101

propuneri de proiecte. În acest sens, indicaţi valoarea prognozată a indicatorilor la

care contribuie proiectul dumneavoastră.

Corelaţi informaţiile furnizate aici cu cele prezentate în cadrul secţiunii

"Contextul Proiectului" şi în celelalte secţiuni ale cererii de finanţare în care aţi făcut

referiri la participanţi, grup ţintă, efecte ale proiectului, metodologie, etc. De

asemenea, aveţi posibilitatea să prezentaţi şi să cuantificaţi alţi maxim 5 indicatori

adiţionali de realizare imediată (output) şi maxim 5 indicatori adiţionali de rezultat

(result) care nu sunt incluşi deja, specifici pentru proiectul propus. Indicatorii

precizaţi trebuie corelaţi cu datele prezentate în secţiunea „Descriere proiect 1",

respectiv „Rezultate anticipate".

Indicatorii pot fi definiţi ca modalitatea de măsurare a unui obiectiv care

trebuie atins, o resursă mobilizată sau un efect obţinut. Indicatorii descriu în termeni

operaţionali si măsurabili (cantitate, calitate, timp) obiectivele proiectului.

Specificarea indicatorilor conduce la evaluarea fezabilităţii obiectivelor şi furnizează

baza elaborării sistemului de monitorizare şi evaluare a proiectului. Indicatorii de

realizare imediată (output) reprezintă modalitatea de măsurare a bunurilor şi

serviciilor produse în cadrul proiectului, în relaţie cu obiectivele specifice ale

proiectului. Astfel, un indicator de realizare imediată măsoară tot ceea ce este

obţinut în urma utilizării asistenţei financiare acordate. Indicatorii de rezultat

reprezintă modalitatea de măsurare a efectelor, beneficiilor şi avantajelor imediate şi

directe ale proiectului pentru grupul ţintă şi sunt în relaţie cu obiectivul proiectului.

Un avantaj poate fi considerat ca fiind imediat dacă apare în perioada în care grupul

ţintă este în contact direct cu proiectul. Rezultatele finale pot fi observate când

proiectul a fost finalizat. La completarea acestei secţiuni se recomandă consultarea

Documentului Cadru de Implementare POSDRU.

GRUP ŢINTĂ

Conceptul grup ţintă se referă la totalitatea persoanelor cărora le sunt adresate

activităţile desfăsurate în cadrul proiectului. În cadrul acestei secţiuni sistemul

informatic va indica automat grupurile ţintă specifice pentru axa prioritară, domeniul

major de intervenţie şi cererea de propuneri de proiecte în cadrul căruia depuneţi

102

cererea de finanţare. În completarea acestei secţiuni verificaţi corelarea cu secţiunile

privind eligibilitatea proiectului, secţiunea privind Contextul proiectului şi

enumerarea grupurilor ţintă eligibile din Ghidul solicitantului - Condiţii Specifice

pentru fiecare DMI şi cerere de proiecte. Aveţi în vedere că după aprobarea cererii

dumneavoastră de finanţare şi după semnarea contractului de finanţare, în termenul

prevăzut de acesta, veţi transmite AMPOSDRU/OI responsabil formularele de

înregistrare pentru fiecare persoană din grupul ţintă inclusă în proiectul propus,

cuprinzând date de identificare şi de contact, precum şi alte informaţii privind

statutul social şi ocupaţional etc. În calitate de solicitant aveţi obligaţia de a respecta

prevederile Directivei CE/95/46 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce

priveste prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date,

transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr.677/2001, precum şi prevederile

Directivei 2002/58/CE privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia

vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, transpusă în legislaţia naţională

prin Legea nr.506/2004. Astfel, veţi informa persoanele din grupul ţintă al

proiectului despre obligativitatea de a furniza datele lor personale, cu respectarea

dispoziţiilor legale menţionate. În acest sens, după semnarea contractului de

finanţare nerambursabilă cu AMPOSDRU/OI responsabil, în calitate de beneficiar,

va trebui să demaraţi procedurile legale în vederea înregistrării ca operator de date

cu caracter personal. Participanţii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare,

vor semna o declaraţie prin care îşi dau acordul privind utilizarea şi publicarea

datelor personale

FINANŢĂRI ANTERIOARE

În cadrul acestei secţiuni să prezentaţi informaţii şi detalii privind asistenţa

financiară nerambursabilă primită în prezent sau anterior din fonduri publice sau alte

surse financiare de către dumneavoastră în calitate de solicitant. În acest sens

realizaţi o scurtă descriere a proiectului finanţat, să precizaţi ţara de intervenţie şi

linia bugetară, precum şi suma şi anul obţinerii.

103

Rezumat

Cererea de Finanţare pentru POS DRU conţine în secţiunea finală următoarele

capitole:

Descriere proiect 2 - descriere detaliată a proiectului propus (partea II);

o Sustenabilitatea

o Egalitatea de sanse si alte obiective orizontale

o Complementaritatea cu alte programe

Graficul activităților

Date financiare - bugetul

Indicatorii

Grupul țintă

Finantările anterioare

Cuvinte cheie


ActionWeb

grup țintă

indicatori

graficul activităților

sustenabilitate


Definiți indicatorii (p.7)

Definiți conceptul de grup țintă (p.7)

Ce reprezintă formularul de grup țintă (p.8)

104

Concluzii.Completarea Cererii de finanțare POSDRU se realizează online, pe site-ul



UNITATEA 11

Managementul ciclului de proiect

Obiective 106




11. Managementul ciclului de proiect 107

Rezumat 112

Cuvinte cheie 113


Concluzii 113

105

Obiective


- să explice ce reprezintă managementul ciclului de proiect

- să enumere cele șase etape ale ciclului de proiect

- să numească principiile cheie ale managementului ciclului de proiect

- să compare mai multe tipuri de cicluri de viață ale unui proiect




Manualul Managementul Ciclului de Proiect, Comisia Europeana, (http://europa.eu.int/comm/europeaid/evaluation/methods/pcm.htm)

106


Este de două ore.

Managementul ciclului de proiect (MCP) reprezintă o colecţie de concepte

şi probleme sau tehnici relativ simple, care include:

conceptul de ciclu de proiect;

analizarea stakeholderilor;

instrumentul de planificare a "Schemei logice";

factori cheie de calitate;

planificarea activităţii şi a resurselor;

structuri coerente, standardizate pentru documentele proiectului.

Utilizarea acestor concepte, instrumente şi documente standard acoperind

întreaga existenţă a unui proiect este uneori privită ca "abordare integrată" pentru

administrarea ciclului de proiect.

Ciclul de proiect - Modul în care proiectele sunt planificate şi realizate,

urmăreşte o succesiune de etape, începând cu o strategie agreată, care conduce la

ideea de realizare a unei anumite acţiuni, care este, apoi, formulată, implementată şi

evaluată în vederea îmbunătăţirii strategiei şi a viitoarelor acţiuni.

Cele Şase Etape ale Ciclului de Proiect

Programarea:

107

Stabilirea liniilor directoare generale şi a principiilor pentru cooperarea UE

cu un anume stat. Rezultatul obţinut îl reprezintă o Strategie Naţională.

Identificarea:

În cadrul structurii stabilite prin Strategia Naţională, sunt analizate

problemele, nevoile şi interesele posibililor stakeholderi, iar ideile de proiecte şi alte

acţiuni sunt identificate şi monitorizate pentru un posibil viitor studiu. Rezultatul va

fi decizia de a studia în detaliu, în continuare, opţiunea(-ile) făcută(-e).

Proiectarea:

Toate aspectele semnificative ale ideii sunt studiate luând în considerare

orientările Strategiei Naţionale, factorii cheie ai calităţii şi punctele de vedere ale

principalilor stakeholderi. Rezultatul îl reprezintă decizia de a propune sau nu

finanţarea proiectului.

Finanţarea:

Propunerea de finanţare este realizată şi evaluată de comitetul intern sau

extern abilitat; este luată, în această fază, decizia de a finanţa sau nu proiectul. Se

semnează un acord oficial cu guvernul partener sau cu altă entitate, care stabileşte şi

aranjamentele de implementare a finanţării.

Implementarea:

Resursele agreate sunt utilizate pentru a atinge scopul proiectului (=grupul/-

rile ţintă primeşte/-esc profiturile planificate) şi, per ansamblu, pentru realizarea

obiectivelor generale. Aceasta presupune, de obicei, contracte de studii, asistenţă

tehnică, lucrări sau echipamente. Progresele sunt evaluate (= prin monitorizare)

pentru a permite adaptarea la circumstanţele modificate.

Evaluarea:

Evaluarea înseamnă o "trecere în revistă, pe cât posibil de sistematică şi

obiectivă, a unui proiect, program sau politică în curs de derulare sau finalizat(ă), a

proiectării, implementării şi rezultatelor sale. O evaluare trebuie să furnizeze

informaţia că proiectul este credibil şi util, permiţând folosirea experienţei în

procesul de luare a deciziilor atât a beneficiarilor, cât şi a finanţatorilor.

108

Principiile cheie ale MCP sunt:

• Utilizarea Abordării Schemei Logice pentru analizarea problemelor şi găsirea

unei soluţii potrivite - respectiv, conceperea proiectului;

• Elaborarea organizată a unor documente cheie de calitate pentru fiecare etapă,

pentru a asigura un proces structurat şi bine informat de luare a deciziilor;

• Consultarea şi implicarea pe cât de mult posibil a stakeholderilor cheie;

• Formularea clară şi concentrarea pe Scopul Proiectului, în termeni ai profiturilor

sustenabile pentru grupul(-rile) ţintă vizate;

• Incorporarea aspectelor cheie ale calităţii încă de la începutul fazei de proiectare.

MCP apelează la principiile managementului, la tehnici şi instrumente

analitice şi le aplică în procesul structurat al ciclului de luare a deciziilor, pentru a

garanta că:

• proiectele respectă şi contribuie la realizarea obiectivelor politicii CE, cum ar

fi respect pentru drepturile omului, diminuarea sărăciei şi alte aspecte

sensibile, ca: egalitatea sexelor, protecţia mediului înconjurător (relevanţă

pentru şi compatibilitate cu aceste probleme în sens larg);

• proiectele sunt legate de strategia adoptată şi de problemele reale ale

grupurilor ţintă/beneficiarilor;

• proiectele sunt fezabile, adică obiectivele pot fi realizate într-un mod realist

ţinând seama de constrângerile mediului de operare şi ale capacităţilor

agenţiei de implementare;

• profiturile generate de proiecte sunt sustenabile.

Ciclul de viaţă al proiectului

Am spus la început că proiectul este: "... întreprindere unicat, care are un

început şi un sfârşit clar" (Buchanan and Boddy , 1992). Dar proiectul trebuie să aibă

şi un mijloc. Prin analogie cu vieţuitoarele care se nasc, trăiesc o perioadă de timp în 109

care consumă hrană şi apă, respiră, se mişcă şi apoi, în final, sfârşesc (adică mor),

putem spune că un proiect are şi el un ciclu de viaţă. Sunt multe discuţii referitoare la

existenţa unui singur model "adevărat" ale ciclului de viaţă al unui proiect sau a mai

multora şi la posibilitatea ca vreunul dintre acestea să descrie cu acurateţe rezonabilă

ceea ce se întâmplă în realitate. Unii autori includ şi studiul de fezabilitate în ciclul

de viaţă al proiectului; alţi cred că proiectul începe cu adevărat numai după

încheierea studiului de fezabilitate şi acceptarea propunerii sau numai după ce

capitolele de cheltuieli ale proiectului au fost definite. Noi vom considera că

proiectul începe numai după acceptarea propunerii, deoarece, în mod normal,

conducerea aprobă după ce i s-a prezentat studiul de fezabilitate şi decide să continue

activitatea. Dacă credeţi că vă ajută, priviţi activităţile necesare pentru realizarea unui

studiu de fezabilitate ca făcând parte dintr-un mini-proiect de sine stătător. Chiar şi

când posedăm cele mai bune planuri şi aplicăm cel mai atent control, realitatea este

întotdeauna mult mai haotică decât modelele prin care o definim; acelaşi lucru este

valabil şi în cazul proiectelor. Totuşi, în cazul proiectelor, modelele ne sunt utile

pentru că ne ajută să recunoaştem diferitele căi prin care un proiect trece de la stadiul

de început către cel de sfârşit, precum şi fazele mari în care activităţile desfăşurate se

schimbă de la un tip la altul.

Nu există un singur ciclu de viaţă care să se poate aplica tuturor proiectelor.

În continuare, vom analiza trei tipuri diferite de cicluri de viaţă, care pot constitui

modele ale unor situaţii concrete, în funcţie de modul de abordare necesar. Cele trei

tipuri de cicluri de viaţă sunt:

ciclul de viaţă elementar al unui proiect, adaptat după modelul în cinci faze,

descris de Weiss şi Wysocki (1994);

ciclul de viaţă bazat pe faze de dezvoltare (o înşiruire de mini-proiecte), după

Jordan şi Machesky (1990);

ciclul de viaţă pe bază de prototip.

Ciclul de viaţă elementar al unui proiect

110

În încercarea de a descrie un ciclu de viaţă elementar care să poată fi aplicat

mai multor tipuri de proiecte, am adoptat o terminologie puţin diferită de cea care a

fost utilizată, în general, în trecut. Termenii utilizaţi pentru descrierea celor cinci faze

(mulţi autori prezintă doar patru faze) au fost preluaţi după Weiss şi Wysocki (1994).

Definire Plan Organizare Execuţie Închidere

Analiza cerinţelor

Studiu de fezabilitate

Specificaţii funcţionale

Dezvoltare scenarii

Analiza cost-beneficiu

Fixare obiective

Comparare alternative

Identificarea activităţilor

Planificarea succesiunii lor

Identificarea activităţilor critice

Organizarea echipei

Stabilirea instrumentelor de control

Emitere ordine de execuţie/schimbare

Analiza proiect

Acord client

Întocmire documentaţie

Instalare produs (la client)

Raportări de analiză

Revizuiri bugetare şi plan

Optimizare valoare

Recepţie produs/proiect

Audit

Evaluare valoare

Recrutare personal

Estimarea timpului şi a costurilor

Planificarea valorii

Repartizarea lucrărilor

Ciclul de viaţă bazat pe faze de dezvoltare

Dezvoltarea în faze este o strategie prin care activităţile de determinare a

cerinţelor, de evaluare a alternativelor, de stabilire a specificaţiilor şi de

implementare a proiectului sunt repetate de mai multe ori. Prin urmare, fazele sunt o

succesiune de "mini-proiecte" (chiar dacă fiecare dintre ele poate avea dimensiuni

considerabile), strâns legate între ele, astfel încât, la sfârşitul fiecăruia, utilizator

implementează şi evaluează o anumită parte a proiectului. Feed-back-ul obţinut în

urma evaluării este utilizat în sprijinul determinării cerinţelor corespunzătoare

următorului mini-proiect.

111

Ciclu de viaţă pe bază de prototip

Realizarea de prototipuri este o formă a dezvoltării în faze. Acest tip de

proiect presupune construirea rapidă a unui model sau prototip al sistemului propus

şi prezentarea acestuia utilizatorilor cu scopul de a obţine un feedback rapid. Modelul

poate deveni sau nu parte integrantă a sistemului final oferit utilizatorilor. Prin

folosirea prototipurilor se rezervă dreptul de a "da deoparte" un model care are mai

puţin succes, de a construi unul sau mai multe modele potrivite şi de a perfecţiona

modelul cel mai bun. Modelul poate începe prin realizarea grosieră a unui sistem

simplificat (de exemplu, se pot ignora anumite funcţiuni dacă se urmăreşte doar

obţinerea unor informaţii referitoare, de exemplu, la aspectele ergonomice ale

modelului), care apoi poate fi treptat perfecţionat sau poate fi reconstruit la fiecare

iteraţie sau, după câteva iteraţii, se poate dezvolta un proiect "formal", prin care

modelul aprobat să fie transformat într-un sistem sau produs funcţional.

Alegerea modelului de ciclu de viaţă

Realitatea este foarte complicată, iar proiectele - chiar şi cele bine organizate

şi bine conduse - pot avea probleme. Vă gândiţi, poate, că adoptarea pentru un

proiect a unui anumit model de ciclu de viaţă nu are prea mare valoare. De fapt,

asemenea modele sunt foarte utile în planificare, în stabilirea fazelor şi în asistarea

managerului în gestionarea proiectului respectiv, dar numai cu condiţia ca managerul

să rămână conştient că un model nu este altceva decât un model şi nu o descriere a

modului de desfăşurarea a proiectului de la început la sfârşit. Mult mai importante

decât ciclul de viaţă sunt fazele semnificative şi rezultatele convenite în planul de

proiect.

Rezumat

Ciclul de proiect se referă la modul în care proiectele sunt planificate şi

realizate, urmăreşte o succesiune de etape, începând cu o strategie agreată, care 112

conduce la ideea de realizare a unei anumite acţiuni, care este, apoi, formulată,

implementată şi evaluată în vederea îmbunătăţirii strategiei şi a viitoarelor acţiuni.

Ciclul de proiect presupune șase etape: programarea, identificarea, proiectarea,

finanțarea, implementarea, evaluarea. Nu există un singur ciclu de viaţă care să se

poate aplica tuturor proiectelor.

Cuvinte cheie


ActionWeb

grup țintă

indicatori

graficul activităților

sustenabilitate


Definiți indicatorii (p.7)

Definiți conceptul de grup țintă (p.7)

Ce reprezintă formularul de grup țintă (p.8)

Concluzii.Așa cum susține și Manualul Managementul Ciclului de Proiect, Comisia

Europeana, managementul ciclului de proiect (MCP) reprezintă o colecţie de

113

concepte şi probleme sau tehnici relativ simple, care include: conceptul de ciclu de

proiect; analizarea stakeholderilor; instrumentul de planificare a "Schemei logice";

factori cheie de calitate; planificarea activităţii şi a resurselor; structuri coerente,

standardizate pentru documentele proiectului. Utilizarea acestor concepte,

instrumente şi documente standard acoperind întreaga existenţă a unui proiect este

uneori privită ca "abordare integrată" pentru administrarea ciclului de proiect

. UNITATEA 12

Matricea schemei logice

Obiective 115




12. Matricea schemei logice 116

Rezumat 121

Cuvinte cheie 121


Concluzii 122

114

Obiective


- să explice ce reprezintă managementul ciclului de proiect

- să enumere cele șase etape ale ciclului de proiect

- să numească principiile cheie ale managementului ciclului de proiect

- să compare mai multe tipuri de cicluri de viață ale unui proiect




Manualul Managementul Ciclului de Proiect, Comisia Europeana, (http://europa.eu.int/comm/europeaid/evaluation/methods/pcm.htm)

115


Este de două ore.

Schema logică de construire a programului proiectului

Schema logică (Matricea cadru logică) a fost dezvoltată în anii '70, în

momentul de faţă fiind utilizată de un număr mare de agenţii/organizaţii diferite. Metoda

implică prezentarea rezultatelor analizei de o aşa manieră încât este posibilă exprimarea

obiectivelor proiectului/programului într-un mod sistematic şi logic. Acesta trebuie să

reflecte relaţia cauzală între nivelurile diferite ale obiectivelor, să indice modul de

verificare a realizării acestor obiective şi să stabilească ipotezele din afara controlului

proiectului/programului care îi pot influenţa succesul. Principalele rezultate ale acestui

proces sunt enumerate pe scurt într-o matrice care descrie cele mai importante aspecte

ale proiectului/programului

Fig. 12.1. Matricea schemei logice

Intervenția logică

Indicatori de verificare

Surse de verificare

Ipoteze

Obiective generale

Scopul proiectului

Rezultate

116

Activități Mijloace Costuri

Pre-condiții

Ea joacă un rol important în fiecare fază a ciclului de proiect. Schema logică

trebuie realizată în timpul pregătirii (identificării); de altfel, ea nu poate fi

completată în întregime în acest stadiu, dar se va completa treptat în fazele

proiectării, finanţării, implementării şi evaluării. Schema logică devine, astfel,

instrumentul de gestionare a fiecărei faze a ciclului de proiect şi un "instrument

master" pentru crearea altor instrumente ca, de exemplu, bugetul detaliat,

distribuirea responsabilităţilor, programul de implementare şi planul de

monitorizare.

Abordarea schemei logice: două etape

Etapa Analizei, în timpul căreia este analizată situaţia curentă pentru a

dezvolta o viziune asupra "situaţiei viitoare dorite" şi pentru a alege strategiile ce vor

fi aplicate pentru realizarea ei.

Etapa de Analiză conţine 4 faze:

Analiza Stakeholderilor

Analiza Problemelor (imaginea realităţii)

Analiza Obiectivelor (imaginea unei situaţii îmbunătăţite în viitor)

Analiza Strategiilor (compararea opţiunilor diferite care se adresează unei

situaţii date)

Etapa Planificării este aceea în care ideea de proiect este dezvoltată într-un

plan operaţional practic, gata de implementare. În această fază, schema logică este

concepută, iar activităţile şi resursele sunt stabilite şi programate.

117

Etapa analizei

Analiza stakeholderilor („actori" implicaţi în proiect)

Orice persoană fizică, grup de persoane, instituţii sau firme ce ar putea avea o

legătură cu proiectul/programul, sunt denumiţi stakeholderi. Pentru a maximiza

profitul social şi instituţional al proiectului/programului şi pentru a minimiza

efectele sale negative, analiza stakeholderilor identifică "tot" ceea ce ar putea fi

influenţat (pozitiv sau negativ), precum şi modul în care s-ar realiza această

influenţă. Este important ca analiza stakeholderilor să se deruleze într-o fază

incipientă, în fazele de identificare şi proiectare ale proiectului/programului.

Analiza problemelor

Faza analizării problemelor identifică aspectele negative ale unei situaţii

existente şi stabileşte legătura"cauză-efect" între problemele existente. Aceasta

implică trei paşi:

o Definirea exactă a cadrului şi a subiectului analizei

o Identificarea problemelor majore cu care se confruntă grupurile ţintă şi

beneficiarii

o Vizualizarea problemelor sub forma unei diagrame, numită "arborele

problemei' sau "ierarhiaproblemelor" pentru a stabili relaţia cauză-efect.

Analiza obiectivelor este o abordare metodologică folosită pentru:

o a descrie situaţia în viitor odată ce problemele au fost remediate cu

participarea părţilor reprezentative;

o a verifica ierarhia obiectivelor;

o a ilustra într-o diagramă relaţia mijloace-finalita

Analiza strategiilor

Ultima fază a Etapei de Analiză presupune selectarea strategiei(lor) ce va/vor

fi utilizată(e) pentru atingerea obiectivelor urmărite. Analizarea strategiei presupune

118

stabilirea obiectivelor ce vor fi incluse IN proiect şi care dintre ele vor rămâne

AFARĂ, care vor fi scopul proiectului şi obiectivele generale ale acesteia.

Etapa planificării - Construirea schemei logice (matricei logice)

Schema logică este un mod de prezentare a substanţei unui proiect / program

într-o formă cuprinzătoare şi general înţeleasă. Matricea are patru coloane şi patru

rânduri:

Intervenția logică

Indicatori de verificare

Surse de verificare

Ipoteze

Obiective generale

Scopul proiectului

Rezultate

Activități Mijloace Costuri

Pre-condiții

Cum se identifică indicatorii de verificare obiectivă şi sursele de

verificare?

Indicatorii de Verificare Obiectivă (IVO) descriu obiectivele proiectului în

termeni operaţionali de măsurare (cantitate, calitate, grup(uri) ţintă, timp, spaţiu).

Specificarea IVO reprezintă o verificare a viabilităţii obiectivelor şi pune bazele

sistemului de monitorizare a proiectului. IVO trebuie să fie măsurabili într-un mod

consistent şi la un cost acceptabil.

119

Sursele de Verificare (SdV) pot fi documente, rapoarte şi alte surse de

furnizare a informaţiilor care fac posibilă verificarea indicatorilor.

Un sistem bun al IVO trebuie sa fie SMART:

Când sunt formulaţi indicatorii, trebuie specificată, în acelaşi timp, sursa de

verificare. SdV trebuie să explice:

• formatul în care trebuie să se găsească informaţia (ex.: rapoarte de progres,

documentele proiectului, statistici oficiale etc.)

• cine oferă informaţia

• cât de des trebuie furnizată aceasta (ex.: lunar, trimestrial, anual etc.)

Cum se identifică Mijloacele şi Costurile?

Casetele "Mijloace" şi "Costuri" înlocuiesc IVO şi SdV la nivelul

Activităţilor. IVO şi SdV nu sunt, astfel, specificate pentru Activităţi în Schema

Logică, dar pot fi specificate ulterior, când se pregăteşte Programul de Activitate.

Mijloacele sunt resursele umane şi materiale (adesea numite "Input-uri"),

necesare pentru realizarea activităţilor planificate şi gestionarea/conducerea

proiectului.

Costurile reprezintă transformarea în termeni financiari a tuturor resurselor

identificate.

Verificarea Finală a Calităţii Schemei Logice

Odată ce au fost stabilite mijloacele şi costurile, matricea este completă. Ea

trebuie supusă unei ultime verificări, pentru a constata dacă:

• verticala logică este completă şi corectă;

• indicatorii şi sursele de verificare sunt accesibili şi de încredere;

• pre-condiţiile sunt realiste;

• ipotezele sunt realiste şi complete;

• riscurile sunt acceptabile;

• probabilitatea succesului este suficient de puternică;

• aspectele calităţii au fost luate în considerare şi, unde a fost cazul, transformate

în activităţi, rezultate sau ipoteze;

• profiturile justifică costurile;

• sunt necesare studii suplimentare.

120

Aceasta verificare trebuie realizată în primul rând la sfârşitul sesiunii de

planificare a procesului de formulare; poate fi realizată şi independent, de către alte

persoane decât cele care au conceput schema logică, cu deosebire CE şi parteneri

oficiali naţionali.

Un proiect este sustenabil cand continua sa furnizeze profituri grupurilor

tinta ale proiectului/ programului, pe o perioada extinsa, dupa incheiera acordarii de

catre donator a unei parti importante din asistenta tehnica. Experienta a demonstrat

ca sustenabilitatea unui proiect pe termen lung depinde de urmatorii factori: dreptul

de proprietate al beneficiarilor, tehnologie adecvata,aspecte socio- culturale,

egalitatea sexelor, protectia mediului, capacitatea institutionala si de management,

viabilitate economico- financiara.

Rezumat

Schema logică este instrumentul de gestionare a fiecărei faze a ciclului de

proiect şi un "instrument master" pentru crearea altor instrumente ca, de exemplu,

bugetul detaliat, distribuirea responsabilităţilor, programul de implementare şi planul

de monitorizare. Abordarea ei presupune două etape: analiza si planificarea. In etapa

de analiza sunt analizati stakeholderii, problemele, obiectivele si strategiile. Etapa

Planificării este aceea în care ideea de proiect este dezvoltată într-un plan

operaţional practic, gata de implementare. În această fază, schema logică este

concepută, iar activităţile şi resursele sunt stabilite şi programate .

Cuvinte cheie

schema logică

matricea schemei logice

indicatori de verificare obiectiva

surse de verificare

121


Definiți matricea schemei logice (p.3)

Definiți indicatorii de verificare obiectivă și sursele de verificare (p.6)

Construiți matricea unei scheme logice pentru un proiect (p.4)

Concluzii.Un proiect este sustenabil cand continua sa furnizeze profituri

grupurilor tinta ale proiectului/ programului, pe o perioada extinsa, dupa incheiera

acordarii de catre donator a unei parti importante din asistenta tehnica. Experienta a

demonstrat ca sustenabilitatea unui proiect pe termen lung depinde de urmatorii

factori: dreptul de proprietate al beneficiarilor, tehnologie adecvata,aspecte socio-

culturale, egalitatea sexelor, protectia mediului, capacitatea institutionala si de

management, viabilitate economico- financiara.

.

122

GLOSAR DE SPECIALITATE

Activităţi relevante în cadrul/domeniul proiectului: activităţi esenţiale şi specifice pentru implementarea proiectului

Solicitanţi: sunt persoanele juridice care vor putea depune cereri de finanţare (îndeplinind condiţiile de eligibilitate, specifice fiecărui program operaţional). Condiţiile de eligibilitate a solicitanţilor pentru fiecare operaţiune/axă prioritară/program operaţional sunt prevăzute în Documentul Cadru de Implementare al fiecărui PO şi în ghidurile solicitantului.

Grup ţintă: grupul de persoane/entitatea care va fi direct şi pozitiv afectată de proiect, la nivelul obiectivului proiectului.

Relevanţă: modul în care proiectul contribuie la realizarea obiectivelor politicilor şi strategiilor europene, naţionale integrate în POSDRU şi la soluţionarea nevoilor specifice ale grupului/grupurilor ţintă, aducând valoare adaugată)

Metodologie: modul în care proiectul va fi structurat, tehnicile, activităţile şi resursele folosite astfel încât să determine o îmbunătăţire sustenabilă a situaţiei grupului/grupurilor ţintă

Multi-regional: Activităţile proiectului se desfăşoară în minim 2 regiuni de dezvoltare din România

Activităţi de cooperare transnaţională: reprezintă activităţi ce au ca scop obţinerea de valoare adăugată pentru proiect prin utilizarea experienţei partenerilor transnaţionali şi/sau a exemplelor/lecţiilor de bună practică din UE. Includ printre altele schimburi de experienţă, vizite de studiu, alte activităţi eligibile derulate în comun de partenerii locali şi transnaţionali.

ID: Reprezintă un cod din 5 cifre pe care îl primeşte fiecare cerere de finanţare în momentul în care solicitantul începe încărcarea acesteia în Actionweb;

123

Subcontractare (externalizare): In cazul finanţărilor nerambursabile acordate prin POSDRU în baza unui contract de finanţare, subcontractul (externalizarea) reprezintă acel acord scris/contract încheiat în baza legislaţiei relevante prin care beneficiarul/partenerul încredinţează o activitate sau o parte limitată a unei activităţi asumate prin cererea de finanţare unei terţe persoane juridice, alta decât entităţile partenere;

Valoarea adaugată a parteneriatului: modul în care partenerii selectaţi pentru implementarea activităţilor proiectului, urmare a experienţei şi resurselor implicate, contribuie la maximizarea rezultatelor şi atingerea obiectivelor proiectului;

Cost-eficienţă: cerinţă explicită a regulamentelor europene aplicabile, reprezentând maximizarea rezultatelor atinse în cadrul proiectului, cu menţinerea unui nivel al costurilor cât mai scăzut;

Sustenabilitate: modul de continuare a proiectului/a efectelor proiectului după încetarea sursei de finanţare; prezentarea măsurilor actuale sau care vor fi luate pentru a se asigura faptul că progresul sau beneficiile realizate pentru grupul/grupurile ţintă vor fi garantate în viitor

Activităţi inovatoare: orice activităţi ce implică noi modalităţi de atingere a rezultatelor proiectului sau aplicarea unor exemple de bună practică din UE;

Dezvoltare durabilă: dezvoltare economică echilibrată şi echitabilă; nivele înalte de ocupare, coeziune socială şi incluziune; un înalt nivel de protecţie a mediului şi o utilizare responsabilă a resurselor naturale; o politică coerentă care generează un sistem politic deschis, transparent şi justificabil; cooperare internaţională efectivă în vederea promovării dezvoltării durabile globale (Strategia Gothenburg, 2001).

Egalitatea de şanse: nediscriminarea pe criterii de rasă, sex, religie, dizabilităţi, vârstă, în elaborarea şi implementarea activităţilor proiectului/ managementului proiectului, etc.

Regiunea principală de derulare a activităţilor proiectului - câmp din cadrul cererii de finanţare pentru proiecte strategice aferente DMI 3.1, 3.2, 5.1, 6.2, 6.3, în care solicitantul nominalizează o regiune din România, din cele în care are loc implementarea proiectului, ca principală. In această regiune va exista cel puţin o locaţie fixă pentru derularea activităţilor proiectului. Solicitantul va depune cererea de finanţare la OI responsabil din regiunea pe care a stabilit-o ca principală.

Indicator de realizare imediată - element măsurabil care arată măsura în care a fost realizată o activitate din cadrul proiectului ca urmare a utilizării asistenţei financiare acordate. Indicatorul va fi măsurabil.

Indicator de rezultat - element măsurabil care arată măsura în care proiectul a produs efecte, beneficii şi avantajele imediate şi directe asupra grupului ţintă.

BIBLIOGRAFIE.

124


- Sinteze ale legislației europene: http://europa.eu/legislation_summaries/about/index_ro.htm

- Obiectivele Uniunii Europene: - http://ec.europa.eu/europe2020/reaching-the-goals/targets/index_ro.htm- Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale din cadrul

Ministerului Afacerilor Europene (http://www.fonduri-ue.ro/ )

- Documentul Cadru de Implementare POSRU - www.fseromania.ro

- Ghidul Solicitantului - Condiții Generale - www.fseromania.ro

125

Documents

Managementul Proiectelor - Curs ID