Romanian Statistical Review - Supplement nr. 2 / 2017114

Model econometric de analiză a corelaţiei dintre produsul intern brut şi consumul fi nal

Conf. univ. dr. Mădălina-Gabriela ANGHEL

Universitatea „ARTIFEX” din Bucureşti Drd. Radu STOICA

Academia de Studii Economice din BucureştiDrd. Tudor SAMSON

Academia de Studii Economice din BucureştiDrd. Alexandru BADIU

Academia de Studii Economice din Bucureşti

Abstract

Consumul fi nal este unul dintre cele mai importante componente ale

modelului structural al PIB-ului României. Defalcat în consum privat şi public, acest indicator oferă o viziune valoroasă asupra înclinaţiei către consum a

populaţiei. De asemenea, măsoară consumul public, o variabilă care este

importantă în analize bugetare. Astfel, infl uenţa consumului fi nal asupra PIB

este unul dintre elementele cheie în analizele macroeconomice.

Cuvinte cheie: PIB, consum fi nal, regresie, parametru, infl uenţă

Clasifi care JEL: E01, E20, E21

Introducere

Analiza infl uenţei consumului fi nal asupra Produsului Intern Brut este una dintre cele mai importante studii care urmează principiile metodei

cheltuielilor de formare şi determinare a PIB. Cu cât este mai complexă

analiza, cu atât sunt mai utile rezultatele obţinute. Abordarea econometrică

oferă rezultate de substanţă atunci când este abordat un interval mai lung

de timp şi unul dintre adevărurile desprinse din modelul econometric este

dependenţa economiei naţionale de consumul fi nal.

Astfel, modelul de regresie unifactorial poate fi utilizat şi pentru

stabilirea infl uenţei pe care o are valoarea consumului fi nal asupra evoluţiei

Produsului Intern Brut al României.

Literature review

Davidson şi Mackinnon (2004), Dougherty (2007), Anghelache şi

Anghel (2016), Andrei şi Spătaru (2010) dezvoltă pe tema instrumentelor

şi aplicaţiilor econometrice. Regresia a fost utilizată ca tehnică de analiză

la nivel macroeconomic, de către Anghelache şi Sacală (2016), Anghelache,

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 2 / 2017 115

Soare şi Popovici (2015), Anghelache, Manole, Anghel (2015). Anghelache şi Anghel (2014) este un documentar de referinţă asupra aspectelor teoretice

şi practice ale modelării economice. Censolo şi Colombo (2008) studiază structura consumului public considerând un anume trend al economiei. Chamberlin (2011) dezvoltă asupra interacţiunii dintre PIB şi două măsuri ale bunăstării. Aspecte ale consumului sunt analizate de Colloredo-Mansfeld (2005), Jorgenson şi Slesnick (2008), Reis (2009). Newbold, Karlson şi Thorne (2010) dezvoltă pe tema instrumentelor statistice utile în domeniul economic şi de afaceri. De Michelis şi Monfort (2008) discută despre GDP sub impactul convergenţei regionale şi politicii de coeziune la nivel european. Hassler, Storesletten şi Zilibotti (2007) se concentrează asupra binelui public într-un mediu democratic. Kocherlakota (2010) abordează unele dinamici inovative ale fi nanţelor publice.

Metodologia cercetării şi date. Rezultate şi analiză

Am utilizat date cu o frecvență anuală acoperind perioada 1990-2016, iar pentru a asigura comparabilitatea datelor, valorile celor doi indicatori macroeconomici au fost defl atate folosind în acest sens indicele prețurilor de consum (utilizat de Institutul Național de Statistică pentru a calcula rata infl ației în România), care surprinde evoluția prețurilor bunilor și tarifelor serviciilor fi nale achiziționate de către populație, în anul curent față de anul 1990, ales ca perioadă de referință. Defl atarea datelor s-a realizat prin împărţirea la Indicele Preţului de Consum din anul respectiv a valorilor nominale ale PIB-ului și ale consumului fi nal. În acest sens, am considerat o serie de date cu privire la evoluţia celor doi indicatori macroeconomici menţionaţi anterior, în perioada 1990-2016. Analiza corelaţiei dintre cei indicatori presupune, într-o primă etapă, analiza individuală a fi ecărei mărimi considerate. În ceea ce priveşte evoluţia Produsul Intern Brut în România, seria de date a fost procesată cu ajutorul programului informatic Eviews, ceea ce a permis obţinerea unor informaţii semnifi cative referitoare la variaţia acestui indicator macroeconomic în perioada 1990-2016.

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 2 / 2017116

Evoluţia Produsului Intern Brut al României în perioada 1990 - 2016

Produsul Intern Brut al ţării noastre a înregistrat o creştere constantă

de la un an la altul, cu mici fl uctuații de creșteri și scăderi din anul 1990 până în anul 2008, când indicatorul înregistrează valoarea cea mai mare. Valoarea Produsului Intern Brut al României pentru anul 2009 înregistrează o diminuare faţă de intervalul de timp imediat precedent, deoarece este perioada care precede criza economico-fi nanciară instalată la nivel mondial începând cu cel al doilea semestru al anului 2008. Începând cu anul 2011 până în anul 2016 se înregistrează o creștere a Produsului Intern Brut cu 2,16% în anul 2012 față de 2011, cu 2,75% în 2013 față de 2012 și cu 3,49% în 2016 față de 2013. Utilizarea testelor statistice implementate în cadrul programului informatic Eviews pentru seria de date referitoare la produsul intern brut în România a permis obţinerea următoarelor informaţii:

Principalele teste statistice efectuate asupra valorii Produsului Intern

Brut al României în perioada 1990-2016

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 2 / 2017 117

Astfel, putem remarca faptul că valoarea medie a produsului intern brut pentru intervalul de timp 1990-2016 este de 111,65 milioane lei, cu o variaţie cuprinsă între un minim de 67,1 milioane lei şi un maxim de 170 milioane

lei. Valorile testelor statistice efectuate anterior ne permit să afi rmăm faptul că distribuţia valorilor Produsului Intern Brut pentru intervalul considerat nu este una perfect simetrică (valoarea testului skewness este diferită de zero), deoarece valoarea testului Skewnesseste mai mare decât 0 se poate afi rma ca distribuția este înclinată spre stânga, având mai multe valori extreme spre dreapta. Valoarea testului Kurtosis fi ind mai mică decât 3 înseamnă că avem o distribuţie platikurtică, mai plată decât o distribuție normală având valori dispersate pe un interval mai mare în jurul mediei. Probabilitatea pentru valori extreme este mai mică decât în cazul unei distribuţii normale. În ceea ce priveşte evoluţia consumului fi nal în România, seria de date a fost procesată cu ajutorul programului informativ Eviews, ceea ce a permis obţinerea unor informaţii semnifi cative referitoare la variaţia acestui indicator, în perioada 1990-2016.

Teste statistice efectuate asupra consumului fi nal al României

în perioada 1990 – 2016

Cu autorul programului Eviews am determinat intervalul de variaţie al indicatorului cercetat, stabilindu-se faptul că valoarea consumului fi nal se încadrează între 51 milioane lei, în anul 1993 şi 134,2 milioane lei, la sfârşitul anului 2008. De asemenea, am putut stabili faptul că valoarea medie a acestui indicator pentru perioada 1990-2016 este de 86,92 milioane lei. Valorile aferente testelor Skewness şi Kurtosis ne permit să afi rmăm faptul că distribuţia considerată nu este una perfect simetrică, predominând valorile situate între minimul şi media seriei de date. Indicatorul consum fi nal a înregistrat mici fl uctuații, mici creșteri și scăderi, dar pe ansamblu se constantă o evoluţie accentuată de la un an la altul.

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 2 / 2017118

Similar celor observate în cazul evoluţiei produsului intern brut se constată şi în cadrul evoluţiei consumului fi nal. Trebuie, totuşi, subliniat faptul că, în ansamblul său, evoluţia consumului fi nal în ţara noastră, în perioada supusă analizei, urmează aceeaşi evoluţie favorabilă ca şi în cazul Produsului Intern Brut. În urma acestei analize este important să menţionăm faptul că distribuţia valorilor anuale a consumului fi nal în ţara noastră este foarte asemănătoare cu cea a Produsului Intern Brut. Pe baza elementelor rezultate din analizele anterioare putem menționa că între valoarea consumului fi nal în ţara noastră şi evoluţia Produsului Intern Brut al României în perioada 1990-2016 există o legătură puternică. Această mențiune este confi rmată şi prin intermediul reprezentării grafi ce a legăturii dintre cei doi indicatori:

Corelaţia PIB – consum fi nal

După cum se poate observa din reprezentarea grafi că precedentă, există o corelaţie între evoluţia Produsului Intern Brut şi cea a consumului privat în România în perioada 1990 – 2016, deoarece perechile de puncte descriu aproape perfect traiectoria unei drepte. Ca atare, modelul econometric

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 2 / 2017 119

care descrie legătura dintre cele două variabile este unul liniar unifactorial, ce are drept variabilă endogenă Produsul Intern Brut, iar ca variabilă exogenă nivelul consumului fi nal. Pe baza acestor constatări şi a elementelor metodologice menţionate în prima parte a acestui capitol, am utilizat programul informatic Eviews pentru a determina modelul econometric ce descrie relaţia dintre cei doi indicatori, utilizând metoda cmmp ca instrument de estimare a parametrilor acestui model. Rezultatele obţinute pot fi sintetizate astfel:

Rezultatele estimării parametrilor modelului de regresie

Analizând rezultate obţinute anterior, ne ajută să menționăm că, probabilitatea asociată modelului, refl ectată în principal de valorile testelor raportului de determinare și raportului de determinare ajutat, este foarte ridicată- aproximativ 95,7%. În acest exemplu, consumul fi nal, x, explică variaţia produsul intern brut, y, într-o proporţie de 95,7%. Putem considera că avem de a face cu un model de regresie corect, ce permite o estimare bună a evoluţiei indicatorului supus cercetării. Valabilitatea acestui model de regresie este confi rmată de valorile testelor F- statistic și Prob F-statistic. Cum F-statistic = 561,999- valoare mult superioară nivelului tabelat ce este considerat a fi reper în analizele de valabilitate a modelelor econometrice, valoarea statisticii lui F și a lui t ce corespunde pantei de regresie verifi că relația t2 = F și Prob F-statistic = 0 < 0,05 putem accepta că modelul ales ajustează bine datele din eșantion și poate fi utilizat pentru analiza dependenței dintre variabile.

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 2 / 2017120

Pentru fi ecare variabilă independentă şi constantă Eviews raportează eroarea standard a coefi cientului, testul t-Statistic şi probabilitatea asociată acestuia. Lucrând la nivelul de relevanţă de 5%, cum, probabilitatea ataşată testului t-statistic este inferioară acestui nivel pentru CF, atunci coefi cientul este considerat semnifi cativ din punct de vedere statistic. Coefi cientul termenului liber nu este semnifi cativ deoarece probabilitatea ataşată testului t-statistic este mult superioară pragului de semnifi cație de 5%. În acest context, putem extrage din rezultatele prezentate de programul informatic specializat Eviews următorul model de regresie liniară simplă:

PIB = 70.01214+ 0,000191 ∙ FC La creşterea cu un milion lei a consumului fi nal, Produsul Intern Brut

va crește cu 0,000191 milioane lei, de unde reiese existența legăturii directe între cele două variabile studiate. Valoarea coefi cientului de corelaţie indică o legătură directă și de

intensitate mare între cele două variabile.

Concluzii

Produsul Intern Brut este infl uențat în mod hotărâtor de consumul

fi nal. Parametrii modelului de regresie estimat demonstrează că economia

românească din ultimii douăzeci de ani a fost fundamentată aproape

exclusiv pe stimularea consumului şi mai puţin pe promovarea unei politici

investiţionale corecte. Creşterea consumului fi nal este direct corelată cu

creşterea economică, măsurată prin indicatorul macroeconomic- produsul

intern brut. Valoarea termenului liber conduce spre afi rmația că indicatorii

care nu fac parte din acest model de regresie contribuie semnifi cativ asupra

evoluţiei principalului agregat macroeconomic – produsul intern brut.

Bibliografi e

1. Andrei, T., Spătaru, L. (2010). Aplicaţii în econometrie, Editura Economică,

Bucureşti

2. Anghelache, C., Sacală, C. (2016). Multiple linear regression used to analyse

the corelation between GDP and some variables, Romanian Statistical Review,

Supplement, no.9, pp. 94-99

3. Anghelache, C., Anghel, M.G. (2016). Econometrie generală. Concepte, teorie și

studii de caz, Editura Artifex, Bucureşti

4. Anghelache, C., Soare, D.V., Popovici, M. (2015). Analysis of Gross Domestic

Product Evolution under the Infl uence of the Final Consumption, Theoretical and

Applied Economics, Volume XXII, No.4 (605), Winter, pp. 45-52

5. Anghelache, C., Manole, A., Anghel, M.G. (2015). The analysis of the correlation

between GDP, private and public consumption through multiple regression,

Romanian Statistical Review - Supplement, No. 8, pp. 34 – 40

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 2 / 2017 121

6. Anghelache, C., Anghel, M. (2014). Modelare economică. Concepte, teorie şi

studii de caz., Editura Economică 7. Censolo, R., Colombo, C. (2008). Public consumption composition in a growing

economy, Journal of Macroeconomics. Volume (Year): 30 (2008), Issue (Month): 4 (December), 1479-1495

8. Chamberlin, G. (2011). Gross domestic product, real income and economic welfare, Economic & Labour Market Review, Volume (Year): 5 (2011), Issue (Month): 5 (May), pp. 5-25

9. Colloredo-Mansfeld, R. (2005). Consumption in James G. Carrier (ed.), 2005. „A Handbook of Economic Anthropology,” Books, Edward Elgar, number 2904, 6

10. Davidson, R., Mackinnon, J.G. (2004). Econometric theory and methods, Oxford University Press, New York

11. De Michelis, N., Monfort, P. (2008). Some refl ections concerning GDP, regional

convergence and European cohesion policy, Regional Science Policy & Practice, Volume (Year): 1 (2008), Issue (Month): 1 (November), pp. 15-22

12. Dougherty, C. (2007). Introduction to Econometrics, Oxford University Press 13. Jorgenson, D., Slesnick, D. (2008). Consumption and Labor Supply, Journal of

Econometrics 147, no. 2 (December 2008), pp. 326-335 14. Hassler, J., Storesletten, K., Zilibotti, F. (2007). Democratic Public Good

Provision, Journal of Economic Theory, 130, 1, pp. 127–151 15. Kocherlakota, N.R. (2010). The New Dynamic Public Finance, Princeton

University Press 16. Newbold, P., Karlson, L.W., Thorne, B. (2010). Statistics for Business and

Economics, 7th ed., Pearson Global Edition, Columbia, U.S. 17. Reis, R. (2009). The Time-Series Properties of Aggregate Consumption:

Implications for the Costs of Fluctuations, Journal of the European Economic Association, 7(4), pp. 722-753