Psihopedagogia Deficientului de Intelect

7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect

1/291

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

Specializarea PSIHOPEDAGOGIE SPECIALFora !e "#$%&%'#( IFR

CURS

PSIHOPEDAGOGIA

DEFICICIENTULUI

DE INTELECT

Prof. univ. dr. GHEORGHE RADU


2/291

Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie

CUPRINS

CUVNT INTRODUCTIV__________________________________________5

Capitolul I. CARACTERISTICI ALE DOMENIULUI____________________7

I) C'(e$a !e*i#i&ii+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++,

-) Preciz%ri (eri#olo.ice++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++/0

1) De*icie#&a i#(al% 2 3a#!icap4l i#(al5 "# p6i3ope!a.o.ia 6pecial%+++/,

7) Frec$e#&a 8i !i#aica 3a#!icap4l4i i#(al "# pop4la&ia 8colar%++++++-0

9#(re:%ri 8i 6arci#i recapi(4la(i$e+++++++++++++++++++++++++++++++++-,

Capitolul II. ETIOLOGIA HANDICAPULUI CONSECUTIV DEFICIENEIMINTALE______________________________________________________!"

/) Fac(orii ca4zali ai !e*icie#&ei i#(ale++++++++++++++++++++++++++++101.1. Factorii cauzali____________________________________________301.3. ediul__________________________________________________3!

-) Cla6i*ic%ri ale *ac(orilor ca4zali ai !e*icie#&ei i#(ale++++++++++++++70". F#C$O%" &'('$"C" )#U '%'*"$#%" #l *'F"C"'(+'" "($#,'

___________________________________________________________-l # Factori genetici nes/ecifici /oligenici2_______________________-" 41. )indroa5e datorate unei a6eraii cro5ozo5iale______________-" 4 7. )indroa5e datorate unei deficiene s/ecifice a genelor________-8" C )indroa5e la care este /osi6il9 /rezena unui /roces genetic______-:

"". F#C$O%" P%O&'('$"C"___________________________________-:""". F#C$O%" ';$%"()'C"____________________________________-:

1) Si#!roae ale !e*icie#&ei i#(ale5 !e(eri#a(e pri# eca#i6e.e#e(ice 6peci*ice+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++;0

3.1. aladia *o

7) Fore ale !e*icie#&ei i#(ale5 !e(eri#a(e !e#a$to%i &'t%i()&$i++++++;

1) Cla6i*ic%ri p6i3oe(rice+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++,

1) Proce6ele #ezice 8i a(e#&ia 2 co#!i&ii ale 4#ei ac(i$i(%&i co.#i(i$ee*icie#(e+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++---

3.1. Procesele 5nezice 5e5oria_______________________________7733.7. #tenia_________________________________________________730

9#(re:%ri 8i 6arci#i recapi(4la(i$e++++++++++++++++++++++++++++++++-7-

3


4/291


Capitolul VI. PARTICULARIT*I ALE COMUNIC*RII ,I TERAPIEILIM1A/ULUI LA ,COLARII CU HANDICAP MINTAL_______________++

/) Dii#4area rol4l4i re.la(or al li:a=4l4i a64pra ac(i$i(%&ilor prac(ice++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++-7;

-) Frec$e#&a (4l:4r%rilor !e li:a= la 8colarii c4 3a#!icap i#(alco#6eci#&e "# ac(i$i(a(ea (erape4(ic%++++++++++++++++++++++++++++++-;-

1) Co#6eci#&e ale carac(er4l4i polio!al 8i a6ocia( al (4l:4r%rilor !eli:a= la 8colarii c4 3a#!icap i#(al+++++++++++++++++++++++++++++->/

3.7.1. O6iective ale tera/ieiD /rioritarD logo/edice_________________7>-3.7.7. O6iective ale sti5ul9rii generale a elevilor cu handica/ 5intalDav?nd i5/licaii directe En tera/ia li56aului_____________________7>!3.7.3. O6iective ale tera/iei li56auluiD ur59riteD /rioritar En activit9ileinstructiv4educative_________________________________________7>>

7) Pri#cipii ale ac(i$i(%&ii !e (erapie a li:a=4l4i5 !e6*%84ra(% c4 8colarii

3a#!icapa&i i#(al++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++->>9#(re:%ri 8i 6arci#i recapi(4la(i$e++++++++++++++++++++++++++++++++->8D /. :7D nu Ens9 Gi la Kdeficiena5intal9 structural9M.

"n fineD e@ist9 Gi situaii c?nd unul Gi acelaGi ter5en este folosit

En sensuri diferite de c9tre diferii autori. *e e@e5/luD ter5enul de

oligofrenie 4 a5intit 5ai sus ca unul dintre ter5enii folosii En sens

generic adic9 sinoni5 cu cel de deficien9 5intal9 4 este utilizat de

ali autori Entr4un sens 5ai restr?ns. #stfelD .). Pevzner1:!: Gidisci/olii s9i Eneleg /rin oligofrenie doar acele situaiiD En care

afeciunea cere6ral9 s4a /rodus En ontogeneza ti5/urie a celui En

cauz9D adic9 /?n9 la Encheierea En urul v?rstei de 1 an Gi u59tate 4 7

ani a /rocesului de 5ielinizare a fi6relor nervoase din siste5ul

nervos central.

Ln condiiile descriseD este evident9 necesitatea unor clarific9riconce/tuale Gi a unor /reciz9ri ter5inologice. P?n9 atunci 4 adic9 /?4

n9 c?nd ter5inologia va do6?ndi sta6ilitate 4 /entru a ne Enelege

Entre noiD este foarte i5/ortant ca fiecareD Encerc?nd s9 evite

inter/ret9rile su6iectiveD s9 caute s9 Eneleag9D e@actD 5esaul /e care

interlocutorul s9u autor de te@te scrise sau /artici/ant la o

conversaie /rofesional9 doreGte s94l trans5it9 /rin ter5inologia

utilizat9.

1:


20/291


7) Frec$e#&a 8i !i#aica 3a#!icap4l4i i#(al "# pop4la&ia

8colar%

CunoaGterea /onderii /e care o dein deficienii 5intal En

/o/ulaia infantil9D Endeose6i la nivelul v?rstelor /reGcolare Gi

GcolareD "capt astzi o importan deoseit, ea fiind legat de

necesitatea de a planifica mijloacele pentru asistena medical,

pentru instruirea i educarea acestora, precum i pentru proiectarea

unor msuri n vederea integrrii lor profesionale i sociale' 3D /.7!.

Chiar dac9 aceast9 afir5aie era f9cut9 En ur59 cu dou9 de4

ceniiD /e 6aza analizei unor date /u6licate atunci En diferite 9riD ea

r95?ne vala6il9 Gi En /rezentD inclusiv En ara noastr9D at?t datorit9

unei cu/rinderiD Enc9 inco5/leteD a deficienilor 5intal En for5e Gi

/rogra5e adecvate de asisten9D educaie Gi recu/erareD c?t Gi datorit9dina5icii feno5enului de handica/are 5intal9D influenat /uternic de

condiiile socio4econo5ice Gi culturaleD ele Ensele aflate En /lin9

evoluie Gi restructurare.

Un recens95?nt naional al co/iilor cu deficien9 5intal9D deci

la nivelul Entregii /o/ulaii a unei ?riD este foarte dificil de realizatD

fa/t /entru careD de regul9D se recurge la esti59ri /e eGantioane re/re4zentative ale /o/ulaiei vizate. *e e@e5/luD o astfel de aciune a avut

loc En anul 1:>3D En )U#D c?ndD dintr4un total de /este !D! 5ilioane

de /ersoane su/use sondaului esti5ativD 3 s4au dovedit a fi KEnt?r4

ziate 5intalM du/9 >:D /. 1>.

'sti59ri ulterioareD efectuateD de e@e5/luD En /erioada anilor

1:341:! En diferite 9riD au /us En eviden9 o /ro/orie de !D!

70


21/291


deficieni 5intal 4 En FranaD 3D! 4 En )uediaD 7D!43D7 4 En UngariaD

7D0 4 En Ra/onia etc. du/9 133D /. 7!.

%eferitor la /ro/oria co/iilor cu deficien9 5intal9 din ara

noastr9D nu dis/une5 de cifre oficialeD ci doar de a/recieri ale c?torva

autori.

#stfelD Petru #rcan Gi *u5itru Ciu59geanu 1:80 Gi 5ai

t?rziu "oan *ruu 1::! invoc9 cifra de - D iar "on )tr9chinaru

1::- /e cea de ! . #cesta din ur59 face Gi o interesant9 a/reciere

co5/arativ92 +... numrul important prin care deficienii mintal i

anun prezena crescut arat c ei sunt primii handicapai de carepedagogia special treuie s se ocupe nent$rziat pentru a-i ridica

la forme de via social-util i pentru a face ca r$ndul lor s nu fie

ngroat cu noi cazuri dintre copiii normali. %e altfel, ei nu atrag

atenia numai pentru c sunt circa din totalul copiilor

deficieni, ci i pentru faptul c, n ordinea acestora, ei sunt, spre

exemplu, de / ori mai numeroi dec$t surdo-muii i de 0 de orimai numeroi dec$t nevztorii 117D /.70471.

-.1. %eferindu4se la frecvena En /o/ulaia infantil9 a co/iilor

cu deficien9 5intal9D literatura de s/ecialitate evideniaz9 Gi fa/tul

c9 aceast9 frecven9 este inegal r9s/?ndit9 de4a lungul anilor de

GcolarizareD e@ist?nd o anu5e dina5ic9 ascendent9 dins/re clasele5ici s/re clasele 5ari. "niialD la nivelul v?rstei /reGcolare /ro/oria

este redus9D fiind evidente doar cazurile de deficien9 /rofund9 sau

sever9D /entru caD la de6utul GcolarD s94Gi fac9 si5it9 /rezena Gi

cazurile de deficien9 5oderat9.

*eficiena 5intal9 uGoar9 este decelat9D de regul9D la nivelul

claselor /ri5areD En ti5/ ce cazurile de li5it9 se reliefeaz9 5ai

71


22/291


adesea a6ia En 5o5entul trecerii din ciclul /ri5ar s/re /ri5a clas9

gi5nazial9.

Pentru nuanarea afir5aiei cu /rivire la inegalitatea frecvenei

co/iilor cu deficien9 5intal9 de4a lungul anilor de Gcoal9D rea5inti5

datele /rocentuale /rezentate de ariana %oGca 1:>D du/9 P.

aton 1:>7.

Confor5 acestor dateD /ro/oria deficienilor 5intalD E5/reun9

cu Kcazurile EndoielniceMD variau Entre -D7 din /o/ulaia investigat9

la nivelul v?rstei de 8 aniD cu alte cuvinteD En /ri5ul an du/9 de6utul

GcolarD Gi 1!D: la nivelul v?rstei de 11 aniD adic9 la trecerea dinEnv995?ntul /ri5ar s/re trea/ta ur59toare de Gcolarizare.

%e/roduce5 Gi co5entariul autoarei citateD /e 5arginea aces4

tor date /rocentuale2 "1ste clar c aceast variaie a frecvenei este

ecoul variaiei dificultilor nt$mpinate de copii n procesulcolarizrii, pe msura mririi volumului de cunotine ce treuie

nsuite i a creterii nivelului lor de astractizare. 2lterior,

merg$nd spre coli profesionale sau spre producie, o parte din

aceti indivizi realizeaz o adaptare suficient pentru a nu se mai

diferenia n mod viziil de populaia cu intelect normal' 103D /.

1.*e altfelD /arafraz?ndu4l /e %. AazzoD /ute5 afir5a c9 /reg94

tirea Gcolarului cu handica/ 5intal /entru aceast9 K/ierdereM tre/tat9

En 5uli5e 4 ca ur5are Gi Encununare a /rocesului de Gcolarizare Gi

tera/ie co5/le@9 4 re/rezint9 unul din o6iectivele centraleD /e care Gi

le /ro/une /siho/edagogia s/ecial9.

Cit?ndu4l /e '.O.,e evideniaz9 c9D

din totalul deficienilor 5intalD ! ar a/arine deficienei /rofunde

77


23/291


idioieiD 70 4 deficienei severe i56ecilit9iiD iar ! 4 de6ilit9ii

5intale. *u/9 se@D s4ar Enregistra o uGoar9 /redo5inan9 a deficienei

5intale En r?ndurile /o/ulaiei 5asculine du/9 103D /.1418.

Ln fineD 5enion95 c9D En volu5ul *e6ilit9ile 5intaleD

coordonat de %. Aazzo Gi tradus la noi En 1::D . &illS Gi , erlet4

Bigier /rezint9 un a5/lu studiu referitor la frecvena deficienei

5intale En ra/ort de 5ediul socialD En /ri5ul r?nd de 5ediul fa5ilial

En care se dezvolt9 co/ilul.

F9r9 Endoial9 c9 a/recierile f9cute asu/ra frecvenei

deficienilor 5intal En ur59 cu c?teva deceniiD En diferite zone alelu5iiD au En /rezent 5ai 5ult o valoare docu5entar9D /entru

cunoaGterea nevoilor actuale reale fiind necesare investigaii Gi

esti59ri 5ai a/ro/iate de e/oca Gi locul En care ne afl95.

Unele ideiD for5ulate /e 5arginea celor constatate atunciD EGi

/9streaz9D Ens9D de/lina vala6ilitate Gi En zilele noastre.

*e /ild9D sunt la fel de actuale Gi ast9ziD inclusiv la noiDcuvintele cu care . &illS Gi , erlet4Bigier EGi Encheiau studiul

a5intit2 K"nferioritatea intelectual9 a co/iilor din 5edii defavorizate

este rezultatul unui fel de deteriorareD e@istent9 Enaintea constat9rilor

efectuate la Gcoal9D deteriorare al c9rei rit5 acceleratD En /ri5ii doi

ani de via9D se EncetineGte a/oi considera6il.

*ac9 se /roduce o intervenieD ea tre6uieD evidentD s9 ai69 loccu 5ult Enaintea Entr9rii co/ilului En viaa Gcolar9. (atura Gi for5a

acestei intervenii genereaz9 /ro6le5e care nu sunt nu5ai de ordin

/sihologicD ci 5ai ales de ordin socialM 7>D /.70!.

%eferitor la for5a intervenieiD En /rezent se detaGeaz9 4 aGa

cu5 a5 su6liniatD de altfelD Gi En /aginile anterioare 4 /ro6le5a ra/or4

tului dintre 5odalit9ile de educaie s/ecial9D integrate

73


24/291


Env995?ntului o6iGnuit Gi cele de sine st9t9toareD /ro6le5a av?nd o

i5/ortant9 rezonan9 social9.

F9r9 a insistaD aiciD /e aceste as/ecteD 5enion95D totuGiD c9D En

ceea ce4i /riveGte /e co/iii cu deficien9 5intal9 uGoar9D sau /e cei cu

intelect de li5it9D sau cu /seudo4deficien9 5intal9D la 5aoritatea

s/ecialiGtilor /redo5in9 convingerea c9 for5ele integrate sunt cele

necesareD En ceea ce4i /riveGte /e co/iii cu deficiene accentuate

severe Gi /rofundeD o/iunea s/ecialiGtilorD dar Gi a /9rinilorD se

Endrea/t9D /rioritarD s/re Gcoli s/eciale Gi clase diefereniate de sine

st9t9toare.)e5nificativ9D En acest sensD ni se /areD de e@e5/luD situaia

din *ane5arcaD undeD cu toat9 6inecunoscuta orientare

integraionist9D /entru co/iii cu deficiene accentuate or6iD surziD

deficieni 5intal sever G.a.D confor5 datelor /rezentate recent de

Res/er olst 7000D e@ist9 En /aralel trei 5odalit9i de a6ordare

difereniat924 En Gcoli s/ecialeD cu un total de 3 !38 de eleviD En anul 1::8D

fa9 de 7 03- de eleviD En anul 1:8!J

4 En clase s/ecialeD incluse En structura Gcolii o6iGnuiteD unde

erau cu/rinGi 3 !7> de eleviD En anul 1::8D fa9 de 1 3!- de eleviD En

anul 1:8! Gi

4 integrai claselor o6iGnuite 4 unde erau cu/rinGi 1 >7: deeleviD En anul 1::8D fa9 de 1 0> de eleviD En anul 1:8!.

Co5/ar?nd aceste cifreD constat95 dou9 tendine evidente2

4 de creGtere4 /racticD de du6lareD En ulti5ul deceniu 4 a nu594

rului total de co/ii considerai ca av?nd nevoie de educaie s/ecial9

datorit9 deficienelor accentuateD inclusiv datorit9 deficienei 5intale

7-


25/291


severe de la - -!1 de cazuriD En anul 1:8!D la : >:3 de cazuriD En anul

1::8J

4 de /redo5inare net9 a nu59rului co/iilor cu deficiene

accentuateD cu/rinGi En Gcoli Gi clase s/ecialeD co5/arativ cu nu59rul

de co/ii a/arin?nd aceleiaGi categorii de deficien9 accentuat9D dar

care sunt cu/rinGi En clasele o6iGnuite ale Env995?ntului general.

)unt evidenteD deciD du/9 /9rerea noastr9D te5/erarea tre/tat9 a

Kentuzias5uluiM iniial din /erioada anilor 0480D En ceea ce

/riveGte ideea cu/rinderii tuturor co/iilor cu deficiene 4 indiferent de

gravitatea acestora 4 En siste5ul educaiei o6iGnuite din Gcoala gene4ral9D /recu5 Gi tendina actual9 de o/tare /entru soluii 5ai nuanate

ale educaiei s/eciale Gi integrate /entru co/iii cu deficiene Gi cu alte

cerine sau nevoi s/eciale.

#celaGi Res/er olst 7000 atr9geaD /e 6un9 dre/tateD ateniaGi asu/ra fa/tului c9 a/licarea reco5and9rilor for5ulate En diferite

docu5ente ale forurilor internaionaleD cu /rivire la asistena Gi

educaia s/ecial9 a handica/ailor 4 inclusiv a handica/ailor 5intal

4tre6uie f9cut9 ada/tat En ra/ort de condiiile concrete Gi de

e@/eriena autohton9. 'steD f9r9 Endoial9D evident c9D Gi En acest

do5eniu al educaiei s/eciale Gi integrateD nu /oate fi vor6a de regulio6ligatoriiD care s94Gi g9seasc9 a/licarea standard En orice zon9 a

lu5iiD f9r9 a ine cont de s/ecificul localD de nevoile reale Gi de

condiiile o6iective e@istente En eta/a dat9.

7!

Rez4a(Lncerc?nd o sintez9 a celor e@/use En acest /ri5 ca/itolD rezult9 c9 deficiena

re/rezint9 o afeciune sta6il9 sau un co5/le@ de ase5enea afeciuniD care se 5anifest9 En/lan anato5icD fiziologic GiQsau funcionalD di5inu?nd /uternic ca/acitatea de Env9are Gide ada/tare a individului En cauz9 Gi /un?ndu4l Entr4o stare de inferioritate En ra/ort cuse5enii s9i.

C?nd instalarea acestei inferiorit9i nu este /revenit9 la ti5/ sau nu este Enl9turat9tre/tatD /rin 59suri tera/eutice cores/unz9toareD iar co/ilul res/ectiv este /uternicdezavantaat En ra/orturile sale cu 5ediul socialD deficiena devine cauz9 a unei st9ri dehandica/. Odat9 instalat9D starea de handica/ creeaz9 condiii /entru consolidarea Gi chiaragravarea deficieneiD Entre deficien9 Gi starea consecutiv9 de handica/ e@ist9D deciD oco5/le@9 relaie de intercondiionare.

*o5eniul Gtiinific interdisci/linar Gi cu ra5ificaii intradisci/linareD carea/rofundeaz9 5odalit9ile de cunoaGtere Gi rezolvare a /ro6le5elor co5/le@e de educaies/ecial9 Gi intervenie recu/erativ9 a co/iilor cu deficieneD se nu5eGte /siho/edagogies/ecial9 sau defectologie.

Psiho/edagogia s/ecial9 a Gcolarilor cu handica/ 5intal studiaz9 /ro6le5atica

5ulti/l9 a cunoaGterii a/rofundateD a instruirii for5ative Gi a educaiei tera/eutice aacestor GcolariD En /ers/ectiva recu/er9rii lor tre/tate Gi a integr9rii socialeD de regul9 Enconte@tele o6iGnuite ale /ro/riei co5unit9i.

Pentru iniierea 59surilor adecvate de instruireD educaie tera/eutic9 Gi recu/erareeste i5/ortant9 cunoaGterea /ro/oriei co/iilor cu deficiene 5intale En /o/ulaiainfantil9.


26/291


9#(re:%ri 8i 6arci#i recapi(4la(i$e

Cui se adreseaz9 /rezentul volu5T #rgu5entai aceast9 des4

tinaie.

.

*escriei sensul Gi co5/arai Entre ei ter5enii2 /siho/edagogie

s/ecial9 Gi defectologie. 'videniai calit9ileD dar Gi

neaunsurile fiec9ruia dintre aceGti ter5eni.

7>

*'F'C$O,O&"'..

..

P)"OP'*#&O&"' )P'C"#,V

..


27/291


Cine este autorul definiiei care de6uteaz9 astfel2 +#sihopeda-gogia special sau defectologia este o tiin ce se ocup de

persoanele handicapate, de studiul particularitilor psihice,

de instrucia i educaia lor...!T $ranscriei En Entregi5eD Entr4

un Kglosar individualM de ter5eniD aceast9 definiie.

.

(otai En acelaGi Kglosar individualMD indic?nd Gi sursa 6i6lio4

grafic9 alegerea acestei surse r95?n?nd la li6er9 iniiativ9D

ur59toarele definiii2 deficien9D handica/D inca/acitateD cerineeducative s/eciale.

7

#rgu5entai caracterul interdisci/linarD dar Gi co5/onenta /luri4

disci/linar9 sau intradisci/linar9 a /siho/edagogiei s/ecialeH.


28/291


*efinii noiunile Gi descriei ra/ortul de interde/enden9cauzal9 dintre deficiena 5intal9 Gi handica/ul 5intal.

'nu5erai Gi ali c?iva ter5eniD folosii ca sinoni5i cu cel de

deficien9 5intal9.

78

*'F"C"'(+V2

#(*"C#P2

"(C#P#C"$#$'2

C'%"(+' '*UC#$"B' )P'C"#,'2


29/291


*e ce este i5/ortant9 cunoaGterea /ro/oriei co/iilor cu

deficien9 5intal9D /rin ra/ortare la totalul /o/ulaiei infantileT

Capi(ol4l II) ETIOLOGIA HANDICAPULUI

CONSECUTIV DEFICIENEI INTALE

/) Fac(orii ca4zali ai !e*icie#&ei i#(ale

'tiologia gr. K#itiaM W Kcauz9MD K,ogosM W KGtiin9M

re/rezint9 o disci/lin9 care studiaz9 cauzele unui feno5en En s/e9D

5aladiiD dezv9luind originile Gi evoluia sa s.n..Preluat9 din K*icionar de /sihologieM 1:8D /.7-D aceast9

definiie atrage atenia asu/ra fa/tului c9 a/rofundarea cauzelor

feno5enului studiat 4 En cazul nostruD ale deficienei 5intale 4 nu

tre6uie s9 se rezu5e doar la de/istarea Gi evidenierea factorilor

cauzaliD ciD /ornind de la aceGti factoriD tre6uie s9 realizeze o anu5e

/reviziune a evoluiei /osi6ile a feno5enului ur59ritD su6 influenafactorilor res/ectivi.

7:


30/291


/)/) Fac(orii ca4zali

%a/ort?ndu4ne la titlul /rezentului ca/itolD vo5 s/une c9

etiologia handica/ului 5intal const9 En acele st9ri de deficien9 GiQsau

inca/acitate 5intal9D care deter5in9 sc9derea randa5entului intelec4

tual Gi ada/tiv al individului En cauz9 su6 nivelul cerinelor 5ini5e

ale conte@tului social dat.

3e pune atunci ntrearea, n ce const etiologia deficienei

mintale4

$oi s/ecialiGtii careD su6 un as/ect sau altulD au a6ordat aceas4

t9 /ro6le59 su6liniaz9D En /ri5ul r?ndD caracterul co5/le@D Gi variat

al etiologici deficienei 5intale.

Factorii cauzali funda5entali se situeaz9D Ens9D En acele

sectoare de 6az9D care deter5in9D En generalD evoluia socio4u5an9 aoric9rui individ 2

zestrea genetic a individului (ereditateaD adic9 ceea ce el a

5oGtenit de la /redecesoriJ

mediul i influenele educativeD adic9 ceea ce el do6?ndeGte En

interaciunea 5ulti/l9 dintre organis5ul /ro/riu /osesor al

zestrei genetice Gi condiiile sale de e@isten9 6iologic9 Gisocial9.

%eferindu4ne la raportul i interaciunea dintre factorii care

influeneaz9 hot9r?tor /rocesul dezvolt9rii /ersonalit9ii u5aneD

ar9ta5D Entr4o alt9 lucrare :!D /.11 4 /relu?ndD desigurD unele idei

susinute En literatura de s/ecialitate 4 c9 factorul 6iologic este

deter5inat geneticD ereditarD dar creGterea 6io5orfologic9 Enontogenez9 de/indeD totuGiD Gi de condiiile de 5ediu. Factorul

30


31/291


/sihofuncional GiD deciD /rocesul de 5aturizare /sihic9 este

influenatD Entr4o 5ult 5ai 5are 59sur9D de 5ediul En care se

dezvolt9 individulD as/ectele /sihice 6?z?ie te5/era5enteleD de

e@e5/lu av?ndD totuGiD Gi o co5/onent9 5oGtenit9D En schi56D

socializarea este acel as/ect al dezvolt9riiD care se realizeaz9 su6

influena hot9r?toare a 5ediului sociocultural.

*in interaciunea o6iGnuitaD nor5al9D a factorilor cauzaliD

rezult9 dezvoltarea o6iGnuit9D nor5al9 a 5arii 5aorit9i a indivizilorD

En condiii a/arte Ens9D adic9 En condiii defavora6ileD Entre factorii

genetici Gi influenele de 5ediu inclusiv influenele educative areloc o interaciune neo6iGnuit9D anor5al9D care /oate da naGtere unei

deficieneD dete5in?nd2

ta6loul etiologic sau constelaia cauzal9 a deficienei res/ec4

tive Gi o anu5e si5/to5atologieD /ro/rie fiec9rui ti/ de

deficien9J

evoluia fiec9rui individ cu deficieneD adic9 /ers/ectivele Gili5itele dezvolt9rii saleD direciaD rit5ul Gi intensitatea acestei

dezvolt9ri.

/)-) Ere!i(a(ea este EnsuGirea funda5ental9 a 5ateriei vii de a

trans5iteD de la o generaie la altaD 5esaele de s/ecificitate ale

s/ecieiD ale gru/uluiD ale individului su6 for5a codului genetic.1.7.1. ,u5inia "aco6 4 autoarea acestei definiii 1D /. 1> 4adaug9

Gi o alt9 ideeD interesant9 5ai ales /entru do5eniul /siho/edagogieH

s/eciale "5n stadiul actual al cunoaterii i stp$nirii mecanismelor

ereditii se poate afirma c rolul su n dezvoltare, mai ales n

dezvoltarea psihic, este de premis natural. 6ceast premis, cu

aciune proailist, poate oferi individului o ans (ereditatea nor-mal) sau o neans (ereditatea tarat). #rima poate fi ulterior valo-

31


32/291


rificat sau nu, iar cea de-a doua, n funcie de gravitate, poate fi

compensat n diverse grade sau nu!1D /.7.

*u/9 ihai &olu 1::D "la nivelul omului, ereditatea

asigur transmiterea cu precdere a caracterelor fizice, a

adaptrilor fiziologice primare i a unor predispoziii. 1a nu se

extinde asupra structurilor psihocomportamentale superioare...'D En

aceeaGi ordine de ideiD du/9 Paul Po/escu4(eveanu 1:8 Kse /oate

afir5a cu certitudine c9 ceea ce Enva9 /9rinii nu se trans5ite la

co/iiM D /.7-1.

#stfelD "dac supunem trei generaii de oolani la aceleaiproe de lairint, cea de a treia generaie are nevoie de un timp de

zece ori mai mic pentru a reui la proele la care este supus, n

ceea ce privete afeciunile mintale, riscul de a se molnvi este de

/ -7, pentru suiecii care au rude apropiate olnave' 110D /.

11>411.

1.7.7 O a5/l9 descriere a eredit9ii o g9si5 En K*icionar dedefectologieM 1:0 En careD /e l?ng9 unele infor5aii cu caracter

generalD se fac Gi nu5eroase referiri la as/ectele a/arteD care ne /ot

auta En Enelegerea rolului ucat de ereditate En etiologia for5elor de

5anifestare a deficienei 5intale. %e/roduce5D En rezu5atD c?teva

dintre aceste idei du/9 1:D /. 71>471: 2

37

'reditatea este una dintre cele 5ai generale /ro/riet9i ale organis5elor viiD const?nd Entrans5iterea de la /9rini c9tre ur5aGi a unor tr9s9turi Gi /articularit9i ale dezvolt9riiD Entruc?t oricecaracteristic9 a organis5ului sau a celulei de/indeD En ulti59 instan9D de ti/ul de 5eta6olis5D seconsider9D adeseaD c9 ereditatea este /ro/rietatea organis5elor vii de a re/roduceD de4a lungulgeneraiilorD un anu5it ti/ de 5eta6olis5.)e disting dou9 laturi funda5entale ale feno5enului ereditar2 5eninerea /er5anenei organiz9rii

de4a lungul 5ai 5ultor generaiiD deci En filogenez9D Gi 5eninerea identit9ii cu sine a organis5uluiEn /rocesul dezvolt9rii individualeD adic9 En ontogenez9.Conco5itent cu aceast9 /ro/rietate a organis5elor vii de a /9stra unitatea organiz9rii /e

/arcursul 5ai 5ultor generaiiD /recu5 Gi En /rocesul dezvolt9rii individualeD e@ist9D totuGiD Gi otendin9 central9 s/re 5odifica6ilitateD concretizat9 En varietatea for5elor organice.

Ca Gi orice alt9 /ro/rietate a organis5uluiD ereditatea este deter5inat9 structural Gi are o6az9 5aterial9. Unitatea 5aterial9 ele5entar9 a eredit9ii o re/rezint9 gena. &enele sunt situate Encro5ozo5iD aceGtia fiind niGte structuri alungiteD vizi6ile la 5icrosco/D situate En nucleul celular.Cea 5ai i5/ortant9 co5/onent9D s/ecific9D a cro5ozo5ilor o constituie acidul dezo@iri6onucleic#*(. Poriuni ale acestui acidD caracterizate /rintr4o anu5e succesiune a su6stratului azotic Gi

/rintr4o structur9 co5/le@9D re/rezint9 genele.Ca /urt9toare ale Kcodului geneticMD genele au o serie de /ro/riet9iD /arial a5intite 5ai

sus24 trans5isi6ilitatea de la o generaie la altaJ4 5odifica6ilitateaD Entr4un /roces de schi56are a structurii chi5iceD nu5it K5utaieMJ ea /oateafecta o singur9 gen9D dar Gi un lan Entreg de cro5ozo5iD /urt9tori a nu5eroase geneD En acest cazav?nd loc o a6eraie cro5ozo5ial9J4 ca/acitatea de funcionare s/ecific9D adic9 de control asu/ra 6iosintezei fer5enilor s/ecifici.

&enele se trans5it ur5aGilor /rin celulele se@ualeD av?nd loc un /roces co5/le@ de sintez9a cro5ozo5ilor ; Gi XD confor5 unor legi desco/erite de &.R. endelh4 legea caracterului unifor5 al hi6rizilor sau legea /redo5in9rii caracteristicilor unuia din /9rini 4la /ri5a generaieJ4 legea disocieriiD Entr4un ra/ort de 3 la 1D En a doua generaieJ4 legea disocierii neregulate Gi co56in9rii Ent?5/l9toareD c?nd /9rinii se deose6esc Entre ei /rin

5ai 5ult de dou9 /articularit9i de 6az9.Lntruc?t se trans5it ereditar doar geneleD iar tr9s9turile individuale se for5eaz9 su6

controlul lor En ontogenez9 su6 influena 5ediuluiD este i5/ortant s9 face5 distincie Entre genoti/totalitatea genelor organis5ului En cauz9 Gi fenoti/D acesta const?nd En totalitatea tr9s9turilore@terioare ale organis5uluiD for5ate En ontogenez9. Pe /arcursul vieii unui individD genoti/ul s9uEnn9scut nu /oate fi 5odificat. *ezvoltarea fenoti/uluiD Ens9D /oate fi influenat9 /ozitivD /rinorganizarea cores/unz9toare a condiiilor de 5ediu Gi /rintr4o educaie adecvat9.


33/291


#ceasta este una din concluziile deose6it de i5/ortanteD /entru

do5eniul /siho/edagogiei s/ecialeD /e care o des/rinde5 din teoria

e@/us9 cu /rivire la 5ecanis5ele ereditare ale /rocesului dezvolt9rii.

1.7.3. En conte@tul /ro6le5aticii referitoare la etiologia st9rilor dehandica/ 5intalD /siho/edagogia s/ecial9 este interesat9D 5ai alesD de

/ro6le5a 5utaiilor genetice Gi a a6eraiilor cro5ozo5ialeD careD aGa

cu5 se va vedea En su6ca/itolul ur59torD stau la 6aza unor sindroa5e

s/ecifice ale deficienei 5intale.

utaiile genetice Gi a6eraiile cro5ozo5iale se /ot /roduce

s/ontanD /rin interaciunea Ent?5/l9toare dintre organis5 Gi 5ediu.*e e@e5/luD ase5enea feno5ene /ot avea loc su6 influena unor

radiaii 4 naturale sau /roduse de o5 4 sau su6 influena altor factori.

Prin cunoaGterea a/rofundat9 a acestor feno5ene sau a altora cu

efecte si5ilare asu/ra dezvolt9riiD se deschide calea controlului lor

Entr4un conte@t de inginerie genetic9D a/t9D En viitorD s94Gi aduc9 o

contri6uie 5aor9 la /revenirea unor 5utaii negative Gi a6eraii

33


34/291


cro5ozo5iale generatoare de deviaiiD inclusiv En dezvoltarea

intelectual9 a anu5itor co/ii.

$ot /e 6aza cunoaGterii te5einice a feno5enelor la care ne

referi5 Gi En condiiile unui consult de s/ecialitate a celor En cauz9D

devine /osi6il sfatul geneticD oferit de s/ecialiGti 5ediciD /sihologi

tinerilor aflai En /rea5a 5o5entului de a4Gi Ente5eia o fa5ilie.

/)1) e!i4l

"8ediul, ca factor al dezvoltrii umane, este constituit din

totalitatea elementelor cu care individul interacioneaz, direct sauindirect, pe parcursul dezvoltrii sale'1D /. 7.

1.3.1 *efiniia de 5ai sus ne atrage atenia asu/ra caracterului

co5/le@ al 5ediuluiD care influeneaz9 /uternic /rocesul dezvolt9rii

/sihice al oric9rui co/ilD En cazul co/iilor cu diferite afeciuni 4inclusiv al celor cu afectarea dezvolt9rii 5intale 4 interaciunea

s/ontan9 dintre 5ediu Gi /articularit9ile organis5ului afectat

deter5in9 acele deregl9ri ale /rocesului de structurare a

/ersonalit9iiD /e care diferii autori le nu5esc a6ateri En dezvoltare

137 sau dizontogenii --.

*i5/otriv9D En situaiile aflate su6 controlD /rin organizareas/ecific9 a 5ediului 4 Endeose6i a celui socio4fa5ilial Gi socio4Gcolar

4instalarea for5elor a5intite /oate fiD uneoriD /revenit9 sauD de cele

5ai 5ulte ori 4 atunciD c?nd instalarea lor s4a /rodusD totuGi 4

5anifestarea acestor tul6ur9ri /oate fi esto5/at9D consecinele

negativeD En /lanul ada/t9riiD /ut?nd fi di5inuate.

*u/9 ,u5inia "aco6 1:882 "dei apare ca principal

furnizor al materialului ce stimuleaz potenialul ereditar, aciunea

3-


35/291


mediului, pe ansamlu aleatoare, poate fi n egal msur o ans a

dezvoltrii (un mediu favorail), dar i o fr$n sau chiar un locaj

al dezvoltrii (un mediu sustimulativ, ostil, insecurizant sau

alienant)'1D /.7:.

O ase5enea situaieD c?nd 5ediul re/rezint9 o fr?n9 sau deter4

5in9 un 6loca En calea dezvolt9riiD c?nd un eventual /otenial

ereditar /ozitiv nu este valorificat la nivelul s9u realD co/ilul

r95?n?nd 5ult En ur5a /ara5etrilor o6iGnuii ai dezvolt9rii /entru

v?rsta dat9D o Ent?lni5D frecventD En cazul co/iilor cu

/seudodeficien9 5intal9D En astfel de situaiiD datorit9 li5itelor /ecare le i5/une un 5ediu fa5ilial GiQsau instituional viciat 4

generator de stres Gi frust9ri afective /er5anente 4co/iii res/ectivi

nu4Gi valorific9 suficient un /osi6il genoti/ favora6ilD dezvoltarea lor

fiind distorsionat9 Gi evolu?nd Entr4o direcieD 5ai 5ult sau 5ai /uin

a/ro/iat9 cu cea /e care o deter5in9 o ereditate tarat9 GiQsau o

afectare /atologic9 a siste5ului nervos central.'ste foarte i5/ortant de Gtiut c9 o intervenie ti5/urieD En

sensul nor5aliz9rii condiiilor de 5ediuD En /ri5ul r?nd ale 5ediului

socio4fa5ilialD /oate deter5ina revenirea s/re o stare o6iGnuit9 Gi

s/re o ada/tare eficient9 a co/iilor cu a6ateri iniiale de la traseul

nor5al al acestui /roces.

1.3.7. #Ga cu5 su6liniaz9 Francois $asYuellesD Entr4o carte a/9rut9 En

1::1D un rol hot9r?tor En /rocesul dezvolt9rii ti5/urii a co/ilului

revine contactului /er5anent dintre acesta Gi 5a5a saD ca factor

centralD catalizatorD al 5ediului fa5ilial. %ezu5?ndD Entr4o recenzie a

acestei c9ri recenzie /u6licat9 En K%evista de educaie s/ecial9M nr.

7D 1::7 /rinci/alele idei referitoare la as/ectul 5enionatD a5 su6li4

niatD Endeose6iD caracterul co5/le@ Gi siste5atic al contactului

3!


36/291


5ulti/lu Entre 5a59 Gi co/ilul s9uD contact careD du/9 autorul citatD

/entru a fi eficientD tre6uie s9 se realizeze En 5ulti/le /lanuri2

"n /lan fizic 4 /rin luarea co/ilului En 6raeD /rin hr9nirea la

s?nD /rin s/riinirea la /ri5ii /aGi Gi conducerea de 5?n9D /rin

/artici/area ne5ilocit9 la ocurile de 5iGcare ale co/ilului etc. En

/lan ver6al 4 /rin cuvintele adresate co/ilului din /ri5ele zileD iarD

ceva 5ai t?rziuD /rin /ovestirea unor istorioare accesi6ileD /rin

Env9area unor /oezioare si5/leD /rin r9s/unsuri la nu5eroasele

Entre69ri /use de co/ilD /rin conversaie concret9D /rin diriarea

ver6al9 a activit9ii co/ilului etc. En /lan afectiv 4 /rin r9s/uns lasur?sul Gi z?56etele co/iluluiD /rin tonalitatea cald9 a vociiD /rin

5anifestarea cores/unz9toare la adresa co/ilului a celor 5ai variate

e5oii Gi senti5ente.

a5a este /rezent9 En viaa co/ilului Gi indirectD ea fiindD de

regul9D /ersonaul central En urul c9ruia se cl9desc relaiile defa5ilie. i chiar dac9D En acest /rocesD En anturaul co/ilului a/ar 4 Gi

tre6uie s9 a/ar9D En /ers/ectiva unei dezvolt9ri nor5ale 4 o serie de

alte /ersoaneD 5ai ales tat9lD fraii Gi surorileD 6uniciiD chiar dac9 cu

trecerea /ri5ilor ani se /roduce o anu5it9 Ende/9rtare /ur fizic9D

5ult ti5/ /ersoana 5a5ei r95?ne totuGi central9D nu nu5ai /rin

sineD dar Gi /rin tot ce4l Enconur9 /e co/il. Patul En care doar5eco/ilulD ca5era saD casa /9rinteasc9D E5/reuri5ile acesteiaD /ri5ele

de/las9ri 5ai Ende/9rtate Gi 5ulte altele sunt toate str?ns legate de

/rezena 5a5eiD En 5od o6iGnuitD 5a5a revineD adeseaD En /ri5 /lan

Gi En contact direct cu co/ilul /e tot /arcursul dezvolt9rii acestuiaD ea

Engriindu4l c?nd este 6olnavD ea conduc?ndu4l la gr9dini9 sauD En

/ri5ele zileD la Gcoal9 etc. "#rin prezena sa direct - se suliniaz

3>


37/291


n lucrarea la care ne referim - mama este cea care asigur copilului

un sentiment de securitate, un echiliru afectiv'170D /.3-.

Privarea co/ilului de contactul siste5atic cu 5a5a saD fie din

5otive o6iective 4 decesD des/9rire forat9 4 fie din 5otive su6iective

4 a6andonD indiferena 5a5eiD su/rasolicitarea acesteia En activit9i

/rofesionale sau de alt gen 4 /oate avea consecine nefaste asu/ra

dezvolt9rii co/ilului En continuare. #ceasta 5ai ales atunciD c?ndD

datorit9 unor afeciuni suferite En /erioada /renatal9D En 5o5entul

naGterii sau En /ri5ii ani de via9D co/ilul este e@/us /ericolului unei

dezvolt9ri anor5aleD En cazul En care unii co/ii cu deficieneD inclusivcu deficiene 5intale accentuateD sunt internai de ti5/uriu Entr4o

unitate s/ecializat9 de asisten9 Gi educaie tera/eutic9D li/sa influen4

elor /ozitive e@ercitate de 5a59 va duceD inevita6ilD la accentuarea

5anifest9rilor negative s/ecifice deficienei res/ective.

Ln acest /unct al dez6aterii noastreD a5 aunsD de fa/tD s9 ne

referi5 ne5ilocit la cel de al treilea factor care influeneaz9dezvoltarea Gi anu5e educaia. PracticD educaia nu /oate fi izolat9 de

condiiile de 5ediuD ea re/rezent?nd ele5entul activD care

dina5izeaz9D organizeaz9 Gi orienteaz9 aciunea 5ediului asu/ra

individului En cauz9.

Cit?ndu4l /e '. Faure 1:-D ,. "aco6 1:: su6liniaz9 c9

educaia tre6uie definit9 ca Kactivitate s/ecializat9D s/ecific u5an9Dcare 5iloceGte Gi diversific9 ra/ortul dintre o5 Gi 5ediul s9uD

favoriz?nd dezvoltarea o5ului /rin inter5ediul societ9ii Gi a

societ9ii /rin inter5ediul o5uluiM 1D /. 7:430. En continuareD se

arat9 c9 educaia face 5edierea Entre ereditateD adic9 Kceea ce s4ar

/uteaD su6 as/ectul coninutuluiD 5o5entuluiD niveluluiD intensit9iiD

durateiD for5eiD 5ilocului etc.MD Gi 5ediuD adic9 Kceea ce se ofer9M.

3


38/291


O educaie eficient9 Kar5onizeaz9 cererea Gi ofertaD ceea ce

nu este de loc uGor /entru c9D date fiind unicitatea eredit9ii Gi

unicitatea constelaiilor de 5ediuD nu e@ist9 reeteM 1D /.30.

*esigurD autoarea se refer9 la Kreete educativeMD a c9ror even4

tual9 e@isten9 nu ar face dec?t s9 unifor5izezeD s9 Ga6lonizeze Gi s9

de/ersonalizeze actul educativD acesta devenind for5alD ineficientD

su6 as/ectul contri6uiei la sti5ularea dezvolt9rii. *ezvoltarea are

loc doar En condiiile En care Kse 5enine un o/ti5 Entre ceea ce

/oateD vreaD Gtie individul la un 5o5ent dat Gi ceea ce i se ofer9.

Oferta tre6uie s9 fie sti5ulativ9D totdeauna cu un grad 5ai Enalt dec?t/oateD vreaD Gtie individul res/ectiv. O ofert9 /rea ridicat9D c?t Gi una

6anal9D /ot /ertur6a dezvoltarea /sihic9I 1D /.30.

*in frag5entele citate 5ai susD ne rein atenia cel /uin dou9

as/ecte i5/ortante2

En /ri5ul r?ndD sunte5 avertizai c9 o educaie /recar9 4 Enele4

g?nd /rin aceasta Gi o instruire /rost conce/ut9 4 "poatepertura activitatea psihic'. Cu alte cuvinteD educaia

/recar9D instrucia conce/ut9 En afara dezideratului diferenierii

Gi al individualiz9riiD /ot deveniD la un 5o5ent datD surse

co5/le5entare dac9 nu chiar deter5inante de handica/are.

En aceast9 ordine de ideiD av?ndu4se En vedere toc5ai greGelile

de instrucie Gi educaie Gcolar9D care se /ot constitui En cauzeale unui eGec cronic la Env99tur9D En literatura de s/ecialitate

se foloseGteD uneoriD ter5enul de didactogenii 0D 17:.

Ln al doilea r?ndD este evident 5esaul caD En /rocesul

educaieiD s9 se acioneze la nivelul "proximei dezvoltri' a

celui educatD adic9 Entr4o zon9 careD En conce/ia lui ,.).

BEgotsZi 1:3-J trad. 1:1D este Gi zona eficienei 5a@i5eD En

38


39/291


ceea ce /riveGte sti5ularea dezvolt9rii intelectualeD /rintr4un

act de Env9are for5ativ9.

*iscuia /e 5arginea educaiei for5ativeD /rin autorul acordat

co/ilului de a se 5anifesta Gi aciona la nivelul K/ro@i5ei

dezvolt9riMD ne deter5in9 s9 ne a5inti5 caracterul restr?ns al acestei

zone /ro@i5e la deficientul 5intal du/9 ,.). B?gotsZiD c?t Gi

insta6ilitatea achiziiilor sale Gi tendina /er5anent9 de recul s/re

reacii Gi co5/orta5ente /ro/rii unor eta/e dea de/9Gite En /rocesul

dezvolt9rii ontogenetice du/9 . "nhelder.

Pute5 afir5aD deciD c9 deficienii 5intal se caracterizeaz9D at?t/rin Engusti5ea /ro@i5ei dezvolt9riD c?t Gi /rintr4o zon9 larg9 a

/osi6ilului regresD ceea ce face ca o6iectivele educaiei for5ativeD la

aceast9 categorie de co/iiD s9 se E5/leteasc9 str?ns cu o6iectivele

unei /rofila@ii Gi tera/ii co5/le@e.

*e aici rezult9 c9D En activitatea cu Gcolarii handica/ai 5intalD

dezideratul orient9rii tera/eutic4co5/ensatorii a Entregului /roceseducativ do6?ndeGte valoarea unui /rinci/iu s/ecific.

-) Cla6i*ic%ri ale *ac(orilor ca4zali ai !e*icie#&ei i#(ale

"1tiologia deficienei mintale este extrem de variat, agentul

patogen fiind un mozaic de factori (s.n.) care determin apariiadeficienei mintale'. #5 /reluat aceast9 afir5aie du/9 C. P9unescu

Gi Q. uGu 1::D /. 1!3D darD Entr4o for59 sau altaD ea se reg9seGte Gi

En alte lucr9ri dedicate /ro6le5ei res/ective. #/roa/e fiecare autor

su6liniaz9 at?t caracterul variat de la un individ deficient la altulD

c?t Gi constelaia 5ozaical9 la fiecare individ a etiologiei deficienei

5intale.

3:


40/291


*e altfelD acest lucru se constat9D ne5ilocitD Gi En /ractic9D 5a4

oritatea fiGelor individualeD care Ensoesc co/iii deficieni 5intalD

orientai s/re instituii sau /rogra5e de educaie s/ecial9D

5enion?nd nu unulD ci 5ai 5ulte 5o5ente /e /arcursul

ontogenezeiD c?nd organis5ul co/ilului En cauz9 a fost su/us

influenei unor factori nocivi. *e e@e5/luD du/9 ce se relateaz9 un

eveni5ent /etrecut Enainte de naGtere o stare gri/al9 acut9 a 5a5ei

En /ri5a trei5e a sarcinii se 5enioneaz9 o dificultate En ti5/ul

naGterii o Ent?rziere a e5iterii /ri5ului i/9tD ceea ce atest9 o scurt9

dar nociv9 stare de asfi@ie la noul n9scut /entru ca a/oiD En /erioadaco/il9riei ti5/uriiD s9 se invoce alte 5o5enteD de genul 2 Kco/ilul a

avut o te5/eratur9 foarte ridicat9 la Ga/te luniMD Ka suferit un

trau5atis5 cere6ral la doi aniM etc.

#ve5D astfelD i5aginea unui Klan cauzalMD En care fiecare veri4

g9D Gu6rezind organis5ul co/iluluiD deschide calea Gi EnlesneGte influ4

ena negativ9 a ur59toarelor 5o5ente nociveD careD la r?ndul lorD voraccentua Gi 5ai 5ult ineficienta 5intal9 Gi ada/tativ9 a co/ilului res4

/ectivD gr96ind instalarea st9rii de handica/ 5intal sau accentu?nd4o.

attS Chiva Gi X


41/291


7.1. O /ri59 clasificare siste5atic9 a cauzelor deficienei 5in4

taleD En literatura /siho/edagogic9 ro5?neascaD ne4o ofer9 ariana

%oGca 1:>.

7.1.1. "niialD autoarea su6liniaz9 E5/reur9rile care fac dificil9

/recizarea factorilor deter5inani ai deficienei 5intaleD la un individ

sau altulD aceste E5/reur9ri const?nd En ur59toarele 107D /.714772

4 aceiaGi factori etiologici /ot avea efecte diferiteD En funcie de

5o5entul En care acioneaz9J

4 factori etiologici diferii /ot duce la aceleaGi 5anifest9riD dac9

acioneaz9 En aceeaGi eta/9 a dezvolt9rii ohtogeneticeJ4 de cele 5ai 5ulte oriD deficiena 5intal9 re/rezint9 efectul

Ensu59rii 5ai 5ultor cauzeD care acioneaz9 conco5itent sau succe4

sivJ

4 este greu de /recizatD dac9D de e@e5/luD o infecie suferit9 de

5a59D En ti5/ul sarciniiD re/rezint9 cauza ne5ilocit9 a deficienei

5intale la viitorul co/il sau este o cauz9 indirect9D /rin alterareaorganis5ului 5a5eiD care nu 5ai /oate asiguraD En continuareD

condiii o/ti5e /entru dezvoltarea intrauterin9 a f9tuluiJ

4 coincidena En ti5/ a doi factoriD Entre careD de fa/tD nu e@ist9 o

leg9tur9 cauzal9J de e@e5/luD la deficienii 5intalD /re5aturitatea

este 5ai frecvent9 dec?t En situaii o6iGnuite. %e/rezint9D oareD

/re5aturitatea o cauz9 a deficienei 5intaleTai degra69D nuD a56ele fiind consecine ale unui factor nociv

co5un. *u/9 /9rerea noastr9D la fel se /oate /une /ro6le5a Gi En

leg9tur9 cu o eventual9 relaie cauzal9 Entre ge5elaritate Gi viitoarea

stare de deficien9 5intal9 la unii ge5eni. Bo5 reveni asu/ra acestui

as/ect En /aginile ur59toareD analiz?nd c?teva date de cercetare.

-1


42/291


7.1.7. ariana %oGca su6liniaz9D de ase5eneaD c9 e@ist9 5ulti/le

clasific9ri ale cauzelor Ent?rzierii 5intaleD Gi anu5eD En funcie de

natura acestor cauze ageni infecioGiD 5ecanici G.a.D de relaia

dintre ereditate Gi 5ediu factori endogeni sau e@ogeni sau En funcie

de 5o5entul aciunii factorilor cauzativi s.n. 4 factori /renataliD

/erinatali Gi /ostnatali.

Ln lucrarea saD autoarea /rezint9 doar clasificarea En funcie de

5o5entul En care acioneaz9 factorii cauzali. Confor5 acestui

criteriuD e@ist922

4 cauze prenatale 4 cele care acioneaz9 En /erioada intrauterin9Dc?nd dezvoltarea f9tului esteD ne5ilocitD de/endent9 de starea

organis5ului 5a5eiD inclusiv de starea /sihic9 a acesteiaJ

4 cauze perinataleD care acioneaz9 En scurtaD dar /lin9 de Gocuri Gi

chiar de trau5atis5e /entru co/ilD /erioad9 c?t dureaz9 naGterea

/ro/riu4zis9J

4 cauze postnataleD care acioneaz9 du/9 naGtereD de regul9 En5ica co/il9rie.

7.7. O clasificare a59nunit9 a factorilor etiologici ai Kde6ilit9ii

5intaleM 4 at?t a factorilor ereditari nes/ecificiD s/ecifici Gi /osi6iliD

c?t Gi a celor do6?ndii /renataliD /erinataliD /ostnatali Gi /sihogeni 4

o g9si5 En ca/itolul /u6licat de . Chiva Gi X. %utsch5ann Encunoscuta lucrare coordonat9 de %. Aazzo K*e6ilit9ile 5intaleM

tradusa En li56a ro5?n9D En anul 1::D du/9 originalul francez din

1:>:.

Lnainte de a4Gi /rezenta /ro/ria clasificareD autorii citai fac o

scurt9 trecere En revist9 a unor clasific9ri anterioareD /e care le

re/roduce5 Gi noi En rezu5at du/9 1-D /. 11>41182

-7


43/291


7.7.1. #.F. $redgold 4 folosind ter5enul Ka5entiaM En sens de

de6ilitate 5intal9 sau Kli/s9 a inteligeneiM 4 distinge2

Ka5entia /ri5ar9MD datorat9 eredit9ii Gi care /oate fi

considerat9 intrinsec9 sau endogen9J

Ka5entia secundar9MD datorat9 condiiilor de 5ediu Gi

av?ndD deciD o origine e@trinsec9 sau e@ogen9J

Ka5entia 5i@t9MD datorat9 at?t unor cauze /ri5areD c?t Gi

unor cauze secundareJ

Ka5entia nedifereniat9MD iar9 o cauz9 evident9.

7.7.7. '.O. ,e


44/291


sau du/9 naGtere a su/ortat o leziune sau a suferit de /e ur5a unei

infecii cere6rale. Ca ur5are a unor astfel de lez9ri organiceD /ot fi

/rezente sau a6sente deficite ale siste5ului neuro5otorJ un ase5enea

co/il /oate /rezentaD se/arat sau si5ultanD tul6ur9ri ale /erce/ieiD

ale g?ndiriiD Endeose6i ale g?ndirii conce/tualeD ale

co5/orta5entului e5oional.

#ceste tul6ur9ri E5/iedic9 sau st?nenesc /rocesele nor5ale de

Env9areI du/9 1-D /.11.

$r9s9tura /rinci/al9D co5un9 at?t e@ogenilorD c?t Gi

endogenilor o re/rezint9 ca/acitatea li5itat9 de a6stractizare GigeneralizareD aceast9 caracteristic9 re/rezent?ndD du/9 .). Pevzner

1:!: G.a.D si5/to5ul central al sindro5ului oligofrenic.

Consecina 5aor9 a Ksi5/to5ului centralM o re/rezint9

situarea eficienei 5intale a celor En cauz9 su6 nivelul 5ini5 necesar

/entru ada/tarea la e@igenele 5ediului dat. En eta/a co/il9riei Gi a

adolescenei este vor6aD En /ri5ul r?ndD de e@igenele GcolareD c9roraelevii handica/ai 5intal 4 inde/endent de etiologia deficienei

fiec9ruia 4 nu le fac fa9D Enregistr?nd un eGec glo6al de ada/tare.

Entre cele dou9 categorii etiologice e@ist9D Ens9D Gi diferene i54

/ortanteD cunoaGterea c9rora /oate facilita o/iunea /entru /rogra5e

adecvate de instruireD educare Gi intervenie tera/eutic9. #stfelD la

acelaGi nivel de ineficient9 5intal9 4 e@/ri5at Entr4un coeficient5intal co5un sau a/ro/iat situat su6 C.". W 0 4 K/erfor5aneleM

deficienilor endogeni /ar a fiD totuGiD 5ai o5ogene.

Princi/alele lor dificult9i se Enregistreaz9 aGa cu5 se va

vedea Gi En ca/itolul ur59torD fig. 7 En do5eniul li56auluiD 5ai ales

su6 as/ectul fluenei En e@/ri5areD /recu5 Gi al for59rii

de/rinderilor de citire corect9 Gi de scriere ortografic9D En ceea ce4i

/riveGte /e deficienii e@ogeniD /e fondul unui /rofil /sihologic 5ai

--


45/291


KaccidentatM Gi al unor K/erfor5aneM 5ai 6une dec?t ale

endogenilor En do5eniul li56auluiD ei /rezint9 cele 5ai 5ari

dificult9i su6 as/ectul re/roducerii Gi al Encadr9rii En anu5ite rit5uri

Gi su6 as/ectul eficienei /siho5otorii.

7.7.-. O alt9 clasificareD /e care o a5intesc . Chiva Gi X. %utschann

a/arine autoarei citate 5ai sus 4 .). PevznerD re/rezentant9 a Gcolii

/avlovieneD care consider9 de6ilitatea 5intal9 ca /e Ko 5aladie

Entotdeauna do6?ndit9D res/ing?ndD astfelD rolul ucat de ereditate

5ai e@act de ereditatea nor5al9D /oligenic9D Kendogen9MD ca Giinfluena eventual9 a factorilor socio4culturali.

#ceGtia din ur59 /otD totuGiD s9 deter5ine st9ri de

/seudode6ilitate sau de Ent?rziere te5/orar9M du/9 1-D /. 118411:.

Folosind ter5enul de KoligofrenieMD /entru a dese5na defi4

ciena 5intal9 cu o etiologie ti5/urieD .). Pevzner 1:!: distinge2

oligofrenia de 6az9 sau /ri5ar9D f9r9 co5/licaii asociate Gi/rezent?nd tul6ur9ri difuzeD nelegate de leziuni localizateJ

oligofrenia cu tul6ur9ri considera6ile ale neurodina5icii

corticaleD cu afectarea lichidului cefalorahidian Gi cu

tendine s/re o6oseal9 accentuat9J

oligofrenia cu tul6ur9ri ale /roceselor nervoase

funda5entale 4 e@citaia Gi inhi6iia 4 cu /redo5inareauneia dintre eleD En condiiile sc9derii forei a5?nduroraJ

oligofrenia cu afeciuni /redo5inante En zona lo6ilor

frontali Gi cu 5anifestarea unor tul6ur9ri 5otoriiD

e5oionale Gi de voin9.

'ste necesar s9 ar9t95 Ens9 c9D du/9 dou9 decenii de la e@/u4

nerea acestei conce/iiD Entr4o nou9 lucrare /u6licat9 En cola6orare cu=.). ,e6edinsZaiaD .). Pevzner 1::D /.3! e@/ri59 o viziune

-!


46/291


5odificat9 asu/ra i5/lic9rii factorului ereditar En etiologia

oligofreniei2 "Copiii oligofreni fr complicaii, precum i grupa de

deili la care, pe fondul acestei structuri a defectului, apar

simptoame uoare de astenie, pot fi, proail, considerai ca fc$nd

parte din categoria oligofreniei de provenien endogen...'. *e

ase5eneaD autoarele 5enioneaz9 c9D nici En cazul celorlalte

su6categoriiD av?nd la 6az9 o etiologie e@ogen9D Knu /oate fi e@clus9

co5/let /rezena unor /redis/oziii ereditareM.

Prin ur5areD etiologia deficienei 5intaleD En aceast9 viziuneD

/oate fi 5i@t9D av?nd at?t o co5/onent9 endogen9D c?t Gi oco5/onent9 e@ogen9.

*e aici vor rezulta /rofiluri /sihologice Gi 5ai co5/licateD cu

o 5are varietate de 5anifest9ri de la un individ deficient 5intal la

altul.

7.7.!. Lntr4o clasificare /e care o realizeaz9 chiar . Chiva Gi X.%uttsch5annD /rezent?nd4o 5ai Ent?i Entr4un cadru general de refe4

rin9 4 cadru /e care El re/roduce5 En continuarea acestui /aragraf

4/ri5a su6categorie deli5itat9 este cea a factorilor genetici sau ere4

ditari nes/ecifici /oligeniciD nu5it9 En literatura de s/ecialitate 4 aGa

cu5 a5 v9zutD de altfel 4 En 5od diferit2 fie Kesenial9 sau nedife4

reniat9MD fie Kaclinic9 sau su6cultural9D sau /ri5ar9MD fie endogen9Gi care Kse datoreaz9 unor cauze ce acioneaz9 Enaintea conce/iei...M

du/9 1-D /. 13-. #utorii KcadruluiM 5ai nu5esc aceast9 de6ilitateD

de origine endogen9D Gi Kde6ilitate nor5al9MD adic9 deter5inat9 /rin

5ecanis5e genetice nor5aleD nes/ecifice.

->


47/291


I) FACTORI GENETICI SAU EREDITARI Al

DEFICIENEI INTALE

l A Fa$to%i 8&(&ti$i (&)p&$i#i$i 9poli8&(i$i:;

*e6ilitatea endogen9D sau su6cultural9D sau fa5ilial9. l Factori

genetici s/ecifici2

I 1 &%a4ii $%o=o?o=ial&

l 2/ a#6eraia unui cro5ozo5 se@ual2

4 sindro5ul lui $urner sau a/lasia gonadic9J

4 sindro5ul lui onneville UlrichJ

4 sindro5ul lui =linefelterJ4 her5afroditis5ul.

I 2/ : A:era&ia 4#4i croozo a4(o6o

4 5ongolis5ul sau sindro5ul lui *o: Di)#u($4ii =&ta>oli$& )au i)=&ta>olii;

/. %islipoidoze4 idioia a5aurotic9 diverse variet9i2 6oala lui $aS )achsD 6oala lui

)/iel5aSerD Boget etc.J

4 6oala lui (ie5ann PicZJ

4 6oala lui &aucherJ

4 6oala lui urler sau gargoilis5ul.

7. %isproteidoze

4 fenilcetonuria sau oligofrenia fenil/iruvic9J

-


48/291


4 sindro5ul lui artnu/J

4 6oala lui Nilson sau degenerescenta he/atolenticular9J

4 6oala lui ,o< sau 6oala cere6ro4oculo4renal9J

4 6oala siro/ului de arar.

0. %ismetaoliile hidrailor de caron

4 galactose5iaJ

4 hi/oglice5ia idio/atic9.

l 1 < $: Di)&(o$%i(ii;

4 hi/otiroidis5J

4 hi/o/aratiroidis5J4 cretinis5 fa5ilial cu guG9J

4 dia6et insi/id nefrogen.

I 1 < : A(o=alii $%a(i&(& #a=ilial&;

4 5icrocefaliiJ

4 sindro5ul lui #/ertJ4 hidrocefalieJ

I C Si(%oa=& la $a%& &)t& po)i>il@ p%&?&(4a u(ui p%o$&) 8&(&ti$

4 e/ile/sia.

II) FACTORI PROGENETICI

)tudiul fondului genic al /atri5oniului ereditar al unei /o/ulaiiD

/recu5 Gi studiul cauzelor evoluiei sale Gi al influenelor 5utagene

la care este su/us acest fond la nivelul cu/luluiD al fa5ilieiD al

individului.

III) FACTORI ETRINSECI

III A Fa$to%i p%&(atali.

-8


49/291


III 1 Fa$to%i p&%i(atali.III C Fa$to%i po)t(atali.III D Fa$to%i p)ioa#&$ti6i.

%eferindu4se la /ro/oria /e care o deine su6categoria defi4

cienei 5intale endogene En ansa56lul /o/ulaiei infantileD autorii

citai 5enioneaz9D ca cifre o6inute /rin Ko6servaie real9M2 0D0>D

En cazul deficienilor 5intal /rofund idioiD 0D7-D En cazul

deficienilor 5intal sever i56ecili Gi 7D7>D En cazul deficienilor

5intal 5ediu Gi uGor.

*e ase5eneaD autorii afir592 K,a ur5a ur5elorD aceGti de6iliKacliniciM sau endogeni sunt cei care for5eaz9 5aoritatea

de6ilit9ilor 5edii sau uGoareM 1-D /.13-.

*ar aGa cu5 a5 5ai 5enionat Entr4un su6ca/itol anterior

7.7.-.D e@ist9 autori 1D 7 care nu E5/9rt9Gesc ideea unei

/onderi at?t de 5ari a factorilor ereditari nes/ecifici En etiologiadeficienei 5intale.

Ln ceea ce /riveGteD Ens9D a/ortul factorilor genetici s/ecificiD

e@ist9 o cvasiunani5itate cu /rivire la nu5eroasele for5e 4

sindroa5e 4 /e care le deter5in9 acest ti/ de etiologieJ /rocentul

Ens9D /onderea indivizilor cu astfel de sindroa5e este din fericire

5ai redus9.

1) Si#!roae ale !e*icie#&ei i#(ale5 !e(eri#a(e pri#

eca#i6e .e#e(ice 6peci*ice

%a/ort?ndu4ne la cadrul de referin9 re/rodus 5ai susD vo5

descrieD En continuareD c?teva sindroa5e deter5inate /rin 5ecanis5e

genetice s/ecificeD Ensoite de deficien9 5intal9D En acest sco/D vo5

-:


50/291


/relua unele idei at?t de la cei doi autori citai sau de la alii care au

a6ordat aceast9 /ro6le59D c?t Gi unele o6servaii din /ro/rie e@/e4

rien9.

Ln ceea ce /riveGte sindroa5ele /ro/riu4ziseD ne vo5 referi

doar la acelea careD /rin s/ecificul lorD ne /er5it s9 evidenie5

anu5ite concluzii cu caracter 5ai generalD /recu5 Gi la sindroa5ele

care au o /ondere ceva 5ai ridicat9 /rintre /ersoanele cu deficien9

5intal9.

1)/) ala!ia Do#

*enu5it9 du/9 nu5ele celui care a descris4oD ,angdon *o


51/291


5o5entul conce/iei Gi /e Entregul /arcurs al vieii saleD at?t En ceea

ce /riveGte caracteristicile dezvolt9rii organis5uluiD c?t Gi En ceea ce

/riveGte dezvoltarea /sihic9D 5intal9.

#s/ectele structurale cele 5ai caracteristice sunt 4 du/9 '.

Berza 1::8D /. 78 4 craniul 5ic Gi 6rahicefalicD /rotu6eranta

occi/ital9 neconturat9D fantele /al/e6rale o6lice Gi orientate s/re

e@teriorD li56a fisurat9D av?nd un as/ect lat Gi hi/otonic sau Engust Gi

ascuitD 6uzele groase Gi fisurate transversalD frecvente ano5alii ale

5a@ilarelor Gi dinilorD degete scurte Gi /rezent?ndD uneoriD sindactilie

etc. #utorul citat su6liniaz9 un lucru deose6it de i5/ortant Gi anu5ec9 aceste caracteristici structurale sunt ti/ice /entru sindro5ul *o


52/291


6eneficiaz9D de ti5/uriuD de o a6ordare tera/eutic9 Gi educativ9

cores/unz9toare. '@/eriena ulti5elor decenii de5onstreaz9 Ens9D c9D

Gi la aceGti co/iiD e@ist9 /otenialit9i reale de dezvoltare. #t?t

investigaii autohtone 4 la care ne4a5 referit Entr4o alt9 lucrare :3 4

c?t Gi /erfor5anele deose6ite Enregistrate En alte 9ri ->

de5onstreaz9 e@istena real9 a unor ase5enea /otenionalit9iD careD

valorificate de ti5/uriuD /rin 5unc9 /erseverent9D at?t En fa5ilieD c?t

Gi En instituii /reGcolare a6ilitate En acest sensD deschid calea

/reg9tirii tre/tate a integr9rii co/iilor cu 5aladie *o


53/291


accentueaz9 unele tr9s9turi de ti/ fe5inin2 Golduri lateD 5usculatur9

sla6 dezvoltat9D /ilozitate s9rac9 etc.

,a aceGti indivizi este afectat9D de regul9D dezvoltarea intelec4

tual9D gravitatea afeciunii fiind En funcie de nu59rul cro5ozo5ilor

; du/9 71D /.-32 cu c?t nu59rul acestora este 5ai 5areD cu at?t 5ai

afectat este intelectul. )unt /rezente Gi unele tul6ur9ri afectiv4

co5/or4ta5entaleD ca ti5iditateD st9ri accentuate de inhi6iieD

co5/le@e de inferioritateD /erversiuni se@ualeD du/9 cu5 /ot e@ista Gi

tul6ur9ri neurologice de ti/ul e/ile/siei sau al atacsiei cere6rale.

Pe l?ng9 su/ravegherea 5edical9 Gi trata5entele de s/ecia4litateD En cazul indivizilor cu acest sindro5 sunt necesare2 e@erciii

adecvate de educaie fizic9D antrenarea siste5atic9 a o/eraiilor inte4

lectuale Gi a ca/acit9ilor 5neziceD consolidarea de/rinderilor de

co5/orta5ent corect Gi inhi6area celor neadecvate etc.

1)1) Oli.o*re#ia *e#ilpir4$ic% J*e#ilce(o#4ria

aladie descris9 de Foling En 1:3- 4 face /arte din categoriadis5eta6oliilor deter5inate geneticD En s/e9D din su6categoria

dis/roteidozelorD acest sindro5 caracteriz?ndu4se /rin li/sa din s?nge

a acelei enzi5eD careD

Ln situaii o6iGnuiteD asigura transfor5area fenilalaninei En

tirocsin9. C?nd acest /roces nu are locD fenilalanina se transfor59 En

acid fenil/iruvicD to@ic /entru organis5 Gi cu influene nocive graveasu/ra siste5ului nervos central. Fa/tul c9 /rezena acestui acid

/oate fi de/istataD /rin analize de la6oratorD foarte de ti5/uriuD are o

i5/ortan9 deose6it9D deoarece d9 /osi6ilitatea instituirii unei diete

s/ecialeD li/sit9 de ele5entul to@icD /rin aceasta /revenindu4se

a/ariia feno5enelor de retardare 5intal9 accentuat9. K*u/9 o

anu5it9 v?rst9 4 5enioneaz9 ".*ruu 1::! 4 dieta /oate fi

Entreru/t9 GiD cu toate c9 dis5eta6olia se 5enineD aceasta nu 5ai

!3


54/291


afecteaz9 siste5ul nervosD En li/sa a/lic9rii dietei necesareD aceGti

co/ii /rezint9 o deficien9 5intal9 grav92 >! sunt deficieni 5intal

/rofunziD 31 sunt deficieni 5intal sever sau 5oderai Gi nu5ai -

sunt deficieni 5intal uGor du/9 71D /.--.

*eGi En /ri5ele luni du/9 naGtere co/ilul /are nor5alD cur?nd

vor a/9rea /ri5ele se5ne ale 6olii 4 irita6ilitate crescut9 Gi crize con4

vulsive. )unt o6servateD tre/tatD Gi anu5ite caracteristici 5orfologice2

ochi al6aGtriD /iele fin9D /9rul 6lond etc. #utorul citat 5enioneaz9D

de ase5eneaD Ent?rzierea achiziiilor /siho5otrice Gi /rezena

stereoti/iilor En /lan 5otorD rigiditatea 5uscular9D refle@eosteotendinoase viiD 5anifest9ri convulsiveD trasee ''& de ti/

encefalo/at etc.

Ln cazul acestui sindro5 4 caD de altfelD Gi En cazul altor

dis5eta6olii 4 i5/ortana hot9r?toare a/arine 59surilor de de/istare

c?t 5ai ti5/urie 4 /rin analize 5edicale adecvate 4 a /rocesului 5a4

ladiv Gi instituirea unui regi5 ali5entar severD deci a unei diete a/tes9 eli5ine into@icarea organis5ului cu su6stane nociveD Gi astfel s9

/revin9 afectarea siste5ului nervos central Gi instalarea unei defi4

ciene 5intale accentuate.

#fir5aia de 5ai sus este vala6il9 Gi En cazul galactose5ieiD

5aladie care face /arte tot din categoria dis5eta6oliilorD En s/e9

fiind deter5inat9 de /ertur6area 5eta6olis5ului car6onului. #6senaunei anu5ite enzi5e din s?nge /rovoc9 inca/acitatea organis5ului

noului n9scut de a transfor5a cores/unz9tor galactoza din la/tele cu

care este hr9nit co/ilul.

Un trata5ent adecvat al acestuia din /ri5ele zile de via9D En

condiiile eli5in9rii totale a la/telui din regi5ul ali5entarD este

ca/a6il sa /revin9 sau s9 di5inueze o serie de afeciuni graveD cu5

!-


55/291


sunt2 insuficiene ale dezvolt9rii so5aticeD tul6ur9ri he/ato4digestiveD

tul6ur9ri neurologice Gi instalarea deficienei 5intale.

1)7) Ca(e.oria !i6e#!ocri#iilor

#dic9 a sindroa5elor datorate unor tul6ur9ri ale funcion9rii

glandelor cu secreie intern9 4a5inti5 doar hi/otiroidis5ulD En cele

dou9 variante ale sale2 cretinis5ul ende5ic Gi cretinis5ul s/oradicD

datorate deregl9rii funciei nor5ale a glandei tiroide.

Ln cazul cretinis5ului ende5icD care a/areD Endeose6iD En

anu5ite zone geograficeD li/site de iodD dezvoltarea organis5ului

este afectat9 Enc9 din /erioada /renatal9D ca ur5are a insuficieneiiodului Gi deregl9rii /rocesului de sintez9 a hor5onilor tiroidieni. En

cazul cretinis5ului s/oradicD glanda tiroid9D fie c9 r95?ne

nedezvoltat9D fie degenereaz9D insuficiena endocrin9 consecutiv9

acestei st9ri afect?nd /uternic dezvoltareaD inclusiv dezvoltarea

intelectual9.

Pe aceGti indivizi Ei caracterizeaz92 o statur9 5ic9D un craniurelativ 5areD /ielea uscat9 Gi g9l6uieD /9r as/ruD a6do5en difor5 Gi

cu hernii. PsihicD ei sunt a/aticiD au 5iGc9ri Gi 5i5ic9 s9raceD o reac4

tivitate redus9 Gi insuficien9 intelectual9 accentuat9. "%iagosticul

foarte timpuriu i administrarea unor preparate tiroidiene, nsoite

de vitamina 9, duc la ameliorri psihice, dar mai ales somatice' 71D

P4!1.1);) Si#!roaele !e*icie#&ei i#(ale c4 e(iolo.ie .e#e(ic%

Pot fi gru/ate Gi du/9 alte criteriiD dec?t cele la care s4a f9cut

a/el En clasificarea de 5ai sus.

%e/roduce5D ca e@e5/luD sche5a utilizata En acest sens de

re/rezentani ai Gcolii /siho/edagogice cluene2 . %oGca 1:>D ".

*ruu 1::! G.a. du/9 71D /. -1 4!72

*eficiena 5intal9D Ensoit9 de ano5alii cro5ozo5iale2

!!


56/291


4 autoso5ale 4 sindro5ul *o


57/291


4 sindro5ul #/eri sau acroencefalosindactilia craniu4turnD nas de

/a/agalD 6olta4ogival9D /olidactilia etc.J

4 hidrocefalia diferite for5eD cu 59rirea /eri5etrului cranian etc..

For5ele @eroder5ice ale deficienei 5intale dis/laziiD

neuroecto4der5ice congenitale2

4 sindro5ul %ud /iele uscat9D gal6en4cenuGieD cu /l9cueD /9rul

creGte greu etc.J

4 sindro5ul )turge4Ne6er /ete roGiatice sau violacee /e /ieleJ

4 scleroza tu6eroas9 ourneville adenoa5e se6acee En zona nasuluiD

de culoare g9l6uie4roGiatic9 sau neagr9.For5ele endocrine ale deficienei 5intale datorate tul6ur9rii

activit9ii glandelor cu secreie intern92

4 hi/otiroidis5ulD cu cele dou9 for5e de 5anifestare ale sale2

4 cretinis5ul ende5ic datorat li/sei de iodJ

4 cretinis5ul s/oradic datorat nedezvolt9rii sau degener9rii tiroidei

*eficiena 5intal9 asociat9 unor tul6ur9ri neurologice24 sindro5ul arinescu )togren 5iGc9ri involuntareD tre5or

intenionalD nistag5usD tul6ur9ri de echili6ruD hi/otonie 5uscular9

etc.J

4 oligofreniile cu nedezvoltarea unor regiuni din encefal Gi tul6ur9ri

de conduit9J

4 /aralizia cere6ral9 dezechili6ru En dezvoltarea funciilor /sihice.Prezent?nd Gi aceast9 enu5erare sche5atic9 a sindroa5elorD

Ensoit9 de deficien9 5intal9D a5 inut s9 ilustr95D o dat9 En /lusD

fa/tul c9 ele sunt deose6it de nu5eroaseD En realitate nu59rul lor

de/9Gind cu 5ult cifra de 100. *e ase5eneaD tre6uie 5enionatD c9D En

5area lor 5aoritateD sindroa5ele enu5erate re/rezint9 cazuri de

deficien9 5intal9 accentuat9 sever9 Gi chiar /rofund9D inclusiv tul4

6ur9ri neurologice Gi /sihice co5/le@e. #Ga Ens9 4 cu5D de altfelD a5

!


58/291


5ai s/us 4 nu59rul indivizilor care se nasc cu aceste sindroa5e este

relativ 5ic.

*atorit9 dificult9ilor Ense5nateD /e care le Ent?5/in9 En

/rocesul ada/t9rii 4 inclusiv En instruirea ele5entar9 4 doar o 5ic9

/arte dintre ei 6eneficiaz9D En /rezentD de Gcolarizare. Condiia funda4

5ental9 a unei eventuale reuGite En tera/ia co5/le@9 o re/rezint9

a6ordarea c?t 5ai de ti5/uriu /osi6ilD En /rogra5e ada/tateD /er4

sonalizateD En care trata5entele 5edicale cores/unz9toare 4 transfuziiD

diet9 sever9D ad5inistrare de su6stane hor5onale etc. 4 tre6uie s9 se

E56ine cu 59suri de organizare a 5ediului fa5ilial Gi educativ tera4/eutic.

7) Fore ale !e*icie#&ei i#(ale5 !e(eri#a(e !e#a$to%i &'t%i()&$i

Factorii e@trinseci ai deficienei 5intale Kcu/rind toate acci4

dentele survenite din 5o5entul conce/ieiD /e tot /arcursul stadiului

vieii intrauterineD ale naGterii Gi /?n9 la sf?rGitul /ri5ei co/il9riiM

1-D /. 178.

#Ga cu5 s4a v9zut deaD En ra/ort de eta/a ontogenetic9 En care

acioneaz9D aceGti factori se su6E5/art En2 /renataliD /erinataliD/ostnatali Gi /sihogeni.

7)/)Ere!i(a(ea

Printre cauzele /renatale ale deficienei 5intaleD . %oGca

103D /. 7747- 5enioneaz9D En /ri5ul r?ndD ereditatea. #cest /unct

de vedere este ustificatD dac9 ne referi5 strict la cronologia aciunii

factorilor cauzali. *u/9 acest criteriuD ereditatea este factorul

!8


59/291


etiologic /re5erg9tor tuturor celorlalte cauze /osi6ile. )e Gtie Ens9 c9

5anifestarea consecinelor factorului ereditar /oate avea loc Gi

ulteriorD En eta/ele 5ai t?rzii ale ontogenezeiD iar for5ele res/ective

de 5anifestare /ot re/rezenta ta6louri distincte ale deficienei

5intale. *e altfelD chiar autoarea citat9 su6liniaz9 c9 K/rin ereditate

nu se trans5ite Ent?rzierea 5intal9 ca atareD ci anu5ite /articularit9i

anato5o4fizio4logiceD care vor influena relaiile co/ilului cu 5ediulM

103D /.73D aceast9 influenare /etrec?ndu4seD desigurD /e tot

/arcursul dezvolt9rii ontogenetice Gi nu doar En /erioada /renatal9.

*e aceeaD consider95 5ai /otrivit ca i5/licarea factoruluiereditar En etiologia deficienei 5intale s9 fie tratat9 de sine st9t9torD

cu5 se /rocedeaz9 En 5area 5aoritate a lucr9rilor de s/ecialitate Gi

cu5D de altfelD a5 /rocedat Gi noi descriindD Entr4un su6ca/itol /rece4

dentD ereditatea ca factor cauzal /osi6il al unor for5e de deficien9

5intal9. $otodat9D Ens9D tre6uie su6liniat9 interrelaia str?ns9 dintre

factorii ereditari Gi cei a56ientaliD En etiologia Gi evoluia deficienei5intale.

*e ase5eneaD tre6uie avut En vedere Gi fa/tul c9 unul Gi acelaGi

factor nociv 4 de e@e5/luD un trau5atis5 cere6ral 4 /oate aciona

asu/ra organis5uluiD inclusiv asu/ra siste5ului nervos central al

co/iluluiD devenindD astfelD o cauz9 /osi6il9 a instal9rii deficienei

5intale 4dar Gi a altor deficiene GiQsau inca/acit9i 4 En oricare dineta/ele a5intiteD at?t /renatalD c?t Gi /erinatal sau /ostnatal.

Consecinele acion9rii aceluiaGi factor nociv asu/ra dezvolt9rii

/sihice a co/ilului vor /utea fiD Ens9D foarte diferite En ra/ort de

5o5entul En care acioneaz9 asu/ra organis5ului acestuiaD /recu5 Gi

de interaciunea cu ali factori nociviD dar Gi cu 5ecanis5ele

recu/eratorii de care dis/une organis5ul En cauz9.

)e evideniaz9D de /ild9D fa/tul c9 factorii care acioneaz9 En

!:


60/291


/ri5ele 3 luni ale sarcinii 4 deci En /ri5a trei5e a /renatalit9ii 4 duc

la consecine dintre cele 5ai graveD Entruc?tD En aceast9 /erioad9D a/ar

Gi se difereniaz9 organele se/arate ale f9tuluiD iar esuturileD inclusiv

cele din care se for5eaz9 siste5ul nervosD au o vulnera6ilitate cres4

cut9 du/9 71D /.3. *e ase5eneaD En cadrul unor investigaii asu/ra

cazurilor de E56oln9vire a viitoarelor 5a5eD En ti5/ul sarciniiD cu

ru6eol9 4 5aladie /rovocat9 de o infecie virotic9 4 s4a constatat

a/ariia ulterioar9 a unor cazuri de retardare 5intal9D 5ai 5ult sau

5ai /uin accentuat9D Entr4un /rocent de -D la co/iii ai c9ror 5a5e

au su/ortat E56oln9virea En /ri5a lun9 a sarciniiD de 70D En luna adoua Gi de nu5ai D En luna a treia du/9 103D /.7-. )e

5enioneaz9D de ase5eneaD asocierea retardului 5intalD En unele

dintre aceste cazuriD cu insta6ilitatea /siho5otorieD cu reacii

i5/ulsiveD tul6ur9ri senzoriale auditiveD cardiace Gi ale creGteriiD

Entruc?t ru6eola distruge rezervele de vita5ina # din organis5ul

afectatD se reco5and9 4 desigurD de c9tre 5edicul care asist9 gravida6olnav9 de ru6eola 4 ad5inistrarea unui trata5ent care include Gi

vita5ina #.

#lte for5e de infecie virotic9 a gravidelorD infecii care /ot

aciona nociv asu/ra f9tului Gi /ot deter5ina a/ariia du/9 naGtere a

unor cazuri de deficien9 5intal9D dar Gi a altor deficieneD sunt gri/a

infecioas9D he/atita virotic9D /oarulD oreionul G.a.O gru/9 de factori care acioneaz9 /renatal o re/rezint9 Gi

infeciile de natur9 6acterian9. *intre acestea sunt a5intite 103D /.

7!2

4 tu6erculoza congenital9D careD dac9 acioneaz9 din /ri5ele luni ale

sarciniiD /oate deter5inaD fie un avort s/ontanD fie afectarea

dezvolt9rii /sihice ulterioareD inclusiv afectarea dezvolt9rii 5intale a

co/iluluiJ

>0


61/291


4 sifilisul congenitalD En care e@ist9 situaii de dezvoltare a/arent

nor5al9D En /ri5ii ani de via9D /entru ca ulterior s9 se /roduc9 de4

terior9ri evidente ale ca/acit9ii 5intale Gi ale conduitei ada/tative.

UneoriD se /roduc Gi ano5alii so5atice2 dentiie defor5at9D nas

En GaD Zeratite etc.

"nfeciile cu /rotozoare au ca re/rezentant /rinci/al

to@o/las5oza congenital9D /rovocat9 de un /rotozor to@o/las5a

/reluat de la ani5ale. *eGi /entru 5a5a Ens9rcinat9D aceast9 5aladie

nu /rezint9 /ericole deose6iteD desf9Gurarea ei /ut?nd fi confundat9

cu o stare gri/al9 o6iGnuit9 dureri de ca/D te5/eratur9D afectareaf9tului cu to@o/las5a are consecine graveD cu at?t 5ai accentuateD

cu c?t infecia s4a /rodus 5ai de ti5/uriuD deficiena 5intal9 a

co/ilului asociindu4seD ulteriorD cu diverse afeciuni so5aticeD cu

5icrocefalie sau cu hidrocefalieD alter9ri ale esutului nervosD cu

5odific9ri /atologice oculare etc.

'ste evident c9 En cazul acestei 5aladiiD care /oate fi luat9 deco/il Gi du/9 naGtereD /rin contact direct cu agentul /urt9tor al

infeciei 4 Gi atunci se desf9Goar9 ca o encefalit9 4 59sura cea 5ai

eficient9 o re/rezint9 /revenirea E56oln9virii.

#lte cauze /osi6ile ale deficienei 5intaleD care acioneaz9D

uneoriD asu/ra f9tului En /erioada intrauterin9D sunt2

4 inco5/ati6ilitatea factorului %hD care se /roduce atunci c?nd o5a59 cu %h negativ 4 deci a c9rei s?nge nu conine %h 4 este /ur4

t9toare a unui f9t cu %h /ozitiv 5oGtenit de la tat9D En ase5enea

situaiiD organis5ul 5a5ei /roduce Kanticor/iMD care /ot afecta Gi

siste5ul nervos al viitorului co/ilJ

4 v?rsta Enaintat9 a /9rinilor este invocat9D de ase5eneaD ca factor

/renatal al deficienei 5intaleJ de fa/tD aGa cu5 a5 5ai s/usD este

vor6aD /ro6a6ilD de o /ierdere /rin e/uizare a ca/acit9ii de /rocreaie

>1


62/291


a organis5ului /9rinilorJ

4 iradierea 5a5ei cu raze ;D de e@e5/lu En /ri5ele ! luni de

sarcin9.

7)-) Fac(ori care ac&io#eaz%p&%i(atal

*eGi este un /roces fiziologic nor5alD a6solut inevita6il la

de6utul vieii de sine st9t9toare a fiec9rui individD KnaGterea

re/rezint9D /entru co/ilD o schi56are radical9 a condiiilor de

e@isten9M 11!D /.>-D schi56are ce se /oate desf9Gura En conte@te

5ai 5ult sau 5ai /uin favora6ileD 5arc?nd esenial 4 Gi nuEntotdeauna /ozitiv 4 /rocesul dezvolt9rii En continuare.

-.7.1. Pe parcursul nateriiD Endeose6i En eta/a sa central9D

e@/ulzarea f9tului 4 En /rezena anu5itor condiii nefavora6ile 4 se

/ot /roduce o serie de accidenteD ca2

4 asfi@iaD /rin strangulare cu cordonul o56ilicalD /rin as/iraie de

5ucusD /rin refle@ res/irator deficitar etc.J4 he5oragiiD /etrecute la diferite niveluri ale creieruluiD inclusiv En

corte@D Gi deter5in?nd for5area unor he5ato5iD careD scleroz?ndu4

seD vor E5/iedica dezvoltarea Gi funcionarea nor5al9 a celulelor ner4

voaseJ

4 trau5atis5e 5ecaniceD /rin force/s sau a/9sare /uternic9 a ca/ului

co/ilului de oasele /elviene ale 5a5eiD Ensoite de leziuni alesu6stanei nervoase etc.

-.7.7. Printre factorii patogeni care acioneaz9 En ti5/ul naGteriiD

/ut?nd fi incri5inai En etiologia unor /osi6ile st9ri de deficien9

5intal9D tre6uie a5intiiD du/9 ". *ruu 1::!D /. 38D /re5aturitateaD

/ost45aturitatea cu greutate /rea 5are a f9tului care face dificil9

e@/ulzareaD naGterea /rin cezarian9 G.a.D toate acestea /ut?nd

>7


63/291


/rovoca unul sau 5ai 5ulte din accidentele a5intite 5ai susD cu

consecinele lor negative asu/ra dezvolt9rii ulterioare.

(u tre6uie uitate Ens9D cele 5enionateD c9 nu se /oate /reciza

cu e@actitate dac9 /re5aturitatea ca atare sau cauzele care au deter4

5inat /re5aturitatea Ens9Gi 4 o E56oln9vire a 5a5ei En ti5/ul

sarciniiD un trau5atis5 5ecanic sau /sihic ai acesteia G.a. 4 re/rezint9

cauza viitoarei st9ri de deficien9 5intal9 a celui care se naGte. ai

degra69 /ute5 considera c9D at?t cauzele care au acionat /renatalD

deter5in?nd naGterea /re5atur9D c?t Gi accidentele /osi6ileD suferite

En ti5/ul acestei naGteriD re/rezint9 factori etiologici cu aciunecu5ulat9.

#celaGi lucru se /oate afir5a Gi des/re naGterile cu Ent?rziereD

En cazul c9rora /ot avea consecine negative cu5ulateD at?t factorii

care au /rovocat Ent?rzierea naGterii Gi care au /utut leza ne5ilocit

siste5ul nervos al f9tuluiD c?t Gi fa/tul c9 di5ensiunile 5ai 5ari la

care a auns f9tul /?n9 En 5o5entul naGterii Ent?rziateD au EngreunattravaliulD /rovoc?ndD de ase5eneaD accidente /erinatale.

-.7.3. *u/9 /9rerea noastr9D o /ro6le59 interesant9D En ceea ce

/riveGte etiologia /renatal9 Gi /erinatal9D se refer9 4 aGa cu5 a5 5ai

5enionat En /aginile anterioare 4 la fa/tul dac9 sarcinile ge5elareD

res/ectiv naGterile de ge5eniD /ot re/rezenta un factor de riscD Ensensul deter5in9rii unei a/ariii 5ai frecventeD la co/iii ge5eniD a

deficienei 5intale.

Lntr4o investigaie organizat9 /entru a c9uta un r9s/uns acestei

/ro6le5eD s4a constatat c9 frecvena deficienei 5intale /rintre co/iii

ge5eni de v?rst9 Gcolar9 esteD /racticD du6l9 En ra/ort cu frecvena

acestei deficiene /rintre co/iii de aceeaGi v?rst9D n9scui Ens9 din

sarcini o6iGnuite.

>3


64/291


65/291


Entr4un /rocent de /?n9 la >0 s/re deficiena 5intal9M 1>D /. 73

nu ni se /are Endre/t9it9.

7)1) Fac(ori care ac&io#eaz%po)t(atal

Printre factorii etiologici /ostnataliD care acioneaz9 asu/ra

siste5ului nervos central En 5od direct sau indirectD deter5in?nd

a/ariia deficienei 5intaleD ". *ruu 1::!D /. 38 enu5era2 neuro4

infeciile 5eningiteD encefaliteD into@icaiile cu COD cu /lu56 etc.D

leziunile cere6rale /osttrau5aticeD accidentele vasculare cere6raleD

encefalo/atiile de /ost4i5unizareD 6olile organice croniceDsu6ali5entaiaD ali5entaia neraional9D condiiile neigienice.

*intre acesteaD neuro4infeciile /ar a fi cele 5ai r9s/?ndite Gi

/ericuloaseD ele /ut?nd sa re/rezinte co5/licaii ale oric9ror K6oli

infantile 6analeMD ca tuGea convulsiv9D rueolaD scarlatinaD creionulD

varicelaD dar Gi ale unor vaccin9ri de rutin9 etc. du/9 1-D /. 131. Pe

l?ng9 diferite sechele neurologiceD aceste 5aladii genereaz9 st9riD5ai 5ult sau 5ai /uin accentuateD de deficien9 5intal9.

&ravitatea leziunilor /ostnatale En scoara cere6ral9 de/indeD

5ai alesD de /erioada En care au acionat factorii res/ectiviD

afeciunile ti5/urii fiindD de regul9D 5ai accentuate Gi 5ai difuzeD

adic9 afect?nd zone 5ai Entinse din corte@. *u/9 5aturizarea fi6relor

nervoaseD inclusiv /rin 5ielinizare adic9 a/ro@i5ativ En urul v?rsteide 7 aniD aciunea factorilor nocivi esteD de regulaD 5ai restr?ns9D

leziunile av?ndD 5ai degra69D un caracter localizatD de focar.

'nu5er?ndD /rintre factorii /ostnatali ai deficienei 5intaleD

6olile croniceD su6ali5entaiaD ali5entaia neraional9 Gi condiiile

/recare de igien9D autorul citat 5ai sus ne atrageD de fa/tD atenia

asu/ra /onderii Ense5nate /e care o deinD /rintre factorii etiologici

/ostnataliD condiiile de 5ediuD 5ai ales de 5ediu social GiD En /ri5ul

>!


66/291


r?ndD fa5ilia co/ilului En cauz9. #stfel se Gi e@/lic9D /ro6a6ilD de ce o

/arte i5/ortant9 dintre co/iii cu deficien9 5intal9 /ro/riu4zis9D

/recu5 Gi 5area 5aoritate a celor cu fals9 deficiena 5intal9 sau cu

Kdeficien9 5intala funcional9MD cu5 o nu5esc unii autori >8

11>D /rovin din fa5ilii carenateD needucogene sau din instituii de

ocrotire /rost organizateD adic9 dintr4un 5ediu ostil co/ilului sau

dintr4un 5ediu indiferent Gi /asiv fa9 de nevoile 5ulti/le ale

acestuia.

(u este 5ai /uin adev9ratD Ens9D c9D En nu5eroase cazuriD

toc5ai En acest ti/ de 5ediu /recarD e@ist9 o 5are /ro6a6ilitate caDasu/ra co/iilor res/ectiviD En /erioada dezvolt9rii intrauterine sau En

5o5entul naGteriiD s9 fi acionat Gi unul sau chiar c?iva dintre

factorii a5intii 5ai susD ca factori etiologici /renatali sau /erinatali

ai deficienei 5intaleD En astfel de situaiiD ave5D de fa/tD de4a face cu

ceea ce s/unea5 En /ri5a /arte a acestui ca/itol c9 re/rezint9 o

/olietiologie careD acion?nd En lan de4a lungul 5ai 5ultor eta/e aleontogenezeiD deter5in9 instalarea tre/tat9 a unei deficiene 5intale

evidente Gi rezistente En faa 59surilor tera/eutice iniiate.

7)7) Fac(orip)io8&(i

*u/9 cu5 su6liniaz9 '.Berza 1::8D /. 3!D En conturarea

/ersonalit9ii handica/atului 5intal se re5arc9 rolul /e care4l oac9structurile e5oional4afectiveD aciunea acestora contri6uindD 5ai

alesD la conturarea ta6loului caracteristic unei K/siho/atologii

5arginaleM sau de grani9D din careD du/9 cu5 se GtieD fac /arte

intelectul de Urnit9 Gi falsa sau /seudodeficiena 5intal9D En astfel de

situaiiD sunt uGor de sur/rinsD du/9 /9rerea autorului citatD

Kfeno5ene de e5otivitate crescut9D /uerilis5 Gi infantilis5 afectivD

senti5ente de inferioritate Gi an@ietate general9D caracterul e@/loziv

>>


67/291


Gi haoticD controlul li5itat al st9rilor afectiveM. Prin aceste feno5eneD

/ersonalitatea handica/atului 5intal se contureaz9 ca i5atur9D

dizar5onic9 Gi insta6il9 co5/orta5ental.

'@ist9 o anu5it9 tendin9 de4a considera factorii /sihogeni ai

deficienei 5intale ca a/arin?nd categoriei de factori /ostnataliD

deoarece nu5eroase cazuri de frustrare afectiv9 sau de stres /sihic se

/roducD Entr4adev9rD du/9 naGterea co/iluluiD influen?nd /rocesul

dezvolt9rii sale En continuare. $otuGiD este de /referat deli5itarea

factorilor etiologici /sihogeni Entr4o categorie a/arteD din ur59toarele

5otive24 En /ri5ul r?ndD deoarece e@ist9 nu5eroase dovezi de influen4

are afectiv9 indirect9D dar Gi direct9 a f9tuluiD Enc9 En /erioada /rena4

tal9. "ndirectD influenarea se /roduce /rin starea /sihic9 Gi

e5oional9 a 5a5ei En ti5/ul sarciniiD iar aceast9 influenare /oate fi

nu doar negativ9D ci Gi una /ozitiv9D En str?ns9 leg9tur9 cu caracterul

tr9irilor gravidei. *irectD influenarea se /oate /roduce En ulti5atrei5e a sarciniiD c?nd f9tul Ence/e s9 rece/ionezeD dea ne5ilocitD

unii sti5uli din e@teriorD la care r9s/unde /rin 5iGc9ri intrauterine

sau chiar /rin anu5ite e5isiuni vocaleD 5ai 5ult sau 5ai /uin

intense du/9 103.

4 Ln al doilea r?ndD deli5itarea factorilor /sihogeni Entr4o

categorie de sine st9t9toare este deter5inat9 Gi de fa/tul c9D atuncic?nd acioneaz9 /ostnatalD ei /ot di5inua sauD di5/otriv9D /ot

accentua consecinele aciunii anterioare a altor factori.

*u/9 /9rerea noastr9D acesta esteD de altfelD unul dintre 5otivele

/entru careD En fa5iliile insta6ileD needucogene sau acolo unde se

instaleaz9 o atitudine de cul/a6ilitate fa9 de co/ilul deficient Gi de

su/ra4/rotecie a acestuiaD c?t Gi En instituiile de asisten9 Gi ocrotire

/rost organizateD co/iii fiind 5ereu negliai Gi su64sti5ulaiD

>


68/291


/ro/oria celor cu deficien9 5intal9 5anifest9 este 5ai 5are dec?t

En fa5iliile 6ine Enchegate sau En instituiile de ocrotire a/te s9

realizeze o asisten9 /ozitiv9D at?t En /lan 5aterialD c?t Gi En /lan

5edico4/siho4/edagogic Gi 5oral.

)itu?nd factorii /sihogeni Entr4o categorie etiologic9 a/arteD

vo5 /utea s/une 4 E5/reun9 cu Q. *ruu 1::!D /.3: 4 c9 ei /ot uca

un rol nociv deose6itD 5ai ales atunci c?nd acioneaz9 de ti5/uriu Gi

corelat cu condiii educative /recare Gi /e o /erioad9 5ai Endelungat9

de ti5/D /roduc?nd Kverita6ile ta6louri de deficien9 5intal9M.

*ar aceste Kta6louriM se deose6escD totuGiD de deficiena 5in4tal9 /rovocat9 de afeciuni organice ale siste5ului nervos centralD

5ai alesD /rin /ers/ectivele dezvolt9rii En continuare.

*ac9 aciunea altor factori nocivi /re/onderentD organiciD dar

Gi funcionali nu a avut loc sau nu va interveni /e /arcursD atunci 4/rintr4o organizare cores/unz9toare Gi c?t 5ai de ti5/uriu a

5ediuluiD /rin o/ti5izarea cli5atului /siho4afectiv 4 Kta6lourileM

a5intite vor /utea deveni reversi6ileD dezechili6rele Gi feno5enele de

dis5aturaie ale /ersonalit9ii handica/ate esto5/?ndu4se Gi

co5/ens?ndu4se tre/tat.

7);) Co#!i&ii co#6ec4(i$e !e*icie#&ei i#(ale

Ln literatura de s/ecialitate sunt descrise Gi o serie de condiii

sau factori de care de/inde gravitatea st9rii de handica/D consecutive

deficienei 5intale.

%e/roduce5D En rezu5atD c?teva dintre aceste condiii du/9

!1D /.732

>8


69/291


4 i5/ortana organului afectat /entru dezvoltarea Gi eficiena

5intal92 creierulD analizatorul vizual sau cel auditivD 5e56rele su/e4

rioareD 5e56rele inferioare etc.J

4 intensitatea sau gradul deficituluiJ

4 dina5ica alter9rii 4 c?nd deficitul /ierderea se /roduce 6ruscD

consecinele En /lanul vieii /sihice sunt 5ai graveJ

4 v?rsta la care s4a instalat deficitulJ cu c?t eveni5entul se /roduce

5ai de ti5/uriu inclusiv En /erioada intrauterin9D cu at?t

consecineleD En /lanul dezvolt9riiD sunt 5ai graveD afect?nd zone 5ai

e@tinse ale structurii /sihiceD En deose6iD ale structurii intelectualeJ4 5o5entul v?rsta la care se declanGeaz9 aciunea /siho4

/edagogic9 s/ecial9 4 adic9 intervenia tera/eutic9J cu c?t acest

5o5ent este 5ai a/roa/e sau coincide chiar cu eta/a o/ti59 de

for5are a funciei funciilor res/ective En stare de nor5alitateD cu

at?t 5anifestarea deficitelor va fi 5ai /uin grav9J

4 /ro5/titudinea cu care se /roduce interveniaJ cu c?t decalaul Entre5o5entul a/ariiei deficitului Gi declanGarea interveniei tera/eutice

este 5ai 5areD cu at?t consecinele vor fi 5ai grave. *e e@e5/luD nu

tre6uie aGte/tat de6utul Gcolar /entru a corecta tul6ur9rile s/ecifice

care Engreuneaz9 acest de6utD cu5 sunt tul6ur9rile 5otricitatii

5anuale fineD tul6ur9rile de organizare s/aial9D Ent?rzierile En

/rocesul lateraliz9rii funciilor organelor /erechi etc.Corectarea acestor tul6ur9ri tre6uie Ence/ut9 Enc9 din /re4

Gcolaritate Gi tre6uie saGi /ro/un9 toc5ai /reg9tirea de6utului Gcolar

eficientJ

4 calitatea vieii Gi a educaieiD at?t En fa5ilia c9reia Ei a/arine

co/ilulD c?t Gi En instituia /e care el o frecventeaz9 ca

Documents

Psihopedagogia Deficientului de Intelect