Psiholog,Adriana PricobPsihoterapeut

cognitiv-comportamentalcoordonator ABA

PRINCIPIILE ANALIZEI COMPORTAMENTALE APLICATE COPIILOR SI ADOLESCENTILOR CU TULBURARI DE DEZVOLTARE

PRINCIPIUL PEDEPSEI

Modulul II

Asociatia de Analiza a Comportamentului Uman

ETICA PEDEPSEI

1. DACA ALEG SA PEDEPSESC UN COMPORTAMENT, AM IN VEDERE SA RECOMPENSEZ ALT COMPORTAMENT IN LOC!

2. FOLOSIREA PEDEPSEI CRESTE AGRESIVITATE SI RESENTIMENTELE FATA DE PERSOANA CARE FOLOSESTE PEDEAPSA

3. FOLOSIREA PEDEPSEI INTARESTE NEGATIV PERSOANA CARE PEDEPSESTE

4. ALEGEREA PEDEPSEI SE FACE CA ULTIMA ALTERNATIVA!5. PEDEAPSA ARE CA EFECT IMEDIAT DESCRESTEREA

COMPORTAMENTULUI, INSA INCETAREA PEDEPSEI CREAZA MEDIUL NECESAR CA ACEL COMPORTAMENT SA REAPARA

6. PEDEAPSA FOLOSITA FARA INTARIRE INCALCA REGULA OMULUI MORT.

Pedeapsa

• Pedepsirea comportamentului se refera la ORICE comportament al unei persoane apropiate, copil sau situatie din mediu care scade probabilitatea ca acel comportament sa apara in viitor.

• “….se refera la scaderea frecventei unui raspuns urmat de retragerea unui eveniment favorabil sau de adaugarea unui eveniment nefavorabil” (Kazdin, 1994).

Pedeapsa este procesul prin care se prezinta un stimul in urma unui

comportament, iar ca urmare a acelui stimul frecventa comportamentul

descreste.

Pedeapsa nu este reprezentata prin actiunea persoanei care ofera

consecinta nici de natura consecintei. Avem de-a face cu o pedeapsa

numai daca un comportament scade in intensitate.

pedeapsa pozitiva

Pedeapsa ‘pozitiva” apare atunci cand frecventa comportamentului scade prin prezentarea unui stimul – overcorection

Pedeapsa negativa

Pedeapsa negativa apare atunci cand frecventa comportamentului

scade prin indepartarea unui stimul – time out, costul raspunsului.

Overcorection si contingent exercises: i se cere copilului sa indeplineasca o serie de actiuni

care lui ii par dificile, drept consecinta imediata a comportamentului problema.

De exemplu “daca copilul aduna hartii de pe jos si le baga in gura il punem sa faca curat in locul de unde aduna hartiile si sa-si spele mult gura si mainile”.

Sau daca pune in gura diferite obiecte, iar acest lucru se intampla frecvent, de fiecare data cand pune obiectul in gura ii spunem de mai multe ori (sa zicem de 5 ori) ”pune-l la loc – ia-l”, “pune-l la loc, ia-l”etc.

Timeout – consta in blocarea fizica si intreruperea pentru cateva minute imediat dupa comportamentul problema a unei situatii recompensatorii pe care subiectul o traieste. Aceasta tehnica trebuia folosita daca incercarile noastre de a schimba comportamentul copilului au esuat.

De exemplu putem sa-l punem pe copil pe un scaun cu fata la perete dupa ce a lovit pe cineva. Trebuie folosit un timer pentru a fi clar cat timp este pedepsit.

Nimeni nu vorbeste si nu se uita la copil pana nu expira timpul de pedeapsa.

Trebuie sa fim atenti cand folosim timeout-ul.

Uneori copilul se poarta urat tocmai pentru ca vrea sa iasa dintr-o situatie neplacuta pentru el sau nu vrea sa indeplineasca o sarcina; in aceste situatii timeout-ul devine o recompensa si poate intarii comportamentul nedorit.

De exemplu copilul poate sa loveasca atunci cand il punem sa-si stranga jucariile, daca aplicam timeout in aceasta situatie copilul obtine ce vroia, nu si-a mai strans jucariile. Perioada de timeout nu trebuie sa fie lunga – pentru copiii mici nu trebuie sa depaseasca 5 minute.