Manual Pentru Reducerea Consumului de Abur

Manual pentru reducereaconsumurilor de abur prin

drenarea condensului

Dimensionarea, alegerea[i montajul oalelor

de condens

2006

Produsele Armstrong sunt desenate în alb

Rom Energy Armstrong s.r.l.Str. Polona nr. 35, sc. 1, ap. 2, Sector 1, Bucure[ti, RomaniaTel/Fax: +(40) 21.211.91.91Tel/Fax: +(40) 21.211.47.22E-mail: [email protected]

ARMSTRONG INTERNATIONAL S.A.Parc Industriel des Hauts-Sarts, 2e Avenue 4, B-4040 Herstal, BELGIUMTel.: +32 (0)4 240.90.90 • Fax: +32 (0)4 240.40.33 • www.armstrong.be • [email protected]

ARMSTRONG INTERNATIONAL, Inc.816 Maple Street, P.O. Box 408, Three Rivers, Michigan 49093, USATel. (269) 273.14.15 • Fax (269) 278.65.55www.armstronginternational.com

Cuprins

Tabele de recomand`ri [i

Instruc]iuni de utilizare ......................................... pagina B

Tabele cu abur .................................................................. 2

Aburul expandat ............................................................... 3

Aburul ...Concepte de baz` .......................................... 4-7

Oala de condens cu clopot ........................................... 8-9

Oala de condens cu plutitor [i termostatic` ...................10

Oala de condens cu bimetal .......................................... 11

Oala de condens cu disc (termodinamic`) .................... 11

Oala de condens termostatic` ....................................... 12

Oala de condens cu clopot

[i control diferen]ial automat .......................................... 13

Selectarea oalelor de condens ..................................14-15

Cum se dreneaz`

Sistemele de distribu]ie a aburului ....................16-19

|nso]itorii de abur .............................................. 20-21

Echipamente de \nc`lzire prin convec]ie .......... 22-24

Pre\nc`lzire de aer de proces ................................ 25

Schimb`toare de c`ldura cu manta

[i fascicul tubular ............................................. 26-27

Evaporatoare .................................................... 28-29

Cazane cu manta ............................................. 30-31

Echipamente sta]ionare

cu camera de abur \nchis` ............................... 32-33

Usc`toare rotative cu sifon de drenare ............ 34-35

Vase de expansiune ......................................... 36-37

Instala]ii cu absor]ie de abur ................................. 38

Depistarea defectelor ..................................................... 39

Instalarea [i testarea ................................................. 40-43

Dimensionarea liniilor de alimentare cu abur

[i de retur de condens .............................................. 44-46

C`ldur` specific`-Greutate specific` ............................. 47

Tabele inginere[ti uzuale ................................................ 48

Factori de conversie ....................................................... 48

Pierderile de abur printr-un orificiu dat ............................ 49

Alte Produse ................................................................... 49

Scheme de montaj .................................................... 50-56

Reducerea consumurilor energeticeVorbind despre energie,te g^nde[ti la mediul \nconjur`tor [i invers

Orice societate care este preocupat` de energie estepreocupat` implicit [i de mediul \nconjur`tor. Mai pu]inènergie consumat`, \nseamn` mai pu]ine reziduuri, maipu]ine emisii poluante [i un mediu ambiant mai s`n`tos.

Pe scurt, prin corelarea problemelor energetice cu cele demediu se mic[oreaz` costurile pe care industria trebuie sÌe plateasc` pentru ambele. Ajut^nd societ`]ile s`-[iadministreze consumurile energetice, produsele [iserviciile Armstrong ajut` de asemenea la protejareamediului ambiant.

Armstrong a considerat important s` \mpart`[eascèxperien]a acumulat` \nc` de c^nd a inventat oala decondens cu clopot \n 1911. De atunci, economiile realizatede beneficiari au confirmat deviza companiei Armstrong,potrivit c`reia "CUNO{TIN}ELE NE|MP~RT~{ITE|NSEAMN~ ENERGIE PIERDUT~".

Dezvolt`rile [i perfec]ion`rile f`cute de firma Armstrong \nproiectarea, construc]ia [i func]ionarea oalelor de condensau dus la nenumarate economii de energie, de timp [i debani.Acest manual s-a putut realiza dup` o \ndelungatèxperien]` prin folosirea tuturor cuno[tin]elor dob^ndite [itransmise mai departe. Manualul se ocup` de principiile defunc]ionare a oalelor de condens [i prezint` aplica]iilespecifice pentru o gam` larg` de procese [i industrii. Ve]iconstata c` este un instrument util, complementar altorpublica]ii Armstrong [i la Programul Software 1 Armstrongpentru dimensionarea [i alegerea oalelor de condens.

Manualul cuprinde de asemenea Tabele de recomand`ricare prezint` un rezumat al constat`rilor noastre privindtipul de oal` de condens care va asigura performan]eoptime \ntr-o anume situa]ie [i de ce.

IMPORTANT: Acest Manual prezint` \n rezumat principiilegenerale de instalare [i func]ionare a oalelor de condens.Montajul [i exploatarea echipamentelor de drenare acondensului se vor face numai de c`tre personal calificat.Alegerea [i montarea trebuie s` fie \nso]ite \ntotdeauna deasisten]` sau consultan]` tehnic` competent`. Acestmanual nu trebuie s` fie utilizat niciodat` f`r` asisten]` sauconsultan]` tehnic`. Va recomand`m s` lua]i legatura cuArmstrong sau Rom Energy Armstrong pentru alte detalii.

Abrevia]ii, BAbur

Concepte de baz`, 4, 5, 6, 7Cum este utilizat` c`ldura aburului, 4Expandat, 3Necesitatea dren`rii, 5Pierderi, 7Pierderi, verific`ri pentru, 39, 43Tabele, 2

AerCauza \nc`lzirii lente, tempera-turi joase, 6Efectul asupra temperaturii aburului 6

Abur expandat, 3Abur secundar, 3Bimetalic`, Oala de condens, 11By-pass-urile, 40Cazane cu manta, 30, 31C`ldur` specific`, 47Coeficien]i de siguran]`

Explica]ie, 14, 15Pentru diferite activit`]i, 16-38

Colectoarele cazanelor, 16Depanarea problemelor oalelor decondens, 39Dimensionarea oalelor pentru

Autoclave, 32Cazane cu manta, 30, 31Colectoarele cazanelor, 16Concentratoare, 30, 31Echipament de \nc`lzire cuconvec]ie, 22, 23Echipamente sta]ionare \nchise cu camer` de abur, 32, 33Evaporatoare, 28, 29Expandor de abur, 36, 37Instala]ie de \nc`lzire cu abur, 38|nc`lzitoare cu aspira]ie, 26|nc`lzitoare de ap`, 26|nc`lzitoare unitare, 22|nso]itorii de abur, 20, 21Linii \nso]itoare, 20, 21Linii de ramifica]ie, 18Magistral` de abur, 16,17, 18Manta, cazane cu, 30, 31Pre\nc`lzitoare de aer de proces 25Pre\nc`lzitoare de aer 22Pres` pentru placaj 32Refierb`toare 26Retorte, 32, 33Schimb`toare de c`ldur`, 26,27Separatoare de abur, 19Separatoare, 19Serpentine

Ambutisate, 26, 27|nc`lzire cu convec]ie, 22, 23|necate, 26,27

Tubulare, 22, 23, 27Serpentine \ngropate 26, 27Sisteme de distribuire a aburului, 16, 17,18, 19Tuneluri de uscare, 25}evi, serpentine, 22, 23, 27Usc`toare de proces, 25Usc`toare rotative, 34, 35Vaporizoare, 26

Dimensiuni flan[e. 48Disc, Oale de condens cu, 11Echipamente de \nc`lzire cuconvec]ie 22, 23Echipamentele sta]ionare \nchise, cucamera de abur, 32, 33Evacuarea aerului, 12Evaporatoare, 28, 29Expandoare de abur, 36, 37Factori de conversie, 48Greutate specific`, 47Instala]ie cu absorb]ie cu abur, 38Instalare, 40, 41, 42, 43|nso]itorii de abur, 20, 21|ntre]inerea oalelor de condens,39,43Linii

Abur, 16,17,18, 44Retur, 44

Linii de abur, 16,17,18Linii \nso]itoare abur, 20, 21Linii de ramifica]ie, 18Lovituri de berbec, 5Oale de de condens

Bimetalic`, 11Cu clopot, 8, 9Cu clopot [i control diferen]ial automat 13Cu disc, 11Cu plutitor [i termostatic`, 10Termostatic`, 12

Pierderi de abur, 7Pre\nc`lzitoare de aer de proces, 25Presiune diferen]ial`, 15Protec]ie \mpotriva \nghe]ului, 42Regulatorul de condens diferen]ial,automat, 13Schimb`toare de c`ldur` cu manta [ifascicul tubular, 26, 27Scurtcircuitarea, 14Selectarea oalelor de condens, 14,15Separarea unitar`, 14Serpentine ambutisate, 26, 27Serpentine \ngropate, 26, 27Serpentine tubulare, 22, 23, 27Sisteme de distribu]ie a aburului, 16, 17,18, 19Tabele (grafice)

Coeficien]i pentru dimension-area oalelor de condens pentruserpentine multiple, 22Diferen]` de temperatur`, 29

Procentul de abur expandat format la evacuarea condensuluila o presiune redus` 3Recomand`ri, Gatefold,

16, 18, 20,22, 24, 25,26, 28, 30,34, 36, 38

Tabele de abur, 2Tabele de recomand`ri, 16, 18, 20,

22, 25, 26, 28, 30, 32,34, 36, 38

Tabele utile pentru ingineri, 48Tabele, informa]ii uzuale

Aer,efect asupra temperaturiloraburului, 6Ratele de condensare pentru]evi de abur, 24Constante pentru determinareade kcal unei instala]ii de\nc`lzire, 24Pierderi, abur, 7}evi

CapacitateDe abur, 44, 45, 46De condens, 46

Factori de conversie, 48Dimensiuni, 48Dimensiuni pentru calculul pierderilor prin radia]ie, 17Propriet`]ile aburului saturat, 2Reduc]ia de temperatur` cauzat` de aer, 6Valorile k

Serpentine ambutisate,27, 29Serpentine tubulare, 27, 29

Usc`toare rotative, 34, 35Valorile k

Serpentine ambutisate, 27, 29Serpentine tubulare, 27, 29

Verificarea oalelor de condens, 43Verific`ri, oale de condens, 39, 43

Index Alfabetic

B

Instruc]iuni pentru folosirea Diagramelor de recomand`ri

Referiri cu privire la diagramele derecomand`ri apar la capitolele "Cumse dreneaz`" din acest manual, pag.16-38.Un sistem de cod cu privire lacaracteristici va poate da informa]iirapide (este codificat de la A la Q).Diagramele acoper` tipurile de oalede condens cu principalele avantaje\n diferite aplica]ii.De exemplu s` presupunem c` sun-te]i interesa]i pentru cea mai bunòal` de condens pentru a drena uncazan de fierbere cu manta [i drenaregravita]ional`. Ve]i proceda \n felulurm`tor:

1. Cùta]i la "Cum se dreneaz`cazanele cu manta"-pag. 30-31 [i privi]i\n col]ul din st^nga jos al paginii 30.

2. Ve]i g`si "Cazane cu manta,drenare gravita]ional`" [i citi]i "Primaalegere [i cod". |n acest caz primaalegere este IBLV iar caracteristicilesunt B, C, E, K, N.

3. Acum ne referim la diagrama de jos"Modalitatea \n care diferite tipuri deoale de condens corespundsolicit`rilor specifice de func]ionare",unde \n st^nga pute]i constata cereprezint` fiecare litera. De exemplulitera B se refer` la capacitateaoalelor de condens de a rezolvaproblema conserv`rii energiei.

4. Urm`rind spre dreapta pe linia "B"ve]i \nt`lni prima noastr` alegere, \nacest caz lB. Av^nd la baza testelef`cute [i condi]iile de func]ionare,

performan]ele \n domeniul conserv`riienergiei ale IB sunt cotate ca"Excelent". Folosi]i aceea[i proce-dur` pentru celelalte litere.

Abrevia]iuni:IB- oal` de condens cu clopotIBLV- oal` de condens cu clopot cuorificiul de ventila]ie l`rgitIBT- oal` de condens cu clopotprev`zut cu ventil termic de aerisireF&T- oal` de condens cu flotor [i ter-mostatic`CD- oal` de condens termodinamic`DC- oal` de condens diferen]ialàutomat`CV- supap` de sensT- clopot cu ventil termic de aerisirePRV- regulator de presiune

Modalitatea \n care diferite tipuri de oale de condens corespund solicit`rilor specifice de func]ionare

Cod Caracteristic` Clopot F&T Disc Termostatic DC

A Mod de func]ionare (1)Intermitent Continuu Intermitent (2) Intermitent ContinuuB Conservarea energiei (durat` de Excelent Bine Slab Acceptabil (3)Excelent

func]ionare)C Rezisten]` la uzur` Excelent Bine Slab Acceptabil ExcelentD Rezisten]` la coroziune Excelent Bine Excelent Bine ExcelentE Rezisten]` la [oc hidraulic Excelent Slab Excelent (4)Slab ExcelentF Evacueaz` aer, [i CO2 la Da Nu Nu Nu Da

temperatura aburuluiG Poate evacua aer la presiune Slab Excelent (5)NR Bine Excelent

sc`zut` (0,02 bar)H Capacitatea de a evacua canti- Acceptabil Excelent Slab Excelent Excelent

t`]i mari de aer la pornireI Func]ioneaz` la contrapresiune Excelent Excelent Slab Excelent ExcelentJ Rezisten]` la \nghe] (6) Bine Slab Bine Bine BineK Purjeaz` sistemul Excelent Acceptabil Excelent Bine ExcelentL Func]ioneaz` la capacit`]i mici Excelent Excelent Slab Excelent ExcelentM Reac]ioneaz` la dopurile de Imediat Imediat T^rziu T^rziu Imediat

condensN Capacitatea de a drena Excelent Slab Slab Acceptabil Excelent

impurit`]ileO Dimensiuni de gabarit (7)Mare Mare Mic` Mic` MareP Capacitatea de a drena aburul Acceptabil Slab Slab Slab Excelent

expandatQ Pozi]ia la avariere (deschis-\nchis) Deschis Inchis (8)Deschis (9) Deschis

Grafic recomandare (vezi pag. B pentru Coduri)

Echipamente Prima alegere [i codul Alt` variant`

Cazane cu manta IBLV F&T sauevacuare B,C,E,K,N termostatat`

gravita]ional`

Cazane cu manta DC IBLVevacuare cu sifon B,C,E,G,H,K,N,P

1. Eliminarea condensului esteIntermitent`.

2. Poate fi continu` la debite mici.3. Excelent c^nd aburul expandat este

reutilizat.

4. Oalele de condens cu bimetal [i cumembran` - bune.

5. Nerecomandate la presiuni sc`zute.6. Oale din font` nerecomandate.7. |n construc]ie o]el-inox sudat - medie.

8. Se pot avaria \n pozi]ia \nchis datoritìmpurit`]ilor.

9. Se pot avaria fie \n pozi]ia deschis,fie \nchis, func]ie de construc]ia bur-dufului.

2

Tabele de abur

Ce sunt... Cum se utilizeaz`Rela]iile dintre cantitatea de caldur`[i temperatura/presiune sunt prelu-ate din Tabelele cu propriet`]ile abu-rului saturat.

Defini]iile termenilor utiliza]i Abur saturat este abur pur la tem-peratura ce corespunde temperaturiiapei la fierbere, la presiunea exis-tent`.

Presiune absolut` [i presiunemanometric` (Coloana 1).Presiunea absolut` este presiuneamanometric` + 1 bar.

Rela]ia presiune-temperatur`(Coloana 1 [i 2). Pentru fiecare pre-siune a aburului saturat corespundeo anumit` temperatur`. Exemplu:Temperatura corespunz`toare abu-rului saturat la presiunea de 10 bareste \ntotdeauna 180°C.

Volumul specific al aburului(Coloana 3) este volumul pe unitateade mas` \n m³/kg.

Caldura apei la satura]ie (ColoaneIe4 [i 6). Este c`ldura necesar` pentrua cre[te temperatura unui kilogramde ap` de la 0°C p^na la punctul defierbere corespunz`tor presiuniirespective.

Caldura latent` sau c`ldura devaporizare (Coloanele 5 [i 7).Cantitatea de c`ldur` necesar` pen-tru a transforma un kilogram de ap`la temperatura de fierbere \ntr-unkilogram de abur. Este aceea[i canti-tate de c`ldur` cu cea ob]inut` dincondensarea unui kilogram de abursaturat \ntr-un kilogram de ap` lasatura]ie. Aceast` cantitate dec`ldur` este diferit` pentru fiecarecombina]ie de presiune-tempera-tur`, a[a cum se vede \n tabelele deabur saturat.

CUM SE UTILIZEAZ~ TABELULSuplimentar determin`rii rela]iei pre-siune-temperatur`, pute]i calculacantitatea de abur care va condensapentru fiecare unitate de c`ldur`care se [tie c` va fi cedat` \n kcal(kJ). Invers, tabelul poate fi folositpentru a determina c`ldura \n kcal(kJ) cedat` de aburul saturat carecondenseaz`. |n sec]iunea cu apli-ca]ii a manualului ve]i g`si c^tevareferiri la utilizarea tabelelor de abur.1 kcal = 4,186 kJ1 kJ = 0,24 kcal

Propriet`]ile aburului saturatkJ kcal

Presiune Temp. Volumul C`ldura C`ldura C`ldura C`ldura\n bari aburului specific \n apei la latent` \n apei la latent` \n(abs.) \n °C m³/g satura]ie J/kg satura]ie Kcal/kg

\n kJ/kg \n Kcal/kgCol. 1 Col. 2 Col. 3 CoI. 4 CoI. 5 CoI. 6 CoI. 7

P t SV q r q r

0,010 7,0 129,20 29 2.484 7,0 593,50,020 17,5 67,01 73 2.460 17,5 587,60,030 24,1 45,67 101 2.444 24,1 583,90,040 29,0 34,80 121 2.443 28,9 581,20,050 32,9 28,19 138 2.423 32,9 578,90,060 36,2 23,47 151 2.415 36,2 577,00,070 39,0 20,53 163 2.409 39,0 575,50,080 41,5 18,10 174 2.403 41,5 574,0 0,090 43,8 16,20 183 2.398 43,7 572,80,10 45,8 14,67 192 2.393 45,8 571,80,20 60,1 7,650 251 2.358 60,1 563,30,30 69,1 5,229 289 2.335 69,1 558,00,40 75,9 3,993 317 2.319 75,8 554,00,50 81,3 3,240 340 2.305 81,3 550,70,60 86,0 2,732 359 2.293 85,9 547,90,70 90,0 2,365 376 2.283 89,9 545,50,80 93,5 2,087 391 2.274 93,5 543,20,90 96,7 1,869 405 2.265 96,7 541,21,00 99,6 1,694 417 2.257 99,7 539,31,5 111,4 115,9 467 2.226 111,5 531,82,0 120,2 0,8854 504 2.201 120,5 525,92,5 127,4 0,7184 535 2.181 127,8 521,03,0 133,5 0,6056 561 2.163 134,1 516,73,5 138,9 0,5240 584 2.147 39,5 512,94,0 1436 0,4622 604 2.133 144,4 509,54,5 147,9 0,4138 623 2.119 148,8 506,35,0 151,8 0,3747 640 2.107 152,8 503,46,0 158,8 0,3155 670 2.084 160,1 498,07,0 164,9 0,2727 696 2.065 166,4 493,38,0 170 4 0,2403 721 2.046 172,2 488,89,0 175,4 0,2148 742 2.029 177,3 484,810 179,9 0,1943 762 2.013 182,1 481,011 184,1 0,1774 778 1.998 186,5 477,412 188 0,1632 798 1.983 190,7 473,913 191,6 0,1511 814 1.970 194,5 470,814 195,0 0,1407 830 1.958 198,2 467,715 198,3 0,1317 844 1.945 201,7 464,716 201,4 0,1237 858 1.933 205,1 461,717 204,3 0,1166 871 1.921 208,2 459,018 207,1 0,1103 884 1.910 211,2 456,319 209,8 0,1047 897 1.899 214,2 453,620 212,4 0,09954 908 1.888 217,0 451,125 223,9 0,07991 961 1.839 229,7 439,330 233,8 0,06663 1.008 1.794 240,8 428,540 250,3 0,04975 1.087 1.712 259,7 409,150 263,9 0,03943 1.154 1.640 275,7 391,760 275,6 0,03244 1.213 1.571 289,8 375,470 285,8 0,02737 1.267 1.505 302,7 359,780 295,0 0,02353 1.317 1.442 314,6 344,690 3033 002050 1.363 1.380 325,7 329,8100 311,0 0,01804 1.407 1.319 336,3 315,2110 318,1 0,01601 1.450 1.258 346,5 300,6120 324,7 0,01428 1.492 1.197 356,3 286,0130 330,8 0,01280 1.532 1.135 365,9 271,1140 3366 001150 1.571 1.070 375,4 255,7150 342,1 0,01034 1.610 1,004 384,7 239,9200 365,7 0,005877 1.826 592 436,2 141,4

3

Aburul expandat (secundar)Ce este aburul expandat?C^nd condensul fierbinte sau apafierbinte din cazan, sub presiune, esteevacuat la o presiune mai sc`zut`, oparte din el se revaporizeaz`, deve-nind ceea ce este cunoscut sub de-numirea de abur expandat.

De ce este important?Acest abur expandat este importantdeoarece con]ine unit`]i de c`ldur`care pot fi utilizate, aceastaconduc^nd la func]ionarea eficient` ainstala]iei - [i care, altfel, ar fi pier-dute.

Cum se produce?Atunci c^nd apa este \nc`lzit` la pre-siune atmosferic` (1,013 bari), tem-peratura ei cre[te p^na atinge 100ºC,cea mai mare temperatur` la care apapoate exista, la aceast` presiune. O\nc`lzire suplimentar` nu m`re[tetemperatura, ci transform` apa \nabur.

C`ldura absorbit` de ap` la m`rireatemperaturii ei p^na la punctele defierbere este numit` c`ldur` sensibil`sau c`ldura lichidului saturat. C`lduranecesar` transform`rii apei, la tem-peratura de fierbere, \n abur, laaceea[i temperatur`, este numit`c`ldur` latent`. Unitatea de c`ldurùtilizat` \n mod obi[nuit este Kcal,care reprezint` cantitatea de c`ldur`necesar` pentru m`rirea temperaturiiunui kg de ap` cu 1ºC, la presiuneaatmosferic`.

Dac` apa este \ncalzit` sub presiune,temperatura de fierbere este maimare de 100ºC, astfel \n^t c`ldurasensibil` necesar` este mai mare. Cuc^t presiunea este mai mare, cu at^ttemperatura de fierbere [i con]inutulde c`ldur` vor fi mai mari. Dac` pre-siunea este mic[orat` brusc, o anu-mit` cantitate de c`ldur` sensibil` vafi eliberat`. Acest exces de c`ldur` vafi absorbit sub form` de c`ldur`latent`, f`c`nd ca o parte a apei s` sevaporizeze brusc \n abur.

Condensul, la temperatura aburului [ila o presiune sub 10 bari, are uncon]inut de c`ldur` de 182,1 kcal/kg(vezi col.6 \n Tabelul Aburului). Dacàcest condens este desc`rcat la pre-siune atmosferic` (1bar), con]inutulsù de c`ldur` scade instantaneu la99,7 kcal/kg. Surplusul de 82,3 kcalvaporizeaz` brusc o parte din con-dens. Procentul de condens care sevaporizez` brusc poate fi calculat ast-fel:Se \mparte diferen]a dintre con]inutulridicat [i cel sc`zut de c`ldur` lac`ldura latent` de la presiunea maisc`zut` [i se inmul]e[te cu 100.Pun^nd toate acestea \ntr-o formul`:

%abur expandat = x 100

q1 = c`ldur` sensibil` din condens lapresiunea mai ridicat`, \nainte deevacuareq2 = c`ldura sensibil` din condens lapresiunea mai sc`zut`, la care are locevacuarear = c`ldura latent` din abur la pre-siunea mai sc`zut`, la care s-a eva-cuat condensul

%abur expandat= x100=15,3%

Graficul 3-1 arat` cantitatea de aburexpandat care se formeaz` c^ndevacu`m condensul la diferite presiu-ni. La pagina 48 se g`sesc alte tabelefolositoare.Tabel 3-1.

Procentul de abur expandat ce se formeaz` la destinderea condensului la opresiune redus`

BAR DE LA CARE ABURUL ESTE DESC~RCAT

PR

OC

EN

TU

L D

E A

BU

R E

XP

AN

DA

T

q1-q2

r

182,1-99,7

593,3

Curba Contra-presiunea

A 0,25B 0,5C 1D 2E 4G 6H 8J 10

4

Aburul . . . Concepte de Baz`

Aburul este un gaz invizibil generat prinadaos de energie termic` apei dintr-un cazan. Trebuie adùgatènergie suficient` pentru a m`ri tem-peratura apei p^n` \n punctul de fier-bere. Apoi, energia suplimentar` - f`r`nici o alt` cre[tere a temperaturii -transform` apa in abur.Aburul este un mediu de transfer dec`ldur` foarte eficient [i u[or de con-trolat. El este utilizat cel mai adeseapentru transportul energiei dintr-osurs` central` (cazan) la numero[iconsumatori din instala]ii \n care esteutilizat pentru \nc`lzirea aerului, apeisau \n alte procese.Cum s-a observat, pentru a face caapa fierbinte s` se transforme \n abursunt necesare kcal suplimentare.Aceste kcal nu sunt pierdute ci sunt\nmagazinate \n abur gata de a fi elibe-rate pentru diverse procese: \nc`lzireaaerului, coacerea ro[iilor, opera]iuni deuscare etc.C`ldura necesar` pentru a transformaapa clocotit` \n abur este numit` c`l-dur` de vaporizare sau c`ldur` latent`.Cantitatea este diferit` pentru fiecarecombina]ie de presiune / temperatur`,cum arat` \n tabelele de abur.

Aburul la lucru...Cum este utilizat` c`ldura aburuluiC`ldura trece de la un nivel ridicat detemperatur` la un nivel mai sc`zut detemperatur` printr-un proces cunos-cut ca transfer de c`ldur`. Porninddin focarul cazanului, c`ldura setransfer` prin ]evile cazanului apoic^nd presiunea mai mare din cazan\mpinge aburul afar`, acesta\nc`lze[te ]evile sistemului de dis-tribu]ie. C`ldura trece din abur, prinpere]ii ]evilor \n aerul \nconjur`tor, mairece. Acest transfer de c`ldur` trans-form` o parte din abur \n ap`. Dinacest motiv liniile de distribu]ie sunt,de obicei, izolate pentru a minimizaacest transfer de c`ldur` nedorit care\nseamn` pierderi.C`nd aburul ajunge la schimb`toarelede c`ldur` din sistem, povestea seschimb`. Aici transferul de c`ldur`din abur este dorit. C`ldura trece \naerul dintr-un pre\nc`lzitor de ap` sau\n alimente \ntr-un vas de g`tit. Nimicnu trebuie s` \mpiedice acest transferde c`ldur`.

Drenarea condensului...De ce este necesar`Condensul este produsul secundar altransferului de c`ldur` dintr-un sistemde abur. El se formeaz` \n sistemul dedistribu]ie datorit` radia]iei inevitabile.El se formeaz` de asemenea \n utila-jele de \nc`lzire [i tehnologice carezultat al transferului de c`ldur` de laabur la substan]a \nc`lzit`. Imediat ceaburul a condensat [i [i-a cedatc`ldura latent` valoroas`, condensulfierbinte trebuie \ndep`rtat f`r`\nt^rziere. De[i c`ldura disponibil`dintr-un kg de condens este neglija-bil`, \n compara]ie cu un kg de abur,condensul \nc` mai este ap` fierbintevaloroas` [i trebuie returnat la cazan.

Figura 4-1. Aceste desene arat` can-titatea de c`ldur` necesar` pentru agenera un kg de abur la presiuneaatmosferic`. De notat c` este nevoiede 1kcal pentru fiecare spor de tem-peratur` de 1ºC p^n` la temperaturade fierbere, \ns` va fi nevoie de multmai multe kcal pentru a transformaapa de 100ºC \n abur la 100ºC.

Figura 4-2. Aceste desene arat` c^t` c`ldur` este necesar` pentru a genera 1kg de abur la o presiune de 10 bari. De notat c`ldura suplimentar` [i tem-peratura mai ridicat`, necesare pentru a face apa s` fiarb` la o presiune de 10bari dec^t la presiunea atmosferic`. Observa]i de asemenea cantitatea maimic` de caldur` necesar` pentru a transforma apa \n abur la temperatur` maimare.

Defini]iiKcal. O kcal este cantitatea de caldur` necesar` pentru a m`ri temperaturaunui kg de ap` rece cu 1ºC. sau o kcal este cantitatea de c`ldur` cedat` deun kg de ap` prin r`cire, s` zicem de la 20º la 19ºC.Temperatura. Este gradul de c`ldur` f`r` implicarea cantita]ii de c`ldur`disponibil`.C`ldura. Este o m`sur` a energiei disponibile f`r` implicarea temperaturii.Pentru ilustrare, o kcal care m`re[te temperatura unui kg de ap` de la 10ºC la11ºC poate proveni din aerul ambiant la o temperatur` de 20ºC sau de la oflacar` cu temperatura de 500º.

5

Necesitatea dren`rii sistemului dedistribu]ie. Condensul care se adun`la partea de jos a conductelor de aburpoate fi cauza loviturilor de berbec.Aburul circul`nd cu o vitez` p^n` la150km/h formeaz` “valuri” c^nd trecepeste acest condens. Dac` seformeaz` destul condens, aburul demare vitez` \l \mpinge, cre^nd un doppericulos care cre[te din ce \n ce maimare pe m`sur` ce preia lichidul dinfa]a lui. Orice obstacol ce i-ar puteaschimba direc]ia - arm`turi, ventileregulatoare, teuri, coturi, blinde - arputea fi distrus. Pe l^ng` deteriorareaprovocat` de lovitura de berbec, apacu vitez` mare poate eroda fitingurile,ciupind suprafe]ele metalice.

Necesitatea dren`rii echipamentuluide transfer c`ldur`. C^nd aburul vine\n contact cu condesul r`cit sub tem-peratura aburului, el poate produce unalt tip de lovituri de berbec, cunoscutesub denumirea de [oc termic. Aburulocup` un volum mult mai mare dec`tcondesul, iar \n momentul \n care con-denseaz` brusc poate transmite undede [oc \n sistem. Aceast` form` delovitur` de berbec poate deteriora uti-lajele si avertizeaz` c` condensul nueste evacuat in sistem.

Evident, condensul din schimb`torulde c`ldur` ocup` spa]iu [i reducedimensiunea fizic` [i capacitatea uti-lajului. Eliminarea lui rapid` mentineutilajul plin cu abur (fig. 5-3). Pe m`su-r` ce aburul condenseaz`, el formezò pelicul` de ap` pe interiorulschimb`torului de c`ldur`.

Gazele necondensabile nu se trans-form` \n lichid care s` curg` liber. Elese acumuleaz` ca o pelicul` sub]irepe suprafa]a schimbatorului dec`ldur` - \mpreun` cu murd`rie [ipiatr`. Toate sunt bariere poten]ialepentru tansferul de c`ldur` (fig. 5-1).

Necesitate elimin`rii aerului si aCO2Aerul este prezent mereu \n timpulpornirii utilajului [i \n apa de alimenta-re a cazanului. Apa poate con]inedeasemenea carbona]i dizolva]i careelimina dioxid de carbon gazos. Vitezaaburului \mpinge gazele spre pere]iischimb`toarelor de c`ldur`, put^ndbloca transferul de c`ldur`. Acestlucru complic` problema evacu`riicondensului pentru c` aceste gazetrebuie eliminate \mpreun` cu con-densul.

Figura 5-1Barierele poten]ialeale transferului dec`ldur`: c`ldura aburului [i tempe-ratura trebuie s`str`bat` aceste ba-riere pentru a-[iface treaba.

Fig. 5-4. Observa]i c` radia]ia c`ldurii de la sistemul de distribu]ie provoac` formarea condensului, [i, deci, necesitòale de condens la punctele joase ale ventilelor regulatoare. |n schimb`toarele de c`ldur`, oalele de condens au func]iavital` de eliminare a condensului \nainte ca el s` devin` o barier` pentru transferul de c`ldur`. Condensul fierbinte estereturnat prin oalele de condens la cazan, pentru reutilizare.

Figura 5-2. Condensul l`sat s` secolecteze \n ]evi sau tuburi este suflatin valuri de aburul care trece peste elp`n` blocheaz` fluxul de abur \npunctul A. Condensul din zona Bprovoac` o diferen]` de presiune carepermite presiunii aburului s` \mping`dopul de condens \nainte ca pe unberbec.

Figura 5-3. Serpentina pe jum`tateplin` cu condens nu poate func]ionala capacitatea maxim`.

6

Aburul . . . Concepte de Baz`

Efectul aerului asupra temperaturii aburuluiC^nd \n sistemul de abur p`trundeaer [i alte gaze, acestea consum` oparte din volumul pe care l-ar ocupa,altfel, aburul. Temperatura amestecu-lui de aer/abur scade sub cea a abu-rului pur. Fig. 6-1. explic` efectulaerului \n conductele de abur. Tabel6-1 [i graficul 6-1 prezint` diverselereduceri de temperatur` provocate deaer \n diverse procente [i la presiunidiferite.

Efectul aerului asupratransferului de c`ldur`Fluxul normal de abur spre suprafa]aschimb`toarelor de c`ldur` antre-neaz` cu el aer [i alte gaze. Cum elenu condenseaz` [i nu se golescgravita]ional, aceste gaze necon-densabile formeaz` o barier` \ntreabur [i suprafa]a schimb`toarelor dec`ldur`. Propriet`]ile izolante exce-lente ale aerului reduc transferul dec`ldur`. De fapt, \n anumite condi]iichiar [i ½ din 1% volumul de aer \nabur poate reduce eficien]a transferu-lui de c`ldur` cu 50% (fig.7-1).

Cand gazele necondensabile (\n prin-cipal aer) continu` s` se acumuleze [inu sunt eliminate, ele ar putea umpletreptat schimb`torul de c`ldur` [i potopri total fluxul de abur. Utilajul esteatunci blocat cu aer.

CoroziuneaDou` cauze principale ale depunerilorde piatr` [i ale coroziunii sunt dioxidulde carbon [i oxigenul. CO2 p`trunde\n sistem sub form` de carbona]idizolva]i \n apa de alimentare [i c^ndse amestec` cu condensul rece,formeaz` acid carbonic.

Extrem de coroziv, poate ataca ]evile[i schimb`toarele de c`ldur` (Fig. 7-2). Oxigenul p`trunde \n sistem cagaz dizolvat \n apa de alimentarerece. El agraveaz` ac]iunea aciduluicarbonic, acceler^nd coroziunea [iprovoc^nd coroziunea \n puncte a]evilor de fier [i o]el (Fig. 7-3).

Eliminarea sustan]elornedoritePe scurt, oalele de condens trebuies` dreneze condensul pentru càcesta poate reduce transferul dec`ldur` [i poate provoca lovituri deberbec. Oalele de condens trebuie sèvacueze aerul [i gazele necondensa-bile pentru c` acestea pot reducetransferul de c`ldur` prin mic[orareatemperaturii aburului [i formarea deizola]ii termice \n sistem. Ele pot\ntre]ine coroziune distructiv`. Esteesen]ial s` se elimine c^t mai rapidcondensul, aerul [i CO2. O oal` decondens, care este pur [i simpli osupap` care deschide \n prezen]acondensului, aerului [i CO2 [i \nchide\n prezen]a aburului face acest lucru.Din ra]iuni economice, oala de con-dens trebuie deasemenea s`func]ioneze perioade \ndelungate cuun minimum de \ntre]inere.

Figura 6-1. Incinta care con]ine aer [iabur furnizeaz` numai c`ldura presiu-nii par]iale aburului [i nu c`ldura core-spunz`toare presiunii totale.

Incint` de abur: 100% aburPresiune total`: 10 bar

Presiunea aburului: 10 barTemperatura aburului: 180ºC

Incint` de abur: 90% abur [i 10% aerPresiunea total`: 10 barPresiunea aburului: 9 bar

Temperatura amestecului: 175.4ºC

Tabel 6-1Reducerea temperaturii datorat` deprezen]a aerului

Graficul 6-1. Amestec aer/aburReducerea temperaturii cauzat` de diferite procentaje de aer la diferite presiu-ni. Acest grafic determin` procentul de aer la presiuni [i temperaturi cunoscuteprin determinarea punctului de intersec]ie dintre presiune, temperatur` [i pro-centul de aer, \n volum. De exemplu, s` presupunem un sistem cu presiune de9 bari, cu o temperatur` la schimb`torul de c`ldur` de 160ºC. Din grafic sedetermin` c` \n abur exist` 30% aer \n volum.

7

Rolul oalelor de condensSarcina oalei de condens este sèlimine din sistem condensul, aerul [iCO2 imediat ce se acumuleaz`. |nplus pentru eficien]` [i economie,oala de condens mai trebuie s` asigu-re:

1. Pierderi minime de aburTabelul 7-1 arat` c^t pot fi de costisi-toare pierderile de abur nesuprave-gheate.

2. Durata lung` de via]` [i siguran]a în serviciuUzarea rapid` a pieselor aduce oalade condens \n stare de nesiguran]`.Oala de condens eficient` economi-se[te bani prin minimizarea cheltu-ielilor pentru testare, repara]ii,cur`]ire, sta]ionare [i altor pierderiasociate.

3. Rezisten]a la coroziuneElementele active ale oalei de con-dens trebuie s` fie rezistente la coro-ziune pentru a combate efecteledùn`toare ale condensului acid sau\nc`rcat cu oxigen.

4. Capacitatea de a elimina aerulAerul poate fi prezent \n abur [i maiales la pornire. Aerul trebuie eliminatpentru a asigura un transfer dec`ldur` eficient [i pentru a preveniblocarea sistemului.

5. Capacitatea de a elimina CO2Eliminarea CO2 la temperatura aburu-lui va impiedica formarea acidului car-bonic. Deci oala de condens va trebuis` func]ioneze la, sau aproape detemperatura aburului deoarece CO2se poate dizolva \n condensul care s-ar`cit sub temperatura aburului.

6. Functionarea in condi]ii de con-trapresiuneContrapresiunea din liniile de returcondens presurizate poate s` apar`\nt^mpl`tor sau dac` sistemul a fostconceput s` func]ioneze presurizat. Ooal` de condens trebuie s` poat` s`func]ioneze \n condi]iile de contrapre-siune real` din sistemul sù de retur.

7. Func]ionarea \n condi]iileprezen]ei impurit`]ilorImpurit`]ile sunt o preocupare con-tinu` deoarece oalele de condenssunt amplasate \n punctele joase dinsistemul de abur. Condensul preia

impurit`]ile [i piatra din ]evi [i solidelepot fi antrenate din cazan. Chiar [iparticulele care trec prin filtre sunterozive [i, deci, oala de condens tre-buie s` fie capabil` s` func]ioneze \nprezen]a impurit`]ilor.O oal` de condens care nuindepline[te toate aceste caracteristi-ci de func]ionare / construc]ie, vareduce eficien]a sistemului [i va m`richeltuielile. C^nd o oal` de condensasigur` toate aceste caracteristici,sistemul poate realiza:

1. |nc`lzirea rapid` a echipamentelorde transfer de c`ldur`

2.Temperatura maxima a echipamen-telor pentru un transfer de c`ldur`sporit al aburului

3. Func]ionarea la capacitatea maximà echipamentului

4. Economie maxim` la combustibil5. Efort de munc` redus pe unitatea

de produc]ie6. |ntre]inere minim` [i durabilitate

mare de func]ionare, f`r` probleme.

Uneori \n practic` nu sunt necesaretoate aceste caracteristici construc-tive, dar \n mare majoritate a utilizato-rilor, oala de condens care satisfacetoate cerin]ele va da cele mai bunerezultate.

Figura. 7-1. Aburul care condenseaz`\ntr-un ansamblu de transfer dec`ldur` deplaseaz` aerul la suprafa]ade transfer de c`ldur` unde secolecteaz` sau se \ntinde form^nd oizola]ie foarte eficient`. Figura. 7-2. CO2 gazos se combin`

cu condensul r`cit sub temperaturaaburului [i formeaz` acid carboniccare corodeaz` ]evile [i schimb`-toarele de c`ldur`. Observa]i canalulros \n ]eava ilustrat`.

Figura. 7-3. Oxigenul din sistemaccelereaz` coroziunea (oxidarea)]evilor, provoc^nd ciupituri, cum sepoate vedea \n poza de mai sus.

Fig. 7-2 [i 7-3 sunt prezentate cu acordul [i amabilitatea Dearborn ChemicalCompany, USA

Tabelul 7-1. Pierderile de abur prin orificii de diferite m`rimi la 7 bar

M`rimea orificiului (inch) kg de abur pierdut pe lun`

1/2 379.5007/16 289.5003/8 213.6005/16 147.7001/4 95.4003/16 53.2001/8 23.800

Aceste valori de pierderi reprezint` abur curat [i uscat, curg^nd printr-un orifi-ciu cu muchie ascu]it` spre atmosfer` f`r` a avea condens. Prezen]a conden-sului va reduce aceste pierderi datorit` efectului de expandare c^nd are loc oc`dere de presiune.

8


Oala de condens Armstrong cu clopoteste o oal` de condens mecanic`,func]ion^nd pe baza diferen]ei dedensitate dintre abur [i ap`. (vezi fig.8-1). Aburul, p`trunz^nd sub clopotface ca clopotul s` se ridice [i s`\nchid` valva de evacuare. Condensulcare intr` \n oala de condens trans-form` clopotul \ntr-o greutate care sescufund` [i deschide supapa oalei decondens pentru a elimina condensul.Spre deosebire de alte oale de con-dens mecanice, clopotul purjeaz` deasemenea aerul [i bioxidul de carbon,\n mod continuu, la temperatura abu-rului.Acest principiu simplu de eliminare acondensului a fost introdus deArmstrong \n 1911. Anii de cercetarepentru \mbun`t`]irea materialelor [i afabrica]iei au f`cut oalele de condenscu clopot Armstrong practic f`r` egal\n ceea ce prive[te eficien]a \nfunc]ionare, siguran]` [i durabilitate.

Durata de via]`îndelungatÌnima oalei de condens cu clopotArmstrong este un sistem unic dep^rghii care multiplic` for]a furnizat`de clopot pentru a deschide valva subpresiune. Nu exist` pivo]i fic[i care s`se uzeze sau s` creeze fric]iune. Eaeste conceput` s` deschid` orificiul

de evacuare pentru o capacitatemaxim`. Cum clopotul este deschis labaz`, el rezist` la loviturile de berbec.Punctele \n care ar putea apare ouzur` sunt \nt`rite pentru o durabili-tate mare.O oal` de condens cu clopotArmstrong poate conduce la conser-varea energiei chiar [i \n prezen]auzurii. Uzura treptat` m`re[te u[ordiametrul scaunului [i modific` forma[i diametrul valvei cu bil`. |ns` pem`sur` ce are loc aceast` ac]iune,bila se a[eaz` mai ad^nc, men]in^ndo etan[are perfect`.

Func]ionare sigurÒala de condens cu clopot Armstrongdatoreaz` o mare parte a siguran]ei eiunei construc]ii care face practic s`nu aib` probleme provocate de impu-rit`]i. De remarcat c` valva [i scaunulsunt la partea de sus a clopotului.Particulele mai mari de impurit`]i cadla fund, de unde sunt pulverizate demi[carea \n sus [i \n jos a clopotului.Cum valva unei oale de condens cuclopot este fie \nchis`, fie deschis` lamaximum, exist` o trecere liber` aparticulelor de impurit`]i. |n pluscurentul rapid de condens de submarginea clopotului creeaz` o ac]iuneliber` de autosp`lare care m`turìmpurit`]ile din oala de condens. Oala

de condens cu clopot are doar dou`p`r]i mobile - ansamblul p^rghiilorvalvei [i clopotul. Asta \nseamn` c`nu exist` puncte fixe, nu exist` artic-ula]ii complicate care s` se blocheze- nimic care s` se gripeze, s` se aga]esau s` se colmateze.

Piese rezistente la coroziuneValva [i scaunul oalelor de condenscu clopot Armstrong sunt din o]elinoxidabil cu con]inut ridicat de crom,rectificate. Toate celelalte elementeactive sunt din o]el inoxidabil rezistentla uzur` [i coroziune.

Func]ionarea la contrapresiunePresiunea ridicat` din linia de returcondens reduce pur [i simplu pre-siunea diferen]ial` pe valva de evacu-are. Pe m`sur` ce contrapresiunea seapropie de presiunea de intrare,evacuarea devine continu`.Contrapresiunea nu are nici un efectnefavorabil asupra func]ion`rii oaleide condens cu clopot \n afara reduce-rii capacit`]ii, provocat` de presiuneadiferen]ial` sc`zut`. Exist` doar ofor]` mai redus` aplicat` clopotuluica s` deschid` valva, f`c^nd oala decondens s` penduleze.

Figura1. Oala de condens este instalat` \n linia de evacuare \ntre utilajul \nc`lzit cu abur [i conducta de con-dens de retur. La pornire, clopotul este cobor^t [i supapaeste deschis` la maximum. Pe m`sur` ce fluxul ini]ial decondens intr` \n oala de condens [i curge pe sub bazaclopotului, el umple corpul oalei de condens [i scufund`complet clopotul.

Figura 2. Aburul intr` de asemenea \n oala de condenssub baza clopotului, ridic^ndu-se [i acumul^ndu-se lapartea de sus, produc^nd flotabilitatea clopotului. Acestase ridic`, ridic^nd valva spre scaunul ei p^n` c^nd valvase va \nchide etan[. Aerul [i CO2 trec continuu prinaerisirea clopotului [i se colecteaz` la partea de sus aoalei de condens. Aburul care trece prin orificiul de aerisireeste condensat prin radia]ie.

9

Tipuri de oale de condenscu clopot Armstrong pentrudiferite aplica]ii specificeDisponibilitatea de oale de condenscu clopot, cu corpuri construite dindiferite materiale, pentru diferite con-figura]ii de conducte [i condi]ii delucru, permit o flexibilitate mare \n uti-lizarea oalei de condens corespun-z`toare pentru a satisface necesit`]ispecifice. Vezi tabelul 9-1.

1. Oale de condens din o]el inoxidabilCorpurile ermetice, din o]el inoxidabil,permit acestor oale de condens s`reziste la \nghe]uri f`r` s` fie avariate.Ele pot fi instalate pe \nso]itorii cuabur, colectoarele din aer liber [i \nalte locuri supuse \nghe]ului. Suntconstruite pentru presiuni de p^n` la45 bari [i temperaturi de p^na la345ºC.2. Oale de condens din fontÒale de condens cu clopot, standard,pentru uz general la presiuni de p^nala 17 bari [i temperaturi p^na la232ºC. Oferite cu racorduri laterale,orizontale, racorduri laterale cu filtre\ncorporate [i racorduri de intrare, labaz` - ie[ire, la v^rf (verticale).

3. Oale de condens din o]el forjatSunt oale de condens cu clopot, stan-dard, pentru presiuni \nalte, tempera-turi \nalte (inclusiv abur supra\nc`lzit)p^na la 180 bari [i respectiv 560ºC.4. Oale de condens din o]elinoxidabil turnatSunt oale de condens cu clopot, stan-dard, de mare capacitate, pentru uti-liz`ri \n medii corozive. Pot fi reparate.Pentru presiuni de p^na la 47 bari [itemperaturi p^na la 263ºC.

3. Pe m`sura ce condensul care intr` \ncepe s` umpleclopotul, clopotul \ncepe s` exercite o for]` de tragereasupra p^rghiei. Pe m`sura ce condensul \ncepe s` seridice, se exercit` o for]` mai mare p^na c^nd este sufi-cient de mare s` deschid` valva corespunzator diferen]eide presiune existente.

4. C^nd valva \ncepe s` se deschid`, for]a presiunii pevalva este redus`. Clopotul se scufund` rapid [i deschidecomplet valva. Aerul acumulat este evacuat primul, urmat

de condens. Curentul de la baza clopotului preiaimpurita]ile [i Ie elimin` din oala de condens. Evacuareacontinua p^na c^nd clopotul este umplut cu mai mult abur[i ciclul se repet`.

Tabelul 9-1. Parametrii tipici de construc]ie pentru oale de condens cu clopot

Font` O]el inox O]el forjat O]el turnat Otel inoxturnat

inch 1/2 - 2 1/2 1/2 - 1 1/2 - 2 1/2 - 1 1/2 - 2Racordurimm 15 - 65 15 - 25 15 - 50 15 - 25 15 - 50

cu filet cu filet cu filet cu filetTip racorduri cu filet sudat cu mufe sudat cu mufe sudat cu mufe sudat cu mufe

sau flan[e sau flan[e sau flan[e

Presiune delucru (bar) 0 la 17 0 la 45 0 la 180 0 la 40 0 la 47

Capacitate (kg/h) p^n` la 9.500 p^n` la 2.000 p^n` la 9.500 p^na` la 2.000 p^n` la 9.500

10

Oala de condens cu plutitor [i termostatic`

Oala de condens cu plutitor [i termo-static` este o oal` de condensmecanic`, func]ion^nd at^t pe prin-cipiul densit`]ii c^t [i pe cel al tem-peraturii.Valva plutitorului func]ioneaz` peprincipiul densit`]ii: o manet` leag`plutitorul sferic de valv` [i scaun.Odat` ce condensul atinge un anumitnivel \n oala de condens, plutitorul seridic`, deschiz^nd orificiul [ievacu^nd condensul. O etan[are deap` format` de condens \mpiedic`pierderile de abur viu.Cum valva de evacuare este sub ap`,ea nu poate evacua aerul [i necon-densabilele. C^nd acumularea de aer[i gaze necondensabile provoac` osc`dere considerabil` a temperaturii,o aerisire termostatat` de la parteade sus a oalei de condens o va eva-cua.Aerisirea termostatat` deschide de lao temperatur` cu c^teva grade subsatura]ie, deci este capabil` s` fac`fa]` unui volum mare de aer - printr-un orificiu complet separat -\ns` la o temperatur` u[or redus`.Oalele de condens cu plutitor [i ter-mostatic` Armstrong asigur` ocapacitate mare de evacuare a aeru-lui, reac]ioneaz` imediat la condens [ipot fi utilizate at^t \n aplica]ii industri-ale c^t [i \n sisteme de conditionarede aer.

Func]ionare sigur` la presiune deabur modulat`|n sistemele cu presiune de aburmodulat` este posibil ca presiuneadin schimb`torul de c`ldur` care sedreneaz` s` varieze de la presiuneamaxim` de intrare a aburului p^na lavid, \n anumite condi]ii. Astfel, \ncondi]ii de presiune zero, numai for]agravita]ional` este cea care \mpingecondensul printr-o oal` de condens.|n aceste condi]ii de presiune sc`zut`de abur se pot elibera de asemeneacantit`]i substan]iale de aer.Func]ionarea eficient` a oalei de con-dens cu plutitor [i termostatic` satis-face toate aceste cerin]e specifice.

Tabel 10-1Parametrii tipici de construc]iepentru oalele de condens cu pluti-tor [i termostatic`.

Func]ionare la contrapresiune ridicat`Contrapresiunea nu are nici un efectnefavorabil asupra func]ion`rii oaleide condens cu plutitor [i termostat-ic`, \n afara reducerii capacit`]iidatorat` presiunii diferen]iale reduse.Oala de condens nu va fi \mpiedicat`s` \nchid` [i nu va pierde aburdatorit` contrapresiunii ridicate.

1. La pornire presiunea sc`zut` a sis-temului \mpinge aerul prin aerisireatermostatic`. Aerisirea este urmat` \nmod normal de o \nc`rc`tur` mare decondens, ridic^nd plutitorul caredeschide valva principal`. Restul deaer continu` s` fie evacuat \n aerisireadeschis`.

2. C^nd aburul ajunge la oala de con-dens, aerisirea termostatic` \nchide,ca reac]ie la temperatura mai ridicat`.Condensul continu` s` curg` prinvalva principal`, care este pozi]ionat`de plutitor \n a[a fel \nc^t s` evacuezetot condensul ce intr` \n oala de con-dens.

3. Pe m`sur` ce \n oala de condensse acumuleaz` aer, temperaturascade sub cea a aburului saturat.Aerisirea termostatat` deschide [ievacueaz` aerul.

Figura 10-1. Func]ionarea oalei de condens cu plutitor [i termostatic`

Font` O]el turnat

inchRacorduri

mm

1/2 - 2

15-80

2 - 3

50 - 80

TipRacorduri

cu filet sauflan[`

cu filet, sudatcu muf` sau

flan[`

Presiune delucru (bar) 0 la 17 0 la 31

Capacitate(kg/h)

p^n` la94400

p^n` la170000

11

OALA DE CONDENS BIMETALIC~

Oala de condens cu disc este un dis-pozitiv temporizat care func]ioneaz`pe principiul varia]iei vitezei de curg-ere a fluidului. Ea con]ine numai unelement mobil, discul. Deoarece estefoarte u[oar` [i compact`, oala decondens cu disc satisface cerin]elemultor aplica]ii \n care spa]iul estelimitat. Pe l^ng` simplitatea oalei decondens cu disc [i pe l\ng` dimensiu-nile sale reduse, ea ofer` de aseme-nea [i alte avantaje, cum ar fi rezis-ten]a la [ocuri hidraulice, evacuareacomplet` a \ntregului condens, c^ndeste deschis`, [i o func]ionare inter-mitent` pentru o ac]iune de purjarepermanent`.

CAMERA DE INCÂLZIRE Camera de \nc`lzire din oalele decondens cu disc Armstrong, \ncon-joar` discul [i camera de control.Curgerea controlat` din camer` spreie[ire comand` ciclul\nchis-deschis. Asta \n-seamn` c` nu condi]iilede mediu ci construc]iaoalei controleaz` ciclul defunc]ionare. F`r` acestcontrol, ploaia, z`pada [ivremea rece ar puteaderegla ciclul de fun-c]ionare a oalei de con-dens.

TABEL11-2. Parametrii tipici deconstruc]ie pentru oalele de con-dens cu disc

1. La pornire condensul [i aerul careintr` \n oala de condens, trec princamera de \nc`lzire din jurul camereide control [i prin orificiul de intrare.Acest flux ridic` discul de pe orificiulde intrare [i condensul trece maideparte, la orificiile de ie[ire.

2. Aburul intr` prin pasajul de intrare[i curge sub discul de control. Vitezape fa]a discului de control cre[te,cre^nd o presiune sc`zut` ce tragediscul c`tre scaun.

3. Discul \nchide pe cele dou` fe]econcentrice ale scaunului, \nchiz^ndpasajul de intrare [i totodat` re]in^ndaburul deasupra discului. Are loc oscurgere controlat` a aburului dinsprecamera de control; aburul expandatajut` la men]inerea presiunii \n cam-era de control. C^nd presiunea dedeasupra discului se reduce, pre-siunea la intarare ridic` discul de pescaun. Dac` condensul este prezent,va fi eliminat, [i ciclul se repet`.

1. La pornire, temperatura estescazut` [i elementele de bimetal suntorizontale. Valva este deschis` iarcondensul [i aerul sunt evacuate dinoala de condens.

2. C^nd aburul ajunge la oala de con-dens, temperatura cre[te iar ele-mentele de bimetal se curbeaz`.Valva va \nchide [i opre[te evacuareap^n` c^nd se acumuleaz` suficientcondens subr`cit \n fa]a oalei de con-dens [i temperatura scade.

Oala de condens bimetalic`func]ioneaz` pe principiul tempera-turii, utiliz^nd dou` straturi de ele-mente bimetalice care au coeficien]ide dilata]ie diferi]i. La cre[terea tem-peraturii elementele se vor dilata \nmod diferit [i se vor curba. Tijaconectat` la aceste elementeac]ioneaz` o valv` in pozi]ie deschis`sau \nchis`.TABEL11-1. Parametrii tipici deconstruc]ie pentru oalele de con-dens bimetalice

O]el [i o]el inoxRacorduri inch 1/2-3/4

mm 15-20Tip cu filet,racorduri sudate cu muf`

sau flan[atePresiunede lucru (bar) 0 la 24Capacitate (kg/h) p^n` la 1200

OALE DE CONDENS CU DISC (TERMODINAMIC~)

Materiale corp O]el O]el[i capac carbon inoxRacorduri (mm) 10-25 15-25Tip filet, filetracorduri sudur` sau

sau flan[` flan[`Presiunede lucru (bar) 0 p^n` la 41 0 p^n` la 41Capacitate (kg/h) p^n` la 1300 p^n` la 1150

Figura 11-2.

Figura 11-1

12

Oala de condens termostatic`

Oalele de condens termostaticeArmstrong sunt disponibile \n variantecu burduf cu presiune variabil` saumembran` [i sunt construite dintr-olarg` diversitate de materiale, inclusivo]el inoxidabil, o]el carbon, bronz.Aceste oale de condens sunt utilizatela aplica]ii cu solicit`ri foarte mici decondens.

Functionarea termostatic` Oalele de condens termostaticefunc]ioneaz` pe principiul diferen]eide temperatur` dintre abur [i conden-sul r`cit [i aer. Aburul m`re[te pre-siunea \n interiorul elementului termo-static , provoc^nd \nchiderea oalei decondens. Pe m`sur` ce condensul [igazele necondensabile se adun` \nfaza de r`cire, temperatura \ncepe s`scad` [i elementul termostatic secontract` [i deschide valva.Cantitatea de condens adunat` \nain-tea oalei de condens depinde de

1. La pornire, condensul [i aerul sunt\mpinse \naintea aburului direct prinoala de condens. Burduful termosta-tic este complet contractat [i valvar`mâne complet deschis` pân` cândaburul se apropie de oala de con-dens.

2. Pe m`sur` ce temperatura din oalade condens cre[te, ea \nc`lze[terapid burduful \nc`rcat, m`rind pre-siunea de vapori din interior. Cândpresiunea din burduf se egalizeaz` cupresiunea sistemului din corpul oaleide condens efectul de arc al burdufu-lui face ca acesta s` se dilate,\nchizând valva. Când temperaturadin oala de condens scade cu câtevagrade sub temperatura aburului satu-rat, presiunile din burduf [i corpuloalei de condens devin inegale, iarburduful se poate contractadeschiz^nd valva oalei de condens.

Func]ionarea oalei de condens cumembran` termostatic` cu presiuniegale este foarte asem`n`toare cucea a burdufului, descris` \n figura12-1. Camera este umplut` par]ial cuun lichid. Pe m`sur` ce temperaturadin oala de condens cre[te, ea \nc`l-ze[te lichidul, m`rind presiunea devapori din interior. Când presiunea dininterior dep`[e[te presiunea aburuluidin jur, membrana este \mpins` \n jospe scaunul valvei [i oala de condenseste \nchis`. O sc`dere de tempera-tur` provocat` de condens sau gaze-le necondensabile, r`ce[te [i reducepresiunea din camer` permi]^ndmembranei s` se ridice de pe scaunulvalvei.

Not`: Oalele de condens termosta-tice pot fi utilizate de asemeneapentru evacuarea aerului dintr-unsistem de abur. Atunci c^nd aerulse acumuleaz`, temperatuta scade[i aerisirea termostatat` evacueazàutomat aerul la o temperatur` u[orsub cea a aburului, pe intreguldomeniu de presiuni de lucru.

Tabelul 12-1. Parametrii de construc]ie pentru oalele de condenstermostatice

Figura12-1. Func]ionarea oalei de condens termostatic`

condi]iile de func]ionare, presiuneaaburului [i m`rimea conductelor. Esteimportant de remarcat c` \n spateleacumul`rii de condens poate avea loco acumulare de gaze necondensabile.

Cu Burduf Cu diafragm`

Material corp O]el inox Bronz O]el inox O]el carbon Bronz[i capac

Racorduri 15-20 15-20 10-25 15-20 15-25(mm)

Tip racorduri filet, filet \n filet, filet, filet \n unghisudur` unghi drept sudur` sudur` drept

Presiune de 0-20 0-3 0-27 0-40 0-4lucru (bar)

Capacitate (kg/h) p^n` la 1600 p^n` la 750 p^n` la 30 p^n` la 40 p^n` la 450

13

Oala de condens cu clopot [i control diferen]ial automat

Regulatoarele de condens cu clopot[i control diferen]ial automat (DC)sunt concepute s` func]ioneze \n apli-ca]ii \n care condensul trebuie ridicatdin punctul de drenare sau \n aplica]iide drenare gravita]ional` undecre[terea vitezei poate ajuta evacu-area.

Ridicarea condensului din punctul deevacuare - numit` deseori sifonarereduce presiunea condensului,f`c^nd ca o parte din el s` expandezebrusc \n abur. Cum oalele de condensobi[nuite nu pot face distinc]ia dintreaburul expandat [i cel viu, ele \nchid[i \mpiedic` evacuarea

M`rind viteza la drenarea gravita]io-nal`, se ajut` la direc]ionarea conden-sului [i a aerului c`tre DC. Un by-passintern de abur , controlat printr-unventil dozator produce cre[terea devitez` [i extrac]ia unui abur secundar.

Acesta este apoi colectat pentru a fiutilizat in alte schimb`toare dec`ldur` sau va fi golit in linia de retura condensului.|n func]ie de aplica]ie, debitele decondens ce trebuie drenate difer`foarte mult. Totu[i, o singur` oal` decondens DC asigur` o capacitatesuficient` pentru majoritateaaplica]iior.

Tabel 13-1. Parametrii tipici de con-struc]ie pentru regulatorul de con-dens diferen]ial, automat

Functionarea oalei de condens DC Condensul, aerul, [i aburul (viu [iexpandat) intr` prin racordul deintrare al oalei de condens. |n acestmoment aburul expandat [i aerul s^ntseparate automat de condens. Apoiele se \ndreapt` \n by-pass-ul \ncor-porat la un debit controlat, form^ndaburul secundar (Vezi fig. 13-2).

Valva se regleaz` la cantitatea deabur expandat prezent la func]ionareala capacitate maxim` sau pentru asatisface necesarul de vitez` al sis-temului. Condensul este evacuatprintr-un orificiu separat controlat declopot.

Datorit` construc]iei cu dou` orificii,exist` o diferen]` de presiune contro-lat`, prestabilit` pentru sistemul deabur secundar \n timp ce diferen]amaxim` de presiune este disponibil`pentru evacuarea condensului.

Fig. 13-2 Func]ionarea oalei de condens DC

Font` O]el turnatRacorduri

inch 1/2 - 2 1/2 - 3mm 15-50 15-80

Tip racorduri cu filet cu filetsau flan[` sau flan[`

Presiune de 0 la 19 0 la 41lucru (bar)Capacitate p^n` la 9100 p^n` la 9100

(kg/h)

Figura 13-1.

Pentru o folosire eficient` a aburului, Armstrongrecomand` aceast` configura]ie dac` aburulexpandat este refolosit.

Configura]ia recomandat` c^nd aburul expandat [inecondensabilele sunt descarcate direct \n conductade retur condens.

14

Alegerea oalelor de condens

Pentru a beneficia din plin de pe urmaoalelor de condens descrise \nsec]iunea precedent`, este esen]ial s`se aleag` oale de condens de dimen-siuni [i presiuni corecte pentru o anu-mit` utilizare [i s` se instaleze [i\ntre]in` \n mod corespunz`tor. Unuldin scopurile acestui manual este s`se furnizeze informa]ii care fac acestelucruri posibile. Instalarea [i operarea\n fapt a echipamentelor de drenaretrebuie efectuate numai de personal cuexperien]` \n acest domeniu. Selec]iasau instalarea trebuie s` fie \nso]it`mereu de o asisten]` sau consultan]`tehnic` competent`. Acest Manual nuva fi utilizat niciodat` ca un \nlocuitorpentru asisten]` sau consultan]`tehnic`. V` recomand`m ca pentrualte detalii s` contacta]i Armstrong sauRom Energy Armstrong.

CONSIDERENTE DE BAZ~Drenarea unitar` \nseamn` utilizareaunei oale de condens separate pefiecare instala]ie cu abur-condensinclusiv, pe c^t posibil, fiecare camer`de distribu]ie sau serpentin` ale uneiinstala]ii. Discu]ia de la paragrafulscurtcircuitare explic` de ce trebuief`cut` drenarea individual` \n loc dedrenarea unui grup de echipamente.

BAZA}I-V~ PE EXPERIEN}~Selecta]i oalele de condens cu aju-torul experien]ei acumulate. Fie a dvs.fie prin cuno[tin]ele Rom EnergyArmstrong, fie din ceea ce au \nv`]atal]ii din utilizarea de oale de condenspe echipamente similare.

DIMENSIONATI SINGURI Dimensionarea este simpl` cu ajutorulProgramului Trap-A-Ware ("Dimen-sionarea [i selec]ia oalelor de con-dens"). Chiar [i f`r` acest program decalculator, pute]i dimensiona usoroalele de condens c^nd cunoa[te]isau pute]i calcula:1. Cantit`]ile de condens, \n kg/h2. Coeficientul de siguran]` care se vautiliza3. Presiunea diferen]ial`4. Presiunea maxim` admisibil`1. CANTITATEA DE CONDENSFiecare capitol 'CUM' din acestManual con]ine formule [i informa]iiutile despre propor]iile de condensareale aburului [i procedeele de dimen-sionare corespunz`toare.2. COEFICIENTUL DE SIGURAN}~sau FACTORUL EXPERIEN}~CARE TREBUIE UTILIZATUtilizatorii au constatat c` trebuie sùtilizeze \n general, un coeficient de

siguran]` la dimensionarea oalelor decondens. De exemplu, o sepentin`care condenseaz` 300kg/h poatenecesita o oal` de condens care s`poat` face fa]` p^n` la 900 kg/h pen-tru cea mai bun` func]ionare genera-l`. Acest coeficient de siguran]` de3:1 are grij` de diversele viteze decondensare, sc`derile ocazionale depresiune diferen]ial` [i de factorii deconstruc]ie a sistemului.Coeficien]ii de siguran]` vor varia dela un minim de 1,5:1 la un maxim de10:1. Coeficien]ii de siguran]` dinacest Manual se bazeaz` pe ani deexperien]` ai utilizatorilor.

CONFIGURA}IA AFECTEAZ~ COEFICIEN}II DE SIGURAN}~Mai important` dec\t modific`rileobi[nuite de cantit`]i [i presiune esteconstruc]ia \n sine a ansamblului\nc`lzit cu abur. Vezi figurile 14-3,14-4[i 14-5, care arat` trei unit`]i conden-satoare, fiecare produc^nd 300 kgcondens pe or`, \ns` cu coeficien]i desiguran]` de 2:1 , 3:1 , 8:1 .

SCURTCIRCUITAREA Dac` o singur` oal` de condensleag` mai mult de un punct de evacu-are, condensul [i aerul de la una saumai multe instala]ii pot s` nu ajung` laoala de condens. Orice diferen]` avitezelor de condensare va avea carezultat o diferen]` de c`dere de pre-siune a aburului. O diferen]` dec`dere de presiune, prea mic` pentrua fi \nregistrat` pe un manometru depresiune, va fi suficient` pentru a l`saaburul de la o instala]ie cu presiunemai mare s` blocheze fluxul de aersau condens de la instala]ia cu pre-siune mai mic`. Rezultatul net este o\nc`lzire redus`, pierderi de produc]ie[i combustibil. (Vezi fig. 14-1 [i 14-2).

Fig. 14-1 . Doi consumatori de aburdrena]i \n grup, printr-o singur` oal`de condens, numit` captare \n gruppot avea ca rezultat scurtcircuitarea.

Fig. 14-2. Scurtcircuitarea esteimposibil` când fiecare instala]ie estegolit` prin propria sa oal` de con-dens.

Figura 14-3. Serpentin` continu`,presiune constant`, curgere liber` laoala de condens a 300kg/h de con-dens de la o singur` serpentin` decupru, la 3 bari. Evacuareagravita]ional` la oala de condens.Volumul spa]iului de abur este foartemic. Coeficient de siguran]` 2:1.

Figura 14-4. Schimb`tor cu plac`tubular` cu func]ionare modulat` depresiune, curgere gravita]ional` c`treoala de condens. Cantitatea de con-dens 300kg/h la 5 bar. Tuburile multi-ple au un pericol minor de scurtcir-cuitare. Utiliza]i un coeficient de sigu-ran]` de 3:1

Figura 14-5. Cilindru mare golit prinsifon. 300kg/h de la un usc`tor cilin-dric de 1200 mm diametru, 2500 mmlungime cu spa]iu de 2.8m³ la 2 bari.Coeficientul de siguran]` este de 3:1cu un DC [i de 8:1 cu IB.

15

SELEC}IA ECONOMIC~ A OALEICU CONDENS / ORIFICIULUIDe[i, pentru cele mai bune perfor-man]e este necesar un coeficient desiguran]` adecvat, un coeficient preamare provoac` probleme. Pe I^ng`cheltuielile mai mari pentru oala decondens [i instalarea ei, una supradi-mensionat` inutil se uzeaz` mairepede. {i \n cazul defect`rii unei oalede condens, una supradimensionat`pierde mai mult abur, ceea ce arputea provoca lovituri de berbec [i ocontrapresiune mare \n sistemul deretur.

3. PRESIUNEA DIFEREN}IAL~Diferen]ialul maxim este diferen]a din-tre presiunea cazanului sau a liniei deabur sau presiunea din aval a unuiPRV [i presiunea liniei de retur. Vezifig 15-1. Oala de condens trebuie s`fie capabil` s` deschid` la aceast`presiune diferen]ial`.

DIFEREN}IALUL DE LUCRUC^nd instala]ia lucreaz` la capacitate,presiunea aburului la intrarea oalei decondens poate fi mai mic` dec^t pre-siunea liniei de abur, iar presiunea dincolectorul de retur de condens poatecre[te peste cea atmosferic`.Dac` diferen]ialul de lucru este de celpu]in 80% din diferen]ialul maxim, laselectarea oalelor de condens se

poate utiliza \n siguran]` diferen]ialulmaxim.Controlul modulat al aliment`rii cuabur provoaca modific`ri mari alepresiunii diferen]iale. Presiunea dininstala]ia drenat` poate scadea la ceaatmosferic` sau chiar mai mic` (vid).Acest lucru nu \mpiedic` evacuareacondensului dac` se urmeaz` practi-cile de instalare indicate \n acestManual.

IMPORTANT. Ave]i grij` s` citi]i celece urmeaz`, care se ocup` dereducerile mai pu]in obi[nuite \nsìmportante ale presiunii diferen]iale.

4. PRESIUNEA MAXIM~ ADMISI-BIL~O oal` de condens trebuie s` fiecapabil` s` reziste la presiuneamaxim` admisibil` a sistemului sau lacea de proiect. Ea ar putea s` nu tre-buiasc` s` func]ioneze la aceast`presiune \ns` trebuie s` fie capabil`sa o suporte.Ca un exemplu, presiunea maxim` deintrare este de 26 de bari iar pre-siunea liniei de retur este de 11 bari.Aceasta are ca rezultat o presiunediferen]ial` de 15 bari, totu[i oala decondens trebuie s` fie capabil` s`reziste la presiunea maxima admisi-bil` de 26 bari. Vezi fig. 15-1.

FACTORII CARE INFLUEN}EAZ~PRESIUNEA DIFEREN}IAL~Cu excep]ia defect`rii regulatoarelorde presiune, presiunea diferen]ial`variaz` de obicei spre minimul valoriinormale sau de proiect. Acest lucrupoate fi provocat de varia]iile presiuniide intrare sau ale celei de ie[ire.Presiunea de intrare poate fi redus`sub valoarea ei normal` de:1. Un ventil regulator sau regulator detemperatur` modulant.2. Golire cu sifon . Fiecare metru deridicare dintre punctul de golire [i oalade condens reduce presiunea deintrare ([i cea diferen]ial`) cu 0.1 bari.Vezi fig. 15-2.

Presiunea de evacuare poate fi marit`peste valoarea ei normala prin:1. Frecarea \n conducte.2. Alte oale de condens care eva-cueaz` \ntr-un sistem de retur decapacitate redus`.3. Ridicarea condensului. Fiecaremetru de ridicare m`re[te presiuneade evacuare ([i scade pe ceadiferen]ial`) cu 0.1 bari c^nd evacu-area este doar condens. Totu[i \nprezen]a aburului expandat, con-trapresiunea suplimentar` poate firedus` Ia zero. Vezi fig. 15-3,observ^nd supapa de sens.

Figura 15-1. A minus B este pre-siunea diferen]ial`: Daca B este con-trapresiunea , sc`de]i-I din A.Daca Beste vid aduna]i-I la A.

Figura 15-2. Condensul de la punctulde drenare inferior este ridicat la oalade condens prin sifonare. Fiecare me-tru de ridicare reduce presiunea difer-en]ial` cu 0.1 bar. Se va observaetan[area cu apa de la partea inferi-oar` [i faptul c` oala de condens esteprevazut` cu supap` de sens inte-grat` pentru a evita curgerea invers`.

Figura 15-3. La deschiderea valvei deevacuare a oalei de condens, presiu-nea aburului va ridica condensul.Fiecare metru de ridicare va reducepresiunea diferen]ial` cu 0.1 bari.

16

Cum se dreneaz` sistemele de distribu]ie a aburului

Sistemele de distribu]ie a aburuluileag` cazanele de abur [i echipa-mentele care utilizeaz` aburul, trans-port^ndu-I \n orice loc din instala]ieunde este nevoie de energie termic`.

Cele trei componente principale alesistemelor de distribu]ie a aburuluisunt : colectoarele cazanelor, liniile deabur [i liniile de ramifica]ie. Fiecaredintre ele \ndepline[te o anumit`cerint` a sistemului [i \mpreun` cuseparatoarele de abur [i oalele decondens, contribuie la utilizarea efi-cient` a aburului.

COLECTOARELE DE PlC~TURIUn lucru comun tuturor sistemelor de

distribu]ie a aburului este necesitateamont`rii unor colectoare de pic`turi ladiferite intervale (fig. 16-1). Acesteasunt instalate pentru:1. A lasa condensul s` cad` princurgere liber` din aburul \n deplasarerapid`.2. A colecta condensul p^n` c^ndpresiunea diferen]ial` \l poate evacuaprin oala de condens.

COLECTOARELE CAZANELORUn colector de cazan este o linie deabur de tip specializat care poateprimi abur de la unul sau mai multecazane. EI este cel mai adesea o con-duct` orizontal` care este alimentat`pe la partea de sus, [i, la rindul ei ali-

menteaz` conductele de abur. Esteimportant s` se dreneze corect colec-torul cazanelor pentru a se asigura còrice antrenare (apa din cazan [isolide) va fi \ndepartat` \nainte de dis-tribu]ia \n sistem.Oalele de condens care deservesccolectorul trebuie s` fie capabile sèvacueze cantit`]i mari de condens,imediat ce acestea sunt prezente.Rezisten]a la [ocul hidraulic este deasemena un considerent \n selec]iaoalelor de condens.

SELEC}IA OALELOR DE CON-DENS {I COEFICIENTUL DE SIGU-RAN}~ PENTRU COLECTORUL DECAZANE (NUMAI ABUR SATURAT)

Pentru practic toate aplica]iile lacolectorul cazanelor se recomandùn coeficient de siguran]` de 1.5:1.Capacitatea necesar` a oalei de con-dens se poate ob]ine utiliz^ndu-seurmatoarea formula:

Capacitatea necesar` a oalei decondens = coeficient de siguran]` xsarcina conectat` la cazan x coefi-cient de antrenare (de obicei 10%)

EXEMPLU:Ce dimensiune de oal` de condenseste necesar` pentru o sarcin`conectat` de 20000 kg/h cu un coefi-cient de antrenare de 10% ?Folosind formula:Capacitatea necesara a oalei de con-dens = 1,5 x 20000 x 0,10 = 3000kg/h

Capabilitatea de a reac]iona imediatla dopuri de condens, rezisten]aexcelenta la [ocuri hidraulice, capa-bilitatea de a face fa]` la murd`rie [ifunc]ionarea eficient` la sarcini foartesc`zute sunt tr`saturi care fac oalelede condens cu clopot cele maipotrivite pentru aceste aplica]ii.

INSTALAREADac` fluxul de abur prin colector estedoar \ntr-o singur` direc]ie, la cap`tuldin aval va fi suficient` o singur` oal`de condens. La o admisie \n punctuldin mijloc al colectorului (fig 16-2),sau \ntr-un sistem cu abur \n dou`direc]ii, se va instala c^te o oal` decondens la fiecare cap`t al colectoru-lui.

Figura 16-1 Dimensionarea piciorului de drenare

Figura 16-2 Colectoare deabur la cazan

Piciorul de drenare dimen-sionat corect va prelua con-densul. Un picior de drenareincorect va crea un efect ven-turi “picolo” iar pulsa]iile depresiune pot antrena con-densul din oala de condens(vezi Fig 18-2 [i Fig 18-3).

Piciorul de drenare va avea acela[idiametru ca [i conducta drenat`p^n` la 100mm. Peste 100mmdiametrul piciorului de drenare va fi1/2 din diametrul conductei

Dimensionatcorect

Dimensionatincorect

Oal` de condens cusupap` de sens intern`

Oal` de condens cusupap` de sens intern`

Tabel cu recomand`ri (vezi tabelul de la pag. B pentru referin]e privind"codul de caracteristici")

Echipamentul Prima alegere de drenat [i codul de Alt` variant`

caracteristiciColector cazan I B L V

M, E, L, N, *F & TB, Q

*La aburul supra\nc`lzit nu se va utiliza niciodat` o oal` de con-dens cu plutitor [i termostat. Utiliza]i \ntotdeauna un IB cuclapet` de re]inere interioar` [i valv` [i scaun tratate.

Echipamentul Prima alegere, 0 - 2 bari Peste 2 baride drenat codul [i alternativaMagistralele de B, M, N ,L, F,E, *IB *IBabur [i linii de C, D, Qramifica]ii, condi]ii Alternativa F&T **F&Tf`r` \nghe]Magistrale de, B, C, D, E, F, L, *IB *IBabur liniile de M, N, Q, Jramifica]ie \n Alternativa Termostatic` Termostatic` condi]ii de \nghe] sau CD sau CD

*Se va prevedea supap` de re]inere interoar` c^nd presiunile sunt fluctuante**Se va folosi IBLV dac` F&T este limitat` de presiuni sau temperaturi

17

CONDUCTELE PRINCIPALEDE ABURUna din utilizarile cele mai obi[nuiteale oalelor de condens este la con-ductele principale de abur. Aceste liniitrebuie men]inute f`r` aer [i condenspentru a men]ine func]ionarea core-spunz`toare a echipamentelor con-sumatoare de abur. lnstalarea neco-respunz`toare de oale de condens peconductele principale de abur ducedeseori la lovituri de berbec [i dopuride condens ce pot avaria valvele decontrol [i alte echipamente.

Exist` doua metode utilizate pentru\nc`lzirea conductelor de abur: supra-vegheate [i automate.

|nc`lzirea supravegheat` este larg uti-lizat` pentru \nc`lzirea ini]ial` a con-ductelor cu diametru mare [i/saulungi. Metoda sugerat` este ca ven-tilele de purjare s` fie deschise com-plet pentru a se sufla \n atmosfer`\nainte de admisia aburului \n con-duct`. Apoi oalele de condens preiausarcina de eliminare a condensuluicare s-ar putea forma \n condi]iile defunc]ionare. |nc`lzirea liniilor princi-pale de la o central` termic` va urmaaproape acela[i procedeu.|nc`lzirea automat` are loc la

aprinderea focurilor de la cazan,permi]^nd conductelor [i echipa-mentelor s` acumuleze presiune [itemperatur`, f`r` vreun ajutor manualsau supraveghere.

ATEN}IE: Indiferent de metoda de\nc`lzire, acorda]i un timp suficient\n cursul ciclului de \nc`lzire pentrua minimiza solicitarea termic` [ipentru a preveni orice deterioraredin sistem.

SELEC}IA OALELOR DECONDENS {I COEFICIEN-TUL DE SIGURAN}~ PENTRU CONDUCTELEPRINCIPALE DE ABUR

Cantit`]ile de condens din conductaizolat` sau neizolat`, pentru metodade \nc`lzire fie supravegheat` sauautomat` se pot calcula cu formula:

Qc =

Qc = Cantitatea de condens \n kgWp = Greutatea conductei \n kg (vezitabelul 17-1)

T1 = Lungimea total` a liniei de abur\n mc = C`ldura specific` a materialuluiconduc]iei \n kcal/kg/ºC (]eav` o]el =0.115 kcal/ kg/ºC)t2 = Temperatura final`t1 = Temperatura ini]ial`r = C`ldura latent` \n kcal/kg (vezitabelele de abur, col. 6)

NOTA: pentru calcule rapide, t2 poatefi luat` ca 0ºC iar r poate fi fixat la 500kcal/h.

Pentru determinarea rapid` acantit`]ii de condens \n cursul\nc`lzirii unei conducte de abur, uti-liza]i tabelul 17-3. Odat` g`sit` va-loarea corect`, \nmul]i]i cu un coefi-cient de siguran]` 2 , coficientul desiguran]` recomandat pentru toateoalele de condens aflate \ntre cazan [icap`tul conductei.

Tabelul 17-1.Dimensiuni de conduct` pentrucalculul pierderilor prin radia]ie

Conducta Diametrul Suprafa]a Greutateaexterior ext.

inch DN mm m²/m kg/m

1 /8" 6 10.2 0.03 0.4931/4" 8 13.5 0.04 0.7693/8" 10 17.2 0.05 1.021/2" 15 21.3 0.07 1.453/4" 20 26.9 0.09 1.901" 25 33.7 0.11 2.971 1/4" 32 42.4 0.13 3.841 1/2" 40 48.3 0.15 4.432" 50 60.3 0.19 6.172 1/2" 65 76.1 0.24 7.903" 80 88.9 0.28 10.14" 100 114.3 0.36 14.45" 125 139.7 0.44 17.86" 150 165.1 0.52 21.28" 200 219 0.69 31.0010" 250 273 0.86 41.6012" 300 324 1.02 55.6014" 350 355 1.12 68.3016" 400 406 1.28 85.9020" 500 508 1.60 135.00

Tabelul 17-3. Cantitatea de condens pentru 20 m de conduct`-\nc`lzit` de la 0ºC latemperatura aburului saturat

(Wp x T1) x c x (t2-t1)r

Figura 17-2.Viteze de condensare pentru conducte de abur kg/h/m²

Presiunea aburului \n bari 1,0 2 4 8 12 16 21

Conducte cu izola]ie 1 1 1 ,5 1 ,5 2 2,5 3

Conducte f`r` izola]ie 4 5 6 7 8 9 10

Ca

nti

tate

a d

e c

on

de

ns

\n k

g

Presiunea aburului \n bari

18

Pentru oalele de condens instalate\ntre cazan [i cap`tul conductei deabur se aplic` un coeficient de sigu-ran]` de 2:1. Pentru oalele de con-dens instalate la cap`tul conducteisau \nainte de ventilele regulatoaresau de \nchidere care sunt \nchise oparte din timp, se va aplica un coefi-cient de siguran]` de 3:1.

Oala de condens cu clopot este reco-mandat` pentru c` ea poate face fa]`la murd`rie [i dopuri de condens [irezist` la [ocurile hidraulice. |n plus \ncazul \n care o oal` de condens cuclopot se defecteaz`, de obicei o face\n pozi]ia deschis`.

Instalarea.

Ambele metode de \ncalzire utilizeaz`colectoare de pic`turi [i oale de con-dens la toate punctele joase sau \npunctele de golire natural` cum ar fi:

- |naintea conductelor de ridicare- La capatul conductelor- |naintea compensatorilor de dilata]iesau coturilor- |naintea ventilelor sau regulatoarelor

Instala]i colectoare de pic`turi [iacolo unde nu exist` puncte de golirenatural` (vezi fig. 18-1, 18-2, 18-3).Acestea vor fi instalate de obicei la

intervale de 50 m [i niciodat` maimari de 75 m.La o \nc`lzire supravegheat`, lun-gimea colectorului de pic`turi trebuies` fie cel pu]in 1 1/2 ori diametrulconductei, \ns` niciodat` mai pu]in de250 mm. Face]i colectoarele depic`turi la \nc`lzirile automate cu olungime minim` de 700 mm. PentruambeIe metode este bine s` se uti-lizeze un colector de pic`turi cuacela[i diametru ca [i conducta, la odimensiune de ]eav` de p^n` la 100mm [i de cel pu]in 1/2 din diametrulconductei, la m`rimi de ]eav` depeste 100 mm, \ns` niciodat` maipu]in de 100 mm (vezi tabela 18-1.)

Figura 18-1. Drenare cu oal` de condens prin filtrulmontat \n fa]a PRV

Figura 18-2.Colector pic`turi pe o conduct` prin-cipal`

Figura 18-3.Drenarea cu oala de condens cupicior de drenare (colector de pic`turi)\n fa]a unei conducte de ridicare.Distan]a "H" \n m \mpar]it` la 10 =presiunea static` (bari) pentru a\mpinge apa prin oala de condens.

Tabelul de recomand`ri (vezi pag. B pentru Coduri)

Echipamentul Prima alegere de drenat [i codul Alternativa

Separatorul IBLVde pic`turi B, M, L, DC

E, F,N,Q

Tabelul 18-1. Dimension`rile recomandate pentrucolectorul de pic`turi pentru conduc-ta de abur [i linia de ramifica]ie

M D HLungimea minim`

a colectorului de pic`turi (mm)

Diametrul Diametrul |nc`lzire |nc`lzireconductei colectorului supra- auto-de abur de pic`turi vegheat` mat`

mm in mm in L L

15 1/2 15 1/2 250 710

20 3/4 20 3/4 250 710

25 1 25 1 250 710

50 2 50 2 250 710

80 3 80 3 250 710

100 4 100 4 250 710

150 6 100 4 250 710

200 8 100 4 300 710

250 10 150 6 380 710

300 12 150 6 460 710

350 14 200 8 535 710

400 16 200 8 610 710

450 18 250 10 685 710

500 20 250 10 760 760

600 24 300 12 915 915

Conducte principale

Figura 19-2. Conducta pentru untraseu mai mare de 3 m. Este necesarun colector de pic`turi [i oala de con-dens \nainte de ventilul regulator. Filtruldinaintea ventilului regulator poateservi drept colector de pic`turi dac`racordul de purj` merge la o oala decondens cu clopot. Acest lucru va mi-nimiza de asemenea problema cur`]iriisitei. Oala de condens trebuie s` fieprev`zut` cu o clapet` de re]inere inte-rioar` sau o clapet` oscilant` instalat`\naintea oalei de condens.

Figura 19-3. Indiferent de lungimeatraseului,\naintea ventilului regulatoraflat sub alimentarea cu abur va finecesar un colector de pic`turi [i ooal` de condens. Dac` serpentina estedeasupra ventilului regulator, se vainstala o oal` de condens [i dup` ven-tilul regulator.

Figura 19-4. Goli]i partea din aval aseparatorului. Sunt necesare un colec-tor de pic`turi [i colector de n`molpentru a se asigura o curgere direct` [irapid` a condensului la oala de con-dens.

19

Liniile de ramifica]ieLiniile de ramifica]ie sunt plec`ri dinconducta de abur care alimenteazèlemente specifice ale echipa-mentelor consumatoare de abur.Întregul sistem trebuie s` fie astfelproiectat [i conectat inc^t s` seprevin` acumul`rile de condens \norice punct.

Selec]ia oalelor de condens[i coeficientul de siguran]`pentru liniile de ramifica]ieFormula pentru calculul cantit`]ii decondens este aceea[i cu cea utilizat`pentru conductele de abur. Liniile deramifica]ie au de asemenea un coefi-cient de siguran]` recomandat de 3:1.

InstalareaConfigura]ia recomandat` a con-ductelor de legatur` dintre conductaprincipal` [i regulatorul de presiuneeste ilustrat` \n fig. 19-1 pentru trasee

de sub 3 m [i \n fig.19-2 pentru traseede peste 3 m. Vezi fig. 19-3 pentruconfigura]ia c^nd ventilul regulatortrebuie s` fie sub conducta princi-pal`.Instala]i un filtru cu sec]iunea egal` cucea a conductei \nainte de fiecareventil regulator precum [i \nainteaPRV, dac` se utilizeaz`. Asigura]iventile de purjare, de preferin]` cuoalele de condens lB. La c^teva ziledup` pornirea sistemului examina]i fil-trele pentru a vedea dac` este nece-sar` o cura]ire.

SeparatoareleSeparatoarele de abur sunt destinateelimin`rii \ntregului condens care seformeaz` \n sistemele de distibu]ie aleaburului; ele sunt utilizate cel maiadesea \naintea echipamentelor \ncare aburul uscat este esen]ial. Elesunt deasemenea obi[nuite \n liniilede abur secundar, care, prin \nsa[inatura lor, au un procent mare decondens antrenat.Factorii importan]i \n selec]ia oalelorde condens sunt capabilitatea de aface fa]` la dopurile de condens, de aasigura o rezisten]` bun` la [ocurilehidraulice [i de a func]iona \n sarcin`redus`.

Selec]ia oalelor de condens [i coe-ficien]ii de siguran]` pentru sepa-ratoare|n toate cazurile se aplic` un coefi-cient de siguran]` de 3:1, chiar dac`se recomand` tipuri diferite de oalede condens, \n func]ie de nivelurile de

condens sau de presiune.Pentru ob]inerea capacit`]ii necesarea oalei de condens utiliza]i urm`-toarea formul`:

Capacitatea necesar` a oalei decondens \n kg/h = coeficient de si-guran]` x debitul de abur \n kg/h xprocentul anticipat de condens (deobicei 10% la 20%.)

Exemplu: Ce dimensiune de oal` decondens va fi necasar` la un debit de500 kg/h? Utiliz^nd formula:Capacitatea necesar` a oalei de con-dens = 3x500xO,1 0=150kg/h.

Pentru separatoare se recomandòala de condens cu clopot cu oaerisire mare. Atunci c^nd murd`ria [i[ocul hidraulic nu sunt problemeimportante, o alternativ` acceptabilèste o oal` de condens cu plutitor.|n multe cazuri ar putea fi de preferato oal` de condens cu clopot [i controldiferen]ial automat. Aceasta combin`cele mai bune caracterictici ale celordou` tipuri de mai sus [i sunt reco-mandate pentru cantit`]i mari de con-dens, care depa[esc capacitatea deseparare a separatorului.

InstalareaConecta]i oalele de condens la liniade evacuare a separatorului, la 250-300 mm, sub separator, ]eava degolire [i colectorul de n`mol trebuies` aib` aceea[i dimensiune ca [iracordul de golire.

Figura 19-1. Configura]ia de con-ducte pentru traseu mai mic de 3 m.Nu este necesar` oal` de condensdec^t dac` \nclina]ia \n spate sprecolectorul de alimenatare este maimic` de 50 mm pe m.

19-1

Cum se dreneaz` conductele de abur supra\nc`lzit

La prima vedere aceast` problem`poate creea confuzie datorit` idei càburul supra\nc`lzit nu produce con-dens; de aceea conductele de abursupra\nc`lzit nu ar avea deloc con-dens de-a lungul lor. Aceasta esteadev`rat c^nd conductele au ajuns latemperatura [i presiunea corespun-z`toare aburului supra\nc`lzit, dareliminarea condensului este absolutnecesar` p^na la atingerea acestorparametri. Acest capitol va explica ceeste aburul supra\nc`lzit [i aplica]iileunde se folose[te.

C`ldura specific` oric`rei substan]eeste cantitatea de c`ldura necesar` aridica temperatura unui kg din aceasubstan]` cu un ºC. Conform acesteidefini]ii , c`ldura specific` a apei este4,186 kj, iar c`ldura specific` a aburu-lui supra\nc`lzit variaz` func]ie detemperatur` [i presiune. C`ldura spe-cific` descre[te c^nd temperatauracre[te dar cre[te odat` cu cre[tereapresiunii.

Aburul supra\nc`lzit se produce prinadùgarea unui set suplimentar deserpentine \n cazan sau \n zona deevacuare gaze arse folosindu-se ast-fel c`ldura acestora \n loc s` fie arun-cate la co[. Sau prin adùgarea uneicamere suplimentare de supra\n-c`lzire undeva dup` cazan [i conec-tat` la conducta principal` de abur. Odiagram` schematic` a unui genera-tor de abur prev`zut cu o sec]iune desupra\nc`lzire este prezentat` maijos.

Propriet`]ile aburuluisupra\nc`lzit

Aburul supra\nc`lzit are c^teva pro-priet`]i care \l fac inutilizabil pentrutransfer de c`ldur` dar ideal pentruac]ion`ri [i transfer de mas`. Diferitfa]` de aburul saturat, presiunea [itemperatura aburului supra\nc`lzitsunt independente. Aburul supra-\nc`lzit se formeaz` la aceea[i pre-siune ca aburul saturat dar tempera-tura [i volumul cresc.

|n cazanele cu tamburi separarea apeide abur se face extrem de dificil.Suprapunerea volumelor mici de ap`\n tambur cu varia]ii rapide ale\nc`rc`rii produce contrac]ii severe [icondi]ii de v`lurire la suprafa]a desepara]ie abur /ap` ceea ce conducela antrenarea apei odat` cu aburul.

Aceast` ap` poate fi eliminat` prinseparatoare de pic`turi [i oale decondens la ie[irea aburului din cazan,dar nu sunt 100% eficiente. |naplica]iile unde aburul uscat esteabsolut necesar, sunt adùgate ser-pentine suplimentare la cazan ca tre-ceri pentru schimb de c`ldur` princonvec]ie. Se livreaz` astfel o canti-tate de c`ldur` suplimentar` pentruvaporizarea apei r`mas` \n emulsiaapa - abur , realiz^ndu-se o u[oar`supra\nc`lzire ce asigur` un aburabsolut uscat.

|ntruc^t aburul supra\nc`lzit cedeazò foarte mic` cantitate de c`ldur`pentru a ajunge la satura]ie, acesta nueste un mediu bun pentru transferulde c`ldur`. Anumite procese cum ar ficentralele termoelectrice necesitàbur uscat pentru ac]ionarea tur-binelor. Aburul supra\nc`lzit reducecantitatea de condens la pornirea dela rece [i cre[te puterea ob]inut` prin\nt^rzierea condens`rii \n treptele tur-binelor. Av^nd abur uscat durata devia]` a paletelor turbinelor este mai\ndelungat`.

Aburul supra\nc`lzit poate cedaenergie f`r` s` ajung` la condensarepe c^nd aburul saturat nu.Deasemenea aburul supra\nc`lzitpoate fi transportat pe distan]e lungif`r` s` ajung` la condensare.

De ce se dreneaz`sistemele de abursupra\nc`lzit?

Primul motiv ar fi \nc`rcarea lapornire. |nc`rcarea cu condens poatefi important` datorit` dimensiunilormari a conductelor. La pornire robi-netele manuale sunt cele mai folosite\ntruc^t timpul de manevr` permiteac]ionarea lor. Aceasta este cunos-cut` ca pornire supravegheat`. Un aldoilea motiv pentru utilizarea oalelorde condens este pierdereasupra\nc`lzirii sau by pasareasupra\nc`lzitoarelor din motivetehnice astfel trec^ndu-se la folosireaaburului saturat. Pentru aceste cazurineprev`zute nu este timp pentruac]ion`ri manuale, deci folosireaoalelor de condens este inevitabil`.

Acestea sunt situa]iile \n care dimen-sionarea corecta a oalelor de con-dens este o necesitate. Condensultrebuie eliminat imediat ce seformeaz` pentru a p`stra randamen-

tul sistemului [i a evita avariilecauzate de loviturile de berbec [ieroziune.

Dimensionarea cantit`]ilorde condens \n cazul aburuluisupra\nc`lzit

Cantit`]ile de condens ce trebuiescdrenate \n cazul aburului supra\nc`lzitpot varia \ntre debite foarte mari lapornire [i aproape de zero \n timpulfunc]ion`rii normale. |n consecin]` seva calcula pentru fiecare aplica]ie \nparte.

Pe timpul pornirii , conducte foartemari sunt umplute cu abur de la rece.|n aceast` perioad` vom reg`si \nconducte doar abur saturat la presiu-ni sc`zute p^na c^nd temperatura vacre[te. Pentru a evita stresul \n con-ducte aceast` opera]iune se face \ntimp \ndelungat. Cantit`]i mari decondens la presiuni sc`zute suntcondi]iile de pornire ceea ce necesitòale de condens de mare capacitate.Aceste oale de condens trebuie s`lucreze corect [i \n condi]ii defunc]ionare normal` adic` de debitefoarte mici [i abur supra\nc`lzit.

Capacit`]ile de pornire se calculeazàstfel:

Folosind:

C = 0,48Wp( t2 - t1 )/H

Unde:

C = Cantitatea de condens \n kgWp = Greutatea total` a conductei (tabelul 17-1 pag 17 )H = C`ldura total` la presiunea Xminus c`ldura sensibil` la presiuneaY( C`ldura latent` a aburului. Pentru\nc`lziri de lung` durat` folosi]ic`ldura total` a aburului saturat lapresiunea aburului supra\nc`lzit ce selivreaz` (X) minus c`ldura sensibil` aaburului saturat la presiunea mediepe timpul \nc`lzirii(Y) ).0,48 = C`ldura specific` a o]eluluiconductei \n kj/kg/ºC

19-2

Pentru a ne asigura c` condensuleste eliminat corespunz`tor, dimen-sionarea picioarelor de drenare [i aconductelor trebuie s` fie facut`corect la instalarea oalelor de con-dens.Tabelul18.1 de la pag 18 indicàlegerea dimensiunilor colectorului depic`turi ( picior de drenare ) func]ie dedimensiunile conductelor.

Problema este dac` s` se izolezecolectorul de pic`turi [i conductac`tre oala de condens sau nu.Raspunsul este NU !

Se va izola numai \n cazuri de sigu-ran]`. Neizolarea ajut` la formareapermanent` a condensului [i prelun-girea duratei de via]` a oalei de con-dens.

Tipuri de oale pentru abursupra\nc`lzit

Oala de condens cu bimetal

Oala de condens cu bimetal estereglat` s` nu deschid` p^n` c^ndcondensul nu s-a r`cit p^n` sub tem-peratura de satura]ie. La presiuneaexistent`, aceasta va ram^ne \nchisàt^ta timp c^t aburul la orice temper-atur` va fi \n oala de condens. Dac`temperatura aburului cre[te, ele-mentele de bimetal vor trage [i maimult tija \nchiz^nd [i mai ferm oala decondens. Oala de condens cu bimet-al poate drena debite mari la pornire.Pentru acest motiv este foarte potriv-it` pentru drenarea aburuluisupra\nc`lzit.

|n timpul func]ion`rii pe abursupra\nc`lzit, condensul din oala decondens trebuie s` se r`ceasc` subtemperatura de satura]ie pentru caoala de condens s` deschid`. Dinaceast` cauz` condensul se poateacumula \n conduct` , [i creea mariavarii robinetelor, coturilor [i altorarm`turi, dac` colectorul de pic`turi[i conducta p^n` la oala de condensnu sunt bine dimensionate.


O etan[are cu ap` protejeaz` valvade \nchidere \nc^t aburul viu nuajunge la ea deci nu pot existapierderi de abur iar durata de via]èste crescut`. Valva de evacuare seg`se[te \n partea superioar` , decieste protejat` \mpotriva impurit`]ilorpermi]^nd \n acela[i timp evacuareaaerului. Se pot evacua cantit`]i maride condens la pornire [i totodat`func]ioneaz` bine [i la debite mici.Probleme pot apare datorit`dezamors`rii ei ( pierderea etan[`riide ap`) . Trebuie executat un montajcorect pentru evitarea acestei prob-leme. Vezi fig.18.3 la pag 18. Ladimensionarea oalei de condens pen-tru abur supra\nc`lzit se va ]ine contde debitul de condens la pornire f`rà aplica factorul de siguran]`.Materialele se vor alege pentru pre-siunea [i temperatura maxim` a abu-rului supra\nc`lzit.

Exemplu:

Presupunem o \nc`lzire cu 50ºC/hDiametrul conductei 14"Abur supra\nc`lzit la 83bar, 577ºCTemperatura ambiant` 21ºC60m distan]` \ntre 2 oale de condens

Pentru primele 2 ore:W=60mx68,3kg/m=4.098 kgT2-T1=121-21=100ºc

H=2.753kj/kg(83 barg)-454kj/kg(0,35barg)=2.299kj/kgC= 0,48kj/kg/ºCx4.098kgx100ºC/1.978kj/kg=85,6kg

Pentru urmatoarele 2 ore:Singurul parametru care s-a modificat este caldura sensi-bil` ( 775kj/kg ) a aburului saturat la presiunea medie petimpul respectivei perioade.

C=0,48kj/kg/ºCx4.098kgx100ºC/1.978kj/kg=99,4kg

Tabelul 19-1.1 Tabelul perioadelor de timp de \nc`lzire

Perioada de timp Presiunea medie Temperatura la sf^r[itul Debitul de condens\n barg fiec`rei perioade \n ºC pe o conduct` de 14" kg/h

primele 2h 0,35 121 42,9

urm`toarele 2 h 9,7 221 49,7

a 3-a perioad` de 2h 48 321 61,5

a 4-a perioad` de 2h 83 421 58,3

a 5-a perioad` de 2h 83 577 76,2

20

Cum se instaleaz` oale de condens la \nso]itorii de abur

|nso]itorii cu abur sunt destina]imen]inerii fluidului dintr-o conduct`de produs la o anumit` temperatur`.|n majoritatea cazurilor ace[ti\nso]itori cu abur sunt utiliza]i \n aerliber ceea ce fac condi]iile climaterices` devin` un considerent critic.

Scopul principal al oalelor de con-dens de pe inso]itorii cu abur estere]inerea aburului p^n` c^nd caldurasa latent` este utilizat` la maximum [iapoi s` evacueze condensul [igazele. La fel ca orice alt echipamentde transfer de c`ldur`, fiecare linie deinso]itor trebuie s`-[i aib` propriaoal` de condens. Chiar dac` pe liniade fluid principal se pot instala maimul]i \nso]itori, este necesar` insta-larea individual` de oale de condens,pentru prevenirea scurtcircuit`rilor.Vezi pag. 14.

La selectarea [i dimensionareaoalelor de condens este important s`

se ]in` seama de compatibilitatea lorcu obiectivele sistemului, deoareceoaleIe de condens trebuie:

1. S` conserve energia printr-ofunc]ionare sigur` pe o perioad`\ndelungat` de timp.2. S` asigure o evacuare periodic`brusc` pentru a purja condensul [iaerul din linie.3. S` func]ioneze \n condi]ii desarcin` redus`.4. S` reziste la deterior`ri provocatede \nghe] \n cazul opririi aburului.

Nici o industrie nu-[i poate permite s`pl`teasc` costul exorbitant al aburuluipierdut prin conductele de \nso]ire cuabur.

Selec]ia oalelor de condens pentru\nso]itorii cu aburCantitate de condens ce trebuiedrenat` pe un \nso]itor de abur poatefi determinat` din pierderea dec`ldur` din conducta de produs, uti-liz^ndu-se formula

Qc =

Qc = Cantitatea de condens \n kg/hS = Suprafa]a exterioar` din linia deprodus \n m2/m (Vezi tabelul 17-1)k = Coeficientul de transfer de c`ldur`\n Kcal/m2/h/°C (Vezi tabelele 21-1 [i21-2)∆t = Diferen]a de temperatur` \n °Cr = C`ldura latent` \n Kcal/kg (Dintabela de abur)

Instala]ii tipice de \nso]itori cu abur

Figura 20-1 Figura 20-2

Tabelul de recomand`ri (vezi pag. B pentru Coduri)

Echipamentul Prima alegere de drenat [i codul Alternativa

Linii *IB\nso]itoare A, B, C, L, Termostatic`

J, N. I, K sau CD

* Selecta]i un orificiu de oal` de condens de 5/64"pentru a conserva energia [i a evita \nfundarea cumurd`rie [i piatr`.

S x k x ∆tr

21

Exemplu:Un \nso]itor cu abur cu o presiune deabur de 11 bari este utilizat la o con-duct` cu un diametru de 100 mm, 30m lungime. }eava este izolat` pentrua men]ine o temperatur` de 90°C cu otemperatur` de proiect \n exterior de-25°C. S` mai presupunem c` izola]ia]evii este eficient` 75%. Care estecantitatea de condens? Utiliz^nd formula:

Qc =

La majoritatea \nso]itorilor cu aburdebitul oalei de condens este sur-prinz`tor de sc`zut, deci, de obicei

este adecvat` cea mai mic` oal` decondens. Bazat pe capabilitatea ei deconservare a energiei printr-ofunc]ionare sigur` pe o perioad`\ndelungat` de timp, de a face fa]` lasarcini reduse de a rezista la \nghe] [ide a purja sistemul, pentru liniileinso]itoare cu abur se recomand` ooal` de condens cu clopot.

Coeficientul de siguran]Ùtiliza]i un coeficient de siguran]` de2:1 indiferent de implicarea sau nu a

expunerii la condi]iile climatuluiambiant. Nu supradimensiona]i oalelede condens sau \nso]itorii de abur.Alege]i un orificiu de 5/64"al oalei decondens pentru a conserva energia [ipentru a se evita colmatarea cumurd`rie [i piatr`.

InstalareaInstala]i liniile distribu]ie sau alimenta-re la o \n`l]ime oarecare deasupra lini-ilor de produs care necesit` \nso]itorcu abur. Pentru o evacuare eficient` acondensului [i purjarea necondens-abilelor, \nclina]i liniile \nso]itoare pen-tru golirea gravita]ional` [i capta]i latoate punctele joase. Acest lucru vaajuta de asemenea la evitarea\nghe]`rii \nso]itorului cu abur (vezifig.20-1, 20-2 [i 21-1).

Pentru conservarea energiei, returna]icondensul la cazan. Utiliza]i ruptoarede vid imediat \nainte de oalele decondens pentru a asigura golirea laoprire la sistemele de evacuare gravi-ta]ional`. Acolo unde predomin`condi]iile de \nghe] se sugereaz` uti-lizarea de drenere de protec]ie la\nghe] pe colectoarele de evacuareale oalelor de condens.

30m x 0.36 m² x 11kcal/m²/h/ºC x 0,25481,0

=7,1kg/h

Figura 21-1. Instala]ie tipic` de \nso]itor

Tabelul 21-1. Factorii K \n Kcal/h/m²/ºC pentru transferul de c`ldur` de laliniile \nso]itoare de abur \nc`lzite cu abur, din o]el, la liniile de produs, \nfunc]ie de v^scozitatea produsului.

Tabelul 21-2. Factorii K - M`surat\n medii cu deplasare lent`

Mediu Material Mediu Factor Kde conduct` de \n Kcal/h/

\nc`lzire \nc`lzit °C/m²

Aer Font` Aer (gaz) 5Aer O]el Aer (gaz) 7Ap` Font` Aer (gaz) 7Ap` O]el Aer (gaz) 10Ap` Cupru Aer (gaz) 11Abur Font` Ap` (gaz) 10Abur O]el Ap` (gaz) 11Abur Cupru Ap` (gaz) 15Abur Font` Ap` 750Abur O]el Ap` 900Abur Cupru Ap` 1000Ap` Font` Ap` 200-250Ap` O]el Ap` 300-350Ap` Cupru Ap` 300-400

V^scozitateala temperatura medie Greutatea specific` a lichidului

SSU Centistokes 1 0.934 0.876 0.82535 3 100 112 148 17270 13 74 100 112 148

350 75 59 74 100 -700 150 49 64 83 -2000 475 35 49 - -3500 750 25 39 - -

22

Cum se instaleaza oalele de condens la echipamentele de \nc`lzire cu convec]ie

Echipamentele de \nc`lzire cu con-vec]ie, cum ar fi instala]iile de\nc`lzire, pre\nc`lzitoarele de aer [iserpentinele din ]evi se afl` practic \ntoate industriile. Acest tip de echipa-ment este destul de elementar [i vanecesita o \ntre]inere de rutin`redus`. |n consecin]`, oalele de con-dens sunt neglijate perioade \ndelun-gate de timp. Una din problemelecare rezult` \n urma acestei neglijen]eeste condensul rezidual din serpenti-na de \nc`lzire care poate provocapagube datorate \nghe]ului, coroziunii[i loviturilor de berbec.

Selec]ia oalelor de condens[i coeficien]ii de siguran]`Tipul [i dimensiunea oalelor de con-dens care se vor utiliza, va fi determina-t` \n func]ie de diversele cerin]e ale apli-ca]iilor implic^nd presiune de abur con-stant` sau variabil`. Exist` dou` me-tode standard pentru dimensionareaoalelor de condens pentru serpentine.1. Presiune constant` de aburOale de condens cu clopot [i oale decondens cu plutitor [i termostatic`(F& T)

- utiliza]i un coeficient de siguran]`de 3:1 la presiunile diferen]iale delucru.2. Presiune de abur variabilÒale de condens F&T [i oale de con-dens cu clopot prev`zute cu aerisirecu bimetal.- abur de 0-1 bar - coeficient de sigu-ran]` de 2:1 la o presiune diferen]ial`de 0,1 bar.- abur de 1-2 bari - 2:1 la ∆p de 0,2bar.- abur peste 2 bari - 3:1 la 1/2 ∆p maxpe oala de condensOale de condens cu clopot f`r`clopot termostatLa abur numai peste 2 bari - 3:1 la 1/2din ∆p max pe oala de condens.

Alegerea oalelor de condenspentru instala]ii de \nc`lzire[i pre\nc`lzitoare de aerPentru a calcula cantitatea de con-dens se pot utiliza trei metode.Condi]iile de operare cunoscute vordetermina metoda care se va utiliza.1. Metoda KcalEvaluarea standard a instala]iilor de\nc`lzire [i a altor serpentine de aer

este produc]ia de Kcal cu o presiunede abur de 1,15 bari \n instala]ie [i otemperatur` de intrare a aerului de15°C. Pentru a transforma valoareastandard \n cea real`, utiliza]i factoriide conversie din tabelul 24-1. Odat`cunoscute condi]iile reale detemperatur`, \nmul]i]i cantitatea decondens cu coeficientul de siguran]`coresunzator.2. Metoda m³/min [i cre[tereatemperaturii aeruluiAcolo unde se cunosc numai m³/minde capacitate a ventilatorului [icre[terea de temperatur` a aerului,produc]ia real` \n Kcal se poate aflautiliz^ndu-se formula urmatoare:Kcal/h = m³/min x 18 x cre[terea detemperatur` \n °C

Exemplu: Ce dimensiune de oal` decondens va goli un pre\nc`lzitor de100 m³/min care produce o cre[terede temperatur` de 30°C?Presiunea aburului este de 5 bari.Utiliz^nd formula:100 x 18 x 30 = 54.000 Kcal/kg Acum,\mp`r]ind 54.000 Kcal/h la503,4 Kcal/kg (c`ldura latent` a abu-rului) pentru a ob]ine 107,3 Kg/h con-dens [i \nmul]ind cu coeficientul desiguran]` recomandat de 3, se deter-min` c` este necesar` o oal` de con-dens cu o capacitate de 322 Kg/h.Factorul 18 din formula de mai suseste ob]inut dup` cum urmeaz`:1 m³/min x 60 = 60 m³/h60 m³/h x 1,25 (greutatea specific` aaerului la 5°C) = 75 kg/h75 kg/h x 0,24 (c`ldura specific` aaerului \n Kcal/Kg/ºC)=18 Kcal/h/ºC

3. Metoda condensuluiOdat` determinat` produc]ia \n Kcal:1. Se \mparte Kcal la c`ldura latent` aaburului la presiunea aburului uti-lizat`. Vezi coloana 2 a tabelului 24-1sau Tabelele de abur. Aceasta va dagreutatea reala a aburului condensat.Pentru o aproximare str^ns` se poateaplica o regul` empiric` utilizat` \nmod obi[nuit \n care produc]ia deKcal este \mpar]it` la 500.2. Se \nmul]e[te greutatea real` aaburului care condenseaz` cu uncoeficient de siguran]` de 3 pentru aob]ine capacitatea de evacuare con-tinu` a oalei de condens.

Grafic 22-1. COEFICIEN}II DE MULTIPLICARE PENTRU DIMENSIONAREAOALELOR DE CONDENS |N CAZUL SERPENTINELOR CU }EVI MULTIPLE

Tabel de recomand`ri (vezi tabela de la pag. B)

Echipamentul Prima Presiune Prima Presiunede drenat alegere constant` alegere variabil`

[i codul 0-2 bar peste [i codul 0-2 bar peste2 bar 2 bar

Instala]ii de B,C,E,K,N IB IB B,C,G,H,L F&T *F&T\nc`lzire Alternativ` *F&T IB Alternativ` IBLV IBLV

Instala]ii de B,C,E,K,N IB IB B,C,G,H,L F&T *F&Tpre\nc`lzire Alternativ` *F&T IB Alternativ` IBLV IBLVaer

Serpentine cu B,C,E,K,N IB IB B,C,G,H,L F&T *F&Taripioare de Alternativ` Termo- Termo- Alternativ` IBLV IBLVradia]ie static static

* Utiliza]i IBLV peste limit`rile de temperatur`/presiune ale F&TDE NOTAT: 1. asigura]i ruptor de vid ori de c^te ori apar presiuni subatmos-ferice. 2. Nu utiliza]i oale de condens F&T la abur supra\nc`lzit.

PRESIUNE ABUR BAR

CO

EF

ICIE

NT

MU

LT

IPL

ICA

RE 20

1715

1210

87654

Circula]ie de aer for]atÙscare - argilÙscare atmosfer` umed`

Înc`lziri spa]ii

1,14 1,2 1,3 1,4 1,5 1,75 2 2,5 3 4 5 6 8 10 12 15 18

23

Alegerea oalelor de condensla serpentine|n masura \n care este posibil, fiecare]eav` va fi prev`zut` cu o oal` decondens individual` pentru evitareascurtcircuit`rii.

Serpentine cu o singur` teav`Pentru dimensionarea oalelor de con-dens pentru o singur` ]eav` sau ]evidrenate individual, g`si]i rata de con-densare pe m² \n tabelul 24-2.|nmul]i]i rata de condensare pe m² culungimea \n m [i cu m²/m a ]evii dintabelul 24-3 pentru a ob]ine canti-tatea normal` de condens.

Pentru \nc`lzire rapid`, aplica]i uncoeficient de siguran]` de 3:1 pentruselec]ia oalei de condens [i utiliza]i ooal` de condens cu clopot cu oaerisire termic`. Acolo unde nu estenecesar` o \nc`lzire rapid`, se uti-lizeaz` un coeficient de siguran]` de2:1 pentru selec]ia oalei de condens[i selecta]i o oal` de condens cuclopot standard.

Serpentine cu ]evi multiplePentru dimensionarea oalelor de con-dens pentru drenarea serpentinelorformate din mai multe ]evi, proceda]i\n felul urm`tor:

1. Determina]i m² ]evii \nmul]indlungimea ]evii cu suprafa]a exterioar`,m²/m (Tabelul 24-3)2. |nmul]i]i m² de ]eav` cu viteza decondensare dat` \n tabelul 24-2.Aceasta d` cantitatea normal` decondens.3. Din graficul 22-1, g`si]i coeficientulpentru condi]iile dvs. de func]ionare.4. |nmul]i]i cantitatea normal` de con-dens cu coeficientul pentru a ob]inecapacitatea necesar` de drenare con-tinu` a oalei de condens.

De notat c` coefieientul de sigu-ran]` este inclus \n coficientul demultiplicare.

Recomand`rile privind coeficientul desiguran]` sunt date pentru:1. Dep`[irea pericolului de scurtcir-cuitare creat de ]evile multiple dinechipament.2. Asigurarea unei capacit`]i adec-vate a oalei de condens \n condi]iisevere de func]ionare. Pe vremeextrem de rece temperatura de intrarea aerului poate fi mai mic` dec^t ceacalculat` iar cererea crescut` de abur\n toat` fabrica poate conduce la opresiune sc`zuta de abur [i la ocre[tere a presiunii \n conducta deabur condensat. Toate conduc la

mic[orarea capacit`]ii sale dedrenare.3. Asigur` eliminarea aerului [i a altornecondensabile.

ATENTIE !Pentru \nc`lzire la presiune redus`,utiliza]i un coeficient de siguran]` lapresiunea diferen]ial` real`, nuneap`rat presiunea de alimentare cuabur, re]in^nd c` oala de condenstrebuie de asemenea s` poat`func]iona la presiunea diferen]ial`maxim` \nt^lnit`.

Instalarea|n general, urma]i recomand`rile pro-duc`torului. Fig. 23-1, 23-2, 23-3 [i23-4 reprezint` consumulproduc`torilor de elemente de\nc`lzire cu convec]ie.

Fig. 23-1. Drenarea [i aerisirea serpentinei de \nc`lzire a aerului

Fig. 23-2. Captarea [i aerisirea serpentinei de \nc`lzire a aerului

Fig. 23-3. Metoda general aprobat`de drenare [i pozare a conductelorpentru instala]iile de \nc`lzire de \nalt`presiune (peste 1 bar) cu refulare ori-zontal`. Colectoarele de pic`turi de lafig. 23-3 [i 23-4 trebuie s` fie de mini-mum 250-300 mm.

Fig. 23-4. Metod` general aprobat`pentru conducte [i oale de condensla instala]iile de \nc`lzire de joas` pre-siune (sub 1 bar) cu refulare vertical`.

24

Tabelul 24-1. Tabel cu constante pentru determinarea cantit`]ii de c`ldur` \n Kcal la o instala]ie de \nc`lzire \n altecondi]ii dec^t cea standard - standardul fiind cu o presiune de abur de 1,15 bar la o temperatur` de intrare a aerului de15ºC. Pentru utilizare \nmul]i]i capacitatea standard \n Kcal a instala]iei de \nc`lzire cu constanta indicat`.

Presiune C`lduraa aburului, latent` a Temperatura de intrare a aerului \n °C

\n aburuluibari kcal/kg 24 -12 0 +10 +15 +20 +32

1,15 537,0 - - - 1,07 1,00 0,92 0,781,35 534,7 1,64 1,45 1,28 1,12 1,05 0,97 0,821,7 528,8 1,73 1,54 1,37 1,21 1,31 1,05 0,902,0 525,0 1,79 1,61 1,44 1,27 1,19 1,11 0,972,5 521,0 1,86 1,67 1,49 1,33 1,25 1,17 1,023,0 516,7 1,96 1,77 1,59 1,42 1,43 1,26 1,114,5 506,3 2,13 1 ,93 1 ,75 1 ,58 1,49 1,41 1,266,0 498,0 2,25 2,05 1 ,87 1 ,69 1,61 1,52 1,366,5 495,6 2,31 2,11 1,92 1,74 1,66 1,57 1,418,0 488,0 2,40 2,20 2,01 1,83 1,74 1,66 1,50

Tabelul 24-2. Ratele de condensare pentru conduct` de abur, kg/h/m²

Presiunea aburului, bari 1.0 2 4 8 12 16 21

Conduct` cu izola]ie 1 1 1.5 1.5 2 2.5 3Conduct` f`r` izola]ie 4 5 6 7 8 9 10

Tabelul 24-3. Dimensiuni de conduct` pentru calculul pierderilor prin radia]ie

Conducta Diametrul Suprafa]a Greutateaexterior exterioar`

inch Dn mm m²/m kg/m

1/8 6 10,2 0,03 0,4931/4 8 13,5 0,04 0,7693/8 10 17,2 0,05 1,021/2 15 21,3 0,07 1,453/4 20 26,9 0,09 1,901 25 33,7 0,11 2,97

1 1/4 32 42,4 0,13 3,841 1/2 40 48,3 0,15 4,43

2 50 60,3 0,19 6,1721/2 65 76,1 0,24 7,9

3 80 88,9 0,28 10,14 100 114,3 0,36 14,15 125 139,7 0,44 17,86 150 165,1 0,52 21,28 200 219 0,69 31 ,00

10 250 273 0,86 41,6012 300 324 1 ,02 55,6014 350 355 1 ,12 68, 3016 400 406 1 ,28 85,9020 500 508 1,60 135,00

24-1

24-2

25

Exemplu: Care ar fi cantitatea decondens la o serpentin` de tunel deuscare cu un debit de 60 m³/minut deaer [i necesit^nd o cre[tere de tem-peratur` de 35°C ? Presiunea aburu-lui este de 5 bari. Utiliz^nd formula:

Qc=

Qc =72kg/h

|nmul]ind cu un coeficient de sigu-ran]` de 2, care este cel recomandatpentru toate pre\nc`lzitoarele de aerde proces cu presiune constant`, va finecesar` o oal` de condens cu ocapacitate de 144 kg/h. Aceasta sebazeaz` pe o singur` serpentin`.Pentru cre[teri mai mari de tempera-tur`, ar putea fi necesare serpentinesuplimentare, \n serie.

Coeficien]i de siguran]`Pentru presiuni constante de abur,utiliza]i un coeficient de siguran]` de2:1 la presiunea diferen]ial` de lucru.Pentru presiuni variabile de abur, uti-liza]i un coeficient de siguran]` de 3:1la 1/2 din presiunea diferen]ial`maxim` de pe oala de condens.

Instalarea Asigura]i liniei pentru un ansamblu\ntreg de echipamente de \nc`lzire aaerului de proces - inclusiv toateracordurile oalelor de condens - orezerv` adecvat` pentru dilata]iadatorat` varia]iilor mari de tempera-tur`. Instala]i oale de condens la 250-300 mm sub serpentine, cu un colec-tor de n`mol de cel pu]in 150 mm. Lapre\nc`lzitoarele cu presiune at^tconstant` c^t [i variabil`, instala]i unruptor de vid \ntre serpentin` [i oalade condens. Instala]i o aerisire pefiecare serpentin` pentru eliminareaaerului [i a altor necondensabile carepot provoca o coroziune rapid` (veziFig. 25-1 ).

Lua]i \n considerare o golire de si-guran]` \n cazul \n care condensuleste ridicat dup` oala de condenssau este prezent` o contrapresiune(vezi pag. 42 - schema de con-ducte).

Cum se dreneaz` pre\nc`lzitoarele de aer de proces

Pre\nc`lzitoarele de aer de processunt utilizate pentru uscarea h^rtiei,lemnului, laptelui, amidonului [i a altorproduse, precum [i pentru pre-\nc`lzirea aerului de combustie pentrucazane.Exemple obi[nuite de acest tip deechipamente sunt usc`toarele deproces, tunelurile de uscare [ipre\nc`lzitoarele de aer de com-bustie. |n compara]ie cu instala]iile de\nc`lzire de aer pentru \nc`lzirea princonvec]ie, \nc`lzitoarele de aer deproces func]ioneaz` la temperatur`foarte ridicat`, 260°C nefiindneobi[nuit`. Aceste utiliz`ri la tem-peraturi extrem de ridicate necesitàbur de \nalt` presiune ([i uneori,chiar supra\nc`lzit).

Selec]ia oalei de condens [icoeficientul de siguran]`Determina]i cantitatea de condenspentru pre\nc`lzitoarele de aer deproces cu urm`toarea formul`:

Qc =

Qc = cantitatea de condens \n kg/hV = metri cubi de aer pe minutc = c`ldura specific` a aerului \nKcal/kg/°Cq = densitatea aerului - 1,2 kg/m³ la15°C (temperatura de alimentare cuaer)∆t = cre[terea de temperatur` \n °Cr = c`ldura latent` a aburului \nKcal/kg.

Figura 25-1 .Pre\nc`lzitor de aer de proces

Tabel de recomand`ri (vezi tabela de la pag. B pentru coduri)

Echipamentul Prima Presiune Prima Presiunedrenat alegere constant` alegere variabil`

[i codul 0-2 bar peste [i codul 0-2 bar peste2 bar 2 bar

Pre\nc`lzitoare B,F,K,I,M,A IB IB B,C,G,H,L F&T *F&Tde aer Alternativa *F&T IB Alternativa IBLV IBLVde proces

C`derea de presiune a zidului pentru oalele de condens F&T poate fi oarecumdiferit` la unele modele [i dimensiuni.Nota]i: 1. Asigura]i ruptor de vid oriunde pot apare presiuni subatmosferice.

2. Nu utiliza]i oale de condens F&T la abur supra\nc`lzit.

V x c q x 60min /h x ∆tr

60x0,24x1,2x60x35509,5

26

Cum se dreneaz` schimb`toarele de c`ldur` cu manta [i serpentine \necate

Serpentinele \necate sunt elemente detransfer de c`ldur` care sunt cufundate\n lichidul care trebuie \nc`lzit, evaporatsau concentrat. Acest tip de serpentin`poate fi g`sit \n practic toate instala]iilecare utilizeaz` abur. Exempleleobi[nuite sunt cazanele de ap`,refierb`toarele, \nc`lzitoare cu aspira]ie,evaporatoarele [i vaporizatoarele.Acestea sunt utilizate pentru \nc`lzireaapei pentru uz tehnologic sau menajer,vaporizarea gazelor industriale cum ar fipropanul [i oxigenul, concentrarea defluide cum ar fi zah`rul, le[ie [i p`cur`pentru transport [i pulverizare.Diversele cerin]e care presupun pre-siuni de abur constante sau variabiledetermin` tipul de oal` de condenscare va fi utilizat`. Factorii de selec]ie aoalelelor de condens includ capabili-tatea de a vehicula aer la presiuni difer-

en]iale reduse, conservarea energiei [ieliminarea n`molului [i a dopurilor decondens. Trei metode standard dedimensionare ajut` la determinareatipului [i dimensiunilor corespunz`-toare ale oalelor de condens pentruserpentine.Coeficientul de siguran]Ì Presiune de abur constantÒale de condens cu clopot sau F&T -utiliza]i un coeficient de siguran]` de2:1 la presiuni diferen]iale de lucru.II Presiune de abur variabilÒale de condens F&T sau cu clopot1. abur 0-1 bar - 2:1 la o presiune difer-en]ial` de 0,1 bar2. abur 1-2 bar - 2:1 la o presiune difer-en]ial` de 0 2 bar3. abur peste 2 bar - 3:1 la 1/2 din pre-siunea diferen]ial` de pe oala de con-dens.

III Pentru presiune de abur con-stant` sau variabil` cu evacuareprin sifonare. Se va utiliza o oal` decondens cu clopot [i control diferen]ialautomat, cu un coeficient de siguran]`de 3:1.O alternativ` este un IBLV cu uncoeficient de siguran]` de 5:1.Aplica]i coeficientul de siguran]` la difer-en]ialul maxim la presiunea constant`de abur. Aplica]i coeficientul de sigu-ran]` de la 1/2 din presiunea diferen]ial`maxim` la presiunea variabil` de abur.Schimb`toare de c`ldur` cu mantasi fascicul tubularUn tip de serpentin` \necat` esteschimb`torul de c`ldur` cu manta sifascicul tubular (Fig. 26-1 ). |n acesteschimb`toare sunt instalate nume-roase tuburi \ntr-o carcas` sau mantacu un spa]iu liber limitat. Acest lucruasigur` un contact direct cu ]evile pen-tru orice fluid care curge \n manta. De[itermenul "serpentin` \necat`" pre-supune c` aburul este \n tuburi iartuburile sunt scufundate \n lichidul caretrebuie \nc`lzit, poate exista [i situa]iainvers`, \n care aburul este \n manta iar\n tuburi este un lichid.Selec]ia oalei de condens pentruschimb`toare de c`ldur` cu mantasi fascicul tubularPentru determinarea condensului laschimb`toarele de c`ldur` cu manta sifascicul tubular se utilizeazùrm`toarea formul` atunci c\nd secunosc valorile reale * (Dac` se cunoscnumai dimensiunile serpentinei, uti-liza]i formula ar`tat` pentru serpen-tinele ambutisate. Ave]i grij` s` selec-ta]i factorul "U" aplicabil).

Qc =

Qc= Cantitatea de condens \n kg/hm = Debitul de lichid \n I/min∆t = Cre[terea de temperatur` \n °Cc = C`ldura specific` a lichidului \nKcal/kg/°C60 = 60 min/hs.g. = Greutatea specific` a lichiduluir = C`ldura latent` a aburului, \nKcal/kg (Vezi tabelul de abur)Exemplu: S` presupunem un debit deap` de 30 I/min, cu o temperatur` deadmisie de 20°C [i o temperatur` deiesire de 120°C. Presiunea aburuluieste de 1 bar. Determina]i condensul,utiliz^nd formula:Qc=30 x 100° C x 1 kcal / kg /° C x 1 s.g. : 539 kcal / kg = 335kg / h* Dimensiona]i oalele de condenspentru refierb`toare, vaporizoare [ievaporatoare (procese care creeaz`vapori) utiliz`nd formula pentru ser-pentine ambutisate.

mx∆txCx60xs.g.rTabel de recomand`ri (vezi tabela de la pag. B pentru coduri)

Echipamentul Prima Presiune Prima Presiunedrenat alegere constant` alegere variabil`

[i codul 0-2 peste [i codul 0-2 pestebar 2 bar bar 2 bar

Schimb`toare B,C,E,F,G,I,K,N,Q IBLV IBLV B,C,G,H,I,L F&T1 F&T1

cu manta [i Alternativa DC DC Alternativa DC DCfascicul tubular F&T *F&T

Serpentine am- B,C,E,F,G,I,K,N,Q DC DC B,C,G,H,I,L DC DCbutisate [iserpentine dre- Alternativa IBLV IBLV Alternativ` IBT IBLVnate prin sifon

Serpentine am- B,C,E,F,G,I,K,N,Q IBLV IBLV B,C,G,H,I,L F&T *F&T1

butisate [i ser-pentine drenate Alternativa DC DC Alternativa DC DCgravita]ional F&T F&T IBT IBLV

* Utiliza]i IBLV peste limit`rile de presiune/temperatur` ale F&T1. Dac` apar murd`rie [i volume mari de aer se poate utiliza eficient o oal` de condens cuclopot cu o aerisire termostatic` extern`.

De notat: Asigura]i ruptor de vid oriunde apare o presiune atmosferic`.Asigura]i o golire de siguran]` c^nd condensul este ridicat, la func]ionare cu presiune variabil`.

Fig. 26-1. Schimb`toare de c`ldur` cu manta [i fascicul tubular(Schema tipic` de conducte)

27

Serpentine ambutisate

Ca regul` de baz` inginereasc`, pentru acre[te temperatura a 500l de ap` cu 1°Cse va condensa 1kg de abur. Foarte ade-sea rezervoarele deschise de ap` sauchimicale sunt \nc`lzite prin intermediulserpentinelor ambutisate (Fig. 27-1).Presarea canelurilor de pe placa celordou` jum`t`]i produce spa]ii pentru abur.Când sunt sudate, jum`t`]ile formeaz`trecerile pentru intrarea aburului, transfer-ul de c`ldur` [i evacuarea condensului.Selec]ia oalelor de condenspentru serpentinele ambutisateCând dou` lichide \n curgere suntseparate [i au temperaturi diferite, unadin ele \n cre[tere \n timp ce cealalt`scade, exist` o diferen]` logaritmic`de temperatur` \ntre cele dou` lichideca [i \ntre abur [i lichid (sau \ntreintrarea [i ie[irea unui schimb`tor dec`ldur`) tm.

∆tm=

∆t1= diferen]a de temperatur` ceamai mare∆t2= diferen]a de temperatur` ceamai mic`Ln se poate determina cu o precizieu[or mai mic` utiliz^nd graficul 29-1Exemplu:Care este diferen]a de temperatur`medie logaritmic` a unui lichid careeste \nc`lzit de la 74°C la 95°C [i unalt lichid care trece de la o tempera-tur` de 125°C la 95°C. Utiliz\nd formu-

la:125 -> 95

∆t1 ∆t2 125 <- 74

∆t1 =125-95 = 30ºC∆t2 = 95-74 = 21ºC

Diferen]a de temperatur` medie loga-ritmic` este:

∆tm=

Pentru a determina schimbul total dec`ldur`, utiliza]i urm`toarea formul`.

H=A x k x ∆tmundeH=Transferul de c`ldur` \n kcal/hA=suprafa]a \n m²k=Transferul total de caldur` \nkcal/m²/h/°C (Tabelul 27-2)∆tm=diferen]a de temperatur` medielogaritmic`Suprafa]a de \nc`lzire=8m²Transfer de c`ldur`=900 kcal/h/°C/m²Temperatura medie logaritmic`=25°CPresiunea aburului este de 2,5 bari=125 °C ceea ce d` o caldur` latent`de 52 kcal/kg. 90000 \mp`r]it la521=172,7 kcal/h. Pentru deter-minarea oalei de condens core-spunz`toare necesar` acestei situa]ii,\nmul]i]i cantitatea de condens cucoeficientul de siguran]` potrivit.Pentru determinarea capacit`]ii nece-sare a oalei de condens \nmul]i]i viteza

de condensare cu coeficientul de sig-uran]` recomandat.Serpentine tubulareSerpentinele tubulare sunt tuburi detransfer de c`ldur` cufundate \n vasecu volum mare \n compara]ie cu ser-pentinele \nsele (Fig. 27-2). Aceastaeste diferen]a principal` \n compara]iecu schimb`toarele de c`ldur` cumanta [i tuburi. Ca [i serpentineleambutisate, ele pot fi golite gravita]io-nal sau cu sifon, \n func]ie de condi]iilepredominante \n instala]ie. Spre deo-sebire de serpentinele ambutisate,majoritatea serpentinelor tubularesunt instalate \n vase \nchise.Selec]ia oalelor de condenspentru serpentinele tubulareDetermina]i cantitatea de condenspentru serpentinele tubulare prin apli-carea uneia dintre formule, \n func]iede datele cunoscute. |n cazul \n carecapacitatea este cunoscut` utiliza]iformula de la schimb`toarele dec`ldur` cu manta [i fascicol tubular.Atunci c^nd dimensiunile fizice aleserpentinei sunt cunoscute, utiliza]iformula de la serpentinele ambutisate.InstalareaAtunci c^nd la schimb`toarele dec`ldur` cu manta [i fascicul tubular,serpentinele ambutisate [i cele tubu-lare se utilizeaz` evacuare gravita-]ional`, amplasa]i oala de condens subserpentina de \nc`lzire. La o func]io-nare modulat` utiliza]i un ruptor de vid.Acesta poate fi \ncorporat \n oalele decondens F&T sau montat pe ]eava deintrare la o oal` de condens cu clopot.A[eza]i un colector de pic`turi volumi-nos \naintea oalei de condens care sàib` rol de rezervor. Acesta asigur`golirea serpentinei atunci c^nd exist` ocantitate maxim` de condens [i o pre-supune diferen]ial` minim` de abur.Evita]i ridicarea condensului de la unschimb`tor de c`ldur` cu manta [i fas-cicul tubular, serpentin` ambutisat`sau serpentin` tubular` \n condi]ii defunc]ionare modulat`. Totu[i dacàcest lucru trebuie f`cut, se reco-mand` urm`toarele:1. Nu \ncerca]i s` ridica]i condensulcu mai mult de 0.2 bar fa]` de pre-siunea diferen]ial` normal`, fie \naintefie dup` oala de condens.2. Dac` ridicarea condensului are locdup` oala de condens, instala]i oevacuare de siguran]` de joas` pre-siune (vezi pagina 42).3. Dac` ridicarea condensului are loc\naintea oalei de condens (ridicare cusifon), instala]i un regulator de con-dens automat, diferen]ial pentru aevacua eficient tot aburul expandat.

∆t1-∆t2∆t1∆t2

Ln x

30-21

3021Ln x

Tip serviciu Circula]iaNatural` For]at`

Abur la ap` 245-975 730-5800Pre\nc`lzitor 875 2200cu ]evi 1 1/2Pre\nc`lzitor 975 2450cu ]evi 3/4Abur la ulei 50-150 245-730Abur la lichid 1450-3900 -clocotitAbur la ulei 245-730 -clocotit

Tip serviciu Circula]iaNatural` For]at`

Abur la solu]ii 500-975 730-1350de apÀbur la ulei u[or 200-220 300-540Abur la ulei mediu 100-200 245-490Abur la Bunker C 80-150 200-400Abur la gudron 80-120 90-300asfalticAbur la sulf topit 120-170 170-220Abur la parafin` 120-170 200-250topitÀbur la melas` 100-200 345-440sau siropDowtherm la 80-150 245-300qudron asfaltic

Tabel 21-1. Valorile k ale serpentineitubulare \n kcal/h/m²/°C

Tabel 21-2. Valorile K ale serpentineiambutisate \n kcal/h/m²/°C

Figura 27-1. Serpentin` ambutisat`,termostatat` , golit` cu sifon.

Figura 27-2. Serpentin` continu`,golit` cu sifon.

28

Evaporatoarele reduc con]inutul deap` dintr-un produs prin utilizareac`ldurii. Ele sunt foarte obi[nuite \nmulte domenii industriale, mai ales \ncea a h\rtiei, alimentar`, textile, chimi-ce [i o]eluri.Un evaporator este un schimb`tor dec`ldur` cu manta [i fascicul tubular \ncare aburul este de obicei \n manta iarprodusul este \n tuburi [i \n mi[care.|n func]ie de tipul produsului [i derezultatele dorite, ar putea fi necesarò evaporare \n mai multe trepte sauefecte. Efectul triplu este cel maiobi[nuit de[i \n unele utiliz`ri pot fi\nt\lnite 5 sau 6 trepte.

Efectul simplu|n timp ce produsul este \mpins \ntuburile evaporatorului, se adaug`c`ldur` pentru eliminarea unei canti-tati specifice de umiditate. Dup` cese face acest lucru, at^t vaporii deprodus c^t [i produsul concentratsunt \nchise \n camera separatoaredin care vaporii sunt extra[i [i pot fiutiliza]i \n alt` parte. Concentratuleste apoi pompat \ntr-o alt` parte aprocesului. (Fig. 28-2).

Efect multipluLa utilizarea metodei cu efect multi-plu, exist` o conservare a c`lduriideoarece \n primul efect se utilizeazàbur de la cazan [i apoi vaporii gene-ra]i din produs sunt utiliza]i ca surs`de c`ldur` \n cel de al doilea efect.Vaporii genera]i aici sunt utiliza]i casurs` de c`ldur` \n cel de-al treileaefect [i \n final, \nc`lze[te apa pentrualte procese sau pre\nc`lze[te mate-ria prim` (Fig.28-1 ).

Exist` multe variabile \n construc]iedatorit` utiliz`rilor largi la diferite pro-duse. Capacit`]ile de abur pentruevaporatoare pot varia de la aproxi-mativ 500 kg/h la 50.000 kg/h \n timpce presiunile de abur pot varia de la10 bar \n primul efect p^n` la 60 cmHg vid \n ultimul efect.Cum evaporatoarele func]ioneaz` deobicei continuu exist` o cantitate uni-form` de condens care trebuieevacuat. Este important de re]inut còalele de condens trebuie selectatedup` presiunea diferen]ial` real` pen-tru fiecare efect.Cele trei considera]ii majore la insta-larea oalelor de condens la evapora-toare sunt:1. Cantit`]i mari de condens2. Presiuni diferen]iale reduse launele efecte.3. Evacuarea aerului [icontaminan]ilor.

Coeficientul de siguran]`C^nd cantitatea este destul de con-stant`, un coeficient de siguran]` de2:1 ar trebui s` fie corespunz`torc^nd se aplic` la o cantitate real` decondens de peste 25000 kg/h.Sub 25000 kg/h, utiliza]i un coeficientde siguran]` de 3:1.

Pentru evaporatoarele cu efect simplu[i multiplu, se recomand` oale cuclopot [i control diferen]ial automat.Pe l^ng` oferirea unei func]ion`ri con-inue, oalele de condens DC evac-ueaz` aer [i CO2 la temperatura abu-rului, evacueaz` aburul de vaporizare[i reac]ioneaz` imediat la dopurile decondens.

Cum se dreneaz` evaporatoarele

Figura 28-1 .Sistem de evaporator cu efect triplu

Figura 28-2. Sistem de evaporatorcu efect simplu

Tabel cu recomand`ri (vezi tabela de la pag. B pentru cod)

Echipamentul Prima alegere 0-2 bar Peste 2 barde drenat codul [i

alternativeleEvaporator cu A,F,G,H,K,M,P DC DCefect simplu Alte variante IBLV IBLV

F&T F&TEvaporator cu A,F,G,H,K,M,P DC DCefect multiplu Alte variante IBLV IBLV

F&T F&T

29

InstalareaDatorit` faptului c` un evaporatoreste \n principiu un schimbator dec`ldur` cu manta [i fascicul tubular,cu aburul \n manta, pe schimb`torulde c`ldur` trebuie s` fie aerisiri sepa-rate de abur. Plasa]i aceste aerisiri \norice loc \n care exist` tendin]` deacumulare a aerului cum ar fi in zonacalm` a mantalei . Instala]i o oal` decondens separat` pentru fiecareefect. De[i condensul de la primulefect poate fi returnat la cazan, con-densul de la fiecare efect succesiv nupoate fi returnat la cazan, datorit`contamin`rii de la produs.

Selec]ia oalelor de condenspentru evaporatoareC^nd se calculeaz` condensul pentruevaporatoare, ave]i grij` la selectareavalorii k (kcal/h/m²/°C). Ca o regul`general`, se pot utiliza urm`toarelevalori pentru k:• 1400 pentru evaporatoare cu circu-

la]ie natural` cu abur de joas` pre-siune (p^n` la 2 bari).

• 2400 pentru circula]ie natural` cuabur de \nalt` presiune (p^n` la 3bari)

• 3600 pentru evaporatoare cu circu-la]ie for]at`

Pentru a calcula transferul de c`ldur`pentru schimb`toarele de c`ldur` cudebit continuu, presiune de abur con-stant` utiliza]i urm`toarea formul`:

H=A x k x ∆tmunde:H = Transferul de c`ldur` \n kcal/hA = Suprafa]a \n m²k = Viteza total` de transfer dec`ldur` kcal/h/m²/°C∆tm = Diferen]a de temperatur` medielogaritmic`

∆tm=

unde:∆t1 = Diferen]a de temperatur` ceamai mare∆t2 = Diferen]a de temperatur` ceamai mic`Diferen]a de temperatur` medie loga-ritmic` poate fi determinat` cu o pre-cizie u[or mai mic` utiliz^nd diagramadin graficul 29-1.Grafic 29-1.

Grafic de diferen]` de temperatur` medie pentru schimb`toare de c`ldur`

Tabel 29.1. Valorile k ale serpen-tinei tubulare \n kcal/h/²/°C

Tip de serviciu Circula]iaNatural` For]at`

Abur la vapori 245-975 730-580Pre\nc`lzitor 875 2200cu ]evi 1 1/2Pre\nc`lzitor 975 2450cu ]evi 3/4Abur la ulei 50-150 245-730Abur la lichid 1450-390 -clocotitAbur la ulei 245-730 -clocotit

Tabela 29-2. Valorile K ale serpen-tinei ambutisate \n kcal/h/m²/°C

Tip de serviciu Circula]ia

Natural` For]at`

Abur la solu]ii 500-975 730-1350apoaseAbur la ulei u[or 200-220 300-540Abur la ulei 100-200 245-490mediuAbur la Bunker C 80-150 200-400Abur la gudron 80-120 90-300asfalticAbur la sulf topit 120-170 170-220Abur la parafin` 120-170 200-250topitÀbur la melas` 100-200 345-440sau siropDowtherm la 80-150 245-300gudron asfaltic

*Dife

ren]

a d

e te

mp

erat

ur`

med

ie lo

gar

itmic

`

∆t1-∆t2t1t2

Ln x

30

Cum se dreneaz` cazanele cu manta

Cazanele cu manta de abur sunt \nesen]` fierb`toare cu manta de abursau concentratoare. Ele pot fi g`sitepeste tot \n lume [i aproape \n oricedomeniu de utilizare: ambalareac`rnii, fabricarea h^rtiei [i zaharului, latopiri, prelucrarea fructelor [ilegumelor [i alimentelor pentru a numinumai c^teva.

Exist` dou` tipuri de baz` de cazanecu manta de abur - cu evacuare gravi-ta]ional` [i evacuare cu sifon rabata-bil. Fiecare tip necesit` o metod`specializat` de captare a condensuluicu toate c` probleme majore implicàm^ndou`.

Problema cea mai important` \nt^lnitèste aerul captat \n mantaua de aburcare afecteaz` nefavorabil temperatu-ra. Cazanele cu manta efectueaz` \ngeneral opera]ii \n [arj` [i men]inereaunei temperaturi uniforme sau "defierbere" critic`. Cu o cantitate exce-siv` de aer, varia]iile mari de tempera-tur` care pot apare pot avea ca rezul-tat arderea produsului [i/sau o pro-duc]ie lent`.

Mai precis, \n anumite condi]ii chiar [i1/2 din 1% vol. de aer \n abur poateforma o pelicul` izolant` pe suprafa]ade transfer de c`ldur` [i poate reduceeficien]a chiar cu 50 %.O a doua preocupare \n utilizareacazanelor cu manta de abur estenecesitatea unei evacu`ri perma-nente, corespunz`toare a condensu-lui. O acumulare de condens \n mantaduce la un control nesigur al tempera-turii, reduce produc]ia cazanului [iprovoac` lovituri de berbec.

Selectia oalelor de condenspentru cazanele cu mantaCapacitatea necesar` a oalei de con-dens pentru cazane poate fi determi-nat` prin utilizarea urm`toarei for-mule:

Qc=

unde:Qc=Cantitatea de condens, \n kg/hk=Transferul de c`ldur`, \nkcal/h/m²/°CA=Suprafa]a, \n m²

∆t= cre[terea \n temperatur` alichidului, \n °Cr=C`ldura latent` a lichidului, \nkcal/kg

Exemplu:Care ar fi capacitatea recomandat`pentru oala de condens pentru uncazan evacuat gravita]ional, cu undiametru interior de 800 mm [i o pre-siune de lucru a aburului de 7 bar,\nc`lzind un lichid de la 20 °C la143°C? Utiliz^nd formula:

Qc = =248 kg/h

K = 850 kcal/h/m²/°C factorulconsiderat pentru o]el inoxidabilA = 1,18 m² (dat de fabricantul ca-zanului).

Pentru o alt` metod` de determinarea cantit`]ii de condens, utiliza]iurm`toarea formul`:

Qc=

unde:Qc= Cantitatea de condens, \n kg/hV= Litri de lichid de \nc`lzits.g.= greutatea specifica a lichidului\n kg/m³c= C`ldura specific` a lichidului \nkcal/kg/°C∆t=Cre[terea de temperatur` alichidului, \n °Cr= C`ldura latent` aaburului \n kcal/kgh= timpul \n ore de \nc`lzire a pro-dusuluiAcum doar \nmul]i]i cu un coeficientde siguran]` de 3 pentru a ob]ine 744kg/h de condens [i a selecta oala decondens de tipul [i capacitateacorespunz`toare.

k x A x ∆tr

850 x 1,18x123498

V x s.g. x c x ∆tr x h

Figura 30-1. Cazan cu golire gravita]ional`


Echipamente Prima alegere [i codul Alt` variant`

Cazane cu manta IBLV F&T sauevacuare B,C,E,K,N termostatat`

gravita]ional`

Cazane cu manta DC IBLVevacuare cu sifon B,C,E,G,H,K,N,P

31

Exemplu :Selecta]i o oal` de condens pentru uncazan de 1000 I, utiliz^nd 1,5 baripentru a \nc`lzi un produs cu o greu-tate specific` de 1,03 [i o c`ldur`specific` de 0,90 (lapte). Pornind dela temperatura camerei de 20°C, pro-dusul va fi \nc`lzit la 80°C \n 1/2 h.Utiliz^nd formula:

Qc= = 209,1 kg/h

Acum \nmul]i]i cu coeficientul de sigu-ran]` de 3 pentru a ob]ine 627 kg/hde condens [i a selecta oala de con-dens de tip [i capacitate cores-punz`toare.

Bazat pe cerin]ele standard [i peproblemele implicate la cazanele cuevacuare gravita]ional` fix`, oala decondens cea mai eficient` este oalade condens cu clopot.

Oala de condens cu clopot evacu-eaz` aer [i CO2 la temperatura aburu-lui [i asigur` o eficien]` total` \mpotri-va contrapresiunii. Recomandareaprincipal` pentru cazanele cu evacu-are cu sifon rabatabil este oala decondens cu clopot [i controldiferen]ial automat. Pe l^ng` asigu-rarea acelora[i caracteristici ca [i IB,DC ofer` o aerisire excelent` la pre-siuni foarte reduse [l capabilitatea dea face fa]` aburului expandat. Dac`pentru evacuarea cu sifon seselecteaz` o oal` de condens IB, uti-liza]i o oal` de condens cu o m`rimemai mare.

Recomand`ri generalepentru eficien]` maxim`Viteza de fierbere dorit`Datorit` faptului c` produsul fiert areo importan]` at^t de mare \n selec]iaoalei de condens, o instala]ie cu maimulte cazane cu manta trebuie s`fac` \ncerc`ri utiliz^nd dimensiunidiferite de oale de condens pentru adetermina m`rimea care d` cele maibune rezultate.

Alimentarea cu aburPentru a furniza abur la cazane uti-liza]i linii de abur cu o m`rime sufi-cient`. Plasati duza de intrare sus pemanta, pentru a ob]ine cele mai bunerezultate. Ea trebuie sa fie prevazut`cu fante pentru a da un flux de aburpe \ntreaga suprafa]` a mantalei.

InstalareaInstala]i oalele de condens aproapede cazan. Pute]i m`ri [i mai mult sigu-ran]a [i capacitatea de manipulare aaerului prin instalarea unei aerisiritemostatate \n punctele \nalte alemantalei. Vezi fig. 30-1 [i 31-1.

Nu drena]i niciodat` dou` sau maimulte cazane cu o singur` oal` decondens. Drenarea \n grup va avea\n mod invariabil ca rezultat oscurtcircuitare.

1000 x 1,03 x 0,90 x 60531,9 x 0.5

Figura 31-1. Cazan cu golire cu sifon rabatabil`

InstalareaDe[i cantitatea de condens pe fiecareplac` este mic`, instalarea de oale decondens individuale este esen]ial`pentru prevenirea scurtcircuitarii, Fig.32-1. Instalarea de oale de condensindividuale asigur` o temperatur`maxim` [i uniform` pentru o presiunede abur dat` prin golirea eficient` acondensului [i purjarea necondensa-bilelor.

Injec]ie direct` de abur \ncamera de produsAcest tip de echipament combinàburul cu produsul pentru a trata,steriliza [i fierbe. Exemplele obi[nuitesunt autoclavele utilizate \n produce-rea de produse din cauciuc [i maseplastice, sterilizatoarele pentrupansamente [i halate chirurgicale [iretorte pentru fierberea produseloralimentare \nchise deja \n cutii.

Selec]ia oalei de condens [i coeficientul de siguran]`Calcula]i condensul utiliz^ndurm`toarea formul`:

Qc=

unde:Qc=Condensul kg/h

W= Greutatea materialului, \n kgc= C`ldura specific` a materialului \nkcal/kg/°C∆t= Cre[terea temperaturii materialu-lui \n °Cr= C`ldura latent` a aburului \nkcal/kg (vezi tabeul de abur)h =Timpul \n ore

Exemplu: Care va fi cantitatea de condens pe oautoclav` con]in^nd 100 kg de arti-cole de cauciuc care trebuie \nc`lzitela 150°C de la temperatura ini]iala de20°C? Autoclava func]ioneaz` la opresiune de abur de 8 bari iar proce-sul de \nc`lzire dureaz` 20 de minute.Utiliz^nd formula:Qc= (100 x 0,50kcal / kg /° C x 130° C

x 60) : (488,8kcal / kg x 0.33 x 20)= 39kg/h|nmul]i]i cu un coeficient de siguran]`de 3:1 pentru a ob]ine capacitateacerut`, de 117 kg/h.

32

Cum se dreneaz` echipamentele sta]ionare \nchise, cu camera de abur

Echipamentele sta]ionare, \nchise cucamer` de abur \nchid presele pentrufabricarea placajului sau alte produse\n foi, forme cu manta de abur pentrupiese de cauciuc [i mase plastice,autoclave pentru vulcanizare [i steri-lizare [i retorte pentru fiert.

Produse \nchise \n presa cumanta cu aburProdusele din material plastic [i cau-ciuc, cum ar fi cutiile pentru baterii,juc`rii, fitinguri [i pneuri sunt formate[i vulcanizate iar placajul este compri-mat [i \nt`rit cu clei \n echipamentede acest tip. Presele de c`lcat dinsp`l`torii sunt o form` specializat` depres` cu o camer` de abur numai peo fa]` a produsului.

Alegerea oalei de condens [i coeficientul de siguran]`Cantitatea de condens pentru echipa-mentele sta]ionare \nchise, cu camer`de abur este determinat` utiliz^ndu-se urm`toarea formul`:

QC=A x R x SF

OC=Cantitatea de condens, \n kg/h

A= Suprafa]a total` a pl`cii \n contactcu produsul, \n m²R= Rata de condensare, \n kg/m²/h(pentru dimensionarea oalelor de con-dens se poate utiliza o rat` de con-densare de 35 kg/m²/h )SF=Coeficientul de siguran]`Pl`cile din cap`t vor avea jum`tatedin aceast` cantitate.ExempIu: Care este condensul pen-tru o plac` mijlocie de la o pres` cu oplac` de 600 x 900 mm? Utiliz^nd for-mula:QC=0,54m²x35kg/m²/hx3=56,7 kg/h

Pl`cile de cap`t vor avea jum`tate dinaceast` cantitate.

Coeficientul de siguran]` recoman-dat pentru toate echipamentele deacest tip este de 3:1.Oala de condens cu clopot este primaalegere recomandat` la camerele cumanta cu abur, usc`toare [i prese dec`lcat deoarece ea poate purja sis-temul, poate rezista la [ocurihidraulice [i poate conserva energia.Oalele de condens de tip cu disc [itermostatice pot fi variante accepta-bile.


Echipament Prima alegere Alegeredrenat [i codul alternativ`

Produse \nchise \n IB CDpresa cu manta B,K,E,A [i termostatic

cu aburInjec]ie direct` de *IBabur \n camera de A,B,E,H,K,N,Q **DC

produsProdus \n camer` *IB Termostatic [i- Manta cu abur A,B,E,H,K F&T [i **DC

*Este recomandat un ventil de aerisire auxiliar** Prima alegere pentru vase cu volum mare

W x c x ∆tr x h

Figura 32-1. Produsul cuprins \n presa cu manta de abur

33

Cum aburul este \n contact cu pro-dusul, v` pute]i astepta la un condensmurdar. |n plus, vasul este o camer`cu volum mare care necesit` o con-sidera]ie special` la purjarea conden-sului si a necondensabilelor. Dinaceste motive se recomand` o oal`de condens cu clopot cu o aerisiretermostatic` auxiliar`, instalat` pepartea de sus a camerei.

Acolo unde nu se poate instala oaerisire termostatic`, la distan]`, lua]i\n considerare purjarea unui volummare de aer prin oala de condenspropriu-zis`. Ca o prim` alegere lacamerele mari trebuie considerat unregulator DC. Ca o alternativ` se vaconsidera o oal` de condens F&T sautermostatic` care trebuie precedat`de un filtru, acesta din urm` fiind veri-ficat regulat dac` nu este colmatat.

InstalareaCum aburul [i condensul sunt \n con-tact cu produsul, se va evita trimitereacondensului la cazan. |n practic toatecazurile acest echipament esteevacuat gravita]ional la oala de con-dens. Totu[i, foarte adesea exist` oridicare de condens dup` oala decondens. Cum presiunea aburuluieste de obicei constant`, aceasta nureprezint` o problem`. Pentru o\ndep`rtare complet` a aerului [i o\nc`lzire mai rapid`, instala]i o aerisiretermostatic` la un punct \nalt al vasu-lui. Vezi fig. 33-1.

Produsul \n camer` -Aburul \n mantaAutoclavele, retortele [i steriliza-toarele sunt deasemenea exempleobi[nuite ale acestui tip de echipa-mente, totu[i, condensul nu este con-taminat de pe urma contactului cuprodusul [i poate fi returnat direct lacazan. Oalele de condens cu posi-bilit`]i de purjare [i evacu`ri de volu-me mari de aer sunt necesare pentruo func]ionare eficient`.

Selectia oalei de condens [i coeficientul de siguran]`Dimensiona]i oalele de condens pen-tru echipamentele cu "produs \ncamer` - abur \n manta" utiliz^ndaceea[i formul` ca [i pentru injec]iadirect` cu abur. Coeficientul de sigu-ran]` este tot 3:1 .Oala de condens cu clopot este reco-mandat` pentru c` ea conserv` abur,purjeaz` sistemul [i rezist` la [ocurihidraulice.Utiliza]i oala de condens IB \n combi-na]ie cu o aerisire termostatic` lapartea de sus a camerei pentru ocapacitate mai mare de manipulare aaerului. Ca alternativ`, se poate utilizao oal` cu condens F&T sau termosta-tic`. La camerele mari unde nu sepoate instala o aerisire, ca primàlegere posibil` se va considera ooal` de condens DC.

InstalareaLa echipamentul cu "produs \n camer`- abur \n manta" , aburul [i condensulnu vin \n contact cu produsul [i pot fi\ndreptate spre sistemul de retur alcondensului. Acolo unde este posibil,instala]i o aerisire termostatic` auxil-iar` \ntr-un punct \nalt \ndep`rtat, depe camer`. Vezi fig 33-2.

Figura 33.1. Injec]e direct` cu abur \n camera cu produs Figura 33-2. Produsul \n camer`-Aburul \n manta

34

Exist` dou` categorii de usc`toarerotative care difer` \n mod semnifica-tiv at^t ca func]ie c\t [i ca metod` deoperare. Prima usuc` un produsaduc^ndu-I \n contact cu partea exte-rioar` a unui cilindru umplut cu abur.Cea de a doua ]ine produsul \n interi-orul unui cilindru \n rota]ie \n care seutilizeaz` tuburi umplute cu abur pen-tru a-I usca prin contact direct. |nunele aplica]ii se utilizeaz` deaseme-nea o manta cu abur care \nconjoar`cilindrul.

Coeficientul de siguran]`Coeficientul de siguran]` ale ambelortipuri de usc`toare depinde de tipulde evacuare ales.

• Dac` este instalat un DC, se va uti-liza un coeficient de siguran]` de 3:1bazat pe solicitarea maxim`. Acestava permite o capacitate suficient`pentru a face fa]` aburului expandat,dopurilor mari de condens, varia]iilorde presiune [i elimin`rii de necon-densabile. DC execut` aceste func]iiat^t la o presiune constant` c^t [i la opresiune variabil`.

• Dac` se utilizeaz` o oala de con-dens cu clopot cu o aerisire mare,m`ri]i coeficientul de siguran]` pentrua compensa volumul mare de necon-densabile [i abur de vaporizareprezent. |n condi]ii de presiune con-stant`, utiliza]i un coeficient de sigu-ran]` de 8:1. La func]ionare modulat`m`ri]i-I la 10:1.

Cilindru rotativ umplut cuabur, cu produsul \n exteriorAceste usc`toare sunt utilizate pescar` larg` \n industria h\rtiei, tex-tilelor, a maselor plastice [i alimen-tar`, \n care exemplele comune suntcilindrii de la ma[ina de uscat, tam-burii usc`tori, prese de c`lcat de lasp`l`torii [i usc`toarele de la ma[inilede fabricat h\rtie. Viteza lor defunc]ionare variaz` de la 1 sau 2 rpmla viteze circumferen]iale de 5000rpm.Presiunea de lucru a aburului variaz`de la cea subatmosferic` p^n` la maimult de 14 bari. Diametrele pot variade la 150 mm sau 200 mm pin` la 4 m[i peste. |n toate cazurile, este nece-sar` golirea prin sifonare iar conden-sul va fi \nso]it de abur expandat.

Selectia oalelor de condensCantit`]ile de condens pot fi determi-nate utiliz^ndu-se urm`toarea formu-l`:

Qc= πd x R x W

unde:Qc= Condensul, \n kg/h

d= Diametrul usc`torului, \n mR= Rata de condensare, \n kg/m2/hW= L`]imea usc`torului, \n m.Exemplu:Determina]i condensul unui usc`torde 1500 mm diametru, 3000 mmla]ime [i o rat` de condensare de 35kg/m²/h. Utiliz^nd formula:Condens = π(1,5) x 35 x 4=659,4 kg/hPe baza capabilita]ii ei de a face fa]`la aburul de vaporizare, dopuri decondens [i de purjare a sistemului, caprim` alegere se recomand` DC.Dac` se urmeaz` procedeele dedimensionare corect` ar putea ficorespunz`toare [i IBLV.

Cum se dreneaz` usc`toarele rotative necesit^nd golire cu sifon

Un cilindru rotativ golit cu un sifon,\nconjurat de abur. O parte din con-dens vaporizeaz` brusc \n aburdatorit` sifonului \nconjurat de abur [iridic`rii prin sifon \n cursul evacu`rii.

Figura 34-1. Usc`tor cu produs \n exterior

Tabel cu recomand`ri (vezi tabela de la pag. B pentru racorduri)

Echipament Prima alegere Alt`de drenat [i codul variant`

Usc`toare DC IBLV*rotative A,B,K,M,P,N

*La presiune constant` utiiiza]i un coeficientde siguran]` de 8:1 iar la func]ionare modu-lat` utiliza]i 10:1.

35

Produsul \ntr-un usc`torrotativ , \nc`lzit de aburAcest tip de usc`tor \[i g`se[te olarg` aplica]ie \n industria ambal`riic`rnii precum [i cea alimentar`.Exemplele obi[nuite sunt usc`toarelede cereale, fierb`toarele rotative [icondi]ionatoarele de fasole.Viteza lor de rota]ie este relativsc`zut`, limitat` de obicei la c^tevar.p.m., \n timp ce presiunea aburuluipoate varia de la 0 Ia10 bari.Aceste viteze reduse de rota]ie permitcondensului s` se acumuleze la bazacamerei de colectare \n practic toatecazurile. Din nou va fi necesar`golirea prin sifonare [i \n cursulevacu`rii condensului se genereazàbur expandat.

Selec]ia oalei de condensCondensul generat de acesteusc`toare poate fi determinat prin uti-lizarea urm`toarei formule:

Qc = N x L x R x S

unde:Qc= Condensul \n kg/h

N= Num`rul de tuburiL= Lungimea tuburilor \n mR= Rata de condensare \n kg/m²/h (deobicei 30-45 kg/m²/h)S=Suprafa]a exterioar` a ]evii, \nm²/m (Vezi tabelul 35-1).

Exemplu:Care va fi condensul de la un fierb`torrotativ con]in\nd 30 de ]evi de o]el de1/4", de 3m lungime cu o vitez` decondensare de 40kg/m²/h? Utiliz^nd

formula:Qc= 30 x 3 x 40 x 0,13 = 468 kh/h

La aceste usc`toare se recomandùn DC pentru capabilitatea sa de pur-jare [i de manipulare a aburului devaporizare.IBLV necesit` o dimensionare core-spunz`toare pentru anumite aplica]ii.

Instalarea|n toate cazurile, golirea condensuluise efectueaz` printr-un racord rotativ,fig. 34-1. [i fig. 35-1.DC trebuie amplasat \n acest caz la250-300 mm sub racordul rotativ cuun colector de n`mol prelungit de 150mm. Acestea asigur` un rezervorpentru excesele de condens precum[i un colector pentru piatra antrenat`.

Figura 35-1. Usc`tor cu produs \n interior

Conducta Diametrul Suprafata Greutateaexterior exterioara

inch Dn mm m²/m kg/m

1 /8 6 10.2 0.03 0.4931 /4 8 13.5 0.04 0.7693/8 10 17.2 0.05 1.021 /2 15 21 .3 0.07 1 .453/4 20 26.9 0.09 1.901 25 33.7 0.11 2.971 1 /4 32 42.4 0.13 3.841 1 /2 40 48.3 0.15 4.432 50 60.3 0.19 6.172 1 /2 65 76.1 0.24 7.93 80 88.9 0.28 10.14 100 114.3 0.36 14.15 125 139.7 0.44 17.86 150 165.1 0.52 21.28 200 219 0.69 31.0010 250 273 0.86 41.6012 300 324 1.02 55.6014 350 355 1.12 68.3016 400 406 1.28 85.9020 500 508 1.60 135.00

Un cilindru rotativ golit cu un sifon\nconjurat cu abur. O parte din con-dens vaporizeaz` brusc \n aburdatorit` sifonului \nconjurat de abur [iridic`rii prin sifonare \n cursulevacu`rii.

Tabelul 35-1

36

Atunci c^nd condensul fierbinte sauapa de cazan, sub presiune, suntevacuate la o presiune mai sc`zut`, oparte este reevaporat`, devenindceea ce se cunoa[te sub numele deabur expandat. Con]inutul de c`ldurà aburului expandat este identic cucel al aburului viu la aceea[i presiune,de[i aceast` c`ldur` valoroas` estepierdut` c^nd este l`sat s` scape prinaerisirea expandorului. Prin dimesio-narea corespunz`toare [i instalareaunui sistem de recuperare a aburuluiexpandat, con]inutul de c`ldur`latent` al aburului expandat poate fiutilizat la \nc`lzire prin convec]ie,\nc`lzirea sau pre\nc`lzirea apei,uleiului sau altor lichide [i la \nc`lzirea\n procese la joas` presiune.

Daca exist` disponibil [i abur uzat,acesta poate fi combinat cu aburulexpandat. |n alte cazuri, aburulexpandat va trebui s` fie suplimentatcu abur viu de adaos la o presiuneredus`. Cantitatea real` de aburexpandat, variaz` \n func]ie decondi]iile de presiune. Cu c^t difere-n]a dintre presiunea ini]ial` [i pre-siunea de pe partea de evacuare estemai mare, cu at^t cantitatea de aburexpandat care va fi generat`, va fi maimare. Pentru a se determina canti-tatea exact`, \n procente, de aburexpandat format \n anumite condi]ii,vezi capitolul respectiv din acestManual.

Selec]ia oalelor de condensCondensul poate fi claculat utiliz^n-du-se urm`toarea formul`:

Q= L-

Q= Condensul \n kg/h (care va fivehiculat de oala de condens)L= Debitul de condens \n expandor, \nkg/hP= Procentul de abur expandat

Exemplu:Determina]i condensul dintr-unexpandor cu 2300 kg/h de condens la7 bari intr^nd \n recipientul reductormen]inut la 0,7 bari. De la capitolul

respectiv, procentul de aburexpandat este P = 10,5%Utiliz^nd formula:

Q= 2300 - (2300 x 10,5)/100 = 2060kg/h.

Datorit` importan]ei conserv`riienergiei [i datorit` func]ion`rii la con-trapresiune, oala de condens cea maipotrivit` pentru aburul expandat estede tip cu clopot, cu o aerisire mare laclopot. |n plus, IB lucreaz` intermi-tent, evacu^nd aerul [i C02 la tem-peratura aburului.

|n unele cazuri, oala de condens cuplutitor [i termostatic` este o alterna-tiv` acceptabil`. Un avantaj deosebital F&T este capabilitatea ei de a facefa]` la cantit`]i mari de aer la pornire.

Vezi Graficul 3-1. pentru procentul demare presiune abur expandat formatla evacuarea condensului la presiuneredus`.

Un al treilea tip de dispozitiv carepoate fi alegerea preferat`, \n multecazuri, este DC. EI combin` cele maibune caracteristici ale celor dou` demai sus [i este recomandat pentrucantit`]ile mari de condens caredep`[esc capacitatea de separare aexpandorului.Coeficientul de siguran]` Cantitatea sporit` de condens de lapornire [i diversele cantit`]i din cursulfunc]ion`rii, \nso]ite de o presiunedlferen]ial` redus`, dicteaz` un coefi-clent de siguran]` de 3:1 pentrudrenarea expandoarelor.

Cum se dreneaz` expandoarele de abur

Expandor de abur cu adaos de aburviu, cu prezentarea fitingurilor [iracordurilor recomandate. Clapetelede re]inere din liniile de intrare\mpiedic` pierderile de abur expandatc^nd linia nu se utilizeaz`. By-pass-uleste utilizat c^nd nu se poate utilizaaburul expandat. Supapele de sigu-ran]` \mpiedic` acumularea de pre-siune [i \mpiedicarea func]ion`riioalelor de condens de \nalt` presiune.Reductorul de presiune reduce aburulde \nalt` presiune la valoarea aburuluiexpandat astfel \nc^t s` poat` fi com-bina]i pentru utilizarea \n proces sauinc`lzire.

L x P100

Figura 36-1.Schi]` de instalare a unui expandor


Echipament Prima alegere Alt`de drenat [i codul variant`

Expandor IBLV F&T sau *DCB,E,M,L,I,A,F

*Recomandat acolo unde condensuldep`[e[te capacitatea de separare aexpandorului.

37

InstalareaLiniile de retur de condens con]in at^tabur expandat, c^t [i condens. Pen-tru recuperarea aburului expandat,colectorul de retur merge la unexpandor, unde condensul este golitiar aburul este trimis prin ]evi de laexpandor la consumatori, Fig. 36-1.Cum un expandor provoac` o con-trapresiune pe oalele de condenscare refuleaz` \n recipient, acesteoale de condens trebuie astfel selec-tate \nc^t s` poat` func]iona la con-trapresiune [i s` aib` o capacitatesuficient` la presiunile diferen]ialeexistente.

Liniile de condens trebuie \nclinatespre expandor [i acolo unde la unastfel de recipient vin mai multe linii,fiecare linie trebuie echipat` cu oclapet` de re]inere rabatabil`. Atunci,oricare linie care nu se utilizeaz` va fiizolat` de celelalte si nu va fi alimen-tat` \n sens contrar cu abur expandatrezidual care rezult`. Dac` oala decondens func]ioneaz` la joas` pre-siune, se va asigura golireagravita]ional` la vasul de condens.

|n general, amplasamentul ales pentruexpandor trebuie s` satisfac`cerin]ele de cantitate maxim` de aburexpandat [i de lungime minim` a con-ductei.

Liniile de condens, expandorul [i lini-ile de abur de joas` presiune trebuieizolate pentru prevenirea pierderilorde abur expandat prin radia]ie. Nu serecomand` instalarea unei duze depulverizare pe ]eava de intrare \n inte-riorul vasului. Ea s-ar putea \nfunda,oprind curgerea condensului [i arputea produce o contrapresiune laoalele de condens.Echipamentele de joas` presiune careutilizeaz` abur expandat trebuieprev`zute cu oale de condensindividuale [i trebuie evacuate la unretur de joas` presiune. Volumelemari de aer trebuie evacuate dinexpandor, deci, se va utiliza o aerisiretermostatic` pentru eliminarea aerului[i pentru a-I \mpiedica s` treac` lasistemul de joas` presiune.

Dimensiunile expandoruluiExpandorul poate fi construit de obi-cei dintr-o bucat` de conduct` dediametru mare, cu capetele sudatesau prinse \n bol]uri. Racordul deintrare condens trebuie s` fie la 150-200 mm deasupra ie[irii condensuluidup` expandare.

Dimensiunea important` estediametrul interior. Acesta va trebui s`fie astfel \nc^t viteza de ridicare aaburului expandat s` fie suficient deredus` pentru a se asigura c` apaantrenat` cu aburul expandat este\ntr-o cantitate mic`. Dac` viteza deridicare este men]inut` redus`,\n`l]imea vasului nu este important`,\ns` este bine s` se utilizeze olungime de 700-1000 mm.

S-a constatat c` o vitez` a aburuluide aproximativ 3m/sec \n expandorva da o separare bun` a aburului [iapei. Pe aceast` baz` s-au calculatdiametrele interioare corespunz`toarepentru diverse cantit`]i de aburexpandat, rezultatele s^nt reprezen-tate \n graficul 37-1. Aceast` curb` d`diametrele interioare cele mai micirecomandate. Dac` este maiconvenabil, se poate utiliza un vas cuo m`rime mai mare.

Graficul 37-1 nu ]ine seama de pre-siune ci numai de greutate. De[i volu-mul de abur [i viteza de ridicare suntmai reduse la o presiune mai mare,pentru c` aburul este mai dens, existò tendin]` sporit` de antrenare. Serecomand`, deci, ca indiferent depresiune, Graficul 37-1 s` fie utilizatpentru a afla diametrul interior. Pentruinforma]ii suplimentare privind dimen-sionarea expandoarelor cere]iBuletinul Armstrong 201.

Figura 37-1. Recuperarea aburului expandat de la un pre\nc`lzitor de aerAburul expandat este luat de la expandor [i este combinat cu abur viu a c`ruipresiune este redus` la cea a aburului expandat printr-un reductor de presiune.

Grafic 37-1.Determinarea diametrului interioral expandorului pentru o anumit`cantitate de abur expandatAfla]i cantitatea de abur expandatdisponibil (\n kg/h) pe orizontal`, citi]ipe curb` [i pe axa vertical , pentru aob]ine diametrul \n mm.

Kg. de abur expandatDia

met

rul i

nter

ior

al e

xpan

do

rulu

i, m

m

38

O instala]ie cu absorb]ie r`ce[te apapentru utilizare la condi]ionarea aeru-lui sau \n proces prin evaporarea uneisolu]ii apoase, de obicei bromur` delitiu. Aburul furnizeaz` energia nece-sar` pentru partea de concentrare aciclului [i, cu excep]ia pompelor elec-trice, este singura alimentare cuenergie pe parcursul \ntregului ciclu.

O oal` de condens instalat` pe oinstala]ie cu absorb]ie cu abur trebuies` fac` fa]` unei cantit`]i mari decondens [i s` purjeze aerul \n condi]iide joas` presiune modulat`.

Selec]ia oalei de condens [icoeficientul de siguran]`Determina]i condensul \n kg/h produsde o instala]ie cu absorb]ie cu aburde joas` presiune (de obicei, 2 barisau sub), o singur` treapt`, prin cal-cularea kcal/h de refrigerare [i\mp`r]irea acestei valori la 500.

ExempIu: C^t condens se va forma\ntr-o instala]ie cu absorb]ie cu o sin-gur` treapt` cu o capacitate nominal`de 600.000 kcal/h ? |mp`r]ind600.000 kg/h la 500 condensul estecalculat a fi de 1.200 kg/h.

La capacitatea maxim` se va aplicaun coeficient de siguran]` de 2:1 iaroala de condens trebuie s` fie capa-bil` s` evacueze aceast` cantitate laun diferen]ial de 0,1 bar. Cu altecuvinte, instala]ia din exemplu vanecesita o oal` de condens capabil`s` manipuleze 2.400 kg/h condens la0,1 bar [i capacitatea de a func]ionala o presiune diferen]ial` maxim`, deobicei 1 bar.

Comparativ, instala]iile cu absorb]ie\n dou` trepte func]ioneaz` la o pre-siune mai mare a aburului, de 11 bari.Ele au un avantaj fa]` de cele cu osingur` treapt` prin aceea c` con-sumul lor de energie per kcal derefrigerare este mai mic.

La instala]iile cu absorb]ie, cu abur, \ndou` trepte, se va utiliza un coeficientde siguran]` de 3:1. La presiuni depeste 2 bari, capacitatea oalei decondens trebuie realizat` la 1/2 dinpresiunea diferen]ial`. La presiuni sub2 bari, capacitatea oalei de condenstrebuie realizat` la o presiunediferen]ial` de 0,15 bari. Totu[i, oalade condens trebuie s` fie capabil` s`func]ioneze la o presiune maxim` deintrare de 11 bari.

Oala de condens F&T cu un ruptor devid \ncorporat este ideal` pentrugolirea instala]iilor de absorb]ie at^tcu o singur` treapt`, c^t [i \n dou`trepte. Ea asigur` un debit de con-dens uniform, variabil, [i o func]ionarecu economisirea energiei. O oal` decondens cu clopot cu o aerisire ter-mostatic` extern` poate fi deaseme-nea acceptabil`.

InstalareaInstala]i oala de condens sub ser-pentina de abur a instala]iei cuabsorb]ie, cu o \n`l]ime a colectoruluide pic`turi de cel pu]in 400 mm (fig.38-1). Aceasta asigur` o presiunediferen]ial` minim` de 0,04 bar peoala de condens. Indiferent de tipulde oal` de condens utilizat, pentruacest serviciu se recomand` un sis-tem de captare de rezerv`. |n cazul \ncare \n sistemul de golire una dintrecomponente necesit` o \ntre]inere,instala]ia cu absorb]ie poatefunc]iona pe sistemul de rezerv` \ntimp ce se efectueaz` repara]iile.Acest lucru asigur` o func]ionare con-tinu`, ne\ntrerupt`.

|n unele cazuri, cantit`]ile foarte maride condens pot necesita utilizarea adou` oale de condens carefunc]ioneaz` \n paralel pentru a facefa]` cantit`tii normale.

Figura 38-1.Metod` general valabil` de conectarea instala]iei cu absorb]ie cu abur cusistem de captare de rezerv`.

Cum se dreneaz` instala]iile cu absorb]ie


Echipament Prima alegere Alternativade drenat [i codul

Instala]ia cu F&T *IBabsorb]ie A,B,G

Not`: Se va prevedea ruptor de vid [i sistem de rezerv`.* Cu ventil de aerisire termostatic exterior

39

Problemele ce pot apare la oalele de condens Armstrong [i cauzele ce le produc

Rezumatul de mai jos se va dovediutil \n localizarea [i remediereaaproape a tuturor problemelor laoalele de condens. Multe dintre elesunt de fapt mai degrab` problemeale sistemului dec^t probleme aleoalei de condens.Ori de c^te ori o oal` de condens nufunc]ioneaz` iar motivul nu este ime-diat evident, se va urm`ri evacuareade la oala de condens. Dac` oala decondens este instalat` cu o iesire deprob`, acest lucru va fi simplu, dac`nu, se va desface racordul de evacu-are.

Oala de condens rece - nu descarc`Dac` oala de condens nu evacueaz`condens, atunci:A. Presiunea ar putea fi prea ridicat`.

1. Presiune gre[it` specificatìni]ial.2. Presiunea a fost m`rit` f`r` insta-larea unui orificiu mai mic.3. PRV defect (PRV - reductorul depresiune)4. Manometrul de presiune de lacazan indic` o valoare mic`,eronat`.5. Orificiul l`rgit de uzura normal`.6. Vidul \nalt din linia de returm`re[te presiunea diferen]ial`peste care ar putea func]iona oalade condens.

B. Lips` de condens sau abur la oalade condens.

1. Oprit de filtrul \nfundat dinainteaoalei de condens.2. Ventil defect \n linia spre oala decondens.3. Conducta sau coturile \nfundate.

C. Mecanism uzat sau defect.Repara]i sau \nlocui]i, dup` caz.

D. Corpul oalei de condens plin cun`mol.

Instala]i filtru sau elimina]i n`molulla surs`.

E. Pentru IB, aerisirea clopotuluiumplut` cu n`mol.

Preveni]i prin:1. Instalarea unui filtru.2. L`rgirea u[oar` a aerisirii.3. Utilizarea unei s^rmuli]e decur`]ire a aerisirii.

F. Pentru oalele de condens F&T,dac` aerisirea nu func]ioneaz`corect, oala de condens se poatebloca datorit` prezen]ei aerului.

G. Pentru oalele de condens termo-statice, burduful se poate rupe dincauza [ocului hidraulic, fac^nd oalade condens s` se defecteze \npozi]ia \nchis`.

H. Pentru oalele de condens cu disc,oala de condens poate fi instalatìnvers.

Oala de condens fierbinte - nu descarcÀ. Nu vine condens la oala de con-dens.

1. Oala de condens instalat` dea-supra ventilului de by-pass neetan[.

2. }eava sifonului de la cilindrul golitcu sifon rupt` sau deteriorat`.

3. Vidul din serpentinele pre\nc`lzi-torului de ap` poate \mpiedicagolirea. Instala]i un ruptor de vid \ntreschimb`torul de c`ldur` [i oala decondens.

Pierderi de aburDac` oala de condens pierde aburviu, problema se poate datora uneiadintre cauzele de mai jos:A. Supapa nu se a[eaz` pe scaun

1. O bucat` de zgur` fixat` \n orifi-ciu.2. Piese uzate.

B. Oala de condens IB \[i pierdeamorsarea.

1. Dac` oala de condens sufl` aburviu, \nchide]i c\teva minute ventilulde intrare. Apoi deschide]i treptat.Dac` oala de condens amorseaz`,sunt [anse ca ea s` fie bun`.2. Pierderea amors`rii se datoreaz`\n general c`derilor bru[te saufrecvente ale presiunii de abur. Laaceste aplica]ii va fi necesar` insta-larea unei clapete de re]inere -pozi]ia B sau C din fig. 41-2. Dacèste posibil, amplasa]i oala de con-dens mult sub punctul de drenare.

C. Pentru oalele de condens F&T [itermostatice, elementele termo-statului ar putea s` nu se \nchid`.

Curgere continu`Dac` oala de condens IB sau cu discrefuleaz` continuu sau o oal` de con-dens F&T sau termostatic` evacueaz`la capacitate maxim`, verfica]iurm`toarele:A. Oala de condens prea mic`.

1. Trebuie instalat`, \n paralel, ooal` de condens mai mare sau oalede condens suplimentare.

2. S-ar putea s` se fi utilizat oale decondens de \nalt` presiune pentruaplica]ii la joas` presiune. Instala]im`rimea adecvat` a mecanismuluiinterior.B. Condi]ii anormale ale apei

Cazanul poate spuma sau se poateumple, arunc^nd cantit`]i mari deap` \n liniile de abur. Va trebui insta-

lat un separator sau vor trebuieremediate condi]iile pentru apa dealimentare a cazanului.

|nc`lzire \nceat`C^nd oala de condens func]ioneaz`satisf`c`tor, \ns` instala]ia nu se\nc`lze[te corect:A. Una sau mai multe instala]ii scurt-

circuiteaz`. Remediul const` \ninstalarea unei oale de condens lafiecare instala]ie.

B. Oalele de condens ar putea fi preamici pentru aplica]ie, chiar dac` pars` vehiculeze eficient condensul.|ncerca]i cu o oal` de condens cu om`rime mai mare.

C. Oala de condens ar putea avea ocapacitate insuficient` de aerisiresau aerul din schimb`tor ar puteas` nu ajung` la oala de condens [is` nu poat` fi evacuat. În oricarecaz, utiliza]i ventile de aerisire auxil-iare.

Probleme misterioaseDac` oala de condens lucreaz` satis-f`c`tor c^nd evacueaz` \n atmosfer`,\ns` apar probleme c^nd este conec-tat` la linia de retur, verifica]iurm`toarele:A. Contrapresiunea poate reduce

capacitatea oalei de condens.1 . Linia de retur prea mic` - oala decondens fierbinte.2. Alte oale de condens pot suflaabur - oala de condens fierbinte.3. Aerisirea atmosferic` \n vasul decondens poate fi \nfundat` - oala decondens fierbinte sau rece.4. Obstruc]ii \n linia de retur - oalade condens fierbinte.5. Vid \n exces \n linia de retur oalade condens rece.

Probleme imaginareDac` este evident c` aburul scap` defiecare dat`, c^nd oala de condensevacueaz`, re]ine]i: condensulfierbinte formeaz` abur expandatc^nd este evacuat la o presiune maisc`zut`, \ns` de obicei acesta conde-neaz` rapid \n linia de retur.

40

Instalarea si testarea oalelor de condens Armstrong

|nainte de instalare Trage]i conducta la oala de condens.|nainte de a instala oala de condens,cur`]a]i conducta sufl^nd cu abur sauaer comprimat. (Cur`]a]i filtrele dupàceast` suflare).

ABC-ul amplas`rii oalelor de condensAccesibil` pentru inspec]ie [irepara]ie. Sub punctul de drenare, ori de c^teeste posibil.Aproape de punctul de drenare.

Conectarea oalelor de condensPentru conect`ri tipice vezi figurile40-1 la 43-4.

Ventilele de \nchidere sunt necesare\naintea oalei de condens c^nd oalade condens gole[te conducte deabur, cazane mari de ap`, etc, \n caresistemul nu poate fi oprit pentru\ntre]inerea oalelor de condens. Elenu sunt necesare pentru instala]iilemici \nc`lzite cu abur - o pres` desp`l`torie, de exemplu. Ventilul de\nc`lzire din alimentarea cu abur lama[in` este de obicei suficient.

Ventilele de \nchidere din linia deevacuare a oalei de condens suntnecesare atunci c^nd oala de con-dens are un by-pass. Este o ideebun` c^nd \n vasul de refulare este opresiune ridicat`. Vezi clapetele dere]inere.

By-pass-urile (fig. 41-3 [i 41-4) nusunt recomandabile pentru c` dac`sunt l`sate deschise ele vor \mpiedicafunc]ionarea oalei de condens. Dacèste neap`rat necesar` o func]ionarecontinu`, utiliza]i doua oale de con-dens \n paralel, una ca rezerv`.

Racorduri.Dac` se utilizeaz` numai unul singur,el trebuie s` fie pe partea de evacuarea oalei de condens. Cu dou` racor-duri evita]i montajele orizontale sauverticale "in line". Cel mai bine este s`se instaleze \n unghi drept, ca \n fig-urile 40-1 [i 41-3 sau paralele, ca \nfigura 41-4.

Leg`turile standard|ntre]inerea este simplificat` dac` sep`streaz` lungimi de nipluri de intrare[i ie[ire identice pentru oale de con-dens de o dimensiune [i tip dat. Ooal` de condens cu fitinguri [i semi-cuple identice poate fi p`strat` \nmagazie. |n cazul \n care o oal` decondens trebuie reparat`, este simplus` se desfac` cele dou` racoduri, s`se scoat` oala, s` se instaleze rezer-va [i s` se str^ng` racordurile.Repara]iile se pot face apoi \n atelier[i oala reparat`, cu fitinguri [i semicu-pl`, poate fi p`strat` \n stoc.

Ventilele de prob` (fig. 40-1) asigurùn mijloc excelent de verificare afunc]ion`rii oalei de condens. Utiliza]iun robinet mic cu cep. Asigura]i oclapet` de re]inere sau un ventil de\nchidere \n linia de refulare pentru aizola oala de condens \n timpul verifi-c`rilor.

Figura 40-1.Montaj tipic de IB

Figura 40-1.Montaj tipic IB vertical`

41

Filtre. Instala]i filtre \naintea oalelorde condens c^nd se specific` acestlucru sau c^nd condi]iile de cur`]eniepretind aceasta. Unele oale de con-dens sunt mai susceptibile la proble-mele de murd`rie dec^t altele - vezitabelul de recomand`ri.

Unele oale de condens au filtre \ncor-porate. C^nd se utilizeaz` un ventil depurjare a filtrului, \nchide]i ventilul dealimentare cu abur \nainte de adeschide ventilul de purj` al filtrului.Condensul din corpul oalei de con-dens va izbucni \napoi prin filtre pen-tru o cur`]ire corespunz`toare. Des-chide]i ventilul de abur \ncet.

Colectoarele de n`mol - sunt exce-lente pentru re]inerea pietrei [i elimi-narea eroziunii care poate apare \ncoturi atunci c^nd nu sunt prev`zutecolectoare de n`mol. Cur`]a]i periodic.

Instala]iile de sifon necesit` o etan-[are a apei [i, cu excep]ia DC, oclapet` de re]inere \n sau \nainteaoalei de condens. }eava sifonului tre-buie s` fie cu o m`rime mai mic`dec\t m`rimea nominal` a oalei decondens utilizate, \ns` nu mai mic` de1/2" (DN 15).

Ridicarea condensuluiNu supradimensiona]i ]eava vertical`de refulare. De fapt o m`rime de]eav` mai mic` dec\t cea normal`pentru aplica]ia respectiv` va darezultate excelente.

Clapetele de re]inere - sunt nece-sare frecvent. Ele sunt o necesitatedac` nu se utilizeaz` ventil de\nchidere pe linia de refulare. Figura41-2 indic` trei amplasamente posi-bile pentru clapete de re]inere exte-rioare - oalele de condens cu clopotArmstrong au clapete de re]inere inte-rioare \n timp ce oalele de condens cudisc actioneaz` ca ni[te clapete dere]inere proprii. Amplasamentelerecomadate sunt indicate \n fig. 41-2.

Clapete de re]inere pe, linia derefulare - \mpiedic` apari]ia curgeriiinverse [i izoleaz` oala de condensc^nd ventilul de prob` este deschis.De obicei este instalat` \n punctul Bdin fig. 41-2. C^nd linia de retur esteridicat` iar oala de condens esteexpus` la condi]ii de \nghe], instala]iclapeta de re]inere \n punctul A, fig.41-2.

Clapetele de re]inere de pe linia deintrare - \mpiedic` pierdereaetan[eit`]ii \n cazul \n care presiuneascade brusc sau c^nd oala de con-dens este deasupra punctului depicurare la oalele de condens IB.Se recomand` o clapet` de re]inereArmstrong din o]el inoxidabil, pozi]iaD. Dac` se utilizeaz` o clapet` dere]inere rabatabil`, instala]i-o \npozi]ie C, fig. 41-2.

Figura 41-1Oal` de condens cu clopot cu intrareape jos [i ie[irea lateral`

Figura 41-3Oal` de condens cu clopot cu By-pass

Figura 41-4Oal` de condens vertical` cu By-Pass

Figura 41-2Localizarea clapetelor de sens

Oal` de condens cu clapetede sens \ncorporate

42

Ori de c^te ori exist` probabilitatea capresiunea de intrare s` scad` subpresiunea de ie[ire a unei oale decondens principale, mai ales \nprezen]a aerului foarte rece, se va uti-liza o oal` de condens cu golire desiguran]`. O astfel de aplica]ie ar fi oserpentin` de \nc`lzire cu func]ionaremodulat` care trebuie golit` cu o liniede retur ridicat`. |n cazul unei goliriinsuficiente de la oala de condensprincipal`, condensul se ridic` \ngolirea de siguran]` [i este evacuat\nainte de a putea p`trunde \nschimb`torul de c`ldur`. O oal` decondens F&T poate fi o golire de sigu-ran]` bun` datorit` capacit`]ii ei de amanipula cantit`]i mari de aer [idatorit` simplit`]ii func]ion`rii. Oalade condens de golire de siguran]` tre-buie s` fie de aceeasi m`rime (capa-citate) ca oala de condens principal`.

Aplicarea corespunz`toare a uneigoliri de siguran]` este ilustrat` \n fig.42-1. Intrarea la golirea de siguran]`trebuie s` fie situat` pe colectorul depic`turi al schimb`torului de c`ldur`,deasupra intr`rii la oala de condensprincipal`. Ea trebuie s` refuleze\ntr-un canal deschis. Bu[onul degolire trebuie conectat prin ]eav` laintrarea oalei de condens principale.Acest lucru \mpiedic` pierderea con-densului format \n golirea de sigu-ran]` de radia]ia corpului c^nd oalade condens principal` este activ`.

Golirea de siguran]` are un ruptor devid \ncorporat pentru a men]inefunc]ionarea atunci c^nd presiuneadin schimb`torul de c`ldur` scadesub cea atmosferic`. Intrarea ruptoru-lui de vid va fi instalat` cu o curbur` Spentru a se \mpiedica aspirareamurd`riei c^nd func]ioneaz`. Rupto-rul de vid trebuie s` fie prev`zut laintrare cu un tub egal \n eleva]ie cufundul schimb`torului de c`ldur` pen-tru prevenirea sc`p`rilor de ap` \ncursul func]ion`rii ruptorului de vid,iar colectorul de pic`turi [i corpuloalei de condens sunt \necate.

Protec]ia \mpotriva\nghe]uluiO oal` de condens selectat` [i insta-lat` \n mod corespunz`tor nu va\nghe]a at^ta timp c^t aburul intr` \noala de condens. |n cazul \n care ali-mentarea cu abur este oprit`, aburulcondenseaz`, form^nd un vid \nschimb`torul de c`ldur` sau \nso]i-torul de abur. Acesta \mpiedic`golirea liber` a condensului din sis-tem \nainte ca \nghe]ul s` apar`.Instala]i un ruptor de vid \ntre echipa-mentul care se gole[te [i oala de con-dens. Dac` nu este o goliregravita]ional` prin oala de condens lalinia de retur, oala de condens [i liniade refulare trebuie golite manual sauautomat prin intermediul uneievacu`ri de protec]ie \mpotriva\nghe]ului. De asemenea, c^nd sunt

instalate mai multe oale de condens\ntr-un c`min de abur, izolarea oalelorde condens poate asigura protec]ia\mpotriva \nghe]`rii.

M`suri de precau]ie\mpotriva \nghe]`rii1. Nu supradimensiona]i oala de

condens.2. Men]ine]i liniile de refulare ale

oalei de condens foarte scurte.3. |nclina]i liniile de refulare ale oalei

de condens \n jos pentru o evacu-are gravita]ional` rapid`.

4. Izola]i liniile de refulare ale oalei decondens [i liniile de retur ale con-densului.

5. Acolo unde liniile de retur condenssunt expuse la mediul ambiant, seva lua \n considera]ie instalarea de\nso]itori.

6. Dac` linia de retur estesupra\n`l]at`, trage]i o linie derefulare vertical` adiacent` la liniade golire la v\rful colectorului deretur [i izola]i linia de golire [i liniade refulare a oalei de condens,\mpreun`. Vezi fig. 42-2.

Not`: O linie de refulare orizontal`lung` provoac` probleme. Se poateforma ghea]` la cap`t, \nfund^nd \nultim` instan]` ]eava. Aceasta va\mpiedica oala de condens s`func]ioneze. Nu mai poate intra abur\n oala de condens [i apa din corpuloalei de condens \nghea]`.

Instala]ie \n aer liber pentru a permitetestarea [i \ntre]inerea oalei de con-dens la nivelul solului, când liniile dealimentare cu abur [i cele de retursunt mult deasupra. Linia de golire [ilinia de refulare a oalei de condenssunt izolate \mpreun` pentru pre-venirea \nghe]`rii lor. Remarca]iamplasarea clapetei de re]inere \nlinia de refulare [i a ventilului de purjÀ care gole[te conducta de aburatunci c^nd oala de condens estedeschis` pentru cur`]ire sau repara]ii.

Figura 42-1. Conexiune tipic` de oal`de condens cu golire de siguran]`

Figura 42-2.

43

Verificarea oalelor de condens ArmstrongProgramul de verific`riPentru o durabilitate maxim` a oaleide condens [i economisirea aburului,se va stabili un program regulat deverificare a oalelor de condens [i de\ntre]inere preventiv`. Dimensiunileoalei de condens, presiunea de lucru[i importan]a lor vor determinafrecven]a verific`rii oalelor de con-dens.

Tabela 43-1.Frecven]a anual` a verfic`rii reco-mandat` pentru oalele de condensCum se testeaz`

Metoda ventilului de prob` - estecea mai bun`. Fig. 40-1 ilustreaz`conexiunea corect`, cu robinetul de\nchidere \n linia de retur pentru aizola oala de condens de colectorulde retur. lat` ce trebuie cùtat ladeschiderea ventilului de prob`:

1. Refulare condensOalele de condens cu clopot [i celecu disc trebuie s` aib` o refulare decondens intermitent`. Oalele de con-dens F&T trebuie s` aib` o refularecontinu` de condens, \n timp ceoalele de condens termostatice pots` fie fie continue, fie intermitente, \nfunc]ie de cantitate. C^nd o oal` decondens cu clopot are un debitextrem de sc`zut, ea va avea o refu-lare continu`, ceea ce provoac` unefect de picurare. Acest mod defunc]ionare este normal \n acestecondi]ii.

2. Aburul expandatNu-I confunda]i cu sc`parea de aburviu prin ventilul oalei de condens.Condensul, sub presiune, re]ine maimulte unit`]i de c`ldur` - kcal/kg -dec^t condensul la presiune atmos-feric`. Atunci c^nd condensul esterefulat, aceste unit`]i de c`ldur`suplimentare reevaporeaz` o partedin condens.Cum se identific` aburul expandat.Utilizatorii oalelor de condens con-fund` uneori aburul expandat cusc`parea de abur viu. lat` cum sepoate face deosebirea:Dac` aburul sufl` continuu, \ntr-unflux "albastru", este o sc`pare deabur viu. Dac` aburul "plute[te" inter-mitent (de fiecare dat` c^nd oala decondens refuleaz`) \ntr-un nor albi-cios, este abur expandat.

3. Suflare continu` cu aburProbleme. Vezi capitolul respectiv.

4. Lips` debitPosibile probleme. Vezi capitolul"Probleme".

Testul cu dispozitiv de ascultare(stetoscop)Utiliza]i un stetoscop sau ]ine]i uncap`t al unei tije pe capacul oalei decondens [i cel`lalt cap`t la ureche.Va trebuie s` pute]i auzi diferen]a din-tre refularea intermitent` a unor oalede condens [i refularea continu` aaltora. Aceast` stare de func]ionarecorect` poate fi deosebit` de sunetulcu vitez` mai mare al unei oale decondens care sufl`. Pentru aceast`metod` este necesar` o experien]`vast`, deoarece prin conducte se pottransmite [i alte zgomote.

Metoda de testare cu pirometrulAceast` metod` ar putea s` nu dearezultate precise, depinz^nd de con-struc]ia liniei de retur [i de diametrulorificiului oalei de condens. Deasemenea, atunci c^nd se refuleaz`\ntr-un retur comun, o alt` oal` decondens ar putea avea sc`p`ri, pro-duc^nd o temperatur` ridicat` laie[irea oalei de condens care severific`. Se pot ob]ine rezultate maibune cu dispozitivul de ascultare.cere]i Buletinul Armstrong 310.

Presiu- Aplica]ie

nea de Drenare |nso]itor Serpen- Proceslucru cond. tin`(bar) principale

0-7 1 1 2 37-17 2 2 2 317-30 2 2 3 430 [i 3 3 4 12peste

Figura 43-1.Montaj tipic al oalei de condens cuflotor [i temostatic`

Figura 43-2.Montaj tipic al unei oale de condenscu clopot [i control diferen]ialautomat

Figura 43-3.Montaj tipic al unei oale de condenscu disc (termodinamice)

Figura 43-3.Montaj tipic al unei oale de condenstermodinamic`

44

Defini]iiConducta de abur sau magistralatransport` abur de la cazan \ntr-ozon` \n care sunt instala]i mai mul]iconsumatori de abur.Liniile de ramifica]ie de abur.Transport` aburul de la conducta prin-cipal` la ansamblul \nc`lzit cu abur.Liniile de refulare ale oalei de con-dens - transport` condensul [i aburulexpandat de la oala de condens la olinie de retur.Liniile de retur ale condensului -primesc condens de la mai multe liniide refulare ale oalelor de condens [itransport` condensul \napoi la salacazanelor.

Dimensionarea conductelorDimensionarea conductelor dintr-unsistem de abur este determinat` dedoi factori principali.1. Presiunea ini]ial` la cazan [i ∆padmisibil al \ntregului sistem. ∆p totalal sistemului nu trebuie s`dep`[easc` 20% din presiunea total`maxim` de la cazan. Aceasta includetoate ∆p - pierderile pe linie, coturi,ventile, etc. Re]ine]i, c`derile de pre-siune reprezint` o pierdere deenergie.2. Viteza aburului. Eroziunile [i zgo-motul cresc odat` cu viteza. Vitezelerezonabile pentru aburul de processunt \ntre 30 [i 60 m/s, \ns` sistemele

de \nc`lzire cu presiune sc`zut` au deobicei viteze mai mici. Un alt conside-rent este extinderea ulterioar`.Dimensiona]i-v` liniile pentru viitorulprevizibil. Dac` ave]i \ndoieli, ve]iavea mai pu]ine probleme cu liniilesupradimensionate dec^t cu aceleacare sunt la limit`.

Exemplu: Care este capacitateamaxim` a unei linii de abur cu o presiunede 4 bari si un diametru de 50 mm?Citind \n coloana st\ng` a tabelului 45-1"Presiunea aburului \n bari" la 4 [i apoila dreapta p^n` la coloana pentru o]eav` de abur de 50 mm \n diametru, sedetermin` c` ]eava va avea o capaci-tate de 570 kg/h.

Dimensionarea conductelor de alimentare cu abur [i a liniilor de retur condens

Tabelul 44-1. Diametre interioare [i exterioare de ]eav` conform DIN 2448.Racord de Racord de Diametrul Grosimea Diametrul

conduct` (in) conduct` DN exterior (mm) peretelui (mm) interior (mm)

1/2 15 21.3 2.0 17.33/4 20 26.9 2.3 22.31 25 33.7 2.6 28.5

1 1/4 32 42.4 2.6 37.21 1/2 40 48.3 2.6 43.1

2 50 60.3 2.9 60.32 1/2 65 76.1 2.9 70.3

3 80 88.9 3.2 82.54 100 114.3 3.6 107.15 125 139.7 4.0 131.76 150 168.3 4.5 159.38 200 209.1 5.9 207.3

250 273.0 6.3 260.4

Tabela 44-2. Viteza aburului \n m/sec

Diametrul Presiunea aburuluiconductei \n bari (g)inch mm 1 12 25 100

1/2 15 17 33 37 502 50 19 38 44 504 100 21 41 47 506 150 22 44 50 50

Dimensiunea conductei 32Temp. 250° 300° 350° 400° 450° 500°aburului

1 106 1,02 1,04 1,04 1,05 1,063 1,11 1,17 1,17 1,17 1,17 1,158 1,20 1,14 1,09 1,06 1,06 1,06

12 1,20 1,14 1,09 1,06 1,06 1,0420 127 1,19 1,11 1,06 1,06 1,0340 - 1,30 1,17 1,10 1,04 1,00

100 - - 1,52 1,17 1,06 0,98


1 1,10 1,08 1,12 1,13 1,13 1,153 1,30 1,08 1,00 1,11 1,30 1,308 1,15 1,09 1,08 1,10 1,09 1,10

12 1,18 1,15 1,09 1,09 1,10 1,0920 1,28 1,19 1,11 1,09 1,09 1,0840 - 1,25 1,14 1,11 1,05 1,02

100 - - 1,47 1,14 1,06 0,97


1 1,18 1,19 1,20 1,20 1,19 1,303 1,20 1,20 1,20 1,17 1,16 1,168 1,26 1,23 1,18 1,14 1,12 1,12

12 1,28 1,23 1,16 1,11 1,10 1,0920 1,29 1,21 1,13 1,04 1,06 1,0540 - 1,23 1,13 1,06 1,00 1,00

100 - - 1,40 1,01 0,98 0,95

Pentru a determina capacit`]ile deabur supra^nc`lzit utiliza]i factorii decorec]ie a coeficientului din tabelul44-3.

Tabelul 44-3. Factori de capacitatepentru abur supra\nc`lzit

Pre

siu

ne

a\n

ba

riP

resi

un

ea

\n b

ari

Pre

siu

ne

a\n

ba

ri

45

Tabela 45-1 poate fi de asemenea uti-lizat` pentru determinarea presiuniinecesare pentru manipularea uneicantit`]i cunoscute de condens. Dacò ]eav` de abur de 65 mm trebuie s`transporte 4100 kg/h de condens, cepresiune va fi necesar`? Citind pecoloana pentru o ]eav` de aburm`sur^nd DN 65 p^n` se ajunge la4100 [i apoi spre st^nga, se deter-min` c` presiunea de abur necesar`pentru a face fa]` cantit`]ii de con-dens este de 16 bari (g).Pentru determinarea rapid` a vitezeiaburului, vezi Tabelul 44-2. Pentru om`sur`toare exact`, se poate utilizaformula:

V =

unde:V= viteza \n m/sQ= Cantitatea de abur in m³/hS= Suprafa]a interioar` a ]evii \n m²(vezi tabelul 44-1)C^nd este cazul, putem afla ∆p \ntr-olinie de abur utiliz^nd graficul 46-1.

Exemplu: Ce c`dere de presiune va fiprezent` \ntr-o linie de abur dreapt`,DN 80, cu lungime de 150m cu undebit de 2000 kg/h [i o presiune de 6bari (g) [i care va fi presiunea lacap`tul liniei? S` presupunem o presiune medie \n

linie de 5,5 bar (g). Din tabele afl`m oc`dere de presiune de 38mm H2O/mastfel \nc^t ∆p total va fi de 150 x 38 = 5700 mm H2O/m x 0,57bar.Presiunea la cap`tul conductei va fi 6- 0,57 = 5,43 bar (g).

Liniile de refulare ale oalelor decondensLiniile de refulare ale oalelor de con-dens sunt de obicei scurte.Presupun^ndu-se c` oala estedimensionat` corect pentru aplica]ie,utiliza]i o linie de refulare de aceea[idimensiune ca [i leg`turile la oala decondens. La un ∆p foarte mic \ntreoala de condens [i linia de retur decondens, liniile de refulare ale oalei decondens pot fi m`rite cu o m`rime de]eav`.

Liniile de retur de condensPentru instala]iile de m`rime medie [imare se va apela la serviciile unuiconsultant pentru proiectarea ]eviisau ]evilor de retur pentru condens.De obicei se consider` c` este bines` se selecteze o ]eav` de retur odat` sau de dou` ori mai mare pentru:1) m`rirea capacit`]ii instala]iei, [i 2)eventuala colmatare a ]evii cu n`mol[i piatr`.Exemplu: care este ∆p \ntr-o linie de

retur de condens de DN 40 cu ocapacitate de 400 kg/h, c^nd pre-siunea aburului este de 2 bari iar liniade retur condens \n atmosfer` este de150 m lungime?Din tabelul 46-1 lua]i factorul decapacitate corespunz`tor cu 2 bar =0,256 [i apoi \mp`r]i]i debitul dat laacest factor:400/0,256=1562 kg/h

Oale de condens [i contrapresiunemareContrapresiunile excesive fa]` destandardele normale pot aparedatorit` colmat`rii liniilor de retur,m`rimii debitului de condens saufunc]ion`rii defectuoase a a oalei decondens. |n func]ie de func]ionareaoalei de condens, contrapresiuneapoate fi o problem` sau nu. Vezitabelul de recomand`ri de pe copertaB. Dac` exist` posibilitatea existen]eiunei contrapresiuni \n liniile de retur,ave]i grij` ca oala selectat` s` poat`lucra \n aceste condi]ii. Contrapre-siunea coboar` presiunea diferen]ial`[i. deci, capacitatea oalei de condenseste mic[orat`. |n cazuri severe,reducerea capacit`]ii ar putea facenecesar` utilizarea de oale de con-dens mai mari pentru a compensasc`derea presiunii diferen]iale delucru.

Presiunea Diametrul conductei de abur aburuluiaburuluibar (g) 15 20 25 32 40 50 65 80 100 125 1500.1 7.5 13 22 35 55 90 150 240 400 620 9300.3 10 17 28 46 72 120 200 315 520 810 12000.5 11 19 32 52 81 130 220 370 575 900 1350

1 15 26 46 74 115 190 320 500 790 1300 19002 25 44 72 122 190 310 520 820 1330 2100 31003 35 62 100 170 270 440 750 1180 1850 2900 34004 45 83 135 220 360 570 980 1570 2450 3900 56805 55 100 165 270 440 700 1200 1900 3000 4900 72006 66 120 200 330 520 830 1300 2300 3600 5900 84008 88 165 270 430 690 1100 1950 3100 4900 7950 11400

10 115 210 340 570 910 1450 2460 3900 6100 10100 1430012 130 250 400 650 1060 1700 2900 4600 7300 11500 1700014 160 290 470 770 1200 2000 3400 5400 8500 13500 2000016 180 350 550 920 1450 2400 4100 6500 10000 16300 2400018 200 380 610 1050 1650 2600 4600 7200 11500 18000 2600020 230 430 700 1150 1850 3000 5100 8000 12600 20000 3000022 270 490 770 1300 2050 3400 5800 9000 14400 23000 3300025 300 560 900 1500 2400 3900 6600 10500 16500 25500 3800030 370 630 1100 1840 3000 4800 8300 13000 20500 33000 4800035 450 830 1350 2250 3600 5800 10000 15500 25000 40000 5800040 520 970 1550 2600 4350 6800 11700 18100 29000 46000 6700050 650 1200 1950 3300 5300 8500 14500 23000 37000 57000 8400060 840 1500 2400 4250 6800 11000 18700 29000 47000 74000 11100070 970 1700 2900 5000 7800 12500 22000 24000 53000 85000 12700080 1300 2400 3700 6600 10500 16800 29000 46000 74000 115000 167000

100 1500 2760 4500 7900 12500 20000 34000 54000 87000 138000 275000

Tabela 45-1. Grafic de capacit`]i \n kg/h (Viteza 30m/sec)

Q3600 x S

46

Tabelul 46-1. Grafic de capacit`]i pentru liniile de condens

∆p \n Diametrul conductei \n mmmm H20

pe m 10 20 25 32 40 50 65 80 100 125 150liniar de

conduct` CAPACITATEA DE CONDENS \n kg/h

1 67 153 310 677 1048 2149 3597 6413 13527 25410 404852 95 217 438 958 1483 3040 5087 9070 19130 35935 572553 116 266 537 1174 1816 3723 6230 11108 23430 44012 701234 134 307 620 1355 2097 4299 7194 12827 27055 50821 809715 150 343 693 1516 2345 4807 8044 14341 30248 56819 905296 164 376 759 1660 2569 5265 8811 15710 33135 62242 991697 177 406 820 1793 2775 5687 9715 16968 35790 67230 1071158 190 434 877 1917 2966 6080 10175 18140 38261 71871 1145119 201 461 930 2033 3146 6449 10792 19240 40582 76231 121457

10 212 486 980 2143 3317 6798 11375 20281 42777 80355 12802712 232 532 1074 2348 3633 7447 12461 22217 46860 88024 14024714 251 575 1160 2536 3924 8043 13460 23997 50615 95077 15148416 268 615 1240 2711 4195 8599 14389 25654 54110 101642 16194318 285 652 1315 2876 4450 9120 15262 27210 57392 107807 17176720 300 687 1387 3032 4691 9614 16088 28682 60496 113639 18105822 315 721 1454 3180 4920 10083 16873 30082 63449 119186 18989624 329 753 1519 3321 5138 10531 17623 31420 66270 124485 19833926 342 784 1581 3457 5348 10961 18343 32702 68976 129568 20643828 355 813 1641 3587 5550 11375 19035 33937 71580 134460 21423130 368 842 1698 3713 5745 11774 19703 35128 74093 139179 221750232 380 869 1754 3835 5933 12160 20350 36280 76523 143743 22902334 392 896 1808 3953 6116 12535 20976 37397 78878 148167 23607136 403 922 1861 4067 6293 12898 21584 38481 81165 152463 242915238 414 947 1912 4179 6466 13252 22175 39535 83389 156641 24957240 425 972 1961 4287 6634 13596 22751 40563 85555 160710 25605542 435 996 2010 4393 6798 13932 23313 41564 87668 164679 26237944 446 1020 2057 4497 6958 14260 23862 42542 89731 168554 26853346 456 1042 2103 4598 7114 14580 24398 43499 91747 173342 27458948 465 1065 2148 4697 7267 14894 24923 44434 93721 176049 28049450 475 1087 2193 4794 7417 15201 25437 45350 95653 179679 286279

Capacitatea de condens expandat \n kg/h \ntr-un retur de condens la presiune atmosferic`.Capacit`]ile de mai sus au fost calculate cu o presiune primar` = 0,35 bar (g).Pentru alte presiuni \nmul]i]i capacit`]ile de mai sus cu urm`torii coeficien]i1 bar: 0,415 12 bari: 0,092 bari: 0,256 17 bari: 0,074 bari: 0,162 31 bari: 0,067 bari: 0,124 42 bari: 0,0559 bari: 0,108Graficul 4-1. C`derea de presiune a aburului \n linii de abur saturat

C`derea de presiune a aburului Cantitatea de abur \n kg/h

Presi

une de a

bur (g)

47

C~LDURA SPECIFIC~ - GREUTATEA SPECIFIC~

Tabelul 47-1. Propriet`]i fizice - lichide [i solide

Lichid (L) gr. spec. c`ld.sau la spec.solid (S) 18-20°C la 20°C

kcal/kg/C

Acid acetic, 100% L 1,05 0.48Acid acetic,10% L 1,01 0.96Aceton`, 100% L 0,78 0.514Alcool etilic, 95% L 0,81 0.60Alcool, metilic, 90% L 0,82 0.65Aluminiu S 2,64 0.23Amoniac, 100% L 0,61 1.10Amoniac, 26% L 0,90 1.00Aroclor L 1,44 0.28Azbest, plac` S 0,88 0.19Asfalt L 1,00 0.42Asfalt, solid S 1,1-1,5 0.22-0.4Benzen L 0,84 0.4Zid`rie de c`r`mid` [i S 1,6-2,0 0.22zid`rieSol` - clorur` de calciu, 25% L 1,23 0.689Sol` - clorur` de sodiu L 1,19 0.786Argil`, uscat` S 1,9-2,4 0.224C`rbune S 1,2-1,8 0.2-0.37Gudroane de c`rbune S 1,20 3,35 la 40°CCocs, solid S 1,0-1,4 0.265Cupru S 8,82 0.10Plut` S 0,25 0.48Bumbac, pânz` S 1,50 0.32Ulei din semin]e de bumbac L 0,95 0.47Dowtherm A L 0,99 0.63Dowtherm C L 1,10 0.35-0.65Etilen glicol L 1,11 0.58Acid gras - palmilic L 0,85 0.653Acid gras - steanic L 0,84 0.550Pe[te, proasp`t, mediu S 0.75-0.82Fructe, proaspete, medii S 0.80-0.88Benzin` L 0,73 0.53Sticl`, pyrex S 2,25 0.20Sticl`, vat` de S 0,072 0.157Ulei, 2 p`rti ap`, 1 parte clei L 1,09 0.89uscatGlicerin`, 100% L 1,26 0.58Miere L 0.34Acid clorhidric, 31,5% L 1,15 0.60Acid clorhidric, 10% L 1,05 0.75Ghea]` L 0,90 0.50Ghea]` S 0,90 0.50|nghe]at` S 0.70Untur` S 0,92 0.64Plumb S 11,34 0.031Piele S 0,86-1,02 0.36Ulei din semin]e de in L 0,93 0.44Magneziu, 85% L 0,208 0.27Sirop de ar]ar L 0.48Carne, proasp`t`, medie S 0.70Lapte L 1,03 0.90-0.93Nichel S 8,90 0.11Acid azotic, 95% L 1,50 0.50Acid azotic, 60% L 1,37 0.64Acid azotic, 10% L 1,05 0.90Kerosen L 0,81 0.47Combustibil pentru calorifere L 0,86 0.44nr. 2Combustibil pentru calorifere L 0,88 0.43nr. 3Combustibil pentru calorifere L 0,90 0,42nr. 4Combustibil pentru calorifere L 0,93 0,41nr. 5Combustibil pentru calorifere L 0,95 0,40nr. 6}i]ei 34ø API continental L 0,85 0,44Motorin` 28ø API L 0,88 0,42Hârtie S 1,7-1,15 0,45Parafin` S 0,86-0,91 0,62

Lichid (L) gr. spec. cald. spec.sau la la 20°Csolid (S) 18-20°C kcal/kg/C

Parafin` topit` L 0,90 0,69Fenol (acid carbolic) L 1,07 0,56Acid fosforic, 20% L 1,11 0,85Acid fosforic, 10% L 1,05 0,93Anhidrin` ftalic` L 1,53 0,232Cauciuc vulcanizat S 1,10 0,415SAE - SW (ulei de ma[in` nr. 8) L 0,88SAE - 20 (ulei de ma[in` nr. 20) L 0,89SAE - 30 (ulei de ma[in` nr. 30) L 0,89Nisip S 1,4-1,76 0,19Ap` de mare L 1,03 0 94M`tase S 1,25-1,35 0,33Hidroxid de sodiu, 50 L 1,53 0,78Hidroxid de sodiu, 30 L 1,33 0,84Ulei de soia L 0,92 0,24-0,33O]el, maleabil la 70øF S 7,90 0,11O]el inoxidabil, seria 300 S 8,04 0,12Zaharoz`, 60% sirop de L 1,29 0,74zah`rZaharoz`, 40% sirop de zah`r L 1,18 0,66Zah`r, trestie [i sfecl` S 1,66 0,30Sulf S 2,00 0,203Acid sulfuric, 110% L 0,27Acid sulfuric, 98% L 1,84 0,35Acid sulfuric, 60% L 1,50 0,52Acid sulfuric, 20% L 1,14 0,84Titan (industrial) S 4,50 0,13Toluen L 0,86 0,42Tricloretilen L 1,62 0,215Tetraclorur` de carbon L 1,58 0,21Terebentin` L 0,86 0,42Legume, proaspete, medii S 0,73-0,94Ap` L 1,00 1,00Vinuri, de mas`, de desert, L 1,03 0,90medieLemn, derivate din S 0,35-0,9 0,90Lân` S 1,32 0,325Zinc S 7.05 0.095

Tabel 47-2. Gaze

gr. spec. la c`ld. spec.la18-20°C 20°C (kcal/kg/C)

Aer 1,00 0,24Amoniac 0,60 0,54Benzen 0,325Butan 2,00 0,455Dioxid de carbon 1,50 0,21Monoxid de carbon 0,97 0,255Clor 2,50 0,118Etan 1 ,10 0,50Etilen` 0,97 0,45Freon - 12 0,16Hidrogen 0,069 3,42Hidrogen sulfurat 1,20 0,25Metan 0,55 0,60Azot 0,97 0,253Oxigen 1,10 0,225Propan 1 ,50 0,46Dioxid de sulf 0,162Vapori de ap` (abur) 2 30 0,453

48

Tabela 48-1.Conducte conform DIN 2440

Diametrul Diametrul Grosimea Greutateext. peretelui

inch mm mm mm kg/mm

1/8 6 10,2 2,0 0,4071/4 8 13,5 2,35 0,6503/8 10 17,2 2,35 0,8521/2 15 21,3 2,65 1,223/4 20 26,9 2,65 1,581 25 33,7 3,25 2,44

1 1/4 32 42,4 3,25 3,141 1/2 40 48,3 3,25 3,61

2 50 60,3 3,65 5,102 1/2 65 76,1 3,65 6,51

3 80 88,9 4,05 8,474 100 114,3 4,5 12,15 125 139,7 4,85 16,26 150 165,1 4,85 19,2



inch mm mm mm kg/mm

1/8 6 10,2 2,65 0,4931/4 8 13,5 2,9 0,7693/8 10 17,2 2,9 1 ,021/2 15 21,3 3,25 1,453/4 20 26,9 3.25 1 ,901 25 33,7 4,05 2,97

1 1/4 32 42,4 4,05 3,841 1/2 40 48,3 4,05 4,43

2 50 60,3 4,5 6,172 1/2 65 76,1 4,5 7,90

3 80 88,9 4,85 10,14 100 114,3 5,4 14,45 125 139,7 5,4 17,86 150 165,1 5,4 21 ,2



inch mm mm mm kg/mm

1/8 6 10,2 1.6 0.3441/4 8 13,5 1.8 0.5223/8 10 17,2 1.8 0.6881 /2 15 21 , 3 2.0 0.9623/4 20 26,9 2.3 1.411 25 33,7 2.6 2.01

1 1/4 32 42,4 2.6 2.571 1/2 40 48,3 2.6 2.95

2 50 60,3 2.9 4.142 1/2 65 76,1 2.9 5.28

3 80 88,9 3.2 6.814 100 114,3 3.6 9.905 125 139,7 4.0 13.56 150 168,3 4.5 18.1

Tabele utile pentru ingineri

FACTORI DE CONVERSIE METRICI |N UNIT~}I ANGLO-SAXONE

Lungime1 mm = 0,0394 inch1 mtr. = 3,28 feet

Suprafa]a1 cm² = 0,155 sq inch1 m² = 10,764 sq feet

Volum1 dm³ = 61,02 cu. inch1 m³ = 35,31 cu. feet

Vitez`1 m/sec = 3,281 feet/sec

Greutate1 kg = 2,205 pound(Ib.)

1 inch = 25,4 mm1 foot = 0,305 m

1 sq. inch = 6,45 cm²1 sq. foot = 0,0929 cm²

1 cu. inch = 16,39 cm³1 cu. foot = 28,32 cm³

1 foot/sec = 0,305 m/s

1 pound (Ib.) = 0,452 kg

Presiune1 kg/cm² = 14,22 psi1 kg/m² = 0,205 psf

C`ldur`1 kcal = 1000 cal1 kilowatt-or` = 859,8 kcal1 Btu/Ft2/h/°C = 4882kcal/m²/h/°C

Temperatur`∆tc = 5/9 ∆tfitc = 5/9(tf-32)

∆tf = 5/9 ∆tctf = 5/9tc+32

1 bar = 14,5 psi1 psi = 0,0689 bar

Dimensiuni de flan[e conform DIN

DN PN6 PN10 PN16 PN25 PN40D k z M D k z M D k z M D k z M D k z M

25 100 75 4 10 115 85 4 12 115 85 4 12 115 85 4 12 115 85 4 1232 120 90 4 12 140 100 4 16 140 100 4 16 140 100 4 16 140 100 4 1640 130 100 4 12 150 110 4 16 150 110 4 16 150 110 4 16 150 110 4 1650 140 110 4 12 165 125 4 16 165 125 4 16 165 125 4 16 165 125 4 1665 160 130 4 12 185 145 4 16 185 145 4 16 185 145 8 16 185 145 8 1680 190 150 4 16 200 160 4 16 200 160 8 16 200 160 8 16 200 160 8 16100 210 170 4 16 220 180 4 16 220 180 8 16 235 190 8 20 235 190 8 20125 240 200 8 16 250 210 8 16 250 210 8 16 270 220 8 24 270 220 8 24150 265 225 8 16 285 240 8 20 285 240 8 20 300 250 8 24 300 250 8 24200 320 280 8 16 340 295 8 20 340 295 12 20 360 310 12 24 375 320 12 27250 375 335 12 16 395 350 12 20 405 355 12 24 425 370 12 27 450 385 12 30300 440 395 12 20 445 400 12 20 460 410 12 24 485 430 16 27 515 450 16 30

z - num`rul de [uruburi de prindereM - dimensiunea [uruburilor de prindere

49

Alte produse

Pierderile de abur printr-un orificiu dat

DIAM. PRESIUNEA DE ABUR |N VALORI RELATIVE (BARI REL.) - PIERDERI KG/HMM 1 2 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60

1 1 1 2 4 6 8 11 13 15 17 19 21 23 25

1.5 2 3 5 10 15 19 21 28 33 37 42 46 51 55

2 3 5 10 18 26 31 42 50 58 66 74 82 90 95

2.5 5 8 15 28 40 53 66 78 91 104 116 129 141 154

3 7 11 22 40 58 76 95 113 131 149 167 185 204 222

3.5 10 15 30 54 79 104 129 153 178 203 228 252 277 302

4 13 19 39 71 103 136 168 200 233 265 297 330 362 394

4.5 16 25 49 90 131 172 213 254 294 335 376 417 458 499

5 20 30 61 111 162 212 263 313 364 414 465 515 565 616

6 29 44 87 160 233 305 378 451 523 596 669 742 814 887

7 40 59 119 218 317 416 515 614 713 811 910 1009 1108 1207

8 52 78 155 284 414 543 672 801 931 1060 1189 1318 1446 1577

9 65 98 196 360 523 687 851 1014 1178 1341 1505 1669 1832 1996

10 81 121 242 444 646 818 1050 1252 1454 1656 1856 2060 2262 2464

12 116 174 349 640 931 1221 1512 1803 2094 2385 2676 2966 3257 3548

14 158 238 475 871 1267 1663 2058 2454 2850 3246 3642 4038 4433 4829

16 207 310 620 1137 1654 2171 2688 3206 3723 4240 4757 5274 5791 6308

18 262 393 785 1440 2094 2748 3403 4057 4711 5366 6020 6674 7329 7983

20 323 485 969 1777 2585 3393 4201 5009 5816 6624 7432 8240 9048 9856

25 505 757 1515 2777 4039 5301 6564 7826 9088 10350 11613 12875 14137 15399

30 727 1091 2181 3999 5816 7634 9452 11269 13087 14905 16722 18540 20358 22175

35 990 1484 2969 5443 7917 10391 12865 15339 17813 20287 22761 25235 27709 30183

40 1293 1939 3878 7109 10340 13572 16803 20034 23266 26497 29728 32960 36191 39422

S-a folosit formula lui Napier: ARIA ORIF X PRES.ABS. X 3600 (SEC) / 70 = KG PIERDERI / H

Filtre tip YFiltrele tip Y produse de firma Armstrong au o gam` larg`de dimensiuni [i sunt confec]ionate din materiale specialeput^nd rezolva practic toate necesit`]ile de filtrare dininstala]ii. Se va solicita Buletinul Nr. 171 .

Pompe de condensPompele de condens Armstrong nu folosesc energie elec-tric` pentru antrenare, ci energia aburului sau a aeruluicomprimat, put^nd pompa chiar [i din instala]ii sub vid\ntr-o conduct` de retur condens sub presiune sau pot fifolosite pentru a ridica condensul \n orice aplica]ie. Se vasolicita Buletinul Nr. 1230.

Colectoare - DistribuitoareColectoarele de condens [i distribuitoarele de aburArmstrong sunt special proiectate pentru debite mici \nindustria chimic`, petrochimic` [i cauciucului. Se vasolicita Buletinul Nr. 164 [i 612.

Drenere de lichide de lichide din gazeDrenerele cu flotor de lichide din gaze sunt proiectate pen-tru drenarea lichidelor din gaze sau pentru eliminarea apeidin lichide mai u[oare. Capacitate maxim`: 318.000 kg/h.Presiune maxim`: 124 bar. Se va solicita Buletinul Nr.1401.

Ventile de aerisire termostatice

Exist` dou` modele:• Modelul TV-2 este construit cu conexiuni intrare-ie[ire \n

linie, av^nd corpul din bronz [i lucreaz` la o presiunemaxim` de 8,5 bar. Se va solicita Buletinul Nr. 455.

• Seria TTF este construit` cu conexiuni intrare-ie[ire \nlinie sau \n unghi drept av^nd corpul din inox [i lucreaz`la presiuni 0 - 20 bari. Cere]i Buletinul Nr. 457.

Specializarea personalului \n domeniul conserv`rii energieiC`lùzindu-ne dup` deviza c` "cuno[tin]ele neîmp`rt`[ite\nseamn` energie pierdut`", Armstrong acord` o mareimportan]a instruirii personalului oferind o gam` larg` deposibilit`]i, incluz^nd documenta]ie tehnic`, casete videoetc. Multe dintre ele sunt oferite gratuit, altele cu un costminim.Se va solicita Buletinul Nr. 815.Asisten]a tehnic` este cel mai important lucru pe careArmstrong Interna]ional \l ofer` Reprezentan]ii Armstrongsunt califica]i \n fabric` [i au suficient` experien]` pentrua acorda asisten]a tehnic` necesar`. De asemeneaReprezentan]ii Armstrong sunt asista]i, pentru aplica]iispeciale, de speciali[tii Armstrong.

50

51

52

53

54

55

56

Documents

Manual Pentru Reducerea Consumului de Abur