Nr. 9 Decembrie 2007

Start! Avem de cucerit o lume! (Revista Grupului Şcolar Industrial „MECANICĂ FINĂ” Serie nouă nr. 9, Decembrie 2007 )

1

Decembrie 2007 Serie nouă – nr.9

Articole Ştiinţifice Tehnice Artistice Recreative

Tot ce-i mai bun, special pentru voi

Secretar de redacţie: Gabriela Vasile (bibliotecar) Colectiv de redacţie: Niţu Daniela Nicoleta (clasa a IX-a A) Tilică Laurenţiu (clasa a IX-aA) Petraru Mihai Ionuţ (clasa a IX-a B) Rădulescu Ionuţ (clasa a XI-a A) Zamfir Amelia Beatrice (clasa a XI-a B)

Profesori coordonatori: Maria Simon (Limba română) Caterina Benedic (Ştiinţe)


2

Anticii considerau că la baza lumii stau cele patru elemente: pământul, apa, aerul şi focul. Civilizaţia umană şi-a creat drum prin trei dintre ele. La început s-au construit drumuri şi echipamente de transport pe pământ (transporturi rutiere şi feroviare), apoi pe apă (transporturile fluviale şi maritime); transporturile pe calea aerului (transporturi aerospaţiale) au debutat timid, în urmă cu circa 220 de ani, cu aparate de zbor mai uşoare decât aerul, iar din 1957 putem vorbi de cucerirea de către om a spaţiului cosmic.

Singurul dintre cele patru elemente fundamentale ce a rămas fără căi şi echipamente de transport sigure este focul. Şi asta numai deocamdată! În acest număr al revistei şcolare intenţionăm să abordăm cât mai multe aspecte legate de călători şi călătorii. Veniţi cu noi!

Gabriela Vasile (bibliotecar)

pagina * Drumul spre stele şi dincolo de ele 3 * Drum cu prioritate: INFOTECH 5 * Elevii noştri sunt talentaţi 6 * Jocurile minţii. Daţi-i drumul la joacă! 7 * Geografie în aer liber 8 * Primul jurnal de călătorie românesc Pledoarie pentru valorile „Evropei Luminate” 9 * Festivalul „Este şansa ta!” Momente contemporane. România 2007 11 * Jocurile minţii. Răspunsuri 12 * Ironia salvează omenia 12 * OBIECTIV: comportament civilizat în şcoală REALIZARI: drumu-i lung, paşii cam mici… 13 * Drumul nostru spre „brăţara de aur” PRACTICA PRODUCTIVĂ 13 * Miroase a pâine caldă. Vizită la Complexul de panificaţie „LOULIS” 14 * Iar îi răsfaţă Primăria pe cei harnici! Excursie la Bran şi Cheile Râşnoavei 15 * Spaţiul, ultima frontieră 16 * Salonul Naţional de Creaţie şi Inventică pentru Tineret, 21-25 nov. 2007 16 * Liceenii bucureşteni vor avea o revistă scrisă de ei: Proiectul „JUNIOR PRESS” 17 * Horoscopul Adolescentului, elev 2008 18


3

Două ocupaţii omeneşti, astrologia şi astronomia, au în comun studierea corpurilor cereşti. Pentru amuzament, citesc şi eu horoscopul, dar mult mai interesat sunt să acumulez cunoştinţe din domeniul astronomiei. Revistele mele preferate sunt „Ştiinţă şi Tehnică” şi „Descoperă”, căci publică noutăţi din astrofizică şi astronomie. Încerc să cunosc cât mai multe despre casa noastră mare, Calea Lactee, şi despre Universul apropiat. Acest articol are ca sursă bibliografică colecţia 2002-2007 a revistelor amintite şi informaţii preluate din reţeaua Internet.

„Nu este altceva decât o aglomerare de stele”

(Galileo Galilei 1611) Sistemul nostru solar face parte din galaxia Calea Lactee, denumită şi Calea Robilor, care se vede pe cerul Terrei ca o bandă luminoasă. În mitologia greacă se spune că Hercule, fiul lui Zeus şi al muritoarei Alcmena, a fost alăptat de Hera pentru a deveni nemuritor; vechii greci credeau că brâul luminos ce se vede pe cerul Terrei ar fi urme de lapte din care beau pruncii zeilor. Democrit William Herschel (460-370 î.Hr.) (1738-1822)

Filosoful grec Democrit (460-370 î.Hr.) a susţinut că spuza alburie pe care pământenii o observă pe cer este formată din mii de alte corpuri cereşti cu lumină proprie (stele), asemănătoare soarelui nostru. Calea Lactee văzută de pe Terra

Prima hartă a Căii Lactee a fost făcută de William Herschel în anul 1785. În zilele noastre, când ştiinţa are la dispoziţie înregistrări foto şi video de pe observatoarele spaţiale, avem mai multe certitudini în privinţa Căii Lactee.

Calea Lactee - Vedere frontală

Calea Lactee - Vedere din semiprofil

Calea Lactee - Vedere din profil

Vârsta Căii Lactee este estimată la 14 miliarde de ani. Este o galaxie spiralată, cu diametrul de aproximativ 100 de mii de ani lumină şi o grosime de 15 mii de ani lumină. Numărul de stele din galaxia noastră este de circa 200 de miliarde. Stelele din centrul galactic sunt bătrâne (stele roşii, formate din materie cosmică originară). Satelitul Integral al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) a făcut măsurători asupra radiaţiilor gamma din centrul galaxiei şi s-a constatat că aceste radiaţii provin de la mai multe surse individuale (cel puţin 500). Diametrul nucleului galactic este de 15 mii de ani lumină. Braţele galaxiei sunt formate din stele tinere, albastre, şi din materie interstelară. Pe braţele spirale ale galaxiei, continuă procesul naşterii de noi stele.


4

Sistemul Solar este situat la marginea Galaxiei, pe Braţul Orion., la circa 28000 de ani lumină de centrul galactic. Galaxia noastră are o mişcare de rotaţie în jurul propriei axe; anul galactic durează circa 250 de milioane de ani tereştri. Au fost studiate cel puţin 150 de roiuri stelare (clustere globulare) care gravitează în jurul Căii

Lactee ; unul dintre aceste roiuri este Messier 12, format exclusiv din stele mari. Nu există certitudinea că galaxia noastră ar fi „furat” stelele de mici dimensiuni din roiul stelar (există şi posibilitatea ca de la început el să se fi format fără stele de mici

dimensiuni, dar este puţin probabil, prin comparaţie cu alte roiuri stelare). Mulţi astronomi sunt tentaţi totuşi să creadă că roiul stelar Messier 12 (cu roşu în fotografie) a pierdut materie stelară în favoarea Căii Lactee (discul albastru), în urma apropierii de centrul galactic. În vara aceasta s-a dat publicităţii rezultatul unui studiu al Universităţii Massachusetts, numit TWO-Micron All Star Survey (vezi şi articolul www.americanchronile.com/.../article32272.jpg ) care arată că între câmpul magnetic al sistemului nostru solar şi câmpul magnetic al Căii Lactee există un unghi de 600-900. Acest fapt îi face pe unii astronomi să speculeze ideea că Sistemul Solar nu ar aparţine Căii Lactee, ci unei galaxii mult mai mici, de 10000 de ori mai puţin densă decât Calea Lactee, Săgetătorul, care în fotografie este reprezentată cu roşu, în plan perpendicular pe discul Căii Lactee. Cu Galben este reprezentat Soarele nostru.

Omenirea este încă departe de a cunoaşte Universul. Cercetarea cu instrumente optice amplasate pe Terra este acum puternic sprijinită de misiunile spaţiale dotate cu instrumente de precizie care culeg informaţii în timpul zborului, mai aproape de zona de interes şi neinfluenţate de pătura atmosferică terestră.

„Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire”? (Neil Armstrong 21 iul.1969) De la lansarea primului satelit artificial al Pământului (Sputnik 1 - URSS), s-au împlinit în octombrie anul acesta 50 de ani. În numai o jumătate de secol, omenirea a trecut de la construirea de sateliţi artificiali, la zborul cu echipaj uman şi la construirea de staţii spaţiale extraterestre. Qui prodest? Cui foloseşte zborul în spaţiu? De ce se întrec marile state să cheltuiască sume uriaşe pentru misiuni spaţiale? De ce primul pas pe Lună ar fi un pas mare pentru omenire? Omenirea nu aşteaptă de la astronautică doar acumularea de cunoştinţe despre univers, ci speră să obţină avantaje economice şi strategice (folosirea resurselor materiale extraterestre, colonizarea altor planete etc.) Istorie plină de glorie 1957, 3 nov.- primul satelit artificial al Pământului, Sputnik 1, este lansat de o echipă de cercetători din fosta URSS. 1961, 12 apr.- primul om în cosmos: Iuri Alexeevici Gagarin, la bordul navei Vostok-1 (URSS), a călătorit pe orbită circumterestră timp de 108 minute. 1969, 21 iul. – primii oameni păşesc pe Lună: misiunea americană Apollo 1, având la bord pe Neil Armstrong, Buzz Aldrin şi Michael Collins reuşeşte un zbor istoric. Armstrong şi Aldrin coboară pe solul lunar, întimp pe Collins rămâne pe navă. 1971, 7 iun. - devine operaţională prima staţie spaţială Saliut-1 (aparţinând fostei URSS) 1973 - intră în funcţiune staţia spaţială americană Skylab (este folosită până în anul 1979) După căderea Comunismului, marile state şi-au unit eforturile pentru realizarea Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS). Din 1993 se lucrează în comun la proiectul la care participă cu fonduri SUA, Rusia, Japonia, Canada şi Agenţia Spaţială Europeană. Staţia Internaţională se roteşte în jurul Pământului cu o viteză de 27744 km/h, la circa 300 km deasupra solului; staţia este concepută ca un uriaş laborator de cercetări, în care se succed echipe de specialişti încă din anul 2000. Staţia Spaţială Sputnik-1 Internaţională

<50 ani> De pe Staţia Spaţială Internaţională vor porni, probabil, viitoarele misiuni spaţiale sau marele exod al omenirii către alte Galaxii.

Petraru Mihai Ionuţ (clasa a IX-a B)


5

►Pe actualul teritoriu al României, prima cale ferată a fost construită între Oraviţa şi Anina în 1854, pentru transportul de cărbuni. Această cale ferată este încă în bună stare şi este utilizată în scopuri turistice şi de agrement.. ►În luna iunie 2007 s-au împlinit 60 de ani de când presa a semnalat prezenţa primelor „Obiecte Zburătoare Neidentificate” (OZN) pe teritoriul american. Farfuriile zburătoare, numite de americani „Unidentified Flying Objects” (UFO), au fost periodic readuse în atenţia publicului, în special în perioada războiului rece (1960-1970). Lansarea programului

SETI (Search for Extra-Terrestrial Intelligence), acum 30 de ani, are ca obiectiv căutarea cu argumentele ştiinţei a civilizaţiilor extraterestre. Până în prezent, rezultatele acestei cercetări nu au dat

roade, dar oamenii de ştiinţă sunt încă optimişti! ►Distanţele cosmice se măsoară în unităţi astronomice, ani lumină şi parseci.

- O unitate astronomică este egală cu 149,6 milioane de km, adică distanţa de la Pământ la Soare;

- Un an lumină este distanţa străbătută de lumină cu viteza de 300 mii km/s într-un an terestru, adică 9,46 mii de miliarde de km;

- Un parsec este distanţa străbătută de lumină în 3,26 ani tereştri (1 parsec=3,26 ani lumină)

►În luna octombrie 2007 s-au împlinit 5 ani de când satelitul Integral a pornit în misiune spaţială de cercetare a Universului, cu echipament sensibil la radiaţia gamma. Satelitul a făcut observaţii în Calea Lactee şi în alte galaxii. Informaţiile transmise pe Pământ despre găurile negre (cu Integral au fost

identificate aproximativ 100 de găuri negre de dimensiuni mari in alte galaxii), stelele neutronice, nucleele galactice şi supernovele întâlnite în zborul interstelar, au sporit gradul de cunoaştere a

umanităţii în privinţa Universului îndepărtat. Comunitatea ştiinţifică a hotărât prelungirea misiunii Integral până în anul 2010, în zbor de gravitare pe orbita terestră.

►Viitorul turismului extraterestru tocmai se naşte! În anul 1999, omul de afaceri american Robert Thomas Bigelow a fondat compania Bigelow Aerospace, care are ca obiectiv studierea şi realizarea de spaţii locuibile pe orbita terestră. Ingeniosul om de afaceri şi-a propus să dezvolte studiile realizate de NASA pentru un modul spaţial în variantă gonflabilă (TransHab). Cu ce realizări se mândreşte Bigelow Aerospace?

- lansarea la 12 iulie 2006 a lui Genesis I (volum interior util 11,5 m3). Energia necesară echipamentelor de la bord este asigurată de opt panouri solare care au dovedit până acum o deplină siguranţă în funcţionare. Nu s-au semnalat scăpări de gaze, deci materialul din care este confecţionat modulul gonflabil (fibre ceramice pluristrat) este rezistent. Modulul va evolua pe orbită terestră la 547 km de sol, 7-10 ani, timp în care vor fi supravegheaţi toţi parametrii de zbor.

- Genesis II a fost lansat la 28 iunie 2007. Experimentul special pentru Genesis II este Biobox, incinta care poartă în spaţiu insecte (gândaci de bucătărie, o colonie de furnici şi scorpioni), care vor fi supravegheate biologic.

În 2008 se prevede lansarea modulului Galaxy, care va urmări testarea sistemelor generale de supravieţuire. Până în 2014, Bigelow va mai lansa două modele: SUNDANCER şi BA330; compania prevede cheltuirea a 500 de milioane de dolari până în anul 2014, dar va avea exclusivitate în exploatarea habitatelor spaţiale gonflabile!

►La 150 km de Braşov, lângă Buzău, se află rezervaţia geologică şi botanică Vulcanii noroioşi. Fotografia alăturată nu ne aduce imagini de pe altă

planetă, ci chiar din această zonă geografică a României, ce deţine un imens potenţial turistic. ►Aplicaţia Google Earth oferă imagini reale, luate din satelit de pe întreg globul. Succesul înregistrat de portalul de socializare „Second Life”, a făcut ca Google Earth să se preocupe de realizarea unei aplicaţii similare (propria lume virtuală) care va fi lansată la sfârşitul acestui an.

Pagină realizată de Colectivul de redacţie


6

Mon Amour Je suis un garçon, Enchanté de te voir. Toi, est une fille amusante, Avec les cheveux noirs; Il est le destin, Même si tu ne vois pas. Ecoute ton coeur, et lis d’en haut en bas!

Dencu Mihai (clasa a X-a A) O poveste

Eu vin din cer, Eu sunt uşor, Eu azi am învăţat să zbor!... Pe-o coamă de vânt, Cu inima iute bătând, Zbor cu amicii spre Pământ. Iuhu.. aşa nu m-am distrat nicicând: Sus, necuprinsul. Jos, Pământ. Mai vreau! Aterizăm aşa curând? „Hai în palma mea”- mi-a zis un pici - „Te joci cu mine? Vin- aici!” M-a luat în palmă şi m-a privit Cu multă căldură. M-am topit… Asta a fost povestea mea, Povestea fulgului de nea. Niţu Daniela Nicoleta (clasa a IX-a A)

Astrul ceresc

Un astru ceresc,

O stea ce inima îmi luminează Şi gândul mi-l înflăcărează,

Asta iubesc.

Sori şi comete pălesc Când fruntea i se-nseninează.

Tot Universul se-ntristează Când ochii nu-i zâmbesc.

În veci, steluţă, n-am să obosesc

Să gravitez în jurul tău. Amicii-mi spun că asta-i rău, Dar n-am ce face, te iubesc!

Dacă mă minţi şi chiar de spui adevărat

Că eu ţi-s satelitul preferat, Eu n-am să încetez să te iubesc,

Astru ceresc!

Versuri şi desene: Tilică Laurenţiu (clasa a IX-a A)


7

1. ►Într-o tabără de voluntariat, Andrei şi-a făcut patru noi prieteni. Despre prietenii lui Andrei ştim că: a. Giovanni studiază la Roma, la fel ca Pierre. b. Oraşul natal al lui Johan este Berlin. c. Andrew urmează cursuri de Drept. d. Studentul la Arte este originar din Nissa. e. Andrew face două ore cu trenul pe sub Canalul Mânecii cu trenul de călători Eurostar, când pleacă din oraşul său natal spre Paris, la studii. f. Napolitanul se specializează în agronomie. g. Tânărul care face studii politehnice i-a trimis lui Andrei din oraşul studenţiei sale, următoarea fotografie:

Technische Universität – München

Stabiliţi care este oraşul de baştină, ce şi unde studiază fiecare dintre noii prieteni ai lui Andrei.

2. ►Stabiliţi legăturile corecte între cuvintele din colanele A şi B.

A B petiţionar de la A la Z looser Drumul Mătăsii întreg din loc în loc campion din lac în puţ nomazi de la Ana la Caiafa comerţ de lux Drumul Robilor Calea Lactee hoţ la drumul mare tâlhar din victorie în victorie 3. ►În coloanele A şi B din tabelul de mai jos sunt perechi de date caracteristice câte unei planete din Sistemul Solar căruia îi aparţine şi Pământul. Scrieţi în coloana C numele celor nouă planete, ştiind că: a - Datele din coloana A se măsoară în km/s; b - Coloana B conţine distanţe astronomice; c - Planeta cea mai depărtată de soare se află la peste 39 de unităţi astronomice faţă de centrul

Sistemului Solar (o unitate astronomică este de 149600000 km, şi reprezintă distanţa Pământ-Soare). d - Terra are o acceleraţie gravitaţională de 9,78 m/s2; un obiect care atinge viteza 7,9 km/s (prima viteză cosmică) devine satelit al Pământului, iar la o viteză de 11,18 km/s ( viteză de evadare sau a doua viteză cosmică), o rachetă se poate desprinde de Terra pentru un zbor autonom.

A B C

5,02 1,52 11,18 1 59,6 5,2 31,3 19,2 23,5 30,06 4,25 0,387

10,36 0,723 35,49 9,5 1,09 39,24

4.► Se dă următorul grup de cuvinte: cărare, autostradă, drumeag, alee, bulevard, şosea. Găsiţi cel puţin două criterii de ordonare şi realizaţi ordonarea grupului de cuvinte după criteriile stabilite de voi.(Indiciu: sunt posibile patru ordonări)

5. ►Explicaţi înţelesul cuvintelor subliniate: a. Primul drum de fier din Principatele Române a fost construit între Bucureşti şi Giurgiu, în 1869. b. A tăcut ce-a tăcut, dar apoi şi-a dat drumul la gură. c. Baţi drumurile, în loc să-ţi faci lecţiile! d. A jucat toţi banii la zaruri şi a rămas pe drumuri. e. Prefer unicatele; nu cumpăr eu ce se găseşte pe toate drumurile f. Dă-te frate, că-mi stai în drum! g. Mi-e tare drag Haiduc, câinele pe care l-am cules de pe drumuri vara trecută. h. Tata e şofer pe TIR şi face săptămânal drumul Bucureşti-Ruse. i. Nu se simţea în siguranţă; cum s-a ivit prilejul, ţâşti!, pe-aici ţi-e drumul! 6. ►Numiţi autorul şi titlul poeziei din care fac parte versurile : Pe drumul de costişă ce duce la Vaslui Venea un om , cu jale zicând în gândul lui: „Mai lungă-mi pare calea acum la-ntors acasă… Aş vrea să zbor, dar rana din pulpă nu mă lasă!”

Pagină realizată de Colectivul de redacţie


8

Sâmbătă, 10 noiembrie 2007, am participat împreună cu alţi 15 elevi din şcoală la o instructivă excursie tematică, o adevărată lecţie de geografie în aer liber. Excursia a fost organizată de domnişoara profesoară Victoria Gibaru, pe traseul: Bucureşti, Ciolpani, Mănăstirea Ţigăneşti, Parcul Snagov, Lacul Snagov, Gruiu, Pădurea Căldăruşani, Moara Vlăsiei, Baloteşti, Pădurea Băneasa,Grădina Zoologică. Vremea nu a ţinut cu noi (vânt în rafale, ploaie măruntă şi monotonă), dar asta nu ne-a împiedicat să fim veseli şi foarte interesaţi de schimbările de peisaj. Pe tot parcursul excursiei am fost îndrumaţi de ghizii noştri: domnişoara Gibaru Victoria de la catedra de Geografie şi domnişoara Covete Rodica de la catedra de Religie. Dintre obiectivele turistice naturale vizitate, ne-au rămas, în minte (şi în fotografii): râurile (Ialomiţa, Vlăsia, Cociovaliştea), limanele fluviatile (pe Ialomiţa, lacul Snagov, Lacul Căldăruşani şi lacul Mănăstirii), iazurile de pe râul Vlăsiei şi pădurile (Pădurea Tâncăbeşti, Pădurea Snagov, Pădurea Vlăsiei).

Lacul Căldăruşani

De fiecare dată când ne-a prezentat un obiectiv turistic natural, domnişoara profesoară ne-a atras atenţia asupra vegetaţiei specifice. Am fost invitaţi de profesoarele noastre să evaluăm noi înşine dacă turiştii care au trecut înaintea noastră prin zonă au respectat normele de protejare a mediului.

Pădurea Snagov în prag de iarnă.

Noi am fost nişte excursionişti foarte grijulii: nu am lăsat în urma noastră hârtii sau resturi de mâncare şi chiar ne-am propus pentru primăvară, o excursie de ecologizare a Pădurii Băneasa. Obiectivele turistice antropice care ne-au

atras atenţia în timpul excursiei au fost: mănăstirile Ţigăneşti şi Căldăruşani, Grădina Zoologică Băneasa, Aeroporturile Henry Coandă (Otopeni) şi Aurel Vlaicu (Băneasa). Evident că nu am scăpat prilejul de a face fotografii pentru albumul şcolii.

Veselii excursionişti, în faţa Mănăstirii Ţigăneşti

Domnişoara profesoară Covete Rodica ne-a vorbit despre tradiţiile etnografice şi folclorice care se mai păstrează în zonă şi ne-a oferit explicaţii despre istoricul Mănăstirilor Ţigăneşti şi Căldăruşani. Sfintele mănăstiri deţin în patrimoniu icoane de mare valoare artistică şi ecumenică. Pentru mine şi colegii mei, excursia a fost şi distractivă şi instructivă (ne-am amintit cunoştinţe predate la orele de geografie, istorie şi religie, dar am aflat şi lucruri complet noi). Când mai facem o excursie? Curând!

Măican Monica (clasa a XIII-a M1)


9

În „Istoria literaturii române de la origini până în

prezent”, George Călinescu susţine că descoperirea Occidentului de către români se produce relativ timpuriu, încă de la începutul secolului al XVIII-lea: „Întâiele semne de occidentalizare se văd încă din jurul anului 1700. E vorba, bineînţeles, de Occidentul cultural” (G. Călinescu-Istoria literaturii române) . Polonia, Italia şi Grecia sunt ţările care înlesnesc legăturile boierilor români cu lumea Europei Occidentale.

Spiritul erudit al lui Dimitrie Cantemir, îşi găseşte recunoaşterea în cultura europeană, iar Academia din Berlin îi solicită lucrări („Descriptio Moldaviae”, „Hronicul vechimei a Romano-Moldo-Vlahilor”).

Pe de altă parte, călători străini, mulţi dintre ei revoluţionari francezi, mânaţi de soartă pe aceste meleaguri, aduc cu ei ideile înnoitoare ale revoluţiei burgheze din Franţa. La Bucureşti, în vremea lui Constantin Hangerli (1797-1799), dorinţa de libertate şi de dreptate a orăşenilor este remarcată chiar de Primul Consul francez Flûry (Dan Berindei- Bucureştiul, reşedinţă şi Capitală).

În contextul istoric de la începutul secolului al XIX-lea, progresul însemna, aşadar, deschiderea către Europa. Legăturile firave de până atunci – realizate prin cei câţiva boieri şcoliţi în ţări europene, mai ales în Polonia – devin tot mai coerente. Slăbirea puterii Imperiului Otoman, alături de idealul libertăţii şi al unităţii naţionale, conduc paşii boierilor români spre Occident. Confruntarea cu noi realităţi politice, economice, sociale şi culturale, bulversează spiritele balcanice şi îndeamnă la schimbare.

Boierul valah Constantin Radovici din Goleşti, cunoscut sub numele de Dinicu Golescu (1777-1830), exemplifică tipul de boier luminat şi patriot care prin gând şi fapte contribuie la progresul ţării sale.

Asemenea multor compatrioţi, Dinicu Golescu călătoreşte mult şi în repetate rânduri ca refugiat în timpul „zaverei” din 1821, apoi călătoreşte de plăcere sau ca părinte grijuliu care îşi rânduieşte feciorii la şcoli înalte din München şi Geneva. În drumurile sale, se minunează de ceea ce vede, compară cu ce a lăsat acasă şi se întristează de marea diferenţă.

Dar ceea ce îl deosebeşte pe Dinicu Golescu de ceilalţi români călători pe drumurile europene este faptul că el dă curs nevoii de a-şi nota observaţiile şi gândurile. Realizează astfel „întâiul jurnal de călătorie românesc şi întâia călătorie de studii” (G. Călinescu - Istoria literaturii române): „Însemnare a călătoriii mele Constantin Radovici din Goleşti făcută în anul 1824, 1825, 1826”. Textul cuprinde călătoriile în Italia, trecând prin Buda şi Viena, apoi drumul la băi în Banat, la Pesta, Bavaria şi Elveţia.

În drumurile sale, boierul este interesat de ceea ce este nou în administraţia, economia, şi civilizaţia locurilor pe care le străbate. Îşi avertizează de la început cititorii că a pus în această cărticică „orice vrednic de însemnare” a văzut prin oraşe şi sate, dar şi „deosebirea neamurilor şi a semănăturilor, cum şi apele, şi poştele, şi orce obiceiu şi faptă bună.” (p.2)

Scopul strădaniei sale este ca „adunând binele” din „Evropa cea luminată” să-l împărtăşească „compatrioţilor” şi „să-l sădească în pământul nostru , spre rodire înmulţită, ca să câştigăm şi noi de la următorii noştri mulţumirile ce le aud moşii şi strămoşii”. (p.4) Gândurile sale nobile sunt sprijinite şi de o curiozitate aproape infantilă.

Între Viena şi „Trieşti” călătoreşte cu „ailvaghen” („o carâtă de poştă, îndoit mai lungă decât cele obicinuite”, care „zioa, noaptea, necontenit umblă, stând numai la locurile hotărâte pentru prânz şi cină”). Ca să vadă şi să afle cât mai multe, se aşază „mai bucuros” lângă „conductor”, deşi nici înăuntru nu-i rău, pentru că în mijlocul călătorilor de diferite naţionalităţi „mai vârtos bagă cinevaş seama la obiceiurile naţionaliceşti”. (p.59)

O experienţă tulburătoare este traversarea mării cu vaporul de la „Trieşti” la Veneţia. Ţine să vadă cu propriii ochi motorul ca să-i prindă „meşteşugul”, „mehanica”. Încalcă interdicţiile şi coboară în sala maşinilor unde vede „un cuptor zidit în cămara corăbii, care are un coş de fier drept în sus, prin care iese fumul; la spatele cuptoriului, în potriva gurii, un alt coş de fier (…) prin care iese căldură cu abureală , întocmai ca la cazanul cu care scoate rachiul, la care la fund îi arde focul şi cazanul strânge lacrămă de abureală…” (p.63). Dar va plăti din greu dorinţa de a afla: „mi-am blestemat ceasul întru care am hotărât să am acea băgare de seamă, căci am călătorit 40 de ceasuri şi (…) nici n-am mâncat, nici am dormit” şi, chinuit de răul de mare, a plâns „ca un copil”.

La Viena este uimit de numărul mare al spitalelor şi vrea să viziteze „spitalul nebunilor”, însă mărturiseşte mâhnit: „n-am avut noroc să-i văz, căci nu mi-au dat voie dohtorul, cerându-mi destulă iertăciune”. Pricina refuzului a fost că la vederea boierului „îmbrăcat în haine turceşti”, nebunii se vor tulbura atât, încât spitalul se va amesteca.” Părerea de rău şi-o motivează nu atât că n-a vizitat spitalul, ci mai curând cu nedumerirea „pentru ce numai nebunii să nu poată suferi de a vedea turc, iar luminate neamuri în învăţături şi în cunoştinţa dreptăţilor omenirii”, (p.28) îi acceptă.

Chiar dacă argumentaţia este oarecum puerilă, din însemnările boierului Dinicu Golescu se conturează, discret şi naiv, ideea toleranţei. Îmbrăcat în straie orientale, atât de ciudate pentru „Evropa” occidentală, Golescu ascunde sub „comanac” o minte deschisă, eliberată de prejudecăţi, iar sub „antiriu” - o inimă plină de dragoste de ţară şi de oameni.

Conţinutul jurnalului urmăreşte, într-o cronologie destul de riguroasă, traseele celor trei călătorii occidentale ale boierului. Câte un capitol de [Cuvântări deosebite] inserat aleator, întrerupe derularea itinerariului pentru adâncirea unor observaţii sau stabilirea unor concluzii.

Boierul se dovedeşte un călător cu un spirit de observaţie ieşit din comun. Îl preocupă în mod deosebit aspectele sociale şi este atent la viaţa ţăranilor: „Scriu nu cu vrăjmăşie, ci cu lacrimi”. Satele de pe lângă „Cronştad” (Braşov) îl impresionează că au „pământ pietros, dar oameni harnici, buni gospodari”. Peste tot sunt „case de zid cu câte trei şi patru odăi, geamuri la ferestre, jalogii văpsite”. Lucrurile toate sunt „cu prisos”: paturi, ceasornice, vase, aşternuturi, iar oamenii sunt „în


10

veci îmbrăcaţi curat” şi „sas cu picior gol nu să va învrednici nimeni să vază”. (p.6)

În schimb, în Ardeal şi în Ungaria „lăcuitorii (…) soioş îmbrăcaţi”, au foarte multe zile de clacă „şi cu toate acestea sunt mai fericiţi decât românii noştri”. (p.12) Pe bună dreptate boierul se întreabă „care pot fi pricinile de a fi mai în bună stare aceia care muncesc altora peste 200 de zile pă an de cei ce lucrează numai 12” şi concluzionează că dările fără număr sunt cele care amărăsc zilele omului de dincoace de munţi: „De cum se naşte şi până moare, cuvintele <ado bani> (…) în auzire”.

În [Cuvântări deosebite] povesteşte cutremurat de groază, torturi la care sunt supuşi „birnicii” în Ţara Românească, pentru a li se smulge banii: „au fost câte 10 aşternuţi cu ochii în soare” şi o bârnă mare şi grea îi împiedica să se apere de muşte şi ţânţari”. Căinând pe „această făptură dumnezeiască, pe acest deopotrivă cu el om”, Dinicu Golescu concluzionează: „ce amărâtă viaţă al acestui norod ce locuieşte pe acest pământ bogat”.

În lumea pe care o descoperă, „ocrotitorul celui mic şi neputincios este chiar pravila cea dreaptă legiuită”, de aceea „orânduielile acestor sate nici că se pomenesc pe la noi în oraşe, căci cele sate au theatre, dohtori, spiţeri, şcoale, preoţi vrednici de preoţie, şi toate săvârşite prin grija stăpânirii.”

Boierul este convins că prin meleagurile străine „blândeţea celor mari faţă de cei mici” a dus „la o aşa bună orânduială şi liniştită vieţuire, încât toţi petrec ca nişte fraţi.” A fi „părintele săracilor” este „o dulce slujbă”. Se strecoară chiar ideea iluministă a egalităţii între oameni când afirmă (deşi este boier!)că „nu va găsi nimeni o deosebire între cenuşa din trupul împăratului şi dintr-a săracului.” (p.30)

Mai multe capitole inventariază „faceri de bine” descoperite „pe străine meleaguri”: „mulţimea şcoalelor spre folosul luminii” (p.28); „spitaluri pentru oricare treaptă de om vrednice” (p.30); ajutoare materiale pentru săraci, case de împrumut, orfelinate („case de copii ce se leapădă de maicile lor”), ajutoare pentru „cei ce au slujit cel puţin 25 de ani”, „casă cu venituri pentru măritişul fetelor sărace”, „casă pentru copiii sărmani unde aceştia primesc hrană şi deprind meşteşuguri” şi, nu în ultimul rând, „adunări de cucoane” care acţionează „în folosul obştii”.

Dinicu Golescu insistă asupra rolului determinant al educaţiei pentru emanciparea neamului românesc: „luminarea şi deşteptarea se dobândesc prin învăţătură”. Boierul nu este deloc străin de binefacerile învăţăturii. Părintele său, banul Radu Golescu, întemeiase şcoala din Goleşti, unde „copiii supuşilor învăţau cititul, scrisul şi socotitul, dar şi „zugrăveala”, muzica, „danţul” şi pentru fete, „dexterităţile cusutului”.

În drumurile sale europene, Dinicu Golescu acordă un interes aparte şcolilor: la Viena se minunează de multitudinea lor (şcoli pentru copii surzi, orbi sau muţi; pentru învăţături preoţeşti şi călugăreşti; şcoli de negoţ, de medicină umană şi veterinară etc.) La Pesta descoperă cu surprindere că pentru cursul de „dohtori” se folosesc mulajele: „bucăţi despărţite din trupul omului în multe feluri tăiate, şi acestea toate făcute din ceară”. (p.12) În Elveţia este uimit că există o şcoală de sculptură („pentru scobitul în piatră”).

Bibliotecile Europei îl fascinează: biblioteca baronului Brukental cuprinde „cărţi deosebite” şi

„strânsoare de cadre vrednice de vedere” (p.9); la „Pesta” se află pe lângă bibliotecă şi o valoroasă colecţie numismatică şi o colecţie de arme; biblioteca din München este situată într-o „zidărie cuprinzătoare de 52 de săli şi odăi” şi are ca patrimoniu „peste 400.000 de tomuri, din care 12.000 sunt numai manuscripturi din vremea ce încă tiparul nu să izvodisă..” (p.90)

Un rol deosebit în educarea şi îndrumarea oamenilor şi, mai ales a copiilor, îl are biserica. În zona Braşovului, Dinicu Golescu află că „toţi copiii trebuie să înveţe” la şcolile săteşti, iar „duminica, la doao ceasuri după prânz”, preotul cuvântează „copiilor de la zece ani şi până se însoară” despre datoriile faţă de Dumnezeu şi faţă de stăpânire, apoi despre cum să se poarte cu părinţii, cu bătrânii, cum să fie buni, cinstiţi şi silitori.

La Milano, Geneva sau Berna, la München, oriunde l-au purtat paşii, Dinicu Golescu înregistrează noutăţile şi le evaluează. Observaţiile pe care le face în timpul călătoriilor sale şi apoi efortul de a organiza materialul adunat îl ajută în cristalizarea unor concepţii pedagogice, sociale, culturale, dar îl confruntă şi cu problemele lingvistice ale unei limbi încă nu foarte evoluate.

Boierul foloseşte, din această cauză, împrumuturi neologice pentru vremea sa, pe care însă le explică, mereu grijuliu faţă de virtualul cititor. Aflăm că statuie este „trup de om lucrat sau de marmură, sau de aramă, sau de orice alt metal”; sţenă este „locul întru care stau comedienii şi îş arată istoriile sau jocurile ce vor să facă”; meşteşug arhitectonicesc se referă la arhitecton – „cel mai mare peste meşterii zidirii, căruia noi îi zicem meimarbaşa”.

Cu ochiul atent al străinului curios şi receptiv la tot ceea ce vede, mereu reflexiv şi cu gândul la binele ţării sale, boierul foloseşte paralela , aluzia şi exemplul ca mijloace persuasive în dialogul său imaginar cu cititorul.

Prezentarea valorilor occidentale este însă întrucâtva tendenţioasă. Pe bună dreptate, Mircea Anghelescu consideră această carte „o mică utopie expusă sub forma unei călătorii nu într-o ţară cu totul inventată” 1), ci în mai multe, reale, dar din care se reţin numai elementele necesare formării unui model ideal de societate civilizată şi activă, pe care-l propune compatrioţilor şi încearcă să-l aplice pe propria moşie.

„Însemnare a călătoriei mele” oferă imaginea unui om raţional, cu mintea dreaptă, biruitoare asupra prejudecăţilor. Finalul jurnalului este plin de speranţă, căci Dinicu Golescu visează la vremea „întru care Patria mea (…) să se sămiuască întocmai cu oraşele cele mari ce am văzut.”

Ion Heliade Rădulescu a publicat în „Curierul Românesc” un impresionant Epitaf la moartea boierului Dinicu Golescu (oct. 1830): „Tu ai dispărut, scrierile tale îţi vor supravieţui şi numele tău va rămâne scump ştiinţei precum şi celor ce se adapă de la izvoarele tale.”

Gara de Nord din Bucureşti a fost construită pe moşia Goleştilor, iar bulevardul din preajmă îi poartă numele. Statuia lui Dinicu Golescu străjuieşte peste timp, ca simbol al dorinţei românilor de progres. Deşi au trecut aproape 200 de ani, scrierile boierului iubitor de ţară şi neam, rămân în continuare un exemplu.

Dumitraşcu Gabriela şi Rac Andrei

(clasa a XII-a A) Profesor îndrumător: Maria Simon


11

În data de 6 noiembrie 2007, trei reprezentanţi ai şcolii noastre au participat la Festivalul „E şansa ta! România 2007”, acţiune de marketing educaţional organizată de Şcoala Generală nr.71 „Iovan Dudici”. Cu acest prilej au fost prezentate referate şi lucrări artistice realizate de elevi, din care reiese dorinţa de afirmare mai activă a tinerei generaţii în ţară şi în MAREA FAMILE EUROPEANĂ, pe domeniile: social, cultural, creativitate ştiinţifică, sport-turism.

Eleva Văetuş Aurelia din clasa a XII-a B a prezentat referatul „ Costurile aderării României la Uniunea Europeană. Perspective pentru instruirea tinerilor în meserii tehnice cerute pe piaţa muncii din Europa ”.

Eleva Măican Monica ( clasa a XIII-a M1) a prezentat referatul „România şi Uniunea Europeană. Standarde europene de educaţie şi instruire”

Şcoala noastră a mai fost reprezentată de elevul Constantinescu Gabriel din clasa a XI-a B, care a participat cu desenul „România. Oraş din viitor”.

În viziunea artistică a lui Gabriel, vedem o arhitectură futuristă şi străzi pavate impecabil pe care rulează maşini de ultimă generaţie. Ne-am dori şi noi să fie Capitala ca în desenul lui Gabriel! Chiar de astăzi!

Văetuş Aurelia (clasa a XII-a B)


12

1.

Studii Prieten Oraş natal Oraş Domeniul

Giovanni Napoli Roma Agronomie Pierre Nissa Roma Arte

Andrew Londra Paris Drept Johan Berlin München Politehnică

Indicii: d. Nissa este un oraş francez; francez este şi numele Pierre. Studentul la Arte este Pierre, din oraşul Nissa. e. Andrew stă la Londra, căci numai între Paris şi Londra circulă trenul Eurostar, pe sub Canalul Mânecii. Andrew stă la Londra şi studiază la Paris. f. Tânărul originar din Napoli trebuie să aibă nume italian. Giovanni este din Napoli şi studiază agronomia. 2.

A B petiţionar de la Ana la Caiafa looser din lac în puţ întreg de la A la Z campion din victorie în victorie nomazi din loc în loc comerţ de lux Drumul Mătăsii Calea Lactee Drumul Robilor tâlhar hoţ la drumul mare 3. A=a doua viteză

cosmică B=distanţa în

ua faţă de Soare C

5,02 1,52 Marte 11,18 1 Pământ 59,6 5,2 Jupiter 31,3 19,2 Uranus 23,5 30,06 Neptun 4,25 0,387 Mercur

10,36 0,723 Venus 35,49 9,5 Saturn 1,09 39,24 Pluton

Indicii: a. Deduceţi că datele din coloana A reprezintă viteze (unitatea de măsură este km/s) b. şi c. Deduceţi că datele din coloana B se măsoară în unităţi astronomice. Ştiind aşezarea planetelor în funcţie de depărtarea faţă de soare (Mercur, Venus, Pământ, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun şi Pluton), puteţi scrie deja numele planetelor în col.C. d. Deduceţi că valorile din coloana A reprezintă a doua viteză cosmică (viteza de evadare) corespunzătoare fiecărei planete. 4.

Mărime –ascendent

Mărime – descendent

Alfabetic ascendent

Alfabetic descendent

cărare autostradă alee şosea alee bulevard autostradă drumeag

drumeag şosea bulevard cărare şosea drumeag cărare bulevard

bulevard alee drumeag autostradă autostradă cărare şosea alee 5. a. cale ferată b. a început să vorbească c. hoinăreşti d. a rămas fără nici un rost, fără resurse materiale e. peste tot f. mă încurci g. l-am adoptat h. parcurs, rută i. a tulit-o, a zbughit-o, a fugit 6. Vasile Alecsandri - „Sergentul”

Drumul cel mai scurt Ca să-ţi faci un drum în viaţă, Apucă-te, frate, şi-nvaţă! „- Mă laşi? Mizez pe fiţuică, nu pe-nvăţătură, Că-mi place la drum, s-o iau pe scurtătură!” Al treilea câştigă Amici până mai ieri, Îndrăgostiţi de-aceeaşi fată, Mihai şi Costel s-au luat la ceartă. „- Dă-te că îmi stai în drum!” „- Ba tu să te dai! Acum!” Dup-un timp, s-au împăcat: EA visa… la alt băiat! Turism şcolar A schimbat vreo cinci licee, E mereu nemulţumit: Nu-i plac profii sau colegii, E-un soi de chiriaş grăbit. „Trec orele, trec zilele-n goană, Nu mai rezist nici aici! Colegii-s de gaşcă, dar profii M-au bombardat cu note mici!” O floare otrăvitoare Frumuşică-i ca o floare, Însă maniere n-are! Când îşi dă drumul la gură, Scapă câte-o-njurătură!



13

Catedra de Ştiinţe socio-umane şi Cabinetul psihopedagogic au iniţiat un amplu program de ameliorare a greşelilor de comportament observate la unii elevi din şcoală. Programul se va desfăşura la toate clasele de studiu, folosind metode specifice sociologiei. Prima fază a vizat bobocii: „Programul de integrare a bobocilor” s-a derulat în lunile octombrie-noiembrie 2007, la toate clasele a IX-a. Elevii au avut de răspuns unor chestionare întocmite de doamnele profesoare Grosu Rodica, Stemate Ramona, Gheorghiu Laura şi Bârlez Amalia. Informaţia a fost apoi prelucrată şi au avut loc dezbateri cu elevii, profesorii şi diriginţii în privinţa rezultatelor. Din felul în care au răspuns la întrebări, se vede că elevii cunosc bine regulile ce stau la baza unui comportament civilizat, chiar dacă unii nu le aplică. S-au organizat şi activităţi libere cu elevii: împărţiţi pe grupe de lucru, ei au avut de notat pe aceeaşi foaie şi în ordinea descrescătoare a importanţei, „Cum să ne comportăm în şcoală?” şi „Cum să nu ne comportăm în şcoală?”. Am selectat câteva elemente care trebuie să caracterizeze comportamentul unui elev: ►Decenţă, punctualitate, corectitudine; ►Respect faţă de personalul şcolii şi respect faţă de ceilalţi colegi din clasă ( pe fişa de lucru din imagine,

stă scris cu majuscule „FĂRĂ DISCRIMINĂRI”); ►Eliminarea discuţiilor vulgare, renunţarea la insulte şi agresivitate, la obiceiuri nesănătoase (ex: fumatul, furatul) ; ►Minciuna, violenţa, pâra, laşitatea, jignirile, sunt inadecvate mediului şcolar. Doamnele profesoare din

Catedra de ştiinţe socio-umane le-au explicat elevilor că relele deprinderi se pot corecta cu un dram de bunăvoinţă. Elevii au fost îndrumaţi la biblioteca şcolară, de unde pot împrumuta cartea Aureliei Marinescu „Codul bunelor maniere”. Programul de corectare a greşelilor de comportament, (la care s-au alăturat profesorii diriginţi şi şefii de arii curriculare), se va finaliza în luna martie 2008. În sprijinul programului, aria curriculară „Limbă şi comunicare” va pregăti activitatea „Şcoala de ieri şi de azi”, cu dramatizări din I. Creangă (Şcoala, pe când bătaia era ruptă din Rai), B.Şt. Delevrancea (Domnul Vucea) şi G. Şovu (Jarul din palmă).


Pregătirea pentru o meserie tehnică nu se poate concepe fără ore de instruire în laborator şi practică în producţie. Grupul Şcolar Industrial „ MECANICĂ FINĂ” a încheiat contracte de parteneriat şi de colaborare cu diverse întreprinderi bucureştene care asigură elevilor noştri spaţii de lucru şi utilaje de ultimă generaţie pentru efectuarea practicii productive sau acceptă periodic vizite tematice ale elevilor însoţiţi de cadre didactice. Elevii de la clasele de liceu-ruta progresivă, îndrumaţi de doamna profesoară Chitic Georgeta şi domnul maistru Enache Toma, au vizitat Laboratorul de prelucrări neconvenţionale din cadrul Universităţii Politehnice-Bucureşti la data de 14 noiembrie 2007. Cu această ocazie, am văzut pentru prima oară maşini cu comandă numerică pentru prelucrarea materialelor neferoase, puse la dispoziţie de Societatea

Comercială Doctor Köcher S.R.L. Am aflat cu această ocazie că maşinile din gama EuroMod (tip 30, 45 şi 65) execută operaţiile de prelucrare la parametrii stabiliţi de un programator; printr-o simplă apăsare de la tastatura calculatorului, se pune în mişcare un proces tehnologic de mare precizie şi acurateţe. Cei ce lucrează pe astfel de maşini trebuie să fie buni cunoscători ai programelor CAD şi CAM. Reprezentantul Societăţii Comerciale Doctor Köcher S.R.L. ne-a explicat că firma organizează specializări pentru meseria de operator pentru maşini EuroMod, în România cât şi în Germania. Cu siguranţă, informaţia cea mai tentantă pentru noi a fost salariul: după o experienţă de cel mult doi ani, un operator maşini-unelte poate câştiga 1000 euro/ lună. Da, vom mânca AutoCAD pe pâine, pentru un aşa salariu!

Niculescu Emanuel (clasa a XIII-a M2)


14

Complexul de panificaţie Loulis (TITAN) şi-a deschis porţile şi în această toamnă pentru elevii şcolii noastre. În zilele de 14 şi 21 noiembrie, două grupe de elevi şi cadre didactice au fost primiţi cu inima deschisă de domnişoara Roxana Matei (responsabila cu activităţi de Public Relations din cadrul complexului „Loulis”). Tematica vizitei a fost prezentarea procesului tehnologic de fabricare al pâinii, cu accent pe operaţiile şi utilajele cu comandă automată. Din partea şcolii, au răspuns de nivelul instructiv-educativ al vizitei profesorii Spornic Olguţa şi Millea Florica (14 nov.) şi Chitic Georgeta, Enache Toma şi Ristea Lenin (21 nov.). Eu am vizitat Complexul de panificaţie cu prima grupă de elevi. M-a impresionat ambientul luminos şi curăţenia care domnea în fabrică. Doamna profesoară Spornic Olguţa a făcut fotografii pentru albumul şcolii. Gazda noastră, domnişoara Roxana Matei, explicându-ne regulile de igienă pe care va trebui să la respectăm pe parcursul vizitei pentru protecţia calităţii produsului.

Îmbrăcaţi în halate albe ca spuma laptelui, pornim să aflăm etapele fabricării produselor de panificaţie. Pe tot parcursul vizitei, ne-a înconjurat mirosul de pâine caldă şi surâsul blând ca pâinea caldă al gazdei.

Am primit explicaţii competente despre modul de aplicare a măsurilor de protecţie a muncii, ne-a fost

prezentat felul în care se asigură controlul de calitate inter-operaţii, am aflat lucruri noi privind legislaţia de protecţie a consumatorului etc. Am fost foarte impresionaţi de faptul că operaţiile procesului de fabricaţie sunt automatizate în proporţie de peste 90%. Cine nu şi-ar dori aşa un loc de muncă? Organizatorii vizitei şi profesorii îndrumători au fost asaltaţi cu întrebări despre valoarea investiţiei şi mărimea anuală a profitului, numărul de angajaţi, care sunt problemele pe care le-ar genera o pană de curent, cum sunt planificate reviziile tehnice şi cum se face întreţinerea curentă a utilajelor, dacă firma organizează stagii de pregătire pentru viitorii angajaţi etc. Vizita la complexul de panificaţie a fost pentru fiecare elev un bun prilej de verificare a cunoştinţelor primite la şcoală, dar şi de acumulare de noi cunoştinţe. Ne-am luat rămas-bun de la gazda noastră mulţumindu-i pentru ospitalitate. Am primit cu bucurie invitaţia de a vizita şi biserica ortodoxă care se află în vecinătatea complexului.

Vizita noastră s-a încheiat aşa cum a început: foarte, foarte bine. La Complexul Loulis am mâncat produse de panificaţie proaspete, la biserica grecească ne-am încărcat cu har divin . În maşină, în drumul spre casă, încă ne stăruia în minte mirosul de pâine caldă…

Filip Daniel (clasa a IX-a C)


15

Concursul „Primăvara Şcolilor”, organizat de Primăria Sectorului 2, s-a desfăşurat în anul şcolar 2006-2007. Primăria a acordat ca premii dotări pentru laboratoarele şcolare şi excursii pentru elevi şi cadrele didactice. Printre şcolile premiate de Primărie se află şi Grupul Şcolar Industrial „Mecanică Fină”; nici nu se putea altfel, căci elevii domnului diriginte Enache Toma sunt săritori, harnici şi câteodată modeşti! Şcoala noastră a fost premiată cu o excursie la Pasul Rucăr-Bran şi dotări în valoare totală de 10000 RON (un laptop, un videoproiector şi o tablă şcolară interactivă). Excursia s-a desfăşurat la data de 24 noiembrie 2007; a fost un foarte bun prilej să vedem locuri noi, să aflăm istoria Castelului Bran şi a Cetăţii Râşnov şi să le vizităm. Vremea minunată de care am avut parte ne-a oferit prilejul să ne plimbăm, să admirăm peisajul şi să facem multe fotografii. Castelul Bran asediat de tinerii excursionişti

Fotoreporterul excursiei a fost domnul Director Ion Neagu. În fotografia de mai jos Castelul Bran are în fundal norişori aşezaţi în evantai. Norii formează parcă o aură bătrânului castel!

Excursioniştii de la Grupul Şcolar Industrial „Mecanică Fină” poartă şi ei o aură de lumină (vezi fotografia de mai jos, în care lumina din fundal pune mai bine în evidenţă mustaţa directorială). Elevul Mişcu Bogdan îl urmează la mustaţă pe domnul Director? Nu, Mişcu are numai o bărbiţă mititică.

În această fotografie, elevul Ghiţă admiră o fântâniţă din curtea interioară a Castelului Bran. Elevul Ghiţă are multe absenţe la şcoliţă! La excursii este însă nelipsit.

Când am urcat la Cetatea Râşnov, am admirat Munţii Bucegi albiţi de primele zăpezi din anul acesta.

De la Cetate, casele din localitatea Râşnov se văd mici ca nişte cutii de chibrituri. Priveliştea aceasta mi-a adus în minte versurile scrise de Topârceanu


16

(poezia „Câţi ca voi?”) „Ia te uită, mă rog ţie, cât de sus ne-am înălţat!... / Nimeni nu mai e ca noi!”.

Domnul diriginte este mereu printre noi. El nu are baston de mareşal; doar o iluzie optică în această poză ne face să credem că s-a deghizat în Napoleon Bonaparte! Tricornul împărătesc este de fapt acoperişul unei case din planul îndepărtat…

Am profitat la maxim de bucuriile excursiei! Oboseala nu ne-a prins nici pe drumul de întoarcere, cu toate că nu ne-am cruţat deloc picioarele. Noi suntem în ultimul an de şcoală, dar sperăm să nu fie aceasta ultima excursie din viaţa de elev!

Niculescu Emanuel (clasa a XIII-a M2)

Dispuneţi de o conexiune la Internet? Doriţi să vă antrenaţi atenţia şi răbdarea? Recunoaşteţi forma unei galaxii şi sensul ei de rotaţie? Dacă răspunsul vostru este Da pentru toate aceste întrebări, puteţi ajuta ŞTIINŢA! Vă invităm să participaţi la un experiment cât se poate de serios! La adresa www.galaxyzoo.org , sunt stocate imagini digitale ale milioanelor de galaxii supravegheate de la distanţă de misiunile spaţiale cu telescoape robot (datele aparţin proiectului Sloan Digital Sky Survey). Puteţi explora spaţiul din faţa computerului personal şi puteţi ajuta la cartografierea Universului!

Autoritatea Naţională pentru Tineret a organizat Salonul Naţional de Creaţie şi Inventică pentru Tineret la Pavilionul Expoziţional între 21 şi 25 noiembrie 2007. Salonul a găzduit un atelier de creaţie şi design, dar şi exponate ale elevilor şi studenţilor, rod al muncii în echipă. ►Colegiul Naţional „Tudor Vianu” a prezentat la Târg soft-uri ce se pot utiliza la aprofundarea cunoştinţelor pentru ştiinţele exacte; ►Elevii de la Liceul „I.L.Caragiale” au prezentat o variantă ecologică de biocombustibil; ►Elevii de la Colegiul Naţional Agricol „Constantin Angelescu”din Buzău au prezentat modele de case ecologice şi modalităţi noi de obţinere a energiei electrice din fructe; ►Studenţii Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din Universitatea Politehnică Bucureşti s-au prezentat la Târg cu un aparat pentru evaluarea stării de sănătate a unui pacient pornind de la analiza irisului.



17

La data de 23 noiembrie 2007 a avut loc o nouă întâlnire a liceenilor bucureşteni implicaţi în Proiectul „JUNIOR PRESS”. Proiectul este susţinut de Primăria Municipiului Bucureşti şi Centrul de tineret al Bibliotecii Metropolitane şi are ca scop încurajarea creativităţii tinerilor liceeni din Capitală. Organizatorii au asociat întâlnirea liceenilor cu Târgul de carte GAUDEAMUS, bun prilej pentru elevi de a vizita standurile editurilor preferate. Din şcoala noastră au participat elevii Niţu Daniela Nicoleta, Tilică Laurenţiu şi Petraru Mihai Ionuţ, însoţiţi de doamna bibliotecară Vasile Gabriela. Pentru că întâlnirea nu a început la ora 1330 (cum era anunţat) ci la 1400, am avut timp să facem fotografii cu mascota Târgului Gaudeamus şi să vizităm standurile de la parter.

Întâlnirea liceenilor bucureşteni a început pe ritmuri moderne: trupa de Break Dance „INSTINCT” ne-a făcut o impresionantă demonstraţie de vivacitate. Am fost bucuroşi să facem cunoştinţă cu blonda Simona Mihalcea, absolventă 2007 a Grupului Şcolar Industrial MECANICĂ FINĂ, care este acum studentă şi membră a trupei „INSTINCT”.

Domnul Horia Alexandru ne-a lansat invitaţia de a participa la redactarea revistei liceenilor bucureşteni „JUNIOR PRESS”. Viitorii redactori vor fi selectaţi până la data de 10 dec.2007, printr-un concurs on-line de creaţie jurnalistică, pe secţiunile: ►Educaţie – Tema: Propuneri pentru includerea unor discipline noi în programa şcolară ►Cultură – Tema: Opinii despre filmul românesc contemporan ►Ştiinţă-Tehnică – Tema: Noutăţi în tehnologia digitală ►Polemici – Tema: La alegere ►Monden – Tema: Vedete mizicale ►Viaţa străzii – Tema: Graffiti ►Fotoreportaje – Tema: Instantanee din liceu. Am avut bucuria de a primi cultură îmbuteliată în doze mici: lansarea minusculei reviste „de scos cu degetul”, care cuprinde articole de Adrian Diaconu, Alexandru Horia, Vlad Licareţ, Daniel Nicolae, Mihail Petcu şi Ion Zavastin. Articolele din revista mini sunt scrise profesionist (oferă informaţie utilă şi sigură fiind totuşi pigmentate cu umor), dar prezentarea mi s-a părut inconsecvntă (unele articole aveau, altele nu aveau semnele diacritice pentru limba română). Ne-au fost prezentate şi alte proiecte la care se solicită participarea activă a elevilor talentaţi din liceele Capitalei: emisiunea de pe TVR1 ”De nota 10” a Cameliei Boştină, revista „ON” (manager de proiect Vlad Tăuşanu) sau revista domnului Alecsandru Gabriel

Ban „TeenPress” La sfârşitul întâlnirii noastre, atmosfera fierbea şi la propriu (lipsa unei surse de ventilaţie) şi la figurat (liceenii discutau aprins).

Încercaţi şi voi să fiţi redactori la revista „Junior Press”! Vă alegeţi o temă, scrieţi un articol (1 pag. A4, font Times New Roman, mărime caracter 12, spaţiere la 1,5 rânduri) şi-l trimiteţi coordonatorului de proiect pe adresa: [email protected]. Succes! Tilică Laurenţiu şi Petraru Mihai Ionuţ (clasa a IX-a) Foto: Tilică Laurenţiu


18

La data de 6 decembrie 2007 şcoala noastră a primit vizita unei delegaţii japoneze formată din Fumio TANIGUCHI (reprezentând firma CK Engineering Corporation-Japonia, cu funcţia de Director General, Compartimentul Dezvoltare-Design) şi Yasuyuki TAKAGI (reprezentând SC Nippon Construct SRL-România). La primirea delegaţiei japoneze au participat directorul şcolii, domnul Ion Neagu, şi doamna profesoară Olguţa Spornic. Scopul principal al vizitei a fost recrutarea de forţă de muncă pentru firma japoneză, specializată în proiectarea de componente pentru automobile. Elevilor din clasele terminale, pregătiţi pentru meseria „Tehnician AutoCAD” de doamna profesoară Olguţa Spornic, li s-a propus un ciclu de specializare de 6-12 luni după terminarea liceului, pentru aprofundarea cunoştinţelor de proiectare pe calculator în soft-uri specializate (ex: KATIA). Specializarea urmează să se desfăşoare cu o susţinere financiară din partea firmei nipone şi asigură angajarea elevilor după terminarea specializării.

Din clasa a XII-a D, în urma testărilor, au fost selectaţi şase elevi: Anghel Alexandru, Bătrânu Ştefan, Furiş George, Dorobanţu Gabriela, Dicea Ionuţ şi Ciorogariu Alexandru. Cu toţii au salutat această oportunitate, considerând-o ca pe un paşaport în viaţă, ca pe o nesperată deschidere pentru cariera viitoare. Au contat la selecţie atât cunoştinţele de AutoCAD cât şi cunoştinţele de limbi străine de circulaţie internaţională (engleza şi franceza). Deşi AutoCAD-ul se predă de numai doi ani în şcoala noastră, această materie a prins foarte bine, pe fondul cunoştinţelor acumulate anterior la materiile

tehnice (Desen tehnic, Mecanică, Organe de maşini) şi Informatică. Cei şase elevi selectaţi pentru programul de specializare, au făcut fotografii pentru albumul şcolii; ei poartă cu mândrie însemnele şcolii (eşarfa albastră şi ecusonul liceului). Grupul de adulţi din mijloc este format din: doamna profesoară Olguţa Spornic, domnul Yasuzuki Takagi şi domnul director Ion Neagu.

Elevii noştri sunt deja capabili să utilizeze instrucţiunile programului CAD pentru:►desenarea unor piese simple;►scrierea de texte într-un desen, utilizând culori şi dimensiuni diferite pentru litere;►lucrul cu straturile (în cadrul proiectelor mai complexe, evidenţierea specifică a straturilor de materiale diferite);►desenarea unei intersecţii de două corpuri geometrice;►vizualizarea şi modelarea unor corpuri în 3D;►desenarea şi cotarea pieselor în două sau trei dimensiuni; ►obţinerea corpurilor tridimensionale pornind de la un desen în 2D. Toate aceste abilităţi i-au făcut pe reprezentanţii japonezi să admire rezultatele concrete ale muncii profesoarei Olguţa Spornic.

Visul oricărui tânăr silitor din şcoală este o meserie bună. Să fii tehnician proiectant este numai bine: meserie curată, bănoasă şi de viitor.

Bătrânu Ştefan (clasa a XII-a D)


19

Berbec (21 mart. - 20 apr.): Treceţi cu bine în noul an, sărbătorind alături de prieteni. Atenţie mare, dragi berbeci! Până la Paşti, vă paşte mare pericol: pericolul BER-BECALIZĂRII ! În 2008, vă luaţi la întrecere cu colegii de clasă pentru „cine ia note mai bune” sau „cine lipseşte mai mult la cursuri”. Voi veţi ieşi pe primul loc la una din aceste întreceri (nu ştiu însă la care…)! Numărul norocos: 3,14… (π adică). În dragoste, norocul vostru ţine din iulie şi până la adânci bătrâneţi. Culoare norocoasă: verde crud ca iarba grasă. Călătorii: o să faceţi un drum lung (cât o zi de post) în vacanţa de vară. Taur (21 apr. – 20 mai): Eşti taur, ai aur (dacă ştergi prima literă a zodiei, sau primeşti bijuterii cadou sau munceşti part-time şi-ţi cumperi aur cu banii munciţi de tine, că-ţi place ţie aurul). Eşti iubit de colegi, deşi câteodată eşti cam încrezut. La şcoală vii numai când ţi se face dor de colegi sau când ştii că te verifică părinţii? Dacă este adevărat, RUŞINICĂ! Dacă nu, bravo ţie!!! În dragoste dai anul acesta lovitura cea mare. Nu, n-ai înţeles bine! Nu-ţi lovi partenerul, frate! Numărul tău norocos este – evident – cinci, căci tu la note, te mulţumeşti cu puţin. Culoarea ta norocoasă: roşu aprins. Când vezi corecturile cu roşu pe teze, ţi se urcă sângele la cap! Călătorii: navighezi pe net cu prietenii zile întregi... Mai ieşi, frate, şi pe afară! Gemeni (21 mai – 21 iun.): Eşti mult mai deştept decât o arată notele tale. Dacă ai vrea cu adevărat, ai putea primi un Premiu Nobel la oricare ramură ştiinţifică! Dacă o ţii însă tot ca până acum, poţi intra în Cartea Recordurilor pentru lene! Fii mai atent cu banii, căci nu cresc în copaci! Numărul norocos: parcă unul par… Dragoste: eşti prea mic să ştii ce-nseamnă asta! Culoarea norocoasă: un spectru foarte larg (de la roşu la violet) căci orice culoare te prinde. Călătorii: la drum de seară, cu prietenii, dintr-un club într-altul!

Rac (22 iun. – 22 iul.): Tu dai mereu înapoi; acesta este un lucru bun: ai împrumutat ceva, este civilizat să dai înapoi! Dacă primeşti însă pumni, pe ăştia nu-i da înapoi. La violenţă numai proştii răspund cu violenţă! Şcoala pentru tine este o joacă, un fel de „sâc, că nu mă prinzi!”, că nu te-a mai prins diriga de vreo lună la ore. În 2008 vei întâlni o mare dragoste, anul următor o altă mare dragoste şi tot aşa.. Număr norocos (17-25+8)0 + 1 = ? Culoarul norocos: culoarul din dreapta. Călătorii: anul acesta ajungi în străinătate (sau printre persoane străine, necunoscute?) Oricum ar fi, e bine! Leu (23 iul. – 23 aug.): De învăţat, înveţi ca toţi colegii tăi de generaţie (adică, mai deloc); asta dovedeşte că nu-ţi iubeşti destul părinţii, care vor fi pensionari când tu vei munci! Şi, dacă nu înveţi acum, o să munceşti prost, vei deveni şomer şi bieţii pensionari n-or să-şi mai primească pensia!!!! Eşti îndrăgostit(ă) până peste cap; cum tu eşti mereu cu capul în nori, rezultă că dragostea ta este la o distanţă de 2-10 km deasupra Terrei! (cam pe acolo se formează norii). Dacă vrei să ai noroc la bani, munceşte frate! Numărul norocos: fără număr, fără număr… Culoarea norocoasă: auriu. Călătorii: toate drumurile o să le străbaţi, vezi numai să nu dai în gropi! Fecioara (24 aug. – 23 sept.): Până în vară, reuşeşti să-ţi îndrepţi notele la materiile la care stăteai mai slab iarna. Dar celelalte materii, cui le laşi? Să înveţe profesorii la ele? Ai foarte mulţi prieteni, dar nu toţi sunt de soi bun. Unii-ţi mănâncă banii, alţii îţi mănâncă timpul...Este cazul să fii mai prudent, căci ştiu eu o vorbă „Spune-mi cu cine te-mprieteneşti, ca să-ţi spun cine eşti!”. Gândeşte-te bine înainte de a face sau a spune ceva. Aşa vei fii mai bine acceptat (-ă) de colegi. Te vei îndrăgosti tare de o persoană pe care acum nici n-o bagi în seamă. Aveţi scopuri comune, gusturi , preocupări, ambiţii comune. Vacanţa de vară o faceţi împreună; dacă nu vă certaţi, veţi fii împreună şi „La anul şi la mulţi ani!”. Numărul norocos: vârsta ta. Culoarea norocoasă: culoarea ochilor persoanei iubite. Balanţă (24 sept. – 23 oct.): Fii fără grijă! Notele tale sunt date pe merit. Profesorii nu te persecută deloc, chiar dacă tu crezi asta. Faci o bună impresie celor din jur (eşti îmbrăcat modern, foarte curat, îngrijit întotdeauna) dar eşti


20

uneori orgolios. Cu dragostea o duci bine, până te-apucă complexele de superioritate faţă de partener! Cine să te mai înţeleagă? În luna mai primeşti o veste foarte bună şi prin toamnă, te desparţi temporar de un prieten pe care îl crezi neserios. Eşti în stare să scoţi bani şi din piatră seacă, dar numai când ai tu chef! Altfel, cheltui în neştire, că i-ai adus la exasperare pe părinţii tăi. O să faci bani buni în vacanţa de vară. Nu-i risipi însă cu prietenii! Numărul tău norocos: doi, spre rece Culoarea norocoasă: culoarea care este la modă. Scorpion (24 oct. – 22 nov.): Părinţii ţi-au luat calculator ca să te ajute la lecţii, nu să stai nopţile pe Messenger! Ai foarte multe daruri de la bunul Dumnezeu, dar nu le foloseşti: eşti isteţ, ai înclinaţii artistice, când vrei ai şi umor! Cunoaşte-te mai bine pe tine însuţi, şi vei avea mult de câştigat în relaţiile cu colegii şi prietenii. O să ai noroc la bani numai dacă alegi calea cinstită de îmbogăţire. Nu ştii care-i aia? Munca, frate! Dragostea o să te cam chinuiască o vreme, pentru că nu găseşti cea mai bună cale de comunicare. Dar se rezolvă treaba asta curând! Numărul norocos: treişpe-paişpe. Culoarea norocoasă: bleumarin Săgetător (23 nov. – 21 dec.): Pentru tine învăţatul nu este deloc o problemă grea. Te duce capul, dar eşti îndrăgostit. Ce are una cu alta? Nu-ţi mai pasă de lecţii? Fă doar un mic efort de concentrare şi vei reuşi să înveţi bine şi să te vezi cu persoana pe care o iubeşti. Nu-ţi lăsa de-o parte, pentru nimic în lume, pasiunile extraşcolare (sportul, parcă?). Vei primi o invitaţie de o lună în străinătate, la o rudă sau un prieten mai mare, dar asta, în vacanţa de vară, şi numai dacă nu ai corigenţe! Numărul norocos: ∞ parcă, sau 8…? Culoarea norocoasă: portocaliu. Capricorn (22 dec. – 20 ian.): Anul 2008 va fi pentru tine, cel mai norocos de până acum. Dar, să ai mare grijă: norocul trebuie să ţi-l faci singur. Să înveţi bine, să fii cinstit şi responsabil în tot ce faci. Dacă vede că meriţi, Dumnezeu îţi trimite prin îngeraşii lui, norocul plocon! O să ai foarte bune rezultate la concursurile şcolare (dacă mergi la olimpiadele pe materii, sau poate la concursuri sportive). Dacă nu devii mai ordonat, mama ta o să arunce la gunoi toate obiectele din camera ta, pe care le laşi vraişte! În dragoste o să ai

ceva necazuri la începutul anului (februarie-martie), dar lucrurile se rezolvă până la vacanţa de vară. Numărul norocos: lungimea de undă a postului de radio preferat. Culoarea norocoasă: orice pastel (de V. Alecsandri) Vărsător ( 21 ian. – 19 febr.): Fetele din această zodie sunt plângăcioase şi vor vărsa în 2008 multe lacrimi de bucurie, câteva de necaz şi alte câteva, de ciudă. Băieţii vor vărsa pe gâtlej multe pahare (de sucuri naturale, fără E-uri!). Anul 2008 o să-ţi aducă trei mari bucurii, dacă şi numai dacă îţi bagi minţile în cap şi te apuci serios de învăţat pentru meseria pe care vrei să o practici în viitor. Vei cunoaşte în primăvară o persoană de care va depinde mult viaţa ta de acum înainte (în bine sau în rău, nu-mi dau seama!). Las-o mai moale cu distracţia, cu hainele de fiţe, cu tatuajele: până una, alta, eşti elev, nu star de cinema! Călătorii: Îţi cam place să te plimbi! Dacă nu rămâi corigent, pleci la vară - măcar până la bunici. Număr norocos: şase jumătate (trei, te-ai prins?) Culoare norocoasă: albastru ca cerul senin de mai. Peşti (20 febr. – 20 mart.): Cu notele te descurci binişor, dar ele nu reflectă ceea ce ştii tu cu adevărat. Ori îţi suflă colegii, ori te ajută „iubita ta”: fiţuica. O să te trezeşti din amorţire abia spre vară, când o să te îndrăgosteşti „lulea” de un coleg de generaţie de la Colegiul „Mihai Viteazul”. Abia atunci începi să faci comparaţii (defavorabile ţie), între cât ştii tu şi cât ştiu alţii! TREZEŞTE-TE sau DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNAŞ! O să treci printr-o mare lipsă de bani, dar tu eşti obişnuit deja cu asta! Călătorii: până la magazinul alimentar şi retur, când te trimite mama după pâine; mai plănuieşte cineva pentru tine o excursie în Sahara, la un „safari”. Număr norocos: cel mai mic numitor comun pentru numerele 7 şi 3. Culoarea norocoasă: galben citron. Pentru toate zodiile, SĂNĂTATE! O să fiţi sănătoşi şi frumoşi tot anul dacă nu veţi consuma ALCOOL, TUTUN, DROGURI, ALIMENTE CU TERMEN DE VALABILITATE ÎNDELUNGAT, ALIMENTE TRATATE GENETIC. Toate acestea DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII! acordaţi mai multă atenţie îngrijirii tenului, danturii; spălaţi-vă des, faceţi sport şi fiţi mai încrezători în şarmul vostru natural! Dumnezeu a fost darnic, cu fiecare dintre voi: v-a dat haruri pe care unii nu le-aţi descoperit încă. Rămâne să le descoperiţi. Succes !

Gabriela Vasile-bibliotecar

Tilică Laurenţiu (clasa a IX-a A)


21

Sărbători fericite! Vă dorim o vacanţă de Crăciun cu zăpadă şi cadouri multe! Fiţi sănătoşi şi bucuroşi în anul 2008 şi în cei ce vor veni!

Documents

Nr. 9 Decembrie 2007