ROLUL SERVICIILOR IN DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALA

Serviciile sociale joaca un rol vital în societatea europeana, contribuind la cresterea capacitatii individuale de participare în societate, garantând respectarea drepturilor fundamentale ale omului. Serviciile sociale sunt un important mecanism pentru politicile sociale actuale europene focusate pe promovarea oportunitatilor pentru toti cetatenii europeni de a participa în societate” (Commission of The European Communities, 2008, p.11). Înviziunea Comisiei Europene, tematica serviciilor sociale este considerata o preocupare de interes general, prin documentul ‘Social services of general interest in the European Union’ constatându-se faptul ca „serviciile sociale se afla într-un proces permanent de expansiune ca raspuns la nevoile în schimbare si la provocarile societale actuale” (Comisia Europeana, 2006, p.20). Majoritatea definitiilor oferite termenului de servicii sociale sunt date din perspectiva legislativa si asistentiala. Serviciile sociale sunt definite din perspectiva legislativa ca „ansamblul de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea depasirii unor situatii de dificultate, pentru prezervarea autonomiei si protectiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si excluziunii sociale sipromovarea incluziunii sociale. Serviciile sociale sunt asigurate de catre autoritatile administratiei publice locale, precum si de persoane fizice sau persoane juridice publice ori private, în conditiile actelor normative în vigoare din România” (OG 68/2003, p.1), sau din perspectiva asistentiala ca totalitatea serviciilor oferite de catre stat populatiei în mod gratuit sau la un tarif redus (Zamfir, Vlasceanu, 1993). Conceptul de servicii sociale este intercorelat cu conceptul de furnizori de servicii care conform OG 68/2003, semnifica „persoanele fizice sau juridice, publice sau private care pot organiza si acorda servicii sociale” sau constituie ”acele persoane juridice care ofera diferite bunuri si presteaza servicii necesare pentru desfasurarea unor activitati” (Ludusan, 2007,p.80). Un alt concept de baza utilizat este conceptul de dinamica care semnifica “procesul de evolutie al unui fenomen, schimbare continua” (Nodex, 2002) sau în acceptiune uzuala are înteles de “dezvoltare a unor fenomene sub actiunea anumitor factori” (Tanasescu, 2005, p.2), acest concept fiind utilizat

în domenii multidisciplinare sociale (asistenta sociala, sociologie, psihologie, economie, s.a.). Mentionam ca investigatia serviciilor sociale a vizat perioada premergatoare crizei socio-economice din România (2000-2009) când tendinta generala era cea de evolutie a serviciilor sociale.

Rolul serviciilor in dezvoltarea economico-sociala se refera la contributia lor la cresterea economica si la cresterea calitatii vietii.

Contributia serviciilor la cresterea economica Mult timp serviciile au fost ignorate, considerate neproductive (A. Smith, D. Ricardo, S. Mill, Say, Marx). Pentru acesti autori clasici realitatea serviciilor consta esential in servicii personale si domestice. Pentru ei transportul, comertul, bancile erau „intermediari”utili in masura in care facilitau deplasarea si achizitia marfurilor dar fara a fi considerate creatoare de valoare. Activitatile pe care Clark si Fourastie le-au grupat in sectorul tertiar au fost considerate de slaba productivitate pentru ca prin natura lor nu sunt susceptibile la mecanizare, la introducerea progresului tehnic, la productia de serie. Serviciile ar constitui o frana a cresterii economice fiind un factor inflationist deoarece cresterea salariilor si a profitului nu ar corespunde unei cresteri a productivitatii. Teoriile economice noi reconsidera rolul serviciilor in dezvoltarea economiei, revizuind conceptia despre cresterea economica. Paul Heyne spune ca „cresterea economica consta nu in sporirea productiei de lucruri ci in productia de avere. Avere este tot ceea ce oamenii pretuiesc ca valoare. Evident lucrurile materiale pot contribui la avere si sunt intr-un fel esentiale in producerea de avere. Dar nu exista legatura obligatorie intre cresterea averii si o crestere de volum, greutate sau cantitate a obiectelor materiale”.In acest context functiile serviciilor se inscriu intre activitatile cele mai importante creatoare de avutie materiala si spirituala. Ele sunt:1.     de cercetare ® dezvoltarea ei este consecinta si premisa a evolutiei tehnicii de productie. Pana la inceputul sec 20 imbunatatirile noii tehnologii si schimburile in modul de productie proveneau in cea mai mare parte din experientele acumulate de om asupra masinii pe care o foloseste. Foarte rar ele erau rezultatul unei munci organizate si finantate printr-un departament de cercetare. In jurul anilor 1920 se produce profesionalizarea cercetarii. Datorita complexitatii crescande a noii tehnologii si nevoilor crescande de a planifica riguros dezvoltarea si realizarea lor. Astfel activitatea de cercetare-dezvoltare participa la conceperea de produse si servicii noi, adaptarea

cerintelor pietei la cresterea calitatii acestora, la obtinerea lor intr-un timp mai scurt si cu un consum mai redus de factori de productie.2.     de educatie (invatamant) ® este strans legata de activitatea de cercetare-dezvoltare, de cresterea gradului de complexitate a economiei. Utilizarea noilor echipamente, aplicarea noilor tehnologii nu este posibila fara calificarea superioara a personalului. Daca in societatea preindustiala stiam sau aveam nevoie sa stim sa citim, azi intr-o societate informationala majoritatea persoanelor trebuie sa stie sa lucreze cu calculatorul. In economia moderna cresterea economica presupune investitii din ce in ce mai mari in capitalul uman.3.     de aprovizionare cu materii prime si materiale necesare ® alaturi de functia de cercetare si educare demonstreaza ca serviciile sunt implicate in pregatirea productiei si chiar in derularea procesului de productie propriu-zis. Este vorba de servicii de intretinere si stocaj atat a intrarilor cat si a rezultatelor. Ele pot fi considerate parte integranta a sistemului de productie. Importanta si costurile lor au crescut proportional cu cresterea complexitatii procesului de productie.4.     de distributie ® fara de care un produs nu poate fi accesibil consumatorilor. Aceasta functie cuprinde ansamblul operatiilor tehnice si economice care au loc din momentul iesirii produselor din procesul de productie pana cand ajung la utilizatorii finali. Este vorba de distributia fizica (deplasarea produselor pe teritorii geografice din ce in ce mai vaste, la consumatori din ce in ce mai numerosi, la distante din ce in ce mai mari) si operatii economice (stabilirea numarului de verigi prin care trec marfurile de la producator la consumator, de alegerea furnizorilor, de alegerea formelor de vanzare practice). Se adauga activitatea de promovare a vanzarilor si activitatile financiare legate de decontarile contravalorii marfurilor livrate.5.     utilizarea produselor ® intretinerea, refacerea sau repararea si potentarea valorii de intrebuintare a acestora. Cu cat un produs este mai „avansat” cu atat aceste activitati sunt mai complexe si mai costisitoare. In plus prin prelungirea duratei de viata a bunurilor industriale sau de consum se realizeaza importante economii de resurse materiale si umane.6.     gestiunea si reciclarea deseurilor ® este considerata una din cele mai importante functii. Este pusa in evidenta de maturizarea revolutiei industriale si de dezvoltarea productiei de masa. Deseuri au existat dintotdeauna. Ele sunt produse anexate oricarui tip de activitate sau productie umana. Dar dezvoltarea si concentrarea productiei au determinat inevitabil acumularea si concentrarea deseurilor. Astfel au aparut probleme legate de gestiunea deseurilor mai ales a acelor deseuri a caror reciclare este

foarte costisitoare sau a deseurilor care nu pot fi reintegrate in circuitul natural.Aceste functii ale serviciilor inglobeaza cu diferentieri in functie de natura produsului pana la 80% din costurile totale ale acestora.Dar serviciile sunt extrem de eterogene si prezinta anumite particularitati. Ca urmare nu orice dezvoltare a sectorului tertiar contribuie in egala masura la progresul economic intern, la obtinerea unor avantaje egale de pe urma practicarii comertului cu servicii. Din acest punct de vedere serviciile se impart in:–   prestatii intensive in munca ® presupun un volum mare de munca manuala, mediu sau mai putin calificata–   prestatii intensive in inteligenta ® necesita un personal relativ putin numeros dar cu calificare inalta iar aportul lor este decisiv in cresterea economiei.Contributia serviciilor la cresterea economica poate fi cuantificata cu ajutorul functiilor de productie Cobb-Douglas. In 1928 Cobb si Douglas formuleaza prima functie de productie:Y=A×La×Kb

Y – marimea efectului economic (output-ului)L – numarul de lucratoriK – capitalul fix utilizata,b - coeficienti de elasticitatea exprima cu cate procente creste volumul productiei atunci cand cantitatea de munca utilizata creste cu 1%, b arata cu cate procente creste productia la cresterea cu 1% a capitalului fix.A – constanta ce exprima raportul productie-factori.Ulterior se ia in considerare si aportul altor factori ca progresul tehnic inteles in sens larg (progresul dotarii tehnice, a tehnologiei, a organizarii si nivelului calificarii fortei de munca).Functia de productie cu progres tehnic a fost exprimata de Tinbergen si Sollow:Y=A×La×Kb×elt

e - numarul natural (2,72)l - rata anuala a influentei progresului tehnict – timpul.Studiile efectuate de departamentul de comert al SUA asupra aportului factorilor de productie la cresterea economiei cu ajutorul functiilor de productie au demonstrat ca 2/3 din cresterile economice ale SUA se datoreaza in prezent progresului tehnic si in special cresterii calificarii fortei de munca.

Serviciile si calitatea vietii Calitatea vietii este un concept complex care vizeaza atat latura materiala a vietii oamenilor cat si pe cea spirituala, calitatea relatiilor umane precum si perceperea subiectiva a tuturor acestor elemente de catre indivizi. Este greu de exprimat printr-un singur indicator sintetic, de aceea se utilizeaza mai multi indicatori partiali. Se recomanda gruparea acestor indicatori in trei categorii: economici, socio-demografici, ecologici.Dintre indicatorii economici cel mai semnificativ este PNB/loc dar el reflecta mai ales latura cantitativa a bunastarii nationale. Cea mai dificila este exprimarea aspectului psihologic, a elementelor subiective, a satisfacerii intereselor personale. De aceea vom sublinia contributia serviciilor la calitatea vietii luand in considerare trei aspecte considerate relevante:1.      consumul de servicii2.      relatia serviciilor cu timpul liber3.      mediul inconjurator.

BIBLIOGRAFIE

-Teza de doctorat-« Dinamica serviciilor sociale »-www.slideshare.net/NiceTimeGo/1-rolul-serviciilor-publice-de-interes-general-in-dezvoltarea-sociatatii-www.scritube.com/sociologie/asistenta-sociala/Furnizorii-de-servicii-sociale232511220.php

Petre Ionut DamianPopescu Marius Silviu

Grupa 151 Seria D Management Economic