I. ZECE REGULI DE AUR PENTRU A EVITA CANCERUL

1.Stressul unic, cu efect puternic asupra vieţii psihice, care apare brusc, prin surprindere în momente în care nu ai pe cine să te sprijini-favorizează declanşarea cancerului.

Fii pregătit să stăpâneşti sau să eviţi un astfel de stress!

2. Abuzul de proteine de origine animală este factor oncogen (favorizează instalarea sau răspândirea cancerului).

Consumă carne-de bună calitate-doar 1-2 zile pe săptămână sau nu consuma deloc şi ia-ţi proteinele din peşte, ciuperci, linte, etc!

3. Mezelurile care conţin săruri nitrice sunt cancerigene căci generează în corpul omului substanţe numite nitrozamine care favorizează apariţia şi dezvoltarea cancerului digestiv (esofag, stomac, pancreas, ficat, colon).

Nu mânca niciodată mezeluri care conţin săruri nitrice!

4. Zahărul alb rafinat stimulează factorul de creştere celulară, creează dismicrobism intestinal şi aciditate în corp –toate cu efect cancerigen.Cancerul de sân, colon şi prostată apare mai frecvent la marii consumatori de zahăr.

Nu consuma zahăr alb niciodată !

5.Hormonii luaţi abuziv cresc incidenţa cancerului în sfera genitală la femei (sân, col uterin, ovar, uter).

Evitaţi pilula contraceptivă, pilula de a doua zi, hormonii de substituţie la menopauză, tratamentele hormonale prelungite

6. Expunerea abuzivă la razele UV (ultraviolete) favorizează apariţia cancerului de piele (melanom).Melanomul este un cancer agresiv.

Nu vă expuneţi abuziv la soare, nici la ultraviolete!

7. Fumatul şi expunerea prelungită la pulberi profesionale favorizează instalarea cancerului la plămâni. 85% din bolnavii cu cancer pulmonar sunt fumători.

Nu fuma. Fumatul creează dependenţă!

8. Postitorii fac foarte rar cancer.

Posteşte periodic!

9. Mişcarea fizică este benefică în prevenirea cancerului.

Fă zilnic mişcare: plimbare, înot, metanii, gimnastică.

10. Stările conflictuale agravează efectele devastatoare ale stressului de oricenatură.

Trăieşte în pace cu toată lumea!

1

II. IMPORTANŢA STILULUI DE VIAŢĂ ÎN PREVENIREA ŞI TRATAREA CANCERULUI

Cancerul poate fi prevenit printr-un stil de viaţă corect. Prevenţia – pentru un sistem de sănătate publică – este de …. ori mai puţin decât terapia oncologică. Stilul de viaţă corect este usor şi plăcut a fi practicat.

Numeroase studii şi observaţii empirice dovedesc importanţa stilului de viaţă ca factor etiopatogenic în cancer şi alte boli.

Alimentaţia, stress-ul, conflictele nerezolvate, expunerea abuzivă la noxe şi la radiaţii ionizante şi electromagnetice, viaţa spirituală, consumul îndelungat de medicamente – toate aceste practici alcătuiesc ceea ce numim cu o singură sintagmă stil de viaţă.

Cancerul lucrează acum în lume devastator ca un monstru: e a doua cauză de mortalitate.

Medicina oficială a instaurat în sistemul de sănătate publică şi privată o metodă zisă oficială pe care o promovează şi o apără cu mare grijă. Conform acestei metode îngrijirea bolnavului cu cancer trebuie să parcurgă următoarele etape:

- Diagnosticarea

- Chirurgia oncologică (când e cazul)

- Radioterapia (când e cazul)

- Chimioterapia

- Îngrijirile palliative.

Oricine se abate de la această schema poate fi criticat, atacat, făcut vinovat pentru evoluţia agravantă sau chiar pedepsit cu retragerea dreptului de liberă practică.

Cheltuielile din bugetul de sănătate pentru această ,,metodă” sunt enorme.

Orice altă metodă, care vizează importanţa şi schimbarea stilului de viaţă, este neglijată sau contestată.

De aceea, unii cercetători, cu adevărat impresionaţi de suferinţa bolnavului cu cancer sau pur şi simplu fiind înclinaţi şi dornici să slujească adevărul ştiinţific mai presus de opiniile oficiale, au realizat studii magistrale, care dovedesc importanţa stilului de viaţă în incidenţa şi evoluţia cancerului.

Dr. Dean Ornish, profesor la Facultatea de Medicină din San Francisco, citat de Dr. D. Schreiber, a urmărit un lot de 93 bărbaţi diagnosticaţi prin biopsie cu cancer de prostată, bolnavi care au ales să nu facă operaţie de prostatectomie şi au refuzat şi tratamentele medicale convenţionale1.

1 Dr. David Servan-Schreiber, Anticancer, Elena Francisc Publishing, 2008, p. 36-37

2

Lotul a fost împărţit prin tragere la sorţi în două: unul care nu şi-a schimbat stilul de viaţă, celălalt care a urmat sfaturile Doctorului Ornish, adică un program complex de revigorare a sănătăţii fizice şi psihice:

- regim alimentar vegetarian;- vitamine antioxidante E şi C;- exerciţii fizice (30 minute mers pe jos, 6 zile pe săptămână)- gestionarea stress-ului;- exerciţii de respiraţie;- o oră pe săptămână psihoterapie într-un grup de sprijin cu alţi pacienţi

După un an, 6 pacienţi din lotul martor s-au agravat şi au fost nevoiţi să ajungă la operaţie (prostatectomie), chimioterapie şi radioterapie. În acest lot martor, PSA a crescut cu 6%, dovedind creşterea lentă şi progresivă a tumorii.

În lotul care şi-a schimbat stilul de viaţă, nici un bolnav nu a ajuns la operaţie, iar PSA-ul a scăzut progresiv cu 4%, indicând o regresie a tumorii. Sângele acestor bolnavi, pus în contact cu celulele canceroase ale prostatei (LNCaP folosite pentru a testa citostaticele) era de 7 ori mai capabil de a anihila creşterea celulelor canceroase decât sângele bărbaţilor care nu şi-au schimbat stilul de viaţă.

“Cancerul este atât de ameninţător încât este orbitor ca efect”2

“Nimeni nu poate prezice cu exactitate cursul pe care un cancer îl va urma. Cancerul este o boală aproape de neînţeles” (Profesorul David Spiegel, Universitatea Stanford)3, în sensul că evoluţia este imprevizibilă, atât evoluţia unui bolnav netratat, cât şi evoluţia unor bolnavi hipertrataţi.

David Schreiber, reputat medic psihiatru, el însuşi suferind de o tumoră cerebrală, ne îndeamnă să reflectăm profund la conceptul medicinei integrative, care abia se naşte (A se vedea cartea Anticancer, Elena Francisc Publishing, 2008):

- Corpul nostru este un factor anticancer.- Astăzi, corpul nostru este profund intoxicat de substanţe farmacologic active, cu care

nu s-a întâlnit niciodată în istoria civilizaţiei. Este absolut necesar să procedăm la dezintoxicarea şi “eliberarea” corpului nostru de otrăvurile chimice şi fizice.

- Viaţa psihică trebuie să fie echilibrată, puternică în a guverna stress-ul, conflictele. Aceasta depinde de mediul social în care trăim, de aceea nu trebuie să neglijăm efectul comunitar al factorilor sociali de vindecare.

2 Idem, p. 393 Idem, p. 34

3

III. STATISTICA BOLII CANCEROASE

Cu circa 14 milioane cazuri noi şi 8 milioane decese pe an, cancerul trebuie văzut ca o cauză majoră de morbiditate şi mortalitate, care afectează populaţiile în toate ţările şi în orice regiune. Nu trebuie să privim cu indiferenţă aceste cifre. (Cancer report 2014)

Redăm datele statistice îngrijorătoare ale cancerului, aşa cum reies ele din World Cancer Report 20144:

“Cancerul afectează pe toată lumea, dar există diferenţe locale, naţionale şi regionale, mai cu seamă când e vorba de diferite tipuri de tumori.”5

Această afirmaţie demonstrează că în afară de diferenţele dintre performanţele de îngrijire, în mod sigur sunt implicaţi factorii stilului de viaţă ale diferitelor comunităţi, care fac ca incidenţa sau mortalitatea prin cancer să fie diferite.

De asemenea, aceste diferenţe demonstrează eficienţa diferită a diferitelor metode de prevenţie.

GLOBOCAN (Institut de Statistică a Cancerului) estima pentru anul 2012, 14,1 milioane cazuri de cancer în întreaga lume şi 8,2 milioane decese prin cancer.

Aceasta înseamnă o incidenţă a cancerului de 182 la 100.000 şi o mortalitate de 102 la 100.0006.

Incidenţa cancerului în lume, amândouă sexele (2012)7

Plămân – 13%

Sân – 11,9%

Colorect – 9,7%

Prostată – 7,9%

Stomac – 6,8%

Ficat – 5,6%

Col uterin – 3,6%

Esofag – 3,2%

Vezica urinară – 3,1%

4 World Cancer Report 2014, Edited by Bernard W. Stewart and Christopher P. Wild, International Agency for Research on Cancer, World Health Organisation5 Idem, p. 156 Idem, p. 177 Idem, p. 18

4

Altele – 35%

Proporţia deceselor prin cancer (2012)8

Plămân - 19,4%

Ficat – 9,1%

Stomac – 8,8%

Colorect – 8,5%

Sân – 6,4%

Esofag – 4,9%

Pancreas – 4%

Prostată – 4%

Col uterin – 3,2%

Altele – 32%

Incidenţa cancerului creşte cu vârsta9

10 la 100.000 pentru grupa 0 – 14 ani

150 la 100.000 pentru grupa 40 – 44 ani

500 la 100.000 pentru grupa 60 – 64 ani

Distribuţie globală10

Incidenţa cancerului este mai mare în ţările cu un nivel de trai crescut: America de Nord, Europa occidentală, Japonia, Koreea, Australia, Noua Zeelandă.

În Europa, cancerul de prostată şi de sân au cea mai mare incidenţă, urmate de cancerul de plămân şi colorectal.

Cancerul de plămân are cea mai mare mortalitate.

În America de Nord este relativ aceeaşi statistică ca în Europa.

8 Idem, p. 199 Idem p.2010 Idem p.22

5

Frecvenţa cancerului este asociată pentru fiecare ţară cu valoarea HDI (Indicele de Dezvoltare Umană). Cu cât acest indice este mai mare, cu atât incidenţa cancerului este mai mare11.

Această corelaţie este mai evidentă la cancerul de plămân, sân şi colorectal.

HDI este un indicator care rezultă din asocierea a trei dimensiuni de bază: speranţa de viaţă sănătoasă, educaţia şi un standard decent al nivelului de trai.

Cancerul la copii variază între 50 – 200 per milion la copii şi 90 – 300 per milion la adolescenţi.

Cancerul la copii are o incidenţă mai mare în ţările cu HDI (Indicele de Dezvoltare Umană) scăzut.

Ţările cu HDI (Human Development Index) înalt şi foarte înalt au o incidenţă mare a cancerului de sân, de plămân şi prostată.

Ţările cu HDI mediu şi scăzut au o incidenţă mai mare a cancerului de ficat, stomac, uter şi esofag.

Acest lucru poate fi corelat cu diferiţi parametrii ai stilului de viaţă (obiceiuri alimentare, calitatea hranei, fumatul etc)

Pentru anul 2025, se estimează o creştere a cancerului la 20 milioane cazuri noi.12

Cancerul va deveni, de asemenea, cea mai important cauză a morţii premature.

O corelaţie interesantă vedem între HDI (Human Development Index) şi morbiditatea şi mortalitatea cancerului la copii.

11 Idem p. 5412 Idem p.66

6

Fig. 1.3.1. prima parte (de sus)

Cazuri de cancer şi mortalitatea la copii (<15 ani)

proporţional la numărul de locuitori în 2012, correlate cu HDI13

HDI scăzut

Mediu HDI

Înalt HDI

Foarte înalt HDI

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5

Cazuri %Decese %

13 Idem p.69

7

IV. PREVENŢIA CANCERULUI

Prevenţia cancerului se face pe termen lung, pentru că factorii oncogeni acţionează tot pe termen lung.

Cancerul, odată apărut, se tratează greu. Singura soluţie pentru a nu face cancer, este prevenţia continuă.

Cancerul nu are o cauză unică, precisă, care să poată fi combătută sau exclusă punctual.

Se cunosc, însă, o serie de factori oncogeni, care printr-un efect asociat sau singular, duc în final, după mulţi ani, la apariţia, dezvoltarea şi extinderea cancerului loco-regional şi la distanţă.

În funcţie de vârstă, există două vârfuri ale incidenţei cancerului în lume:

- Adolescenţi: leucemii, Hodgkin, tumori embrionare, astrocitom, non-Hodgkin, melanoma etc.

- 40 – 60 de ani: cancer pulmonar, sân, col uterin, colorectal, stomac, ficat etc.

Ne interesează în continuare corelaţiile incidenţei cancerului cu stilul de viaţă la aceste vârste.

Există o prevenţie primară, care se referă la evitarea bolii. Există şi o prevenţie secundară, care se referă la evitarea complicaţiilor şi ameliorarea prognosticului. Această ultimă măsură, înseamnă, cu alte cuvinte, depistare precoce, pentru că este un lucru dovedit că depistarea cancerului în stadiile sale incipiente creşte mult rata de supravieţuire.

Principala măsură, de fapt cea mai valoroasă, este o educaţie pentru sănătate bine pusă la punct, riguroasă şi eficientă, prin care se poate realmente preveni un procent important de cancere. Vom demonstra această realitate pe parcursul cărţii.

Vom demonstra de asemenea pe parcursul cărţii, că prevenţia primară şi depistarea precoce costă mult mai puţin decât terapia oncologică şi îngrijirile paliative în stadii tardive. Este un lucru bine de reţinut pentru organizatorii de sănătate răspunzători cu calcularea bugetului.

IV 1. Fumatul ca factor oncogen

Fumatul are multe efecte negative asupra organismului uman, dar – de departe – cel mai dezastruos este efectul oncogen.

Enumerăm câteva efecte negative neoncologice ale fumatului:

- Tehicardie- Creşte receptivitatea la infecţii respiratorii

8

- Enfizem pulmonar (ruperea pereţilor interalveolari şi creşterea volumului pulmonar rezidual)

- Bronşită cronică- Arterită- Infarct miocardic- Disfuncţii sexuale erectile- Ulcer duodenal- Dependenţă

Europenii au cunoscut această plantă în anul 1519, iar acum se fumează în lume cca 6000 milioane ţigări anual14.

În România, procentul de fumători este de cca 27%15, iar piaţa produselor de tutun este de cca 1,1 miliarde dolari16.

Efectul cancerigen al nicotinei se manifestă mai frecvent la nivelul următoarelor organe:

- Plămân- Laringe- Bucofaringe- Buze- Limbă- Esofag

Substanţele toxice din ţigări:

- Nicotina – alcaloid izolat în 1809, o doză unică de 60 mg este mortal- Oxidul de carbon- Gudroane cancerigene (benzpirenul) al cărui efect se manifestă după mulţi ani- Produse iritante- Substanţe toxice născute din aditivii de sosare (diferite substanţe chimice sau naturale

adăugate pentru “înnobilarea” ţigărilor, care prin ardere la temperaturi înalte devin toxice). Se ştie că se folosesc aproape 600 substanţe.

Numeroase studii statistice făcute în lume demonstrează indubitabil efectul cancerigen al fumatului.

R. Doll şi colaboratorii efectuează un studiu prospectiv timp de 40 de ani, pe medicii britanici. Mortalitatea prin tumori maligne pe acest lot este evidenţiată în tabelul următor, redat parţial (cu localizările ţintă) după I. Lupu şi I. Zanc17.

14 O. Popescu, V. Achim, A.L. Popescu, Viaţa în hexagonal morţii, Editura Fiat Lux, 2004, p.2115 I. Lupu, I.Zanc, Sociologie medicală, Editura Polirom, 1999, p.15216 Mircea Iovu, Droguri legale, Monitorul Oficial 2003, p.3117 I. Lupu, I. Zanc, Sociologie medicală, Ed. Polirom, 1999, p. 161 - 162

9

Mortalitatea anuală la 100.000 bărbaţi

Fumători de ţigarete Alt tip de fumători

Numărul de ţigarete pe zi

1-14 15-24 ≥ 25

N/X/S

1 3 24 12 18 48 8 15 6 : 6

Plămân (893) 14 589 209 105 208 355 592 112 17 : 4

Localizarea cancerului

Nefu-mători

Valori ale testului

standard pentru

tendinţă

Numărul de decese între anii 1951 -

1991

Fost fumă-

tor

Fumă-tor

actual

Fost fumător

Fumător actual

Aparat respirator

superior (98)

Studiul a fost publicat în British Medical Journal

309, 903

De menţionat că Doll şi Hill au demonstrat statistic, încă din 1950, că tutunul este un factor cancerigen, iar pe parcursul a 50 de ani, British Medical Journal a publicat “435 articole privind riscurile fumatului şi mortalitatea în rândurile medicilor britanici”18

Cancer Report, WHO (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) apreciază că anual mor 6 milioane de oameni, prin diferite forme de cancer şi alte boli, datorită fumatului.19 Fumatul de ţigarete este cauza predominantă a cancerului bronhopulmonar, peste tot în lume.20

Prevalenţa fumătorilor în lotul de bolnavi cu cancer bronhopulmonar este de 85 – 90%, ceea ce demonstrează sigur că fumatul este un factor oncogen.

Siddhartha Mukherjee explică mecanismul apariţiei cancerului bronhopulmonar: un

factor oncogen izolat (de exemplu o fibră foarte mică de azbest) ajunge în plămân; plămânul reacţionează printr-o mică inflamaţie; se produce într-o singură celulă o mutaţie accidentală a genei ras. Dar dacă bolnavul fumează, după câţiva ani, celula respectivă suportă o a doua mutaţie a genelor. Dacă după încă câţiva ani un alt factor oncogen (Raze X) sau acelaşi (nicotina) mai activează o mutaţie genetică, procesul oncogen începe şi, odată declanşat, cancerul nu mai poate fi oprit sau poate fi încetinit foarte greu.21

18 Mircea Iovu, Droguri legale, Monitorul Oficial, 2003, p. 3119 World Cancer Report 2014, Lyon 2014, p. 8220 Idem, p. 35021 Siddhartha Mukherjee, Împăratul tuturor bolilor, Ed. All, 2011, p. 358 - 359

10

Renunţarea la fumat

Este singura metodă sigură de a evita cancerul datorat tutunului.

Sindromul de abstinenţă tabagică22:

- nevoia imperioasă de a fuma;- iritabilitate;- nervozitate;- dificultăţi de concentrare;- agitaţii motrice;- bradicardie;- creşterea apetitului alimentar;- cefalee;- somnolenţă;- tulburări dispeptice;- tremurături ale extremităţilor;- depresie;- crize de furie;- sentimentul de frustrare;- anxietate- somn agitat.

Mecanismele dependenţei de tutun23:

- dependenţa comportamentală: fumătorul asociază fumatul cu gesturi şi momente precise de peste zi;

- dependenţa psihică: fumătorul asociază fumatul cu senzaţia de bine, de relaxare, de descărcare;

- dependenţa fizică: abstinenţa declanşează tremurături, agitaţie motorie, bradicardie.

Metode de renunţare la fumat:

- psihoterapie: explicarea riscurilor, încurajarea la renunţare, exemplificări de caz, conştientizarea că face rău şi celor din jur, afectarea bugetului familiei, explicarea beneficiilor prin renunţare la fumat;

- substituenţi nicotinici: plasture, gumă de mestecat cu nicotină, spray, tablete sublinguale;

- medicamente pentru sevraj (Zybanul);- renunţarea treptată, prin voinţă proprie (1, 2, 3 etc. zile pe săptămână).

22 I. Lupu, I.Zanc, Sociologie medicală, Editura Polirom, 1999, p. 165 23 Mircea Iovu, Droguri legale, Ed. Polirom 1999, p. 84 - 85

11

Măsuri legislative:

- creşterea taxelor aferente producţiei şi comerţului cu ţigări;- interzicerea fumatului în mijloace de transport şi cât mai multe locuri publice;- acţiuni susţinute de educaţie sanitară împotriva fumatului, în şcoli şi media.

IV. 2. Pulberile aeriene ca factori oncogeni24

Ultimele cercetări demonstrează că nu numai tutunul are efect oncogen, ci şi unele pulberi aeriene şi substanţe volatile:

- industria abrazivă şi a cauciucului;- azbest;- radiu;- fumatul pasiv;- poluarea aerului liber cu pulberi care au diametrul sub 10 μm- pulberi rezultate în urma combustiilor de la sistemele de încălzire cu cărbune.

Pentru evitarea cancerului pulmonar determinat de poluarea aerului, există o singură soluţie: evitarea mediului poluat cu aceste pulberi şi schimbarea locului de muncă.

IV. 3. Alimentaţia

Alimentaţia corectă este numai aceea care provine din natură şi există în stare naturală de la Creaţie.

Orice rafinare, izolare de principii nutritive, adausuri de aditivi, tratare cu îngrăşăminte chimice şi insecticide, conservări agresive, tratări termice agresive, modificări genetice – reprezintă un pericol pentru sănătatea noastră.

Să ne străduim să mâncăm numai hrană naturală.

IV.3.1. Zahărul

Până la începutul sec. XIX, civilizaţia umană nu a cunoscut produsul numit „zahăr”. Nicăieri în natură nu există zahăr ca atare. Impactul folosirii zahărului rafinat asupra organismului uman este foarte mare:

- deviază PH-ul umorilor spre acid;- dezvoltă dismicrobism intestinal;- creşte indicele glicemic;- favorizează dependenţa;- stimulează secreţia de insulină, epuizând celulele specifice ale pancreasului.

24 World Cancer Report 2014, WHO, Lyon 2014, p. 352 - 353

12

Toate studiile clinice arată că persoanele care consumă zahăr rafinat în cantităţi mari devin obezi, insulino-rezistenţi şi au un procent semnificativ de cancere, mai ales la sân şi prostată.25

Insulina stimulează factorul de creştere celulară. Cu cât o persoană mănâncă mai mult zahăr, cu atât obligă pancreasul să secrete insulină care, la rândul ei, duce la ridicarea nivelului factorului de creştere.26

Şi Dr. Jean Seignalet clasifică zahărul ca factor de risc oncologic pe locul doi, după carne şi grăsimi saturate.27

Dr. Otto Warburg, laureat al premiului Nobel pentru Medicină, a descoperit că glucoza e un foarte bun suport energetic pentru celula canceroasă.28

S. Seely demonstrează prin concluziile unui studiu efectuat în 21 de tări, că zahărul este un factor de risc pentru cancerul de sân, în special la femeile în vârstă.29

Incidenţa crescută a cancerului în ultimul secol se corelează cu consumul mare de zahăr în aceeaşi perioadă de timp.

Intoleranţa la glucoză se observă la majoritatea bolnavilor cu tumori.30

Un bolnav cu cancer la colon îşi triplează riscul de a face metastaze dacă consumă zahăr sau făină albă.

Acelaşi autor constată că într-un lot cu cancer de sân în stadiu iniţial, dacă se reduce aportul de carbohidraţi rafinaţi şi proteine de origine animală, riscul de moarte motivat de cancer se reduce cu 43%.

J.F. Coy studiază comunităţi – eschimoşii şi câteva sate elveţiene – care nu mănâncă zahăr şi au o rată foarte redusă a cancerului.31

IV.3.2. Făina albă

Este un aliment rafinat, care are aceleaşi efecte şi acelaşi impact asupra organismului ca şi zahărul.

Mai mult, s-a demonstrat că ritmul de ridicare al glicemiei după ingestii de făină albă este mai rapid decât la zahăr.

25 Bradley J. Willcox şi colaboratorii, Okinawa, l’isola dei centenari, Ed. Sperling & Kupfer, 2008, p. 33 26 Anna Vilarini, G. Alegro, Prevenire i tumori mangiando con gusto, Ed. Sperling & Kupfer, 2009, p. 2527 Jean Seignalet, L’alimentation ou la troisième medicine, Ed. François – Xavier de Guibert, 1998, p. 39328 http://www.drheise.com/cancersugar.htm29 S. Seely, Diet and breast cancer: the possible connection with sugar consumption, 198330 John T.A. Ely, Glycemic Modulation of Tumor Tolerance, The Journal of Orthomolecular Medicine, vol. 11, 1st Quarter, 199631 J.F. Coy, Die Neue Anti Krebs Ernährung, Ed. G&U, München, 2010, p. 30

13

Făina albă are în compoziţie un procent foarte mare de amidon, care acţionează ca un glucid rafinat, având acelaşi mechanism oncogen ca şi zahărul.

În plus, lipsa fibrelor din făina albă este un factor cancerigen.

IV.3.3. Alimentele poluate cu săruri nitrice

Sărurile nitrice, în combinaţie cu aminele din carne, la un pH acid al stomacului, produc nitrosamine cancerigene.

Există două surse de poluare cu săruri nitrice:

1. Îngrăşămintele chimice din agricultură

- amoniacul anhidru- sulfatul de amoniu- azotatul de amoniu

În Europa de Vest se folosesc annual 10 milioane tone de îngrăşăminte cu azot (N) şi cca 3 milioane tone pe an îngrăşăminte mixte NPK (Azot, Phosphor, Potasiu).

În îngrăşămintele mixte, procentul de N (Azot) este de 2 – 4 ori mai mare decât de P şi K. 32

O parte din nitraţi trec în plante, o altă parte rămân în sol şi o altă parte trec în apă (fiind solubili în apă, circa 20% din cantitatea de nitraţi care intră în corpul omului provin din apă).

Nivelul cel mai inalt de nitraţi se găseşte în salată, andive, gulii, sfeclă, roşie, ridichi, ţelină, iar nivelul cel mai scăzut în vinete, fasole, conopidă, ardei, ciuperci, castraveţi, cartofi, roşii.

2. Azotaţii şi azotiţii în preparatele de carne

Normativele permit doze de nitriţi (E249, E250) de 150 mg/kg şi doze de nitraţi (E251, E252) de 700 mg/kg.

Vincent T. DeVita îl citează pe S. Palmer, care pe baza unor largi studii epidemiologice (SUA, Anglia, America de Sud, Iran, Japonia, China), demonstrează relaţii directe între consumul de săruri nitrice şi cancerul de stomac şi esofag.33

Anna Villarini citează studiul EPIC (European Prospective Investigation into Cancer and Nutrition) făcut prospectiv în 10 ţări, pe 500.000 de persoane. Acest studiu demonstrează rolul cancerigen al sărurilor nitrice din preparatele de carne.34

32 Mihail Rusu şi colab., Tratat de Agrochimie, Ed. Ceres, 2005, p.24233 Vincent T. DeVita, Cancer Principles & Practice of Oncology, J.B. Lippincott Company, 1989, p 17134 Anna Vilarini, G. Alegro, Prevenire i tumori mangiando con gusto, Ed. Sperling & Kupfer, 2009, p. 17 - 19

14

Tratatul Oncology: An Evidence-Based Approach incriminează sărurile nitrice din alimente, ca având efect oncogen asupra stomacului, în special în combinaţie cu Helicobacter pylori.35

Nitriţii şi nitraţii se transformă mai uşor în nitrosamine prin tratarea termică a alimentelor (prăjeli, grătar).36

În zonele Forli, Romena, Firenze, incidenţa cancerului de stomac este de 4 ori mai mare decât în restul ţării, datorită obiceiului abuziv al populaţiei din aceste zone de a mânca salamuri cu săruri nitrice.37

IV. 3.4. Abuzul de carne şi grăsimi

Universitatea North Carolina Ascheville publică în 2010 un articol în ,,Cancer Management and Resarch” şi afirmă că vegetarienii au cu 10-12% mai puţine cancere decât cei care mănâncă carne.38

Unul din 3 persoane posedă o variantă genetică care creşte semnificativ riscul de cancer colorectal pentru cei care mănâncă carne roşie şi procesată.

Variant genetică este rs4143094. Peste 30 de alele genetic susceptibile pentru cancerul de colon au fost identificate.39

Tocmai pentru aceste motive suspecţii genetic mai mult decât ceilalţi trebuie să aibă o dietă corectă, capabilă să prevină cancerul de colon.

Proteina de origine animală este factor oncogene prin următoarele mecanisme:

- consum abuziv;- aport excesiv de fier care este substratnutritiv pentru celula canceroasă şi în plus

favorizează naşterea nitrozaminelor în organism;- prepararea la temperaturi înalte (grătar, prăjeli) generează la suprafaţa cărnii

hidrocarburi aromatice şi amine heterociclice cu potential cancerogen;- conţinut mare de grăsimi saturate care au şi ele efecte oncogene prin mecanismul

insulin-rezistent şi intoxicarea cu radicali liberi.40

Într-un studiu citat de C. Campbell sud-africanii albi au o frecvenţă a cancerului de colon de 17 ori mai mare decât sud-africanii negri datorită diferenţei la fel de mare a consumului de proteine de origine animală şi grăsimi. 41

35 A. E. Chang, Oncology: An Evidence-Based Approach, Ed. Springer, 2006, p. 68236 G. Spiller, Eat Your Way to Better Health, Prima Publishing, 1996, p. 10137 U. Veronesi, M. Pappagallo, Verso la scelta vegetarian, Ed. Giunti, 2011, p. 3338 http://healty eating. sfgate. com. /major – health – differences – vegetarious – meateaters – 2790.html39 http://www .futurity.org/eating_red_meat_mag-increase-odds-colorectal-cancer/postat în 24 oct. 2013.40 Anna Villarini, G. Allegro, Prevenire i tumori mangiando con guesto, Ed. Spearling & Kupfer, Roma, 2009, p. 105-10841 C.T. Campbell, Studiul China, Casa de Editură Advent,Rm. Vâlcea, 2007, p. 184

15

O reducere a grăsimilor din diete de la 24% la 6% a dus la reducerea riscului de cancer de sân.42

Cei care consumă 200 gr. carne roşie pe zi au un risc dublu de a face cancer de colon comparative cu cei care consumă 50 gr./zi.43

Un alt factor care creşte efectul oncogen al proteinelor de origine animală, este hrana animalelor, bogată în OMG (organisme modificate genetic) şi hormon sau substanţe cu efect anabolizant.

Institutul American pentru Cercetarea Cancerului recomandă reducerea cantităţii de carne la 18 uncii (cca 510 grame pe săptămână), pregătită la temperature moderate, căci temperaturile înalte dezvoltă substanţe chimice cancerigene.44

Un om sănătos poate evita cancerul dacă nu mănâncă carne sau dacă mănâncă carne patina, adică 1-2 porţii pe săptămână o masă pe zi, carne de cea mai bună calitate.

IV.3.5. Poluarea apei de reţea

Tratarea apei din reţeau localităţilor urbane sau rurale face să se nască compuşi organici halogenate volatile cu greutate moleculară mică, haloformi sau trihalometani (THM)

O analiză întreprinsă pe 30 de studii epidemiologice efectuate în lume asupra populaţiei urbane demonstrează că există o corelaţie directă între apa clorată şi creşterea riscului de cancer colorectal.45

IV.3.6. Aditivii alimentari cu potenţial oncogene

Lista Clinicii de Oncopediatrie din Düsseldorf46 cu E-urile care au potenţial oncogen

E330 (acidul citric)

E621 (glutomat de sodium)

E211, E131, E142, E213, E214, E215,

E217, E239, E123

E110, E124, E102, E120

Prof. Gh. Menincinicopschi actualizează lista aditivilor cu potenţial oncogen:

42 Ibidem, p. 9543 Anna Villarini, G. Allegro, Prevenire i tumori mangiando con guesto, Ed. Spearling & Kupfer, Roma, 2009, p. 2144 http://www.ucdmc.ucdavis.edu/welcome/features/2013-2014/10/20131002_diet_exercise.html, Postat în 2 oct. 2013.

45 Liliana Urm; Loan Iacob, Aspecte sanitare privind conţinutul în trihalometani (THM) al apei potabile distribuită populaţiei prin sistem centralizat, Igiena, vol. XXXVI, nr. 3, 198746 P. Biason Huiles de poisson et santé, Plantes Medicinales Associés, nr. 19, Mars-Avril, 1992

16

E110 – Golben portocaliu (sunset yallow)

E123 – Amarant

E124 – Roşu ponceau

E127 – Eritrozină

E128 – Roşu 2G (interzis în UE)

E129 – Roşu Allura AC

E131 – Albastru Potent V

E132 – Indigotina, Carmin Indigo

E142 – Verde S, Verde Acid Brillant

E155 – Brun HT, Brun Chocolat HT

E160a – Beta Caroten

E214 – P-hidroxibenzoat de Etil

E230 – Befenil, Difenil

E249 – Nitrit de Potasiu

E250 – Nitrit de Sodiu

E251 – Nitrat de Sodiu

E252 – Nitrat de Potasiu

E320 – Butilhidroxianisol

E407 – Caragenan

E422 – Gricerol

E432 – Monolaurat de poliooxietilena sorbitan

E433 – Polisorbat 80

E434 – Polisorbat 40

E435 – Polisorbat 60

E436 – Polisorbat 65

E951 – Aspartam

E952 – Ciclamat

17

E954 – Zaharină

E1202 – Polivinil Polipirolidonă

Din 90 de studii independente 83 au indicat una sau mai multe probleme legate de acest produs.

Dr. Blaylock constată o creştere paralelă a incidenţei tumorilor de creier cu consumul de aspartam.

In prezent aspartamul se include în peste 5000 de produse alimentare şi medicamentoase. 47

IV.3.7. Tratarea alimentelor la temperaturi înalte

Aminele heterocidice, hidrocarburile policiclice aromate (dezvoltate în alimentele preparate la grătar până aproape de carbonizare) şi acrilamida care se dezvoltă în cartofii prăjiţi (etichetată de International Agency for Research on Cancer, drept cancerigenă) sunt subsatnţe dovedite a fi oncogene.48

IV.3.8. Pesticidele

Studiul pe animale a dovedit efectul carcinogenetic al pesticidelor. Studiile epidemiologice leagă fenoxy acid herbicidele de sarcoame şi limfom; insecticidele organo-clorate de sarcoame, non-Hodgkin, leucemie, organofosforicele de non-Hodgkin şi leucemie, triazinele de cancerul de ovar.49

Expunerea la insecticide se face pe trei căi:

- cutanat – la manipulare- respirator – la manipulare- digestive – din consumul alimentelor tratate cu insecticide.

Contactul cu insecticidele este atât professional cât şi domestic.

Fermierii care manipulează insecticide au un risc mai mare de a face cancer de prostată şi leucemie mieloidă.50

Pesticidele cresc riscul de cancer cu următoarele localizări: os, creier, limfom, non-Hodgkin, ovar, prostată, testicul, ficat.51

47 Claire Severac, Complotul mondial împotriva sănătăţii, Ed. Lucman, 2010, p. 337-339. 48 Anna Villarini, G. Allegro, Prevenire i tumori mangiando con guesto, Ed. Spearling & Kupfer, Roma, 2009, p. 16-1749 Dich J., Zahn SH, Hanberg A, Adani HO, Pesticides and Cancer, Cancer Causes Control, 1997, May; 8(3):420-43, Karolinska University Hospital 50 n/preventive_and_screening/be-awore/harmful-substances-and – environmental-risks/pesticides/?region=ns Canadian Cancer Society 51 http://www.toxicaction.org/problems-and-solutions/pesticides

18

Stella Koutros şi colab. găsesc o relaţie între Imazethapy (o animă aromatică heterociclică) – folosită ca erbicid şi creşterea riscului de cancer la vezica urinară şi colon.

IV.3.9. Ambalajele. Tehnici gastronomice

Sticlele de plastic supuse unor temperaturi ridicate (biberoane ȋncӑlzite sau sticlele de plastic uitate la soare ȋn faţa magazinului) dezvoltӑ douӑ subsanţe cancerigene: Bisfenolul A ftalţi ; ele stimuleazӑ ȋn special apariţia cancerelor hormono-dependente. 52

Aluminiul folosit ca recipient de pӑstrare, folii sau ca şi ingredient ȋn cafeaua instant şi lapte praf, dacӑ este ȋn exces creşte riscul de cancer. 53

Cuptorul cu microunde genereazӑ dupӑ 5 minute de folosire la 180˚C, metilbenzen, etilbenzen 1-active, xilen, styrene 1, 4 diclorbenzen – substanţe cu potential cancerigen.54

Teflonul este folosit la tigӑi şi ambalaje, produse neaderente, ambalaje neaderente la ulei, material textile rezistente la pete. Lasӑ ȋn mediu o substanţӑ numitӑ acid perfluorooctanoic care rӑmȃne multӑ vreme ca atare şi nu se degradeazӑ nici ȋn mediu, nici ȋn corpul omului.

Expunerea ridicatӑ la aceastӑ substanţӑ creşte riscul de cancer renal şi testicular.55

IV.3.10. Conservarea alimentelor

Metodele moderne de conservare pot fi cancerigene. Este cazul benzoatului de sodiu care ȋn unele ţӑri este ȋncӑ admis legal, deşi figureazӑ şi pe lista aditivilor cu potential oncogene.

Este bine sӑ folosim metodele tradiţionale de conservare care sunt verificate şi sunt la ȋndemȃnӑ: conservarea prin frig, prin deshidratare, prin sare.

IV.3.11. Alimentele poluate radioactiv

Aceste alimente sunt cancerigene. Este vorba despre particulele radioactive care ajung ȋn plante şi animale, şi ȋn final ȋn aliment: radiaţia cosmică, accidente nucleare, creşterea nivelului de radioactivitate din activitӑţi industrial, etc.56

IV. 3.12. Organismele modificate genetic 57

52 Gh. Mencinicopschi, Biblia Alimentarӑ, Ed. Litera, Bucureşti, 2011, p. 143. 53 http://health.housttuffworks.com /skin_care/underarm/care/tips/is-antiperspirant_toxic.htm54 Anna Villarini, G. Allegro, Prevenire I tumori mangiando con gusto, Ed. Cit. p. 16.55 Alec Blenche, 2012: http://viataverdeviu.ro/subsatantele-toxice-nocive-don-teflon-decenii-de-mu samalizari/ 56 Gh. Mincinicopschi, Biblia alimentarӑ, Ed. Cit., p. 145-146. 57 Gilles-Eric Séralini et al. Long term toxicity of a Roundup herbicide and a Roundup-tolerant genetically modified maize, 2012, FCT 6799

19

Versetele biblice din Genezӑ Cap. 1 stau de la ȋnceput cu putere ȋmpotriva organismelor modificate genetic cӑci acolo scrie la fiecare etapӑ a Creaţiei ,,Şi a vӑzut Dumnezeu cӑ este bine”.

Fiind un Dumnezeu al perfecţiunii nu putea crea ceva imperfect, ceva ,,prefectibil” de către omul secolului XX.

A umbla la genele creatiei sub pretextul ameliorării lor este un sacrilegiu.

Ştiinţa demonstreazӑ efectele dezastruoase ale organismelor modificate genetic.

Studiul prof. Eric Séralini demonstreazӑ efectul cancerigen al organismelor modificate genetic (OMG): Experienţa a fost fӑcutӑ pe şoareci, un lot htӑnit cu porumb modificay genetic OGMNK603 şi un lot martor hrӑnit cu porumb normal.

Dupӑ 13 luni, la femelele hrӑnite cu porumb modificat genetic au apӑrut ,,ȋn lanţ” tumori mamare care atingeau 25% din greutatea şoarecelui de experienţӑ.

Masculii au fost afectaţi la organelle depunӑtoare: ficat şi rinichi.

La sfȃrşitul a 2 ani, 80% dintre animalele care au consumat OMG erau atinse de

cancer. Timpul de apariţie a tumorilor a fost foarte rapid.

IV.4. Obezitatea ca factor oncogen

Astӑzi este ȋn lume mai multӑ obezitate ca oricȃnd. Creşterea incidenţei obezitӑţii coincide cu creşterea consumului de hranӑ toxicӑ nenaturalӑ.

Hrana naturalӑ, bio sau tradiţionalӑ, ajutӑ omul sӑ rӑmȃnӑ la greutatea idealӑ pentru cӑ instinctual alimentar funcţioneazӑ corect şi nu provoacӑ adicţii.

Apar tot mai multe studii care demonstreazӑ cӑ incidenţa cancerului este mai mare la persoanele obeze. Altfel spus obezitatea este un factor de risc pentru cancer.

Persoanele obeze au un nivel de IGF (insulin like grouth factora) crescut, ceea ce poate fi o explicaţie a riscului oncogene crescut. Obezitatea produce şi ȋntreţine o ,,stare proinflamatorie” care contribuie şi ea la creşterea riscului oncogen.58

Urmӑtoarele cancere apar mai frecvent la obezi:59

- sȃn - colon- endometru- esofag- rinichi - pancreas

58 Anna Villarini, G. Allegro, Prevenire I tumori mangiando con gusto, Ed. Cit. p. 16. 59 V.T. De Vita şi colab., Cancer. Principles & Practice of Oncology, Ed. Cit., p.227.

20

O analizӑ pe 21 studii fӑcute ȋn SUA, Europa, Japonica, Coreea ȋntre 1993-2006 concluzioneazӑ cӑ femeile obeze au un risc de a face un cancer de sȃn ȋn menopauzӑ cu 50% mai mare.60

R. Beliveau afirmӑ conform unei statistici proprii, cӑ 35% din cazurile cu cancer de colon şi 60% din cazurile cu cancer endometrial sunt persoane obeze.

Tratatul de oncologie coordonat de Alfred Chang prezintӑ concluziile unei cercetӑri pe 900.000 subiecţi, timp de 16 ani şi pe un studiu danez fӑut pe 44.000 de personae:61

- femeile obeze fac mai frecvent cancer endometrial, cervical, ovarian şi mamar. - bӑrbaţii obezi au un risc crescut de cancer pentru stomac şi prostatӑ. - ambele sexe (personae obeze) fac mai frecvent cancer de esofag, colon, ficat,

pancreas

Figura urmӑtoare este convingӑtoare pentru relaţii dintre IMC (Indicele de masӑ corporalӑ) şi incidenţa cancerului :

Barbati

Femei

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Endometru

San(postmenopauza)

Rinichi

Pancreas

Colon

Esofag(adenocarcinom)

Reprodus dupӑ World Cancer Report 2014, World Health Organization, Lyon, 2014, p. 129

Mortalitatea prin cancer este cu 70% mai mare la marii obezi decȃt la normoponderali

Mecanismele prin care obezitatea contribuie la creşterea incidenţei cancerului:

- adenocarcinomul esofagian: datoritӑ refluxului gastroesofagian asociat la obezi, - reflux care lezeazӑ epiteliul esofagian.

- cancerul de sȃn şi endometru post menopauz: datoritӑ estrogenilor din ţesutul adipos.

60 Gustav Dobos, Sherko Kümmed, Gemeinsam gegen Krebs, Ed. Zabert Sandmann, 2011, p. 231-233. 61 A.E. Chang, Oncology: An Evidence-Based Approach, Ed. Cit. p. 294.

21

- cancerul de colon şi rinichi: probabil prin creşterea nivelului de insulină, odatӑ cu masa corporală.62

Dieta de slӑbit cu 12 regului

Regula nr. 1: Exclude complet alimentele rafinate: zahӑrul, fӑina albӑ, sarea extrafinӑ, margarina, uleiul rafinat şȋ toate alimentele care le conţin.

Regula nr. 2: Exclude alimentele aditivate (E-uri).

Regula nr. 3: Consumӑ urmӑtoarele alimente premise:

cereal integrale; fructe; legume; zarzavaturi; lactate, preferabil cele fermentate (iaurt, chefir, sana, lapte bӑtut, brȃnzӑ de

vaci); ouӑ (3 pe sӑptӑmȃnӑ); ciuperci; miere; peşte ( 2-3 mese pe sӑptӑmȃnӑ); carne (1-2 mese pe sӑptӑmȃnӑ).

Regula nr. 4: Alimentele pe care le consumi trebuie sӑ fie de cea mai bunӑ calitate: bio sau tradiţionale.

Regula nr. 5: Ideal, ar trebuie sӑ iei 2 mese pe zi: ȋntre orele 10-11 şi 18-19, pentru a nu suprapune fazele de ingestie, absorbţie, metabolizare şi eliminare.

Regula nr. 6: Dimineaţa pe stomacul gol, bea 300-400 ml apӑ platӑ.

Regula nr. 7: Ȋntre mese, consumӑ sucuri proaspete sau ceaiuri de fructe.

Regula nr. 8: Cerealele, leguminaceele (soia, fasole, mazӑre, linte, bob), carnea şi peştele se preparӑ cu tratamente termice uşoare: cuptor, aburi, fierbere. Celelalte alimente se consumӑ crude, cu exţepţia persoanelor care au afecţiuni gastrointestinale.

Regula nr. 9: Ȋn alimentaţie trebuie sӑ predomine cerealele şi fructele.

Regula nr. 10: Cantitatea porţiilor se calculeazӑ ȋn funcţie de obiceiul alimentar pe care l-ai avut: pentru a pune organismal ,,ȋn dificultate” şi pentru a-l determina sӑ consume

62 World Cancer Report 2014, WHO, Lyon, 2014, p. 131-132.

22

din rezervele proprii, trebuie sӑ te raportezi la propriile obiceiuri alimentare: redu cu 25% - 50% raţia alimentarӑ faţӑ de obiceiul de pȃnӑ acum.

Regula nr. 11: Foarte important: trebuie sӑ mesteci ȋndelung fiecare bol alimentar (de 10-15 ori) ȋnainte de a-l ȋnghţi.

Regula nr. 12: Mergi pe jos (la pas) 30-60 de minute zilnic.63

IV.5. Consumul de nonalimete

Ȋn urmӑ cu 200 de ani cȃnd ȋn lume existau doar alimente naturale era de neimaginat cӑ omul poate mȃnca şi ceea ce nu existӑ ȋn naturӑ. Folosirea nonalimentelor ca alimente este ceva abominabil.

Le spunem nonalimente pentru cӑ ele nu se gӑsesc nicӑieri ȋn naturӑ, fiind obţinute exclusiv prin metode (reacţii) chimice.

IV.5.1. Grӑsimile hidrogenate (margarina);

Efectul dezastruos asupra sӑnӑtӑţii este dovedit statistic de D. Schreiber dupӑ studiul lui Hibeln J. Owantitovine, Changes in the Availability of Fats in the Us Food Supply.64

1960 1970 1980 1990 20000

20

40

60

80

100

120

Consum grasimi hidrogenateObezitateCancer de san

IV.5.2. Bӑuturile rӑcoritoare chimizate

63 P. Chirilӑ, M. Popescu, C. Georgescu, Nu hrӑni cancerul, , Bucureşti: Ed. Christiana, 2012, p. 99-100.64 D. Schneiber, Ed. Cit. p. 120.

23

Conţin apӑ şi substanţe ,,identic naturale” sau substanţe chimice de sintezӑ cu efecte cancerigene:

- Benzoatul de sodiu este pe lista aditivilor cancerigeni atunci cȃnd se combinӑ cu Vitamina C efectul cancerigen este mai evident. Ȋn 2005 FDA (Food and Drug Administration) a analizat 200 de bӑuturi rӑcoritoare chimizate. Din cele 200, 7 au avut o cantitate de benzene (rezultat din reacţia dintre Benzoat şi Vit. C) mult peste suma admisӑ.

- ȋn bӑuturile light se foloseşte ȋn loc de zahӑr, aspartame, acum şi el pe lista aditivilor cu potential cancerigen.

IV.6. Evitarea factorilor fizici oncogeni

III.6.1. Radiaţii ionizante

Radiaţiile ionizante acţioneazӑ oncogen prin douӑ mecanisme:

1. un mechanism direct exercitat de energia radiaţiei asupra molecule ţintӑ. 2. Un efect de radioliză a moleculei de apӑ cu acumulӑri de radicali liberi ȋn special

radicalul hydroxyl (.OH).

Prin ambele mecanisme se produce o leziune asupra AND-ului şi proteinelor celulare.

Studiile epidemiologice aratӑ creşterea incidenţei cancerelor dupӑ explozia bombei atomice şȋ dupӑ accidentul de la Cernobȃl.65

Pacienţii radiotrataţi au riscul de a dezvolta a doua tumorӑ indusӑ chiar de radioterapia primei tumori. Mӑduva osoasӑ este ȋn special sensibilӑ şi susceptibilӑ de a dezvolta o leucemie la bolnavul radiotratat.66

Poluarea radioactivӑ provine din douӑ surse:

- activitӑţi industriale, cercetare, accidente nucleare; - investigaţii medicale imagistice ȋn special CT.

Desigur cӑ efectul acestor surse trebuie limitat.

Expunerea la radiaţia ionizantӑ este strȃns asociatӑ cu leucemia, cancerul de sȃn, tiroidӑ şi plӑmȃn.67

Un risc ridicat de cancer (Hodgkin, leucemie şi melanom) este asociat cu curele de radioterapie ale altui cancer. Acest effect se constatӑ la pacienţii cu ratӑ mare de supravieţuire care au fӑcut şi chimioterapie (probabil printr-o imunodeficienţӑ asociatӑ).68

65 V. De Vita et colab. Cancer. Principles & Practice of Oncology, Walters Kluner Health, Lippincolt William & Wilkins, 2011, p. 209-211. 66 V. De Vita et colab. Cancer. Principles & Practice of Oncology, Ed. Cit., p. 212.67 Alfred E. Chang, Oncology An Evidence – Based Approach, Ed. Springer, 2006, p. 296.68 Ibidem, p. 296.

24

Ȋn zona Hiroschima şi Nagasachi leucemia a fost de 5 ori mai frecventӑ decȃt alte tipuri de cancer dupӑ explozia bombelor atomice.69

Riscul maxim de a face tumori dupӑ expunere la radiaţii ionizante, este pentru copii.

Alte studii au demosntrat creşterea riscului de cancer (ȋn special leucemii şi creier) la muncitorii din centralele nucleare şi la bolnavii examinaţi frecvent prin CT.70

IV.6.2. Lumina ultravioletă

Există:

- UVA cu lungimea de undă între 320-400 nm- UVB cu lungime de undă între 290-320 nm- UVC cu lungime de undă între 240-290 nm

UVC este emisă de soare şi are efectul cel mai agresiv asupra ADN.Speciile reactive de oxigen marcate prin expunere la UVC au efecte oncogene şi sunt implicate în apariţia melanomului.

Expunerea prelungită la UV se face prin expunerea intenţionată pentru bronzare în natură sau la lampa cu UV, şi din motive ocupaţionale (funcţionarii care lucrează în aer liber şi se expun). Studiile epidemiologice dovedesc corelaţia cu creşterea incidenţei melanomului şi carcinomului bazocelular sau scuamos.71

IV.6.3. Radiofrecvenţa şi microundeleEfectul nociv nu este prin acţiunea directă a radiaţiei ci prin încălzirea agresivă a zonei

expuse.În timpul unei convorbiri telefonice rata de expunere asupra creierului este de 4-8 W/kg. În laborator această expunere s-a dovedit că lezează ADN.

Studiile epidemiologice dovedesc că folosirea telefonului mai mult de 10 ani creşte evident riscul pentru tumorile de creier (neurinom acustic, gliom) (Vicent T. DeVita Jr. citând studiile lui Lennart Hardell şi Seung-Kwo Myung72).

O experienţă a lui………..şi Milner arată că usturoiul încălzit 1 minut la cuptorul cu microunde îşi pierde total proprietăţile antimitotice73.

Folosirea cuptorului cu microunde se corelează cu creşterea incidenţei cancerului prin două mecanisme:

-elaborarea unei cantităţi importante de radicali liberi de oxigen în timpul încâlzirii alimentelor cu microunde74.

- creşterea nivelului de nitrozamine în carnea încălzită la microunde.

69 World Cancer Report 2014, Lyon, 2014, p. 145.70 Ibidem, p.144.71 World Cancer Report Lyon Report 2014, p.14772 Vicent T.DeVita Jr. şi colab. Cancer Principles&Proactive Oncology, ed.cit. p.21473 Andrei. Drăgulinescu, "Idolii fără fir", Ed. Christiana, 2010, p.4374 Ibidem. Autorul face trimitere la studiile cercetătorilor ruşi şi germani, publicate în Journal of Natural Science, Biology and Medicine 1998; 1:42-3

25

Despre efectele toxice şi cancerigene ale cuptoarelor cu microunde scrie şi Dr.Lita Lee în cartea Health Effects of Microwave Radiation-Microwave Ovens, citată de Andrei Drăgulinescu 75.

IV.6.4 Radiaţia electromagnetică

Este produsă de aparatele electrice conectate la priză şi liniile de înaltă tesiune.Se crede că efectul nociv este printr-o acţiune directă asupra filamentelor de ADN.

Studiile epidemiologice corelează efectul nociv al radiaţiei cu leucemia la copii.

IV.7. Efectul oncogen al factorilor chimici

IV.7.1. AzbestulEste un complex fizico-chimic format din Chrysotyl (95%), Crocidolite, Amorite,

Tremolite, Antthophyllite, Actimolite.Se găseşte în natură şi în activităţile industriale.Expunerea este cumulativă.

Componentele azbestului poluează aerul interior şi exterior precum şi unele alimete, apă şi medicamente.

Carcinogenitatea azbestozei este dovedită de un studiu epidemiologic dezvoltat timp de 20 de ani (1979-1998) în Zona Motana (Libia) unde minerii şi morarii care lucrează cu azbest şi vermiculită (o argilă bogată în azbest) au făcut cancer pulmonar şi mesoteliom de 40 de ori mai frecvent decât restul populaţiei din Montana şi de 60 de ori mai mult decât populaţia din SUA76.

IV.7.2. PAHs PAHs adică hidrocarburile aromatice policiclice cuprind peste 200 de substanţe

farmacologic active şi reprezită un model pentru genă-mediu înconjurător.Produşii PAHs provin din activităţile domestice şi industriale: coacerea la cuptor,

arderea lemnelor sau a altor materiale, folosirea grătarului, arderea cărbunelui, prăjirea în ulei, fumatul, furnalele, turnările de asfalt, centralele termice cu lemne sau combustibil lichid, gaze de eşapament.

Benzpyrenul este prototipul PAHs cunoscut ca având efect carcinogenetic.Cancerele de plămân şi piele sunt cel mai adesea efectul expunerii la PAHs77.Se apreciază că 89 % din populaţia globului trăieşte într-o concentraţie de pulberi

atmosferice peste limitele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii78.

IV.7.3. Bisfenol

A-existent în recipientele de plastic (policarbonat) este dovedit în studiile epidemiologice a creşte incidenţa cancerului de sân.

Astăzi, 90% din populaţia SUA, Europei şi Asiei este expusă la Bisfenol79.

75 Ibidem , p.4776 Alfred Chang , Oncology, An Evidence-Based Approach, Ed.cit, p.23877 Vicent T.DeVita Jr şi colab. Cancer, Principles and Practice of Oncology, Ed.cit, p.20778 World Cancer Report 2014,Ed.cit, p-15379 Ibidem, p.158

26

Claire Séverac citează un grup de experţi de la National Toxicology Program (SUA) care confirmă că Bisfenolul A este toxic în special în perioada de creştere a corpului putând provoca leziuni precanceroase la creier, prostată şi sân.80

IV.7.4. Arsenic

Sursa de intoxicare cu arsenic este apa în majoritatea regiunilor terestre.Este legată de creşterea incidenţei cancerului de vezica urinară81.

IV.7.5. CitostaticelePot cauza al doilea cancer în organismul bolnavului tratat de un alt cancer.

Figura de mai jos reprodusă parţial după World Cancer Report 2014 arată legătura cauzală a citostaticelor cu diferie localizări:

Group 1 agentCancer on which sufficient evidence in humans is based Established mechanistic events

Antineoplasic agentsBusulfan Acute myeloid leukaemia Genotoxicity (alkylating agent)Chlorambucil Acute myeloid leukaemia Genotoxicity (alkylating agent)

Chlornaphazine Bladder

Genotoxicity (alkylating agent, metabolism to 2-naphthylamine derivatives)

Cyclophosphamide Acute myeloid leukaemia, bladderGenotoxicity (metabolism to alkylating agents)

Etoposide (group 2A in 2000)Genotoxicity, translocations involving MLL gene

Etoposide in combination with cisplatin and bleomycin Acute myeloid leukaemia

Genotoxicity, translocations involving MLL gene (etoposide)

Melphalan Acute myeloid leukaemia Genotoxicity (alkylating agent)MOPPᵃ combined chemotherapy Acute myeloid leukaemia, lung GenotoxicityThiotepa Leukaemia Genotoxicity (alkylating agent)Treosulfan Acute myeloid leukaemia, lung Genotoxicity (alkylating agent)Immunosuppressive agentsAzathioprine Non-Hodgkin Iymphoma, skin Genotoxicity, immunosuppression

CiclosporinNon-Hodgkin Iymphoma, skin, multiple other sites Immunosuppression

Other carcinogenic agentsAnalgesic mixtures containing phenacetin Renal pelvis, ureter (See phenacetin)

Aristolochic acid (Group 2A in 2002)

Genotoxicity, DNA adducts in animals are the same as those found in humans exposed to

80 Claire Séverac, Complotul mondial împotriva sănătăţii, Ed. Lucman, 2010, p. 34981 Ibidem …….

27

plants, A:T _ T:A transversions in TP53, RAS activation

Methoxsalen plus ultraviolet A radiation Skin

Genotoxicity after photo-activation

Phenacetin (Group 2A in 1987) Renal pelvis, ureter Genotoxicity, cell proliferation

Plants containing aristolochic acid Renal pelvis, ureter

Genotoxicity, DNA adducts in humans, A:T__ _ T:A transversions in TP53 in human tumours

ᵃ Chlormethine (mechlorrethamine), vincristine (Oncovin), procarbazine, and prednisone.

B. W. Stewart and C. P. Wild, World Cancer Report 2014, International Agency for Research on Cancer, Lyon, 2014.

IV.7.6. Medicaţia imunosupresivă

Până în prezent este dovedit efectul carcinogenetic al azathioprinei şi al ciclosporinei; ele pot cauza cancere de piele şi limfom non-Hodgkin.Statistica relevantă a fost făcută pe bolnavii transplantaţi care sunt imunosupresaţi82.

IV.7.7. Hormonii

Sunt folosiţi pe scară largă ca asociere estrogeni-progestoren sau numai ca estrogeni.Pilula cotraceptivă este cel mai folosit produs farmacologic activ din toată istoria civilizaţiei.

Se abuzează de hormonoterapie şi ca substituţie în menopauză şi ca antihemoragic.Studiile epidemiologice au stabilit următoarea relaţie de cauzalitate între hormonoterapie şi

cancer83.- hormonii de substituţie în menopauză (combinaţia estrogeni-progesteron induc cancer de

sân şi endometru.- contraceptivele orale (combinaţia estrogen-progesteron) induc cancer de col uterin, sân şi

ficat.- Diethylsibestrolul cauzează cancer de sân, vagin, col uterin, testicul (când fătul este

expres în uter), endometru.- estrogeni în menopauză – cauzează cancer de endometru, ovar şi mamar-sân.- temoxifen-poate induce cancer de endometru84.Alfred Chang citează mai multe studii pe un număr mare de cazuri care dovedesc efectul

oncogen al hormonilor de substituţie în menopauză85.

IV.7.8. Methoxalen

Psavalen creşte sensibilitatea pielii la radiaţia UV şi riscul pentru cancer de piele86.

IV.7.9. PhenacetinIARC (Agenţia Naţională pentru Cercetare în Cancer de pe lângă Organizaţia Mondială a

Sănătăţii) a trecut recent Fenacetina din lista analgezicelor probabil cancerigene în lista celor cancerigene cu riscul de a induce cancer de sân şi endometru87.82 Ibidem p.16883 Ibidem, p.16384 IARC, Monographs on .Evaluation. Carcinogenic Risks Human 100 A 1-437, PMID85 Alfred Chang, Oncology and Evidence –Based Approach, Ed.cit.p.29686 Ibidem p.16587 IARC, Monographs on .Evaluation. Carcinogenic Risks Human 100 A, 1-437 PMD: 23189749

28

IV.7.10. Medicamente probabil cancerigeneGriseofulvin, Cloramfenicol, Phenytoin, Fenobarbital, Oxazepam, pioglitazonă (pentru

diabet), antiretrovirale, digoxină88.

IV. 7.11. Vaccinurile

Dr. Christa Todea-Gross menţionează 3 studii care demonstrează efectul cancerigen al unor vaccinuri:

1. How Mercury Causes Brain Neuron Degenaration?- studiu făcut de Universitatea Calgary California. Printre multe alte efecte secundare ale Mercurului sunt menţionate tumorile maligne.2.Bert Ehgartner, Lob der Kronheit. Warum es gesund ist ab und zukrak zu sein.Autorul susţine că leucemia limfatică acută are un vârf maxim la 4 ani şi se datorează dezechilibrelor imunităţii celulare provocată de vaccinuri.3. J.L. Melnik, Papova virus group, Science;1962, Mar 30; 135 (3509): 1128-1130. Autorul afirmă: "au crescut cazurile soldate cu deces, între 5-9 ani şi 10-14 ani care au primit vaccinuri contaminate cu SV40 (virus simian cancerigen la om) comparativ cu copii la care s-a administrat un vaccin necontaminat"89.

III 7.12. Tamoxifenul Concluzia unui grup de 17 cercetători reuniţi la Lyon între 13-20 februarie sub egida

OMS, în 1998, analizând mai multe studii care totalizează 10.000 subiecţi-femei cu risc (antecedente ereditare) de cancer la sân, care au luat timp de 5 ani Tamoxifen.

Cocluzia a fost publicată în din 4 martie 1996 (nr. 4.369)90:- la lotul de femei care au luat Tamoxifen au apărut multe cazuri cu tumori la sân; - în lotul de femei care nu au luat Tamoxifen, nu a apărut nici un caz cu tumoră

mamară;- incidenţa crescută de 5 ori a cancerului de endometru la femeile care au luat

Tamoxifen;

IV.7.13. FtalaţiiSunt utilizaţi de 50 de ani într-o producţie de 3 milioane de tone anual, în cosmetice, ca

agenţi fixatori şi în materiale plastice, ambalaje, jucării. Revista Environmental Health Perspectives a publicat studiul unei echipe de cercetări de

la INSERMCEA-Universitatea Paris Diderot, condusă de Prof. Virginie Roviller-Fobre: Adaosul de mono etil-hexil ftalat într-o cultură de celule. Studiile statistice demonstrează că reducerea celulelor reproducătoare la bărbaţii care trăiesc în ţările industrializate, este însoţită de creşterea incidenţei cancerului testicular.

88 Idem89 Dr. Christa Todea-Gross, Vaccinurile, prevenţie sau boală, Ed. Christiana 2012, p-.201, 196,8990 Louis du Brower, Mafia Farmaceuticii şi agro-alimentară, Ed. Excalibur, 2007, p. 320.

29

IV.7.14. Efectul cancerigen al iodului91

Măsuri pentru diminuarea riscului : - iodul creşte formarea de nitrosamine despre care se ştie că sunt cancerigene, de cel

puţin 6 ori;- folosirea de lungă durată a de substituţie dublează riscul cancerului de sân; - la copiii sub 15 ani chiar folosirea iodului radioactiv pentru diagnostic trebuie făcută

cu prudenţă;- folosirea îndelungată a determină o crescută de tireotropină ceea ce duce la

formarea unor zone fierbinţi hiper reactive, mult mai predispuse spere cancer.Într-o cercetare proprie făcută după 4 ani de la iodarea universală şi obligatorie a

poporului român (2002-2006) am constatat dublarea incidenţei cancerului de tiroidă în România, faţă de media pe ultimii 10 ani dinainte de iodare.92

Într-un studiu făcut în Tasmania şi publicat în European Endocrinology, Metabolism 1973,37(6):901-909, rata cancerului de tiroidă a crescut de 3 ori prin expunerea la iod, la persoanele trecute de 49 ani.

Recomadări pentru diminuarea riscului: - cât mai puţine investigaţii cu iod;- evitarea consumului de sare iodată mai cu seamă de către persoanele cu eutiroidie şi

cei cu hipertiroidie;- bolnavii cu hipotiroidie să consume sare iodată numai până când .

IV.7.15 Pericolul fluorului trebuie evitat

Fluorul este un halogen cu efecte oncogene. El se foloseşte mult în fabricile de aluminiu, în oţelării şi în fluorizarea apei.

Autorul german Dr.med.Max Otto Bruker relatează următorul studiu şi mecanisme privind efectul oncogen al fluviului:

- Profesorul David G Steyn fluorul inhibă lipaza, enzimă absolut necesară pentru digerarea grăsimilor; în felul acesta creşte riscul obezităţii care la rândul lui este factor oncogen93.

- în preajma topitoriilor de oţel unde există o concentraţie crescută de fluor în atmosferă rata cancerului este de 65 la 100.000 locuitori în zonele indemne de fluor, rata cancerului este de 12 la 100.000 de locuitori.

- orezul şi ceaiul cultivate în zone poluate de fluor, precum şi peştele crescut în ape fluorizate, cresc incidenţa cancerului de stomac.

- Schepers experimentează pe şoareci şi constată incidenţa cancerului de plămân la animalele crescute în atmosferă îmbogăţite în fluor94 .

Dr. Yiamonyiannis şi Burk au demonstrat că fluorizarea apei creşte cu 15% mortalitatea prin cancer95.

91 D. Braunschweig – Pauli, Die Jod-Liige, Ed. Herbig, 2003, p. 134.92 P. Chirilă, Vindecarea, Ed. Christiana, 2009, p. 85.93 Max Otto Bruker et al. Vorsight Fluor, Emuverlag 2011, p.4194 Idem p.5195 Idem p.53

30

CMR – Cancer Mortality RateFR – Procentul de fluorizare a populaţiei

Studiul populaţional se referă la persoana 1949-1970 în SUA. Reprodus după Dr. M.O. Bruker, Vorsicht Fluor, EmuVerlag, 2011, p. 325.

IV. 8. Factori carcinogenetici ocupaţionali

Statisticile Institutului Naţional pentru Sănătate şi Siguranţa Ocupaţională arată că în SUA cca. 40.000 cazuri noi de cancer sunt cauzate de factorii ocupaţionali (aproape 8% din totalul de cancere).

Profesiile cele mai afectate şi locurile de muncă cele mai riscante:-minerii-în asociere cu cu silicoză, expunere la pulberi;-cei expuşi la praf, solvenţi organici, hidrocarburi poliaromatice, arsenic;-cei care lucrează în mediu radioactiv sau cu o puternică poluare electromagnetică sau microunde (medici, ingineri, muncitori în domeniul electricităţii, centralelor nucleare )96.

IV.9. Lipsa activităţii fizice

96 Alfred. Chang, op.cit, p.234Bar et all. Meaurement of parabe concentrations in human breast tissue at serial locationsAcross the breast from axilla to sternum Journal of Applied Toxicology, January 2012, DOI: 10.1002/Jat 1786

31

CMR

FR

Mişcarea făcută zilnic, cca. 1 oră pe zi reduce riscul şi creşte perioada de supravieţuire pentru cancerul de colon şi sân97.

De asemenea, previne obezitatatea care este şi ea un factor oncogen.La aceeaşi concluzie ajunge şi Graham A. Colditz, precum şi Anne McTiernan et.al de

Alfred Chang98. Dr. David Schreiber citează următoarele studii: - The Journal of Clinical Oncology a publicat un studiu scris de Wendy-Demark

Wahnerfried de la Universitatea Duke, în care se prezintă efectele benefice ale activităţii fizice asupra bolnavilor oncologici (recideivele au scăzut cu 50%).

- Alte două studii ale Clinicii Mayo (Bardia A. si colab. Recreational psysical activity and risk of postmenopausal heart cancer based on humane receptor status; Barnard RJ et cl. Efects of low-fat, high-fiber diet and exercise program on heart cancer risk factoris in vivo and tumor cell griwth and apoptosis in vitro) demonstrează aceleaşi lucruri: o scădere cu 70% a riscului de deces la bărbaţii de peste 65 de ani cu cancer de prostată. Aceleaşi efecte benefice ale mişcării fizice s-au observat la cancerul de colon, ovare, uter testicul, plămân.

Dr. Schreiber descrie şi tipul de activitate fizică în funcţie de cantitatea de energie consumată99:

Nr. crt.

Activitate fizică Energie consumată

1. A sta culcat 1,02. Grădinărit 4,43. A cânta la pian 2,34. Mers pe jos (3km/h) 2,55. Mers pe jos (5 km/h) 3,36. Ciclism (ca hobby) 3,57. Înot (încet) 4,48. Mers pe jos m(6,5 km/h) 4,59. Schi 6,810. Urcuş (fără greuntate) 6,911. Înot (energic) 7

Mecanismele de protecţie par a fi următoarele: - Accelerează tranzitul intestinal şi scurtează timpul de expunere al intestinului la

factori oncogeni;- Scade nivelul insulinei, al factorului de creştere celulară, glucozei şi trigliceridelor şi

creşte HDL colesterol – mecanisme protective în cancerul de colon;- Creşte numărul de celule natural killer. - Previne obezitatea – ca însăşi factor oncogen, căci grăsimea este depozitul deşeurilor

chimice toxice; - Reduce nivelul excesiv al estrogenilor şi testosteronului (hormoni care în exces sunt

cancerigeni pentru zona ovar, uter, sân, prostată, testicul).

IV.10. Cosmeticele-ca factor oncogen. Parabenii din cosmetice.

97 Bullard-Barbash Friederrieich CM et al (2012) Phisycal activity , biomarkers and diseases outcomes in cancer survivors: a sistematic review Journal National Cancer Institute 104:815-840 .98 Alfred Chang, op.cit, p.29599 Idem, p. 314-315.

32

Barr şi colaboratorii analizează 160 de probe prelevate de la 40 femei operate cu mastectomie pentru cancer de sân între 2005 şi 2008. Un procent de 99% dintre probe conţineau cel puţin un tip de parabeni100.

Parabenii stimulează receptorii estrogenici implicaţi în proliferarea celulelor caneroase101.

Parabenii se găsesesc în antiperspirante, creme, şi în alte produse cosmetice

IV.11. Alcoolul – ca factor oncogen

În anul 2010, se apreciază că 337.400 de persoane au murit cu cancer hepatic, consecinţă a consumului abuziv de alcool.

Constatarea că alcoolul este implicat în cancerul de esofag de la nivelul cardiei (8 din 10 bolnavi) datează încă de la începutul secolului XX.

Următoarele localizări sunt mai frecvente la marii consumatori de alcool102:-cavitatea bucală-faringe-esofag-ficat-colorect-sânAutorii români103 găsesc alcoolul a patra cauză (factor de risc) implicată în apariţia

carcinomului hepatocelular, după hepatita C, hepatita B şi diabet. Băuturile alcoolice conţin de regulă şi alte substanţe carcinogenetice în afară de etanol:

acetoldelhidă, aflatoxină, ethyl carbamate.Trei mecanisme oncogenetice sunt responsabile:-genotoxicitatea-stressul oxidativ-creşte nivelul de estrogeni.Genotipul explică diferenţa de toleranţă la alcool în diferite localizări.Deficienţe de alcool dehidrogează creşte riscul cacerului de esofag104.

IV.12. Factorul psihic

Viaţa psihică a bolnavului (şi a omului sănătos) este mult mai importantă decât ne imaginăm noi.

Într-o lume seculară şi dominată de materialitate şi senzualitate cercetătorii –în pas cu vremea – nu au avut timp, nici dispoziţie să se aplece mai mult asupra cauzelor psihologice şi spirituale ale bolilor. Cercetarea proceselor psihice în legătură cu bolile somatice au rămas în urmă pentru că face parte din arta pierdută a vindecării.

Să ne aplecăm mai mult asupra acestui subiect. Următoarele tipuri de stress pot fi implicate:

100 T. Okenba et. al ER dependent estrogenic activity of parabens assesed by proliferation of human breast cancer MCF- 7 cells and expresion of ER and PR, .Food and Chemical Toxicology 39, 12, Dec.2001101 102 IARC (2010) Alcohol consumption and ethyl carbonate IARC Monog Evol Carcinog Risks Hum, 96:1-1428:21735939103 Andreea Gheorghe et cll., Factorii de risc implicaţi în apariţia carcinomului hepatocellular, Medicină internă, vol. XI, Serie nouă, Nr. 2/2014, p. 17-22.104 World Cancer Report 2014, Ed.cit, p.102

33

-condiţia socială (sărăcia) care obligă populaţia să consume predominant alimente rafinate (margarină, zahăr) cu risc cancerigen.

-războiul-conflictele sociale-abuzul din copilărie-neglijarea, abandonul- stressul intempestiv, cu răsunet afectiv puternic în conştiinţa bolnavului, care îl ia prin

surprindere, într-un moment în care nu are pe cine să se sprijine şi crede că nu există o soluţie de salvare – poate declanşa cancer (Hamer).

Unii autori explică legătura dintre stress şi cancer prin efectul de scurtare a telomerilor- zona protectivă terminală a cromozomilor105.

Dr. Schreiber citează un studiu de la Universitatea din Helsinki făcut pe un lot de peste 10.000 de femei, cu cancer de sân: concluzia este că pierderea unei relaţii emoţionale (considerată preţioasă) dublează riscul cancerului de sân. Divorţurile sau despărţirile dureroase au efecte oncogene mai dezastruoase decât separarea prin moarte.106

Un factor agravant al incidenţei şi al evoluţiei cancerului este trăirea intensă în planul psihologic al sentimentului că momente traumatizante în timpul unor clipe traumatizante bolnavul nu întrevede soluţii de salvare. Acest sentiment este mai devastator decât stress-ul însuşi.

Analiza statistică psihologică arată în trecutul (copilăria) bolnavilor cu cancer numeroase traume: bătăi, abuzuri, abandon, conflicte numeroase – pe care, ca şi copil este imposibil să le rezolve, căci nu îi stătea în putere.

IV.13. Comportamentul sexual

Prostituţia şi homosexualitatea sunt boli spirituale conform conceptului de medicină creştină.

Bolile somatice care le însoţesc fac parte din pedagogia divină care invită fiinţa umană la sănătate trupească şi sufletească.

Prostituatele şi homosexualii fac mai frecvent cancer prin următoarele mecanisme:-incidenţa mai mare a hepatitei virale C107 (12% în rândul homosexualilor) care creşte

riscul de cancer hepatic. Conform cu diferite statistici 1-5% din cei infectaţi cu virus C dezvoltă un cancer hepatic108.(În lume se infectează anual cca 170 milioane de persoane cu virus hepatic C109).

-incidenţa mai mare a HIV-1 şi HIV-2 la homosexuali. Imunodeficienţa provocată de HIV este factor oncogenetic pentru următoarele localizări: nonHodkin, Koposi şi col uterin110.

-sarcomul Kaposi-leziune precanceroasă însoţeşte frecvent HIV-SIDA111: minime leziuni, defecte polipoide, adenopatii, retroperitenotale (50%), recidive, virulenţă crescută şi manifestări sistemice la bărbaţii tineri homosexuali112.

105 Elizabeth H. Blackburn….stress and cancer: insight from telomeres in World Cancer Report 2014, op.cit. p.77+78106 Dr. David Schreiber, Anticancer, op. cit. p. 254. 107 Osella AR et al Hepatitis B and C virus sexual transmission among homosexual men.An.j. Gastroenterologz, 1998, Jan; 93 (1): 49-52108 V. de Vito, Cacer . Principles Practice Oncology ed.cit p.190109 Idem p.190110 Idem p.190111 Rose HS et al. Alimetarz treat involvement in Kaposi Servena radiografic ad endoscopic findings in 25 homosexual men , AJR, Ann. J. Roetgenol, 1982 oct.139 (4): 661-6112 David Scheiber, Anticancer , op.cit, p.65

34

-negarea identităţii reale a propriei persoane în cazul homosexualilor113 poate duce la prăbuşirea sistemului imunitar.

IV.14. Stilul de viaţă occidental favorizează dezvoltarea cancerului Ţările supradezvoltate industrial şi economic au indicator de sănătate publică mai

deterioraţi decât celelalte tări unde populaţia trăieşte mai aproape de natură. Greşelile stilului în ţările industrializate:-consum foarte mare de alimente rafinate (zahăr, făină albă, ulei rafinat, margarină)-hrană foarte chimizată (insecticide, îngrăşăminte chimice)-aditivi chimici-poluare electromagnetică şi radioactivă-obezitate-fumat

Figura…reprodusă după Dr. Scheiber, Anticancer114 arată diferenţa între frecvenţa cancerului de sân la chinezoaicele din America şi cele care au rămas acasă.

IV.15. Hrana animalelor, factor oncogen pentru om115

Laptele şi carnea animalelor crescute în regim industrial favorizează instalarea cancerului la om prin următoarele mecanisme:

-creşte-până la cateva zeci de ori mai mult-nivelul de Omega 6 în defavoarea Omega 3, ceea ce face să crească masa de ţesut adipos şi obezitate (În mod normal raportul Omega 3/Omega 6 trebuie să fie de 1/1. Obezitatea la rândul ei favorizează creşterea incidenţei cancerului.

-administrarea de hormoni anabolizanţi pentru creşterea masei corporale a animalelor .-administrarea hormonului numit rBGH (hormon bovin recombinat de creştere pentru

creşterea producţiei de lapte)-acidul gras denumit CLA (Conjugated Linoleic Acid) are efecte anticancer însă el se

găseşte numai în produsele lactate care provin de la vacile ce pasc iarbă-nu cele hrănite exclusiv cu cereale.

Ouăle provenite de la găini crescute în sistem industrial închis au o concentraţie de Omega 6 de 20 de ori mai mare decât Omega 3. Raportul este de 20/1 în loc să fie 1/1 aşa cum se întâmplă în cazul găinilor crescute liber.

Acesta este un motiv de creştere a obezităţii, ceea ce la rândul ei creşte incidenţa canceru

113

114 D. Sheiber, Anticancer, op.cit, p.101115 D. Sheiber, Anticancer, op.cit, p.113-115

35

V. PRINCIPIILE ALIMENTAŢIEI BIBLICE

1. Alimentația biblică pe care am extras-o verset cu verset, acum 20 ani este temeiul după care lucrez.

2. Mâncarea nu este cel mai important lucru din viața omului. Această afirmație trebuie înțeleasă conform versetului de la Romani 14,17: Căci Împărăția lui Dumnezeu nu este mâncare și băutură ci dreptate și pace și bucurie în Duhul Sfânt.

Nici nu trebuie să ne fie indiferenta calitatea mâncării dar nici nu trebuie să facem din ea o religie și să o înălțăm mai presus de valorile duhovnicești.

3. Postul periodic, alternativ, cantitativ și calitativ a fost o regulă în Vechiul Testament. Este menționat și în Noul Testament și în operele Sfinților Părinți , și în experiența vie a Bisericii.

In conceptul de medicină creștină postul este o armă nu o virtute.Postul are reguli medicale și duhovnicești precise în funcție de starea de sănătate trupească și sufletească a persoanei.

4. Cerealele și fructele sânt alimente totale și universale. Adică: - Ele sânt menționate în Geneză, capitolul 1, versetul 29;

- Ele au reprezentat alimentația omenirii până la potop.

- Cerealele și fructele sânt suficiente și necesare pentru a trăi normal, sănătos, o viață întreagă.

- Nici un alt aliment (sau clasă de alimente) nu este suficient (singur) pentru a trăi o viață întreagă.

Noul Testament are mențiuni precise în legătură cu valoarea nutritivă și spirituală a hranei, astfel:

1) Tot ce a oferit Dumnezeu în leagănul creației poate fi luat (primit) cu mulțumire. Este un semn de recunoștință față de Creator. Nimic nu trebuie considerat spurcat în afară mâncarea jertfită idolilor și de animalele sugrumate și de sânge (Fapte 15,20).

2) Următoarele nuanțări sânt importante: Permisiune (percept duhovnicesc): a mânca tot ce se vinde la măcelărie

(I Corinteni 10, 25) Permisiune: nimic nu este întinat prin sine decât numai pentru cel care

gândește că este întinat.... (Romani 14,14); Recomandare: Bine este să nu mănânci carne și să nu bei vin (Romani

14,21);

36

Poruncă: Să umblăm cuviincios ca ziua: nu în ospețe și în beții....(Romani 13, 13;)

Recomandare: De acum nu bea numai apă, ci folosește puțin vin pentru stomacul tău și pentru desele tale slăbiciuni ( I Timotei 5,23);

Interdicție: mâncarea jertiftă idolilor, animalele sugrumate, sângele.3) Concluzie:

din motive duhovnicești pentru a nu respinge sau a nu fi lipsiți de recunoștință față de Domnul putem mânca orice;

pentru sănătate bine este sa nu măncăm carne și să nu bem vin; când avem “dese slăbiciuni” sau suferința a stomacului trebuie să bem

“puțin vin”.

5. Tradiția monahală din pustiul Egiptului recomandă două mese pe zi ( ora 10-11) și ora (18-19). Cercetări moderne cu alimente marcate au juns la aceeași concluzie: pentru a nu suprapune sau împiedica fazele (ingestie, absorbție, metabolizare, excreție) este bine să mâncăm două mese pe zi (10-11 și 18-19).

6. Fiecare masă este precedată de rugăciunea de sfințire a alimentelor și urmată de rugăciunea de mulțumire.

7. Textele biblice explicite și implicite (Geneza) ne obligă să mâncăm:- balimente integrale;- alimente pure;- alimente nemodificate genetic;- alimente fără aditivi supraadăugați.

În virtutea acelorași texte trebuie să respingem:

- alimentele rafinate (făina albă, zahărul, margarină, uleiul rafinat, sarea extrafină, etc);

- alimentele aditivate (băuturi răcoritoare chimizate, mezeluri, guma de mestecat, sarea iodata, etc).

8. Alimentele care se mănâncă crude: fructe, zarzavaturi, miere, ciuperci, etc.

Alimentele care nu se pot mânca crude (pește, cereale, leguminacee) se vor trata termic, minim necesar nu maximum posibil. În Biblie este menționată tratarea termică.

Încă unele precizări sânt binevenite:

- 70-80% din pacienții mei primesc recomandare (porunca) de a nu mânca carne (au cancer sau boli metabolice);

- problema laptelui care-am văzut îi tulbură cel mai mult pe vegani, o vad astfel: Nu există studii științifice convingătoare că laptele e “ceva rău”. Unii

autori au folosit în cercetare lactoza și au extrapolat rezultatele la lapte. Nu e corect științific.

Ba dimpotrivă: Mecinikov a luat premiul Nobel pentru medicină cercetând starea de sănătate și spectrul florei microbiene saprofite (la inceputuls sec.

37

XX) la populația din sudul Rusiei- nordul Chinei și a corelat-o cu speranța de viață mai mare a acestei populații .Comparativ cu alte comunități, ei având cca 80% din rația alimentară formată din lactate fermentate. Acest lucru se poate constata și astăzi în alte zone (comunități) ale Planetei.

Extrapolarea obiceiurilor alimentare de la mamifere la om nu este corectă deoarece copilul mic nu e vițel, mama nu este vacă iar adultul nu este bou.În plus bovinele au două camere gastrice, au alt PH gastric și sânt rumegătoare. Imposibil de comparat.Empiric: cele mai vechi civilizații- biblică, indiană, chineză- au mențiuni scrise despre folosirea lapteleui ca aliment de bază (și în vremurile vechi testamentare speranța de viață era mult mai mare):

o Biblic: Țara Făgăduinței este numită metaforic țara unde curge

lapte și miere (Ieșirea 33,3);o Tot biblic cred că este o mică împietate, să contestăm, să

ponegrim, să încercăm să desființăm sau să trimitem în derizoriu un aliment care apare în Sfânta Scriptura de 50 de ori (inclusiv derivate);

o Cine nu vrea să mănânce lapte este liber să nu mănânce, nu face o

greșeală.o A mânca lapte în abuz este o greșeală;

o a mânca lapte praf, lapte UHT, lapte muls în condiții nesigure,

sânt alte practici de care trebuie să ne ferim.

9. O ultimă observație: Multitudinea situațiilor patologice și marea diferență între ele impun uneori spre binele bolnavului- abateri temporare sau definitive de la raw-veganismul absolut.

Micile diferențe de opinii, nu ne-au împiedicat să scriem o carte împreună , vândută până acum în 10.000 exemplare, spre ajutorul și binele bolnavilor.

38

VI. STUDIU ECONOMIC COMPARAT

Procedăm în continuare la o analiză comparativă prevenție/depistare precoce/terapie oncologică și paliativă pentru a evidenția valoarea profilaxiei primare în cancer.Pentru bugetul public de sănătate este important să faci prevenție și depistare precoce care, după cum vom vedea, se economiseste mult mai mult decât în cazul tratamentelor terapeutice, reprezentate de cheltuielile curative.În evaluare am luat în considerare trei cele mai importante boli oncologice cu incidența ridicată printre români.

Cancerul pulmonarPrevenția

La nivel local:- Tipărirea a 100.000 de fluturași cu reguli de aur pentru evitarea factorilor oncogeni

4300 lei = eficiență maxim 5% (documentarea, redactarea, tipărirea, difuzarea) x 42 de județe = 180.600 lei

- Conferințe pentru un public țintă, cost pe conferință116 = 30320 lei (important este că aceste eveniment se pot organiza de către specialistii unor instituții publice organizate în alte instituții publice, cum ar fi scolile, unde se fac astfel de acțiuni dar doar copiilor, aceasta pentru minimizarea costurilor) x 10 în marile orașe = 303.200 lei

- Ateliere cu grupuri mici de elevi, studenți, membrii ai unor comunități, cu costuri minime

La nivel național:- Emisiuni TV = 10 emisiuni la postul public, pe probleme sociale în care să fie

dezbătute subiecte cu care se confruntă societatea = gratuit, prin specialiștii DSPMB, presupune achitarea unor prime sau indemnizații suplimentare pentru aceste acțiuni, 200 euro/emisiune = 2000 euro x 4,5 lei = 9.000 lei

- Emisiune radio = 10 emisiuni la postul public de radio în care să se prezinte problemele și soluțiile la prevenirea diferitelor boli = gratuit, prin specialiștii DSPMB, presupune achitarea unor prime sau indemnizații suplimentare pentru aceste acțiuni, 100 euro/emisiune = 1000 euro x 4,5 lei = 4.500 lei

- Organizarea unui site al informațiilor pentru prevenirea bolilor canceroase = organizarea unui site si administrarea lui timp de un an in medie 1000 euro x 4,5 lei = 4.500 lei

- Introducerea unei materii obligatorii in clasele primare sau gimnaziale privind învățarea și menținerea unui stil de viață corect (costuri minime cu editarea unui manual si printarea lui) = costul tiparirii si publicarii unui manual (aprox 5 lei/manual x 100.000 = 500.000 lei)

- Editarea unei cărți, „Prevenirea cancerului”, difuzarea la costurile de producție, astfel încât prețul să nu reprezinte o problemă în difuzare = 7 lei/carte x 200.000 = 1.400.000 lei.

Total prevenție = 2.401.800 lei adica aproximativ 540 mii euro pe an

116 Se evaluează după locul unde se va desfăsura, în centrul Bucureștiului (se consideră cea mai scumpă locație) închirierea unei săli cu 250 de locuri o zi este minim 4000 euro, adică 22320 lei, la care se adaugă celelalte cheltuieli cu organizarea evenimentului de 8000 lei (tarif conferentiar, pauza cafea, alte cheltuieli organizare)

39

Depistarea precoce:Metode de depistare precoce în mediul rural:

- Organizarea unei caravane cu 5 specialiști sanitari (hotel, hrana, salarii, motorină) evaluare pe zi 1000 lei cazarea + 100 lei hrana + 600 lei salarii, diurna + indirecte (motorina, piese de schimb, etc.) 15% din chaltuielile directe, adica 255 lei/zi = aprox 2000 lei/zi x 20 zile/luna x 12 luni = 480.000 lei/an/caravana, aproximativ 110 mii euro pe an

- Grupul țintă este populația din mediul rural/urban de peste 45 ani, dar până-n 65 ani117 = 7.250 de mii locuitori, din care 55,14% în mediul urban și 44,86% în mediul rural. Din care, există aproximativ 30% persoane care au fumat sau fumează118.

- Pentru acoperirea a 50% din teritoriul întregii țări într-un an, la o productivitate medie de 400 de investigații pe săptămână și o concentrare pe grupul țintă este nevoie de aproximativ 20 de caravane.

Metode de depistare precoce în mediu urban- Radiografie pulmonara = 40 de lei- Vizitele la medicul specialist, de familie – o dată pe an = 30 de lei- Alte costuri economico-financiare cu transportul, pentru activitatea curentă, indirecte

= 10 leiTotal analize în mediul urban pe pacient = 80 leiTotal activități de depistare precoce în mediul rural/an = 480.000 x 20 de caravane = 9.600 mii leiTotal activități de depistare precoce în mediul urban/an = 50.000 mii leiTotal acțiuni de depistare precoce 50.000 + 9.600 = 59.600 mii lei, adică aproximativ 13.250 mii euro

Terapia oncologicăa. Procedurile de diagnosticare

Spitalizarea bolnavului pentru diagnosticare Spitalizarea = 400 lei/zi x 3 zile = 1200 lei teste de laborator – sânge,biopsia x 80 lei + 40 lei = 120 lei teste de imagistică – radiografie pulmonară, Computer

Tomograf, bronhoscopie = 40 lei + 660 lei + 200 lei = 900 lei Vizitele la medicul de familie si apoi la specialist – de două ori pe lună

= 25 lei x 2 = 50 leib. Procedurile de tratament propriu-zise

Vizitele la medicul specialist curant = 60 de lei de 2-3 ori pe an Teste periodice de laborator sânge x 80 x 4 = 320 lei Chimioterapia – 48,50 lei/sedință, medie 7 sedințe = 339,5 lei Alte medicamente pentru boala curentă sau simptomatice119 = 1130 lei Radioterapie120 = 4500 lei (pentru un tratament de 5 săptămâni) Tratamentele simptomatice (pentru alte boli care pot apărea datorită

medicației și afecțiunilor cauzate de boala principală) – idem 4

117 Conform recensământului din 2011 totalul populației este de 20.121.641 locuitori, din care 36% au vârsta între 35 și 65 de ani118 Studiilor epidemiologice ale Ministerului Sănătății, cercetări realizate pe esantioane de personae (de 2434, conform reprezentărilor din anul 2007)119 costuri pe care putem să le evaluăm la minim jumătate din totalul tratamentelor administrate în faza terminală a bolii ca medie din ultimii 6 ani = 9549 decese; 120

RADIOTERAPIA:cea mai eficientă metodă nechirurgicală de vindecare locală, nr. 26 (1224)/05.07.2013, ISSN 1583-8862

40

Îngijirile la domiciliu, care includ achiziționarea unor echipamente speciale și a unor servicii medicale la domiciliu121 = 150 lei x 4 interventii minime pe luna = 600 lei

Îngrijirile paliative – îngijirile în stadiul terminal în cămine spital specializate tip Hospice122 = 350123 lei/zi x 14 zile x 2 = 4900 lei

Alte costuri economice – concediu medical pentru pacient, concediu de odihnă sau fără plată pentru aparținător (soț/soție, sau alt membru al familiei)124 = 2 x 2298 lei = 4596 lei

c. Intervenția chirurgicală Spitalizare 400 lei x minim 7 zile = 2800 lei pneumectomie125 (îndepărtarea unui lob sau a unei parți din plămân)

4,1014 x tariful pe caz ponderat ca medie 1600 lei = 6562 lei medicamente post intervenție126 = 100 x 7 zile = 700 lei îngrijire la domiciliu post spitalizare127 = 100 x 20 de zile = 2000 lei alte costuri economice – concediu medical pentru pacient, concediu de

odihnă sau fără plată pentru aparținător (soț/soție sau alt membru al familiei)128 2298 lei x 2 = 4596 lei

d. alte costuri directe sau indirecte: costurile de trasport, comunicare, asigurarea unor condiții speciale ale

bolnavului la domiciliu, costuri cu externalizarea activităților curente (responsabilități) din cadrul familiei129 20 lei x 60 de zile = 1200 lei + 10% * (2800 lei + 4900 lei + 1200 lei) = 2090 lei

Total costuri cu terapia pentru cancerul pulmonar/pacient = 45994 lei130

Total bolnavi de cancer pulmonar noi diagnosticate în 2012 (conform INS medicală) = 8367 cazuri noi și 9549 decese ca medie a ultimilor 6 aniTotal cheltuieli cu terapia oncologică = 384.831 mii lei, adică aprox 85,5 milioane euro (la un curs mediu de 4,5 lei/euro).

Cancerul colorectalPrevenția

- La fel ca și în cazul cancerului pulmonar acțiunile tipice sunt cele prezentate deja: la nivel național și local

121 Este vorba de consultații la domiciliu unde se include deplasarea, și serviciul medical specializat asigurat de un medic specialist122 Conform fisei de decont a unui Hospice Sfânta Irina specializat, în medie 14 zile pe perioada de internare, în medie fiind 2 stadii de internare până la deces123 Conform deviz estimativ Fundația Sfânta Irina, din care aproximativ 62% cheltuielile curente de cazare și îngrijire, 23% medicație și restul costuri indirecte.124 Se consideră pe perioada ieșirii din activitate cu tratamentul, minim 30 de zile/an x 2 ani si spitalizarea la salariul mediu pe economie, conform Legii nr. 340/2013 în sumă de 2298 de lei/lună, dar efectiv statul pierde mult mai mult, considerându-se că acesta este costul pentru realizarea unui serviciu prestat de salariat.125 conform normele de aplicare a contractului cadru care reglementeaza conditiile acordarii asistentei medicale, deci cele decontate de casa de asigurari, Pneumectomia se încadrează la proceduri majore la nivelul toracelui cu complicatii catastrofale 4,1014 x tariful pe caz ponderat126 Conform estimărilor unei clinici private la costul medicamentelor 100 lei/zi, vezi http://www.clinica-promed.ro/interventii-chirurgicale-spitalul-wellborn.html127 Sunt incluse medicamentele post spitalizare, Medicaţia uzuală este reprezentată de analgezice, antiinflamatorii, antibiotice, antispastice, anticoagulante administrate în conformitate cu protocoalele proprii/în limita a 100 lei/zi, idem 6128 Sunt considerate ca fiind scoase din activitate doua persoane, bolnavul și aparținătorul, ruda apropiată a bolnavului pe perioada unei luni calendaristice129 Sunt luate în calcul acele costuri suplimentare pe perioada spitalizării, atât pentru intervenția chirurgicală cât și pentru îngrijirile paliative 20 lei/transport/zi + 10% costuri indirecte minime cuantificate din costurile de spitalizare130 La care se mai adaugă pentru pacienții care decedează ajutorul de deces conform Legii nr. 340/2013, în sumă de 2298 lei

41

- Adoptarea unei alimentații sănătoase, schimbarea alimentației

Depistarea precoce:- Se pornește de la aceleași calcule în organizarea caravanei pentru a diagnostica grupul

țintă131 - Colonoscopie, ecografie = 250 lei + 100 lei (ecografie abdomen inferior)- Vizitele la medicul specialist, de familie – o dată pe an = 30 lei- Alte costuri economico-financiare cu transportul, pentru activitatea curentă, indirecte

= 10 lei

Terapia oncologicăa. Procedurile de diagnosticare

Spitalizarea bolnavului pentru diagnosticare Spitalizarea 400 lei/zi x 3 zile = 1200 lei teste de laborator – sânge, urină, scaun, biopsia = 370 lei teste de imagistică – ecografie, colonoscopie, radiografie = 250

lei Vizitele la medicul de familie si apoi la specialist – de două ori pe lună

= 25 lei x 2 = 50 leib. Procedurile de tratament propriu-zise

Vizitele la medicul specialist curant = 60 de lei de 2-3 ori pe an Teste periodice de laborator sânge, scaun, urină x 80 x 4 (se repetă) =

320 lei Chimioterapia 48,50 lei/sedință, medie 7 sedințe = 339,5 lei Alte medicamente pentru boala curentă sau simptomatice132 = 1130 lei Radioterapie133 – implanturi = 4500 lei (pentru un tratament de 5

săptămâni) Tratamentele simptomatice (pentru alte boli care pot apărea datorită

medicației și afecțiunilor cauzate de boala principală) – idem 17 Îngijirile la domiciliu, care includ achiziționarea unor echipamente

speciale și a unor servicii medicale la domiciliu)134 = 150 lei x 4 interventii minime pe luna = 600 lei

Îngrijirile paliative – îngijirile în stadiul terminal în cămine spital tip Hospice specializate135 = 350136 lei/zi x 14 zile x 2 = 4900 lei

Alte costuri economice – concediu medical pentru pacient, concediu de odihnă sau fără plată pentru aparținător (soț/soție, sau alt membru al familiei)137 = 2 x 2298 lei = 4596 lei

c. Intervenția chirurgicală Spitalizare 400 lei x minim 7 zile = 2800 lei

131 Mai ales din mediul rural, se consideră că în momentul întocmirii fisei de consultație și completării unui formular tip se poate încadra pacientul în grupul de risc (grup țintă)132 Idem 4133 Idem 5134 Idem 6135 Idem 7136 Idem 8137 Idem 9

42

operație de îndepărtare tumoră (îndepărtarea tumorii care în anumite cazuri se poate repeta pentru același organ sau dacă recidivează boala și face metastaze la alte organe138) = 1875 lei

medicamente post intervenție139 = 100 x 7 zile = 700 lei îngrijire la domiciliu post spitalizare (idem 12) = 2000 lei alte costuri economice – concediu medical pentru pacient, concediu de

odihnă sau fără plată pentru aparținător (soț/soție sau alt membru al familiei) = 4596 lei

d. alte costuri directe sau indirecte: costurile de trasport, comunicare, asigurarea unor condiții speciale ale

bolnavului la domiciliu, costuri cu externalizarea activităților curente (responsabilități) din cadrul familiei, etc. = 2090 lei (idem 14)

Total costuri cu terapia pentru cancerul colorectal/pacient =32496,5 lei/pacient lei140

Total bolnavi de cancer colorectal noi diagnosticate în 2012 (conform INS medicală) = 6213 cazuri noi și 5261 decese ca medie a ultimilor 6 aniTotal cheltuieli cu terapia oncologică aproximativ 214.000 mii lei, adică aproximativ 47,5 milioane euro (la un curs mediu de 4,5 lei/euro).

Cancerul de col uterinPrevenția141

- La fel ca și în cazul cancerului pulmonar și colorectal acțiunile tipice sunt cele pe care le-am prezentat deja: comunicarea pentru informarea populației privind riscurile la care se expun, și educarea populației

- Adoptarea unei alimentații sănătoase, stil de viață corect, schimbarea alimentațieiDepistarea precoce:

- Colposcopia, test Papanicolau 0,1890 x tariful pe caz ponderat 1600 lei = 302,4 lei + 60 lei = 362,4 lei

- Vizitele la medicul specialist, de familie – o dată pe an = 30 lei - Alte costuri economico-financiare cu transportul, pentru activitatea curentă = 10 lei

Terapia oncologicăa. Procedurile de diagnosticare

Spitalizarea bolnavului pentru diagnosticare142

Spitalizarea teste de laborator – sânge, urină, scaun, biopsia, etc. teste de imagistică – ecografie, radiografie, etc. Alte teste - Papanicolau

Vizitele la medicul de familie si apoi la specialist – de două ori pe lunăb. Procedurile de tratament propriu-zise

138 Luăm în considerație o singură intervenție chirurgicală cu toate că în unele cazuri sunt mai multe intervenții, 1,1719 x tariful pe caz ponderat 1600 lei139 Idem 11140 La care se mai adaugă pentru pacienții care decedează ajutorul de deces conform Legii nr. 340/2013, în sumă de 2298 lei – vezi statistica deceselor ca medie a ultimilor 6 ani141 Se consideră aceleași costuri deoarece mesajul transmis pentru prevenirea cancerului bronhopulmonar, care se referă la respectarea unui stil de viață corect, va viza și prevenirea celorlalte boli canceroase142 Sunt aceleași costuri ca în cazul cancerului colorectal, cu mici excepții privind specificul investigațiilor cancerului de col uterin

43

Vizitele la medicul specialist curant Teste periodice de laborator sânge, scaun, urină Chimioterapia = 48,50 lei/sedință, medie 7 sedințe = 339,5 lei Alte medicamente pentru boala curentă sau simptomatice Radioterapie – implanturi Tratamentele simptomatice (pentru alte boli care pot apărea datorită

medicației și afecțiunilor cauzate de boala principală) Îngijirile la domiciliu, care includ achiziționarea unor echipamente

speciale și a unor servicii medicale la domiciliu Îngrijirile paliative – îngijirile în stadiul terminal în cămine spital tip

Hospice specializate Alte costuri economice – concediu medical pentru pacient, concediu de

odihnă sau fără plată pentru aparținător (soț/soție, sau alt membru al familiei)

c. Intervenția chirurgicală143

Spitalizare 400 lei x minim 7 zile = 2800 lei operație de îndepărtare tumoră sau histerectomie (scoaterea uterului,

și/sau a altor organe) 1,1719 x tariful pe caz ponderat 1600 lei =1875 lei

medicamente post intervenție îngrijire la domiciliu post spitalizare alte costuri economice – concediu medical pentru pacient, concediu de

odihnă sau fără plată pentru aparținător (soț/soție sau alt membru al familiei)

d. alte costuri directe sau indirecte: costurile de trasport, comunicare, asigurarea unor condiții speciale ale

bolnavului la domiciliu, costuri cu externalizarea activităților curente (responsabilități) din cadrul familiei = 2090 lei (idem 14)

Total costuri cu terapia pentru cancerul de col uterin/pacient =33454 lei144

Total bolnavi de cancer de col uterin noi diagnosticate în 2012 (conform INS medicală) = 3001 cazuri noi și 1728 decese ca medie a ultimilor 6 ani

Total cheltuieli cu terapia oncologică aproximativ 100.400 mii lei, adică aproximativ 22,3 milioane euro (la un curs mediu de 4,5 lei/euro).

Din datele reprezentate mai sus, se observă o diferență semnificativă între cheltuielile cu tratamentul pentru cele trei tipuri de cancer față de investițiile în prevenție/ depistare precoce, care pot influența evoluția acestei boli.

Astfel, se observă că pentru cele trei tipuri de cancer145, anual se cheltuie pentru terapia oncologică o sumă evaluată la aproximativ 155,3 milioane euro, iar prevenția evaluată ca acțiuni eficiente care pot avea impact asupra publicului, la nivelul întregii populații, împreună cu acțiunile de depistare precoce care pot acoperi evaluarea stării de sănătate a întregii populații expuse la risc o dată la 2 ani, se ridică la 13,79 milioane euro. După o atentă evaluare, și dacă ar fi să vedem ce reprezintă tratamentul bolii canceroase pentru întrega populație, adică aproximativ 517 milioane de euro anual, atunci constientizam 143 Costurile nespecificate sunt identice ca în cazul cancerului de col uterin144 La care se mai adaugă pentru pacienții care decedează ajutorul de deces conform Legii nr. 340/2013, în sumă de 2298 lei – vezi statistica deceselor ca medie a ultimilor 6 ani145 Din totalul bolnavilor de cancer, cazuri noi depistate în 2012, cele trei tipuri de cancere evaluate (bronhopulmonar, colorectal, și col uterin) reprezintă doar 30% din totalul formelor de boală canceroasă

44

că acțiunile de depistare precoce și prevenție la nivel național reprezintă aproximativ 2-3% din bugetul cu tratamentele. Aceasta înseamnă că orice investiție în acțiunile de prevenție și depistare precoce sub forma propusă, care ar avea ca efect scăderea cu minim 2-3% a numărului bolnavilor de cancer, ar amortiza investiția pe termen scurt mai ales prin acțiunile de depistare precoce. Pe termen lung aceste acțiuni ar avea drept consecințe stagnarea creșterii numărului și scăderea acestora, ceea ce ar reprezenta un câștig evident.

VII. CONCLUZII

1.Cancerul are o incidenţă care creşte alarmant în fiecare an al ultimului secol.Mortalitatea prin cancer a trecut pe locul al II-lea, după bolile cardiovasculare, iar procentul de cancere la copii a ajuns de 5% din totalul cancerelor la adult. Acest procent este mai mult decât îngrijorător.

2. Cancerul nu are o cauză precisă, determinată şi punctuală. Are însă o multitudine de cauze care lucrează conjunctural şi prin asociere.De aceea trebuie cunoscute şi îndepărtate toate.

3. Factorii oncogeni acţionează foarte lent, zeci de ani; cancerul este o boală misterioasă şi parşivă în care celulele bolnave se înmulţesc anarhic, devin nemuritoare şi invadează până la sufocare şi moarte celule normale.De aceea, prevenţia lucrată de noi, trebuie să fie continuă, toată viaţa.

4. După cum s-a văzut în paginile acestei cărţi, stilul de viaţă greţit este cauza cancerului în majoritatea cazurilor, mai cu seamă când acţionează mai multe greşeli, sinergic.Paradoxal, corectarea stilului de viaţă este uşor de făcut, dar nu se face, aceasta din cauză că fiinţa umană, are mai mult ca oricând astăzi, o dependenţă de cele materiale, sau cum s-ar spune, cu alte cuvinte, "o cădere sub simţuri".

5.Instinctul alimentar a funcţionat fiziologic mii de ani, adică, atât timp cât omul a avut o relaţie fiziologică, duhovnicească,armonică, biblică cu universul biologic şi fizic creat special pentru el.

Alterarea progresivă a alimentelor cu care omul intră în contact organoleptic de 2-3 ori/zi toată viaţa, devierea hranei spre excitare organoleptică şi satisfacerea gustului mai presus de satisfacerea nevoilor nutritive- a dus la modificarea patologică a instinctului alimentar încât omul e atras chiar de alimentele cu efect cancerigen şi copiii nu recunosc uneori alimentele naturale, întrebând "Ce e acesta? "

6. Conflictele nerezolvate, neputinţa de a guverna necazurile care vin în viaţă, răceala, lipsa iubirii – care generează un efect devastator în viaţa biologică şi spirituală a omului – toate au un efect oncogen în timp.

"Până nu îi ierţi pe toţi care ţi-au greşit- vindecarea nu începe"-spune în primul rând conceptul de psihologie creştină, adică acel concept care are în centrul vieţii psihice şi spirituale-iertarea, pocăinţa, iubirea, nădejdea.Să trăim în pace cu toţi oamenii.

7. Profilaxia cancerului este posibilă. Metoda de prevenţie este complexă, aparţine conceptului medicinei integrative. Îi cere omului înţelepciune, perseverenţă, simplitate şi armonie în relaţia cu universul fizic şi biologic, şi în relaţia cu semenii.

45

46