Upload
barney
View
155
Download
0
Embed Size (px)
DESCRIPTION
P IAŢA PRODUSELOR ECOLOGICE. Structuri informaţionale specifice pieţelor ecologice. Pieţele ecologice se află în stadiul de: formare creştere Informaţiile au componente: cantitative - calitative sistemele informaţionale tradiţionale au o valoare explicativă limitată. - PowerPoint PPT Presentation
Citation preview
1
PIAŢA PRODUSELOR ECOLOGICE
2
Structuri informaţionale specifice
pieţelor ecologice
3
Pieţele ecologice se află în stadiul de:
formare creştere
Informaţiile au componente:
- cantitative - calitative
sistemele informaţionale tradiţionale au o valoare explicativă limitată
4
Informaţiile referitoare la mediu sunt:
- adesea nemonetare
- uneori greu de cuantificat
- “semnale slabe” care trecute cu vederea pot avea consecinţe grave
culegerea informaţiilor implică grade de dificultate suplimentare
5
Informaţiile referitoare la mediu nu sunt generate doar de sfera economică, ci şi de sferele:
- politică- ştiinţifică- publică etc.
Pentru a fi relevante, informaţiile sunt dependente de:
- transmiterea şi- multiplicarea lor prin mass-media
6
Informaţiile despre mediu devin relevante d.p.d.v. economic prin MODIFICAREA:
ATITUDINII
ŞI
COMPORTAMENTULUI
CONSUMATORILOR ŞI
FACTORILOR DE DECIZIE
7
Sistemul “tradiţional” de:
- înregistrare- observare- calcul
nu poate oferi informaţiile necesare.
Sistemul “tradiţional” se bazează pe:
- fapte interne- fapte din trecut- indicatori de natură cantitativă - măsurarea unor obiective legate de profit
8
Pentru a depăşi această “barieră” este necesar un sistem informaţional:
- orientat spre exterior
- cu un conţinut de informaţie previzională mai mare
- un “radar strategic” pentru modificările mediului în care acţionează organizaţia
9
Înregistrarea timpurie a evenimentelor:
= esenţială
= aduce avantaje organizaţiei
- se identifică:
• riscurile şi pericolele
• şansele
• potenţialele noi de piaţă
10
Modalităţi de culegere şi analiză a informaţiilor
necesare studierii pieţelor ecologice:
1. Analiza scenariilor ecologice
2. Analiza impactului transversal
3. Curba de difuziune
11
Analiza scenariilor ecologice
- presupune proiectarea unor alternative privind viitorul- se prevăd căile de dezvoltare ce pot conduce la aceste
alternative
Avantajele constau în cuprinderea:- atât a informaţiilor cantitative, cât şi a celor cantitative- atât a factorilor interni cât şi a factorilor externi- comportamentului concurenţei
evidenţierea efectelor pe termen lung
12
Analiza scenariilor ecologice
Se dezvoltă, de obicei, în trei variante:
- optimistă
- plauzibilă
- pesimistă
Varianta pesimistă: importantă: testează rezistenţa strategiei organizaţiei
Un scenariu se poate dezvolta în mai multe faze.
13
FAZA 1
- cea mai dificilă
- adesea problemele sunt necunoscute
- formularea întrebărilor se face cu dificultate
- organizaţia este copleşită de volumul mare de informaţii
În această fază se studiază:
14
Tendinţele de lungă durată
- modificarea valorilor sociale- prognoze pe termen lung ale institutelor ştiinţifice- programe politice- cercetarea ştiinţifică
Indicatorii timpurii:
- publicaţii ecologice
- iniţiative ale publicului
- iniţiative ale “verzilor”
- expuneri în mass media
15
Indicatorii tehnici:
- invenţiile
- proiectele de cercetare
- potenţialele de inovaţie: produs, proces, reciclare, materiale şi substanţe, logistică
16
“Lămpile de semnalizare”:
- rezultatele sondajelor de opinie
- luări de poziţie ale unor persoane publice
- iniţiative legislative
- creşterea preţurilor pentru resurse sau pentru îndepărtarea deşeurilor
- comportamentul concurenţei
- comportamentul reţelei comerciale
17
FAZA 2
- informaţiile culese şi problemele identificate sunt evaluate şi sintetizate astfel încât să poată defini domenii relevate pentru organizaţie
- informaţiile sunt analizate în interacţiunea lor- se sintetizează o matrice de interconexiuni
FAZA 3
proiecţia tendinţelor
care descriu aspecte parţiale ale mediului în care evoluează organizaţia
(ex: dezvoltarea procentuală a segmentului de consumatori sensibili la problemele ecologice)
18
FAZA 4- toate informaţiile sunt comasate în pachete de premise
alternative(ex: comportamentul concurenţei)
FAZA 5= interpretare scenariu în care se formulează diferitele
imagini/ proiecţii ale viitorului (din perspectiva protecţiei mediului)
FAZA 6= analiza cazurilor de perturbări- testează gradul de robusteţe a prezumţiilor şi premiselor
strategice elaborate
19
FAZA 7
= analiza repercusiunilor şi stabilirea consecinţelor;
dezvoltarea strategiilor de pătrundere pe piaţă pornind de la acestea
FAZA 8
= planificarea măsurilor concrete de transpunere în realitate a scenariului
20
Analiza de tip scenariu:
- fundamentarea deciziilor pe termen lung
- fundamentarea deciziilor în condiţii de incertitudine
(situaţii tipice în dezvoltarea pieţelor ecologice)
- nu garantează succesul
- măreşte probabilitatea ca toate informaţiile relevante să fie analizate
21
2. Analiza impactului transversal
- se poate realiza sub forma unui brainstorming
- interrelaţionează evoluţiile ecologice potenţiale cu scopurile şi strategiile organizaţiei
- participă atât persoane cu experienţă, cât şi reprezentanţi ai unor “păreri minoritare”
Dinamica opiniilor se poate concretiza în modificarea comportamentului de cumpărare.
22
3. Curba de difuziune
- organizaţia se află în imposibilitatea de a filtra din mesajele zilnice primite pe acelea care au tangenţă directă cu realizarea propriilor deziderate
- unele probleme generează o “carieră” deosebită, altele rămân fără ecou
23
Curba de difuziune
Desfăşurarea tipică a “problemelor” de mediu:
- o perioadă premergătoare lungă
- o creştere bruscă a atenţiei
- rămânere la un “nivel” înalt
- scăderea interesului (după adoptarea unor măsuri)
- există faze “intense” şi faze “liniştite”
24
Desfăşurarea tipică a unei curbe de difuziune (18 “paşi”):
1. Păreri excentrice
2. Primele relatări despre rezultatele unor cercetări referitoare la riscurile unor produse/substanţe
3. Relatări în revistele ecologice
4. Ecologiştii preiau tema
25
5. Primele reacţii ale unor instituţii oficiale
6. Problema devine “otrava” săptămânii
7. Asociaţiile patronale dezmint problema
8. Problema se transformă în “otrava” lunii
9. Relatări despre măsurile adoptate în alte ţări
10. Primele sondaje în rândul consumatorilor
26
11. Patronatele oferă argumente legate de locurile de muncă
12. Presa relatează critic şi ştiinţific problema
13. Partidele de opoziţie se manifestă
14. Apar relatări în presa locală, se sensibilizează opinia publică
27
15. Cumpărătorii cer informaţii precise despre evitarea riscurilor
16. Concurenţa începe reclama pentru un înlocuitor
17. Patronatele încep negocieri. Problema devine “otrava” anului
18. Guvernul adoptă măsuri
28
Concluzie:
fiecare organizaţie trebuie să-şi definească pragul de la care doreşte să acţioneze
Liderul pieţei (d.p.d.v. al orientării ecologice)
reacţionează din timp şi evită escaladarea dezbaterilor publice
Organizaţiile cu o strategie defensivă
vor aştepta măsurile guvernului