Proteze Dentare Partiale Fixe - Film

8/17/2019 Proteze Dentare Partiale Fixe - Film

1/44

Proteze dentare partiale fixe -

integral ceramice

Autori:

Satuha Catalina–Teodora

Timsac Ileana

Pop PaulAn 2, edicina !entara


2/44

Ce este protetica"

• Protetica este specialitatea medicinei dentare ce se

ocupa cu:

diagnosticarea, planificarea tratamentelor

reabilitarea si intretinerea functiei orale

confortul, aspectul si starea de sanatate a pacientilor cu

afectiuni clinice asociate cu lipsa sau deficitul dintilor saucu afectiuni orale si maxilo-faciale ale tesuturilor, folosind

inlocuitori compatibili. [1]


3/44

#otiuni generale despre tratamentul

protetic

• 1. Etapizarea tratamentului

• 2. Tratamente preprotetice• 3. Tratamentul protetic

• 4. Succesiunea fazelor clinice (C) si de

laborator (L) 1!


4/44

$% &tapizarea tratamentelor

• daca in urma examinarii

cavitatii bucale se constata

existenta mai multor afectiuniodontale, care nu pot fi

tratate intr-o singura sedinta,

se impune o esalonare a lor in

functie de simptomatologie si

cu acordul pacientului

Fig. 1 Consultatie stomatologica


5/44

2% Tratamente preprotetice

• "tratamentul de urgenta calmarea durerilor

dentare, oprirea !emoragiilor postextractionale

•-extractia dintilor inrecuperabili

• -prote"area provi"orie

• -tratamente odontale #obturatii simple si

radiculare$• -gingivectomii

• -re"ectii apicale, c!irurgie parodontala


6/44

'% Tratamentul protetic

• %e explica pacientului avanta&ele si

de"avanta&ele mecanice, fi"ionomice,

financiare a posibilitatilor de tratament

• 'edicul !otaraste cati dinti afectati se

tratea"a deodata, daca microprote"ele vor fiunitare, solidari"ate sau vor fi elemente de

agregare pe punti dentare etc.


7/44

(% Succesiunea fazelor clinice si

de la)orator• C- amprentare pentru coroana provi"orie

• C- preparea dintelui pentru prote"a #slefuire, prepararea

cavitatii$

• C- amprentarea pentru prote"a indicata• C- reali"area #adaptarea$ si cimentarea coroanei provi"orii

• (- reali"area prote"ei in laborator #model, mac!eta,

ambalare, turnare, de"ambalare, sablare, prelucrare

• C- proba prote"ei pe dinte

• (- lustruire #aplicarea componentei fi"ionomice$

• C- verificare din nou in cavitatea bucala

• C- cimentarea si din nou control al oclu"iei functionale


8/44

Protezele dentare fixe

• Prote"ele dentare fixe pot fi:

- prote"e dentare fixe unidentare

#coroane dentare individuale$

- punti #prote"e dentare fixe ce

inlocuiesc mai multi dinti lipsa,lucrari ce se spri&ina pe cel putin

) dinti stalpi$

Fig. ) Prote"a dentra fixa

unidentra

Fig. * Punte dentara


9/44

*ealizarea protezei dentare in

la)orator• +e!nicianul dentar primeste de la cabinetul

stomatologic amprentele dentare ale ca"ului protetic

insotite de alte informatii suplimentare: culoarea, tipul

de lucrare, amprente de studiu, uneori po"e sau filme sialte indicatii.

• Primul lucru pe care trebuie sa-l reali"e"e este turnarea

modelului de gips. 'odelul de gips repre"inta situatia

precisa din cavitatea bucala a pacientului obtinuta dupa

introducerea unor gipsuri speciale in amprentele

dentare. [)]


10/44

'odelul in protetica fixa

• 'odelele in stomatologie sunt copia fidela a

campului protetic

• %e obtin prin diferite procedee te!nologice, ca de

exemplu turnare, indesare etc.

• n ultima perioada a aparut notiune de model

virtual, ele fiind vi"uali"ate pe monitorul

calculatoarelor. 'odelele virtuale se obtin prin preluare tridimensionala a campului protetic prin

metode diferite []


11/44

odelul in protetica fixa

• Conditiile pe care un model trebuie sa le

indeplineasca sunt :

- exactitate dimensionala- reproducere fidela a detaliilor

- re"istenta la abra"ie

- posibilitate de manipulare usoara

- confectionare rapida

- compatibilitate cu materialul de amprenta []


12/44

Tehnica

• %e usuca bine amprentele, apoi se toarna in

ele un gips special, de consistenta fluida, care

are o preci"ie si o fidelitate deosebita.• upa intarirea gipsului, se indepartea"a

amprentele cu gri&a pentru a nu le fractura.

• /poi, dintii slefuiti pe care urmea"a a seconfectiona coroanele dentare, se i"olea"a si

se pregatesc intr-un mod specific [)]


13/44

+e!nica

Fig. /mprenta totala inferioara

#cu sageata - dintele slefuit$

Fig. 0 'odelul de gips obtinut dupa

turnarea amprentei

#cu sageata - dintele slefuit$ [)]


14/44

+e!nica

• 'odelul de lucru si modelul

antagonist sunt apoi plasate in

relatia din cavitatea bucala cu

a&utorul amprentei oclu"iei.

• Pentru aceasta, cele ) modele sunt

montate in aparate speciale care au

rolul de a imita miscarilemandibulei. /ceste aparate se

numesc oclu"oare sau articulatoare

[)]

Fig. 'odelele de gips

po"itionate in articulator


15/44

+e!nica

• /sa vor arata modelele partiale dupa

po"itionarea in c!eia de gips.

Fig. 11 'odelul dupa amprentarea segmentata[)]


16/44

Pregatirea dintilor slefuiti

• upa pri"a gipsului si obtinerea modelului,

te!nicianul dentar va pregati dintii slefuiti intr-un mod

specific. /cestia sunt dintii pe care urmea"a a se

confectiona lucrarea dentara si poarta numele de)onturi dentare

• %copul pregatirii este obtinerea unui acces cat mai

bun la acesti dinti in timpul etapelor de confectionare

a sc!eletului si aplicare a materialelor fi"ionomice [)]


17/44

Tehnica

• 2peratiunile cele mai importante sunt:

- 1$ ndepartarea gipsului din &urul bonturilor dentare,

astfel incat toate portiunile dintelui care au fost preparate prin slefuire #inclusiv "ona subgingivala$ sa

fie accesibile

- )$ ntroducerea unor ti&e metalice la nivelul dintilorslefuiti, astfel incat, acestia sa se poata indeparta si

repo"itiona pe modelul de lucru. /ceste ti&e se

introduc inca din fa"a de pregatire a amprentei pentru

turnare. /stfel, se obtine un )ont mo)il +2


18/44

Tehnica

Fig. 1) 3ont mobil Fig. 1* 3ont mobil pe model

[)]


19/44

Tehnica

- *$ +ratarea bonturilor dentare cu lacuri sau cerurispeciale in vederea planarii micilor imperfectiuni care

apar in gips dupa turnare.

n ca"ul lucrarilor ceramice, stratul de lac este extrem desubtire fiind mai gros pentru celelalte tipuri de

lucrari. e aici si diferenta de adaptare a acestora pe

dintii slefuiti. [)]

Fig. 1 3ont dentar in urma operatiunilor de pregatire


20/44

Alte tipuri de modele

• odelul preliminar: se obtine prin turnarea amprentei preliminare. Pe acest model te!nicianul va confectiona lingura

individuala.

• odelul de studiu: se obtine prin turnarea amprentei de studiu.%e foloseste pentru observarea diverselor detalii existente in

cavitatea bucala a pacientului inainte de pregatirea dintilor. %e pot

turna mai multe modele de studiu, in diferite etape ale ca"ului

clinic.

• odele didactice sau documentare: se folosesc pentru pre"entarea diverselor ca"uri la facultati, congrese, pentru studii

stiintifice, documente medico-legale etc. [)]


21/44

Sisteme integral ceramice

• 'asele ceramice obisnuite au ca si componente

fundamentale:

- caolinul

- feldspatul- cuartul, proportia dintre aceste determina diferentele de

calitate

• Pe langa acestea, portelanurile dentare mai contin o serie

de alte subdtante ca: fondati, oxi"i metalici, agenti

antioxidanti sau de flux []


22/44

Sisteme integral ceramice

• Componentele ceramicii se pot imparti in doua

categorii:

1$Componenta plastica 4 minerale de argila- caolin

-5 determina scaderea volumului la temperaturi inalte

)$Componenta neplastica 4 cuartul -5 rol decrestere a volumului la temperaturi inalte

4 feldspati -5 confera portelanului plus de re"istenta prin umplerea spatiilor

interstitiale []


23/44

Particularitati tehnologice

• +e!nicile de reali"are a coroanelor integral

ceramice se clasifica in ) mari categorii:

$T&.#ICI A!ITI/&- depunere de straturi succesive de ceramica #te!nica

stratificarii$ 4 2ptec 6%P, 7itadur etc

- turnare: Cerapearl, icor - infiltrare si sinteti"are: n Ceram

- in&ectare #presare$ la temperatura sca"uta sau inalta:

P% 8mpress, Cerestore, 2ptec2PC, Cerapress []


24/44

Particularitati tehnologice

2 T&.#ICI S01ST*ATI/&

-strun&ire #fre"a&$: Cerec, Cerla9

-8lectroero"iune []


25/44

Tehnica depunerii de straturi

• %e poate reali"a:

fie pe bonturi #modele$ din mase refractare pe

care ceramica se depune direct si ulterior se

sinteti"ea"a

Fie pe folii de alia&e nobile #aur, platina$ carese mulea"a pe bont si peste care va se depune

si sinteti"a in straturi masa ceramica []


26/44

Tehnologia de infiltrare si

sintetizare

• %e foloseste pentru cel mai apreciat sistem

intgral ceramic la ora actuala C8;/'

• /re ca principiu reali"area intr-o prima fa"a a

unei cape ceramice cu continut crescut de

oxi"i, care ulterior se infiltra"a cu o sticla de

aluminosilicat de lantan []


27/44


sintetizare

• Capa se obtine prin depunere prin pensulare a

unei suspensii de oxid de aluminiu pe bontul

modelului duplicat, reali"at dintr-un gips poros

special

• n urma unui tratament termic, aceasta suspensie

devine o capa ce e defapt un nucleu de alumina

• /poi, pe acest nucleu se depune o folie de alia&

nobil, care va infiltra capa de alumina []


28/44


sintetizare

• /nsamblul capa-folie se introduce in cuptor

pentru sinteti"are la 11


29/44

Tehnologia de turnare

• %e ba"ea"a pe umplerea unui tipar obtinut pe

ba"a mac!etei restaurarii, prin forta centrifuga

cu masa ceramica topita

• /ceasta te!nologie necesita aparatura speciala

[]


30/44

Tehnicile su)stractie

• +e!nici care permit obtinerea restaurarilor

integral ceramice prin reducere succesiva,

dintr-un bloc ceramic de un anumit volum, pana la atingerea formei finale

• /ceste sisteme cuprind:

- te!nici de fre"are computeri"ata C/>C/'

- te!nici de fre"are prin copiere exclusiv

mecanica []


31/44


32/44

Coroana de inelis integral

ceramica• ?rad de estetica si fi"ionomie maxima

• uanta coloristica egala cu a dintilor naturali

• in punct de vedere optic, masa ceramica estei"otropa

• %maltul este ani"otrop [*]

Fig. 10 Coroana integral ceramica


33/44

&tape clinico-tehnice

• a$ Preparatia dintelui bont dentar neretentiv, cilindro-conic

reducerea fetelor uniforma: 1 mm pe toate fetele axiale si 1,0-

)mm inci"al>oclu"al

ung!i de intelnire dintre pereti si prag e de @< =C, cu rotun&irea

"onelor de intalnire

prag finisat, nu bi"onat

se contraindica ung!iuri ascutite, obtu"e deorarece generea"a

tensiuni

pragul se disimulea"a


34/44


• b$ /mprentarea

/mprentarea de arcada monofa"ica in lingura

individuala

amprentarea de arcada bifa"ica: de corectare sau in

dublu amestec

amprentarea cu inel de cupru si supraamprenta

material elastomeric amprenta cu !idoroalginica- rar utili"ata [*]


35/44


• c$ 'odelul model de arcada cu bont mobil

mai rar de !emiarcada cu bont mobil

'/+8;/(8 A+(B/+8

gipsuri supradure si dure cel mai des folosite

rasini compo"ite: cele mai indicate utili"are mai putina

model galvanic: cupru electrodepus si gips dur, rasina pentru

completare-rar utili"at - metoda laborioasa [*]


36/44


• d$ 'ac!etarea %e indica pentru procedeele C2; %%+8', 8'P;8%%

+e!nica 7+/ C8;/': nu necesita mac!etarea coroana-

arderea directa 4 apicarea masei ceramice D step b9 stepE pemodelul duplicat

+e!nologic: arderea pe folie de platina sticla

blocuri ceramice perle de sticla

dinti de portelan [*]


37/44


• &tape tehnologice:

- amprentare

- model de lucru- conditionare bont #8 %P/C8;$

- amprenta duplicata

- model duplicat din mase de ambalat #%uper!ard$- arderea alumino-ceramicii in doua etape: mie"

ceramic-placare finala [*]


38/44

ase ceramice moderne

• /luminoceramica

• 7itroceramica C2;

• Ceramica magne"ica 2P+8C

• Ceramica "irconica 4 una din cele mai

re"istente [*]

Fig. 1 7itro 4Ceram


39/44

Alumino-ceramica

Proteze ceramice pe )aza de alumina

'c(ean i 6ug!es #1@0$ș intruduc

alumina armat- material de mie" de

portelan pentru fabricarea coroanelorceramice.

3)iecti

mbunatatirea esteticii prin inlocuirea

metalului gros cu o folie subtire de platina, permitand astfel mai mult spatiu

pentru portelan [0]

Fig. 1G /lumino ceramica


40/44

Tehnica

Fig. 1H 'odel 'aster cu 8 Fig.1@ Folie de platina adaptata la 8

Fig.)< Folia adaptata la 8 Fig.)1 'ie"ul aluminoceramic final[0]


41/44

Tehnica

Fig. )) /plicare de dentina Fig. )* Coroane nesinteti"ate

Fig.) Coroane finisate in 8 Fig.)0 upa cimentare [0]


42/44

Caracteristici

• 'ase oxidice

• Contin substante fluorescente care cresc gradul

de translucenta: lanatanide

• +emperatura si tipul de ardere difera de

ceramica preparabila mult mai mare• Componenta lic!idiana a ceramicii

preparabile: aditivi si alcool [*]


43/44

1i)liografie

[1] DProte"area a afectiunilor coroanelor dentare-

microprote"eE Constantin 'ititeanu - A'F Clu&

apoca 1@@

[)] !ttp:>>III.infodentis.com

[*] D+e!nologia Prote"elor entare FixeE 4 Cursuri

[] D+e!nologie Prote"elor AnidentareE- oan +ig

[0] !ttp:>>III.slides!are.net

http://www.infodentis.com/http://www.slideshare.net/http://www.slideshare.net/http://www.infodentis.com/


44/44

7a multumesc pentru atentieJ

Documents

Proteze Dentare Partiale Fixe - Film