3
Simireanu Mădălina – Andreea, gr. 6 METODA ORGANIZATORULUI GRAFIC METODA ORGANIZATORULUI GRAFIC Organizatorul grafic este o metodă de învăţare activă care facilitează esenţializarea unui material informativ prin schematizarea ideilor. Această metodă ajută elevii să facă corelaţii între ceea ce ştiu şi ceea ce urmează să înveţe sau ce vor trebui să răspundă. De asemenea, profesorii sunt ajutaţi să stabilească obiectivele lecţiei, să conştientizeze mai bine ceea ce vor preda sau evalua. Organizatorul grafic se poate utiliza pentru prezentarea structurată a informaţiei în mai multe moduri: comparativ, descriptiv, secvenţial, de tipul cauză- efect, problematizat etc. Există mai multe tehnici de organizare grafică: tabelul consecinţelor , tabelul comparativ , tabelul conceptelor , friza cronologică , diagrama Venn , diagrama cauzelor şi a efectului (fishbone map – scheletul de peşte), diagrama Spider Web (pânza de paianjen), hexagonul , ciorchinele , tabelul „T” , lanţul evenimentelor , bula dublă , harta evenimentului , network tree . Metoda organizatorului grafic se poate utiliza pentru prezentarea structurată a informaţiei în cinci moduri: comparativ, descriptiv, secvenţial, de tipul cauză-efect, problematizat. Diagrama Venn. Este o metodă grafică folosită pentru a compara procese, evenimente, noţiuni istorice, personalităţi. Diagrama este formată din două cercuri care se suprapun parţial. În zona care se suprapune se notează asemănările. Elevii pot lucra individual, în pereche sau în echipă (învaţă prin colaborare). Hexagonul. Este un organizator grafic utilizat în situaţiile de învăţare care implică şase aspecte diferite ale unei probleme/subiect/teme. Este o strategie flexibilă, putând fi utilizată frontal, individual sau în perechi. Pe parcursul activităţii se răspunde la şase întrebări: Cum?, Când?, Unde?, Care?, De ce?, Ce?. Diagrama cauzelor şi a efectului. Diagrama cauzelor şi a efectului scoate în evidenţă originile (cauzele principale şi cauzele secundare) unei probleme, unui eveniment. Pe axa principală a diagramei se trece efectul. Diagrama SPIDER MAP (Pânza de paianjen) este un organizator grafic care poate fi utilizat pentru a investiga şi a enumera diferite aspecte ale unui subiect, ajutând elevul să-şi organizeze şi să-şi sintetizeze

metoda-Organizatorului-grafic1.docx

Embed Size (px)

DESCRIPTION

metode de invatare

Citation preview

Page 1: metoda-Organizatorului-grafic1.docx

Simireanu Mădălina – Andreea, gr. 6

METODA ORGANIZATORULUI GRAFICMETODA ORGANIZATORULUI GRAFIC

Organizatorul grafic este o metodă de învăţare activă care facilitează esenţializarea unui material informativ prin schematizarea ideilor. Această metodă ajută elevii să facă corelaţii între ceea ce ştiu şi ceea ce urmează să înveţe sau ce vor trebui să răspundă. De asemenea, profesorii sunt ajutaţi să stabilească obiectivele lecţiei, să conştientizeze mai bine ceea ce vor preda sau evalua. Organizatorul grafic se poate utiliza pentru prezentarea structurată a informaţiei în mai multe moduri: comparativ, descriptiv, secvenţial, de tipul cauză-efect, problematizat etc.

Există mai multe tehnici de organizare grafică: tabelul consecinţelor, tabelul comparativ, tabelul conceptelor, friza cronologică, diagrama Venn, diagrama cauzelor şi a efectului (fishbone map – scheletul de peşte), diagrama Spider Web (pânza de paianjen), hexagonul, ciorchinele, tabelul „T”, lanţul evenimentelor, bula dublă, harta evenimentului, network tree.

Metoda organizatorului grafic se poate utiliza pentru prezentarea structurată a informaţiei în cinci moduri: comparativ, descriptiv, secvenţial, de tipul cauză-efect, problematizat.

Diagrama Venn. Este o metodă grafică folosită pentru a compara procese, evenimente, noţiuni istorice, personalităţi. Diagrama este formată din două cercuri care se suprapun parţial. În zona care se suprapune se notează asemănările. Elevii pot lucra individual, în pereche sau în echipă (învaţă prin colaborare).

Hexagonul. Este un organizator grafic utilizat în situaţiile de învăţare care implică şase aspecte diferite ale unei probleme/subiect/teme. Este o strategie flexibilă, putând fi utilizată frontal, individual sau în perechi. Pe parcursul activităţii se răspunde la şase întrebări: Cum?, Când?, Unde?, Care?, De ce?, Ce?.

Diagrama cauzelor şi a efectului. Diagrama cauzelor şi a efectului scoate în evidenţă originile (cauzele principale şi cauzele secundare) unei probleme, unui eveniment. Pe axa principală a diagramei se trece efectul.

Diagrama SPIDER MAP (Pânza de paianjen) este un organizator grafic care poate fi utilizat pentru a investiga şi a enumera diferite aspecte ale unui subiect, ajutând elevul să-şi organizeze şi să-şi sintetizeze ideile. Diagrama seamănă cu o pânză de paianjen, astfel explicându-se numele dat. Are ca principal dezavantaj dificultatea realizării grafice.

Tabelul T este un organizator grafic al relaţiilor binare (da/nu, pentru/contra, avantaje/dezavantaje). Tabelul T este un organizator grafic uşor de utilizat în lecţii şi care are eficienţă mare. Poate fi realizat individual sau în perechi. Produsele elevilor pot fi afişate şi se poară discuţii pe marginea lor. Împreună cu elevii, profesorul analizează lista de argumente şi concluzionează. Poate fi realizat un „tabel al clasei”. Pentru completarea tabelului elevii pot primi materiale ajutătoare. Această metodă contribuie la dezvoltarea capacităţii de argumentare pe baza analizei informaţiilor, la formarea unor valori şi atitudini democratice.

Etape: Pasul 1: Elevii vor fi împartiti în grupe de câte 4-5 elevi. Se anunţa tema (Manifestările procesului

emoţional – sistematizare, verificare de cunoştinţe) şi metoda de lucru (Nerwork tree – metoda copacului). Pasul 2: Fiecare grupa va primi cate o fisa, continand sarcini de lucru, ce vizeaza sistematizarea

cunostintelor despre manifestările procesului emoţinal, cu cele 3 subteme: modificările comportamentale, modificările organice şi trăirile affective.

Pasul 3: Echipele vor colabora în rezolvarea cerintei, apoi vor organiza grafic continuturile. Pasul 4: Fiecare echipa îşi va susţine reprezentarea grafica. Pasul 5: Profesorul va analiza activitatea echipelor.

Page 2: metoda-Organizatorului-grafic1.docx

Manifestările procesului emţional

Modificarile organice

reacţia electrodermă (tonus

ul muscu

lar, conductivitat

ea pielii)

Modificarile comportamentale

mimică (elemen

tele feţei,

gesturi)

Trăirile afective

înregistrarea

manifestărilor

comportamenta

le

mijloc de

descărcare a

tensiunii

nervoase

cunoscute doar

prin expuner

ea verbală