SC APAVIL SA VALCEA MANAGEMENTUL CALITATII · - Compatibilitatea cu alte sisteme de management. 1. Domeniu de aplicare 2. Referinţe normative 3. Termeni şi definiţii 4. Sistem

SC APAVIL SA VALCEA MANAGEMENTUL CALITATII "Calitatea produsului nu este totul, dar totul este nimic fara calitate." (Peters si Waterman - "In search of Excellence")

1

1

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.11 IU

NIE 2013

Redactat de Sef C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu R

edactat de Sef Birou M

anagementul C

alitatii .chim.ec.Iuliana

DOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE


2

2

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.11 IU

NIE 2013

Redactat de Sef C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


SUMAR

1. MANAGEMENTUL CALITATII. NOTIUNI FUNDAMENTALE

2. CUM SA EFECTUAM INSPECTII PSI MAI BUNE ?

3. SUNTETI PREGATITI PT. INTERVENTII IN CAZUL UNEI SITUATII DE URGENTA ?

4. RISCURI IDENTIFICATE LA ORICE LOC DE MUNCA ALUNECARI, IMPIEDICARI , CADERI

5. ACTIVITATILE ADMINISTRATIVE AU ASPECTE DE MEDIU SEMNIFICATIVE

6. CELE 60 DE AMENZI PREVAZUTE DE LEGEA NR.319/2006

7. APA SI SALUBRIZAREA CONSTITUIE UN DREPT AL OMULUI

1.MANAGEMENTUL CALITATII NOTIUNI FUNDAMENTALE Calitatea - masura în care un set de caracteristici intrinseci îndeplinesc niste cerinte. (ISO 9000:2006) "Calitate = aptitudine de folosire. " (Joseph Juran) "Calitatea este conformitatea fata de cerinte. " (Philip Crosby) Calitatea este satisfacerea clientului. Calitatea este ceea ce se vinde si îti aduce profit. Calitatea nu se reflecta în cantitatea de transpiratie a organizatiei, ci prin satisfacerea clientului. Calitatea defineste si fuga de "bine" si goana dupa "mai bine". "Bine" este dusmanul lui "mai bine".


3

3

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.11 IU

NIE 2013

Redactat de Sef C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


PRINCIPII SI COMENTARII PRINCIPII ORIENTAREA CĂTRE CLIENT

A. Principii fundamentale conform ISO 9000/2006 Organizaţia ar trebui să:

- Inteleagă necesităţile curente si viitoare ale clienţilor;

- Satisfacă cerinţele clienţilor; - Depăşească aşteptările

clienţilor; B. Cerinţe, linii directoare conform ISO

9001/2008 şi 9004/2010 Organizaţiile

- Comunică importanţa satisfacerii cerinţelor clientului;

- Determină caracteristicile esenţiale ale produsului;

- Identifică si evaluează concurenţa;

- Măsoară satisfacţia clientului; LEADERSHIP

A. Principii fundamentale conform ISO 9000/2006 Liderii stabilesc unitatea dintre

SCOPUL şi ORIENTAREA organizaţiei;

Liderii creează, menţin mediul intern pentru implicarea personalului în realizarea obiectivelor.

B. Linii directoare, practici bune conform ISO 9000 şi ISO 9004 Să stabilească o viziune clară

pentru viitorul organizaţiei; Să stabilească obiective şi ţinte

îndrăzneţe ; Să implementeze strategii pentru

realizarea obiectivelor şi ţintelor; Să fie proactiv, să conducă prin

exemplul propriu; Să construiască încrederea şi să

elimine teama;

Să inspire, să recunoască contribuţiile personalului;

Să instruiască şi să îndrume personalul;

Să stabilească valorile comune şi modelele de etică la toate nivelurile;

Să asigure resursele şi structurile necesare îmbunătăţirii continue, să considere nevoile tuturor părţilor interesate;

Să promoveze o comunicare deschisă şi onestă a valorilor organizaţiei şi SMC.

IMPLICAREA PERSONALULUI Principii fundamentale conform ISO 9000/2006

Personalul de la toate nivelurile este ESENŢA organizaţiei;

Implicarea totală permite ca abilităţile să fie utilizate în beneficiul organizaţiei.

A. Linii directoare, practici bune ISO 9004/2001 Creşterea motivaţiei şi a

implicării prin promovarea obiectivelor;

Identificarea nevoilor şi aşteptărilor personalului propriu (pentru satisfacţia profesională, recunoştinţă şi dezvoltare individuală).

ABORDAREA BAZATĂ PE PROCES

A. Principii fundamentale conform ISO 9000/2006

Rezultatul dorit se obţine mai eficient atunci când activităţile şi resursele sunt conduse ca un proces;


4

4

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.11 IU

NIE 2013

Redactat de Sef C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


Proces = o activitate care utilizează resurse şi este condusă pentru a transforma datele de intrare în date de ieşire.

B. Cerinţe, linii directoare, practici bune conform ISO 9001 şi 9004/2010 O astfel de abordare accentuează importanţa:

înţelegerii şi satisfacerii cerinţelor; necesităţii de a considera procesele

în funcţie de valoarea adăugată; obţinerii de rezultate în ceea ce

priveşte performanţa şi eficacitatea procesului (măsurarea acestora);

îmbunătăţirii continue a proceselor pe baza măsurărilor obiective.

ABORDAREA MANAGEMENTULUI CA SISTEM A. Principii fundamentale conform ISO 9000/2006 Identificarea, înţelegerea şi conducerea

Proceselor Corelate ca un Sistem – contribuie la eficacitatea şi eficienţa organizaţiei în realizarea obiectivelor sale.

B. Programul de acţiune pentru smc constă în: determinarea nevoilor şi aşteptărilor

clienţilor şi altor părţi interesate; stabilirea politicii şi obiectivelor calităţii; determinarea proceselor şi

responsabilităţilor necesare atingerii obiectivelor;

determinarea şi asigurarea Resurselor necesare;

stabilirea metodelor de măsurare a eficacităţii şi eficienţei fiecărui proces;

aplicarea metodelor de măsurare; determinarea mijloacelor de prevenire a

neconformităţilor şi de eliminare a cauzelor; stabilirea şi aplicarea unui proces de

îmbunătăţire continuă a SMC.

ÎMBUNĂTĂŢIREA CONTINUĂ A. Principii fundamentale conform ISO

9000/2006 Îmbunătăţirea continuă a performanţei globale a organizaţiei ar trebui să fie un obiectiv permanent al organizaţiei. SCOPUL IMBUNATATIRII CONTINUE A SMC Creşterea probabilităţii de satisfacere a

clienţilor şi a altor părţi interesate. B. Acţiunile de îmbunătăţire continuă

includ: identificarea domeniilor de îmbunătăţire

(prin analiza şi evaluarea situaţiei existente);

stabilirea obiectivelor pentru îmbunătăţire;

căutarea soluţiilor posibile; evaluarea soluţiilor şi selecţia lor; implementarea soluţiei alese; măsurarea, verificarea, analiza şi

evaluarea rezultatelor implementării pentru a determina dacă obiectivele au fost atinse;

oficializarea (documentarea) modificărilor.

ABORDAREA PE BAZĂ DE FAPTE ÎN LUAREA DECIZIILOR

A. Principii fundamentale conform ISO 9000/2006 Deciziile eficace se bazează pe analiza

datelor obţinute din măsurările şi informaţiile colectate din diferite surse;

Se evaluează performanţele în raport cu planurile, obiectivele şi alte scopuri definite; pentru a identifica zonele de îmbunătăţire.

B. Surse de informaţii: analiza pieţei; reclamaţiile clienţilor;


5

5

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.11 IU

NIE 2013

Redactat de Sef C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


analiza necesităţilor şi aşteptărilor clienţilor; rapoarte de neconformitate; rapoarte de audit intern; elemente de ieşire din analiza efectuată de

management; elemente de ieşire din analiza datelor; elemente de ieşire din măsurarea

satisfacţiei; înregistrări relevante ale SMC; personalul organizaţiei; măsurările proceselor; rezultatele autoevaluărilor. RELATII RECIPROC AVANTAJOASE CU FURNIZORUL A. Principii fundamentale conform ISO

9000/2006 O organizaţie şi furnizorii săi sunt

interdependenţi Relaţia reciproc avantajoasă creşte

abilitatea ambilor de a crea valoare. B. Definirea căilor de comunicare: Urmărirea rezultatelor furnizorului. Cooperarea cu furnizorii pentru a valida

conformitatea produsului cu cerinţele. Implicarea furnizorilor în concepţie. Încurajarea furnizorilor să conducă

programe comune de îmbunătăţire.

5. PREZENTAREA CERINŢELOR SR EN ISO 9001 : 2008 0. Introducere

- Abordare bazată pe proces; - Relaţia cu ISO 9004; - Compatibilitatea cu alte sisteme

de management. 1. Domeniu de aplicare 2. Referinţe normative 3. Termeni şi definiţii 4. Sistem de management al calităţii 5. Responsabilitatea managementului

6. Managementul resurselor 7. Realizarea produsului 8. Măsurare, analiză şi îmbunătăţire Notă: în text s-a preluat numerotarea capitolelor din SR EN ISO 9001 / 2008.

(01) GENERALITATI Adoptarea unui SMC este o decizie

strategică a organizaţiei Proiectarea şi implementarea sunt

influenţate de: - diverse necesităţi; - obiectivele specifice; - produsele furnizate; - procesele utilizate; - mărimea şi structura organizaţiei. ISO 9001/2008 NU impune

uniformitatea în structura sistemelor / uniformitatea documentaţiei

Cerinţele SMC sunt complementare cerinţelor pentru produs

Poate fi utilizat de părţile interne, externe

ISO 9001/2008 este utilizat pentru a evalua abilitatea organizaţiei de a satisface cerinţele:

Clientului De reglementare Organizaţiei (O2) ABORDAREA BAZATĂ PE PROCES Stabilirea descrierii procesului:

accent pe o viziune transversală utilizând eficace resursele, răspunzând nevoilor clienţilor.

Controlul proceselor: - descriere, măsurarea

eficacităţii, identificarea riscurilor.

Categorii de procese: conducere realizare produse / servicii suport


6

6

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.11 IU

NIE 2013

Redactat de Sef C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


De ce procesele? Pentru că procesele sunt generatoare de valoare adăugată şi organizaţia există pentru a adăuga valoarea.

Ce este un proces? Ansamblu de activităţi corelate sau interactive care transformă elementele de intrare în elemente de ieşire. Ce derivă din procese? Atribuţiile managerului derivă din procese corelate şi în interacţiune. Zici proces, zici management. Toată filozofia managementului calităţii ţine de managementul proceselor. Ce se înţelege prin management? Să elaboreze / actualizeze obiective şi să deruleze ciclul PDCA continuu.

Management înseamnă să stabileşti obiective, apoi să te concentrezi pe îndeplinirea lor. Managementul se exprimă prin obiective. MQ = managementul tuturor proceselor din organizaţie ne cere să măsurăm şi să îmbunătăţim eficienţa. MQ = se realizează prin conducerea proceselor. Ce se consideră “abordare bazată pe proces” a managementului calităţii?

- Aplicarea unui sistem de procese într-o organizaţie;

- Identificarea elementelor proceselor; - Interacţiunile dintre procese; - Conducerea proceselor . Avantajele abordării bazate pe proces.

- asigurarea controlului pe parcursul derulării proceselor; sistemului de procese; combinării şi interacţiunii proceselor.

Ce trebuie făcut în cazul abordării bazate pe proces? - Inţelegerea şi satisfacerea cerinţelor. - Considerarea proceselor în funcţie de

valoarea adăugată.

- Urmărirea proceselor ca performanţă şi eficacitate.

- Îmbunătăţirea continuă a proceselor. Cine are rolul semnificativ în definirea cerinţelor? - Clienţii. Ce presupune monitorizarea satisfacerii clientului? - Evaluarea informaţiilor referitoare la

percepţia clientului privind îndeplinirea cerinţelor sale de către organizaţie.

CONCEPTUL DE PROCES

Intreaga activitate este realizată printr-un proces Procesul este o transformare care adaugă valoarea, dar un proces fabrică valoare doar dacă este pus în corelare – interacţiune cu celelalte procese. Reţeaua de procese dintr-o organizaţie.

- Orice organizaţie există în scopul realizării unei activităţi prin care se adaugă valoare.

- Este important să se identifice principalele procese:

de producţie; de proiectare produs; management tehnologic; marketing; management resurse umane; instruire; planificare strategică; livrare; facturare; mentenanţă.

- Este important să se identifice principalele procese, să se simplifice şi să se acorde prioritate proceselor


7

7

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.11 IU

NIE 2013

Redactat de Sef C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


având în vedere obiectivele managementului calităţii.

- O organizaţie trebuie să identifice, să organizeze şi să conducă propria reţea de procese şi de interfeţe.

- Organizaţia creează, îmbunătăţeşte şi asigură cu consecvenţă calitatea în ofertele sale prin reţeaua de procese.

- Procesele complexe care pot implica mai multe funcţii ale organizaţiei – procese interfuncţionale.

- Proprietar proces – persoană responsabilă cu clarificarea interfeţelor, a responsabilităţilor, a autorităţilor de proces.

Sistemul calităţii în raport cu reţeaua de procese - Sistemul este realizat prin procese care

există în cadrul funcţiilor cât şi între acestea. - Sistemul este eficient şi trebuie ca: procesele, responsabilităţile, autorităţile, procedurile

şi resursele aferente Sistemul calităţii necesită:

- coordonarea şi compatibilitatea proceselor sale componente;

- definirea interfeţelor lor. Evaluarea sistemelor calităţii prin: - analize efectuate de management - audit INTREBĂRI ESENŢIALE LA EVALUARE (PT. FIECARE PROCES) sunt definite şi sunt documentate adecvat

procedurile aferente? se desfăşoară şi se implementează

procesele în totalitate aşa cum este documentat?

Identificarea proceselor smc Care sunt procesele necesare pentru

smc din organizaţie?

Care dintre procesele definite se realizează în sistemul organizaţiei?

Care sunt date de intrare ale fiecărui proces?

Care sunt date de ieşire ale fiecărui proces?

Cine sunt clienţii proceselor? Care sunt cerinţele acestor

clienţi? Cine este “proprietarul” fiecărui

proces? Conducerea procesului Identificarea şi înţelegerea nevoilor,

cerinţelor clientului. Definirea politicii calităţii. Definirea obiectivelor calităţii la toate

nivelurile. Alocarea mijloacelor umane şi altele. Implementarea proceselor

- legate de client - legate de realizarea produsului.

Conducerea procesului pe baza rezultatelor.

Determinarea secvenţelor şi interacţiunilor dintre procese

Care este fluxul general al proceselor organizaţiei?

Cum îl putem descrie? (scheme flux, diagrame, hărţi etc.)

Care sunt interfeţele dintre procese?

Ce documentaţie este necesară?

Determinarea criteriilor si metodelor necesare pentru ţinerea sub control a proceselor


8

8

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.11 IU

NIE 2013

Redactat de Sef C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


Care sunt caracteristicile rezultatelor intenţionate şi neintenţionate ale proceselor?

Care sunt criteriile pentru monitorizare, măsurare şi analiză?

Cum se pot include acestea în planificarea smc şi a proceselor de realizare a produsului?

Care sunt problemele economice? Care sunt metodele corespunzătoare

pentru colectarea datelor? Asigurarea resurselor şi informaţiilor necesare pentru a susţine funcţionarea şi monitorizarea proceselor

Care sunt resursele necesare fiecărui proces?

Care sunt căile de comunicare? Cum pot fi furnizate informaţii

referitoare la proces? Cum se obţine feed-back-ul? Ce date trebuie colectate? Ce înregistrări trebuie să fie

păstrate? Masurarea, monitorizarea si analiza acestor procese

Cum pot fi monitorizate performanţele proceselor (satisfacţia clientului, capabilitate proces)?

Ce măsurători sunt necesare? Cum pot fi analizate cel mai bine

informaţiile colectate? Ce ne spune rezultatul acestor

analize? Implementarea acţiunilor necesare pentru realizarea rezultatelor planificate si îmbunătăţirea continuă a proceselor

Cum se pot îmbunătăţi procesele? Ce acţiuni corective / preventive

sunt necesare? S-au implementat aceste AC / AP? Sunt ele eficace?

Procese necesare SMC Procesul de planificare a sistemului de management al calităţii. Procesul de management al activităţilor. Procesul de ţinere sub control al documentelor. Procesul de ţinere sub control al înregistrărilor. Procesul de comunicare internă. Procesul de analiză efectuată de management. Procesul de management al resurselor. Procesul de instruire. Procesul de planificare a realizării produsului. Procesul de analiză a cerinţelor referitoare la produs. Procesul de comunicare cu clienţii (cerinţe, proprietate, satisfacţie). Procesul de proiectare şi dezvoltare. Procesul de aprovizionare. Procesul de producţie. Procesul de prestare servicii. Procesul de control echipamente de măsurare – monitorizare. Procesul de audit intern. Procesul de monitorizare proces. Procesul de monitorizare produs.


9

9

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.11 IU

NIE 2013

Redactat de Sef C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


Procesul de ţinere sub control a produsului neconform. Procesul de îmbunătăţire continuă a eficacităţii smc.

SISTEME DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII – CERINTE (1) DOMENIU DE APLICARE Cerinţele ISO 9001 sunt generice şi se aplică tuturor organizaţiilor. Demonstrarea abilitaţii de a furniza consecvent produse conforme - cerinţelor clientului şi cerinţelor reglementărilor aplicabile. Creşterea satisfacţiei clientului prin: aplicarea eficace a sistemului, a proceselor

de îmbunătăţire continuă; asigurarea conformităţii - cu cerinţele

clientului şi cu cerinţele reglementărilor aplicabile.

ORGANIZAŢIA NU POATE SĂ EXCLUDĂ CERINŢELE PRIVIND APTITUDINEA DE A FURNIZA UN PRODUS CONFORM - Toate cerinţele din ISO 9001 sunt obligatorii

când ai declarat că le aplici (excepţii doar din cap. 7).

- Domeniul de aplicare a SMC trebuie definit în Manual, trebuie formulat explicit.

- Termenii şi definiţiile sunt cele din ISO 9000 / 2006.

(4.0) SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII 4.1. Cerinţe generale: Organizaţia trebuie: - să stabilească, să documenteze, să

implementeze şi să menţină un smc şi să-i îmbunătăţească eficacitatea;

- să conducă procesele în conformitate cu cerinţele ISO;

- să se asigure şi de controlul proceselor externe (dacă influenţează calitatea produsului).

Organizaţia (referitor la procese) trebuie: - să identifice procesele; - să determine succesiunea şi

interacţiunea proceselor; - să determine criteriile şi metodele pentru

operare şi control; - să se asigure de disponibilitatea

resurselor şi informaţiilor pentru operare şi control procese;

- să monitorizeze, să măsoare şi să analizeze procesele;

- să îmbunătăţească continuu prin implementarea acţiunilor necesare pentru realizarea rezultatelor planificate.

Procesele necesar a fi documentate se stabilesc funcţie de: - efectul asupra calităţii; - riscul pentru insatisfacţia clientului; - condiţii de reglementare; - riscuri economice; - eficienţă şi eficacitate. Documentarea proceselor: - reprezentări grafice; - instrucţiuni scrise; - diagrame / scheme flux; - checklist – uri.


10

10

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.11 IU

NIE 2013

Redactat de Sef C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


(4.2.) CERINŢE PENTRU DOCUMENTAŢIE (4.2.1.) Generalităţi Documentaţia smc trebuie să includă:

a) declaraţii documentate ale politicii şi obiectivelor calităţii

b) un manual al calităţii c) proceduri documentate cerute de ISO

9001/2008 – (6 proceduri) d) documentele necesare organizaţiei

pentru a se asigura de - planificare; - operare; -controlul eficace ale proceselor sale. e) înregistrări cerute de ISO 9001

Notă Documentat = stabilit, scris, implementat,

menţinut Amploarea documentaţiei poate diferi de la

organizaţie la alta, funcţie de: - mărimea organizaţiei - tipurile activităţilor - complexitatea proceselor şi a interacţiunilor - competenţa personalului PROCEDURA Descrie modul în care este pusă în

aplicare o politică prin intermediul unui proces.

Descrie partea standard a unui proces. Descrie un proces real din organizaţie. Descrie modul de management al

procesului respectiv. Evidenţiază clar intrările şi ieşirile

procesului.

Evidenţiază interacţiunile şi interfeţele dintre acţiunile care alcătuiesc procesul (cine, ce, de la cine/cui).

Procedura descrie calea, fluxul de activităţi şi resurse corelate sau care interacţionează.

Instrumentul fundamental pentru a face management de proces este PDCA.

Procedura trebuie structurată după paşii metodologici PDCA.

Procedura nu se referă la obiective. Procesul se referă la obiective prin

indicatori săi de performanţă. Proces = procedură + obiective.

Pentru furnizarea documentaţiei managementul va considera: - cerinţele contractuale de la clienţi şi alte

părţi interesate; - standardele internaţionale, naţionale,

regionale şi ale sectoarelor industriale; - cerinţele relevante legale şi

reglementate; - deciziile organizaţiei; - sursele de informare externă relevante

pentru dezvoltarea competenţelor organizaţiei;

- informaţiile referitoare la necesităţile şi aşteptările părţilor interesate.

(4.2.2.) Manualul Calităţii – trebuie să includă: - domeniul de aplicare al smc inclusiv

justificări pentru excluderi; - proceduri documentate ale smc sau o

referire la acestea;


11

11

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.11 IU

NIE 2013

Redactat de Sef C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


- descrierea interacţiunilor dintre procesele smc – cartografia proceselor;

- angajamentul direcţiei. (4.2.3.) Controlul documentelor Se referă la reguli aplicabile. Trebuie stabilită o procedură documentată.

2. Cum sa efectuam inspectii PSI mai bune

Eliminarea pericolelor de incendiu face parte din programul de securitate pentru orice loc de munca. Printre sarcinile cele mai comune trebuie sa va asigurati ca: iesirile sunt libere si neobstructionate, exista stingatoare corespunzatoare la indemana si angajatii sunt instruiti asupra modului de folosire a mijloacelor de interventie in caz de incendiu. Acestea par niste cerinte simple si evidente. Dar, in practica, de multe ori se dovedesc a fi cu totul altfel. Se efectueaza un numar alarmant de apeluri de urgenta, deoarece angajatii nu reusesc sa indeplineasca aceste sarcini. Este trist, dar asemenea situatii duc la producerea de victime. Ca angajator, puteti sa va organizati angajatii in echipe si sa va asigurati ca acestia efectueaza regulat inspectii. E un inceput bun. Dar trebuie sa va asigurati si ca acele echipe stiu ce fac. O buna metoda pentru optimizarea eficientei echipelor este aceea de a crea un chestionar care sa descrie exact ceea ce trebuie sa se verifice in timpul inspectiei.

Reglementari legale Legislatia SU are mai multe cerinte care abordeaza problema securitatii impotriva incendiilor la locul de munca. De exemplu: Cerinta privind caile de iesire -impune angajatilor sa se asigure ca sunt disponibile iesiri pentru evacuare in caz de incendiu si alte urgente. Printre altele, fiecare iesire trebuie sa fie vizibila, marcata si intretinuta in permanenta, astfel incat sa nu existe obstacole sau impedimente. Cerinta privind stingatoarele portabile -stabileste cerintele care reglementeaza amplasarea, folosirea, intretinerea si testarea stingatoarelor portabile ce urmeaza sa fie utilizate de lucratori. Printre altele, stingatoarele portabile trebuie instalate, localizate si identificate astfel incat sa fie accesibile imediat. Acestea trebuie, de asemenea, sa fie perfect functionale in orice moment si trebuie verificate vizual cel putin o data pe luna. Muncitorii care se asteapta sa foloseasca stingatoarele trebuie sa fie instruiti in acest sens. Avantajele chestionarului Crearea de echipe de inspectie PSI este o cale buna de a asigura conformitatea cu aceste cerinte. Si furnizarea unui chestionat acestor echipe este o metoda buna de a va asigura ca echipele efectueaza inspectiile in mod eficient. Chestionarul va ajuta sa:


12

12

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.11 IU

NIE 2013

Redactat de Sef C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


Standardizati inspectiile Distribuirea chestionarului va asigura ca fiecare echipa verifica aceleasi lucruri si pun aceleasi intrebari pe care le-ati stabilit. Acest lucru are ca rezultat standardizarea rezultatelor inspectiilor, facilitand analiza datelor. De exemplu, va permite sa comparati diferite SO din cadrul aceleasi organizatii, sau sa monitorizati continuu acelasi departament. Mentineti inspectiile scurte si la obiect Sarcinile aferente inspectiilor PSI, desi extrem de importante, diminueaza „timpul de productie”. Acest lucru pune presiune asupra responsabilului SSM-SU, care trebuie sa mentina inspectiile scurte si la obiect. Un chestionar bine structurat permite membrilor echipei sa efectueze inspectiile adecvate, iar apoi sa revina la activitatile lor zilnice cat mai curand posibil. Identificati si remediati problemele din timp Chestionarul poate fi adaptat la problemele unice ale locatiei sau la activitatile dumneavoastra. Cresteti gradul de constientizare cu privire la PSI Unul din avantajele de a avea echipe PSI care sa efectueze inspectii este acela ca acest lucru creste constientizarea nu numai in randul membrilor echipei, dar si in randul altor muncitori din zonele unde se desfasoara inspectia. Un chestionar bine elaborat poate maximiza functia de crestere a gradului de constientizare pe care o au inspectiile, asigurandu-se ca inspectiile acopera ceea ce trebuie.

Cum sa creati un Chestionar Chestionarele echipei de inspectie PSI trebuie adaptate la configuratia, functionarea si nevoile locatiei .Dar abordarea generala este aceeasi. Formularul dumneavoastra va trebui: Sa furnizeze instructiuni clare Prima parte a chestionarului trebuie sa explice ceea ce doriti sa faca membrii echipei. In mare, solicitati-le sa desfasoare inspectia, sa completeze formularul si sa il inapoieze sefului de echipa. Apoi solicitati liderului de echipa sa revizuiasca formularele si sa vi le inmaneze. Sa enumere detaliile inspectiei Lasati un spatiu liber pentru data inspectiei, numele si semnatura sefului de echipa, membrii echipei de inspectie si zona inspectata. Sa fie impartit pe sectiuni Lucrurile efective pe care doriti sa le inspectati vor face parte din structura de baza a chestionarului. -Daca toate usile de siguranta sunt marcate clar;

-Daca iesirile si culoarele de iesire sunt libere;

-Daca exista usi pe care le-ar putea confunda muncitorii in timpul unui incendiu.

Retineti ca orice usa sau hol de trecere care ar putea fi confundat cu iesirea trebuie marcat.

-Daca muncitorii cunosc locurile unde sunt amplasate stingatoarele portabile in zona lor de lucru;

-Daca muncitorii din sectia respectiva au fost instruiti cu


13

13

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.11 IU

NIE 2013

Redactat de Sef C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


privire la modul de folosire a stingatoarelor portabile;

-Daca muncitorii care au fost instruiti cu privire la modul de folosire a stingatoarelor chiar stiu ce fac.

Rugati-i sa va explice, cu cuvintele lor, cum procedeaza atunci cand folosesc stingatorul.

-Daca toate stingatoarele sunt acolo unde ar trebui sa fie.

Daca un stingator a fost indepartat sau lipseste, trebuie sa il inlocuiti imediat sau sa asigurati o „ protectie echivalenta alternativa ”.

-Daca toate stingatoarele par sa fie in perfecta stare de functionare.

Verificati sa nu existe semne de coroziune sau deteriorare mecanica .

-Data ultima inspectie este inscrisa pe eticheta fiecarui stingator portabil.

-Daca in zona exista materiale, resturi sau daramaturi inflamabile.

Cum sa folositi chestionarul Dati Chestionarul liderului de echipa si rugati-l sa distribuie o copie fiecarui membru responsabil cu inspectia unei zone din cadrul organizatiei. Dupa terminarea inspectiei liderul de echipa va revizui chestionarul si va semna dupa ce va verifica sa fie complet. Dupa inspectie ati putea dori sa organizati intalniri intersectoriale cu sefii de centre/sectoare pentru a discuta rezultatele. Acest lucru este valabil mai ales in cazul in care inspectiile releva probleme majore care sunt recurente. Dati sefilor de SO copii ale chestionarelor completate in urma inspectiilor in zona si includeti note si sugestii pentru remediere.

Numiti un responsabil cu actiunile corective si stabiliti un termen limita. Dupa ce a expirat termenul limita, efectuati o verificare pentru a va convinge ca s-au aplicat cu adevarat aceste actiuni corective. Concluzie Incendiile si victimele, accidentarile serioase si daunele asupra proprietatilor pe care acestea pot sa le cauzeze sunt adesea produsul neatentiei si erorii. Detinerea unui chestionar de inspec ie poate fi foarte eficient in asigurarea vigilentei si a atentiei necesare prevenirii celor mai multe incendii.

3. Sunteti pregatiti pt.interventie in cazul unei situatii de urgenta?

Urgentele la locul de munca nu pot fi eliminate, dar daca exista un plan de actiune in caz de urgenta si cativa angajati antrenati sa raspunda cu promptitudine si in mod adecvat, se poate gestiona cu eficienta orice situatie, se poate calma personalul si, in anumite cazuri, se pot salva vieti. Angajamentul conducerii si implicarea angajatului sunt esentiale pentru un plan de actiune eficient in cazuri de urgenta. Acest plan ar trebui sa fie explicat angajatului si revazut ori de cate ori acesta sau responsabilitatile sale se schimba.


14

14

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.11 IU

NIE 2013

Redactat de Sef C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


Cat de bun este planul tau de urgenta? Afla intrebandu-te si intrebandu-i pe angajatii tai urmatoarele: GENERAL Exista un mijloc de raportare a situatiilor de urgenta si de contabilizare a personalului inainte si dupa un incident? Cine este persoana responsabila pentru luarea deciziilor in timpul situatiilor de urgenta? Cunoaste toata lumea de la locul de munca procedurile ce trebuie urmate in diferite situatii de urgenta (ex. incendiu, explozie, cutremur, stropire cu chimicale sau violenta la locul de munca)? Stiu angajatii caile de iesire sau procedurile de evacuare sau unde sa se intalneasca dupa un incident pentru a primi instructiuni? Stiu angajatii unde se afla echipamentele de interventie in situatii de urgenta? MEDICAL: Stiu angajatii cum sa raspunda intr-o situatie medicala de urgenta? Sunt angajatii instruiti in resuscitare sau prim ajutor? Are locatia echipament de prim ajutor care sa corespunda cu eventuale raniri ale angajatului? (stattie de spalare a ochilor sau a intregului corp, echipament de protectie, tuburi de oxigen, pachete cu gheata, etc.) Sunt afisate la vedere numerele de prim ajutor? (pompieri, ambulanta) INCENDIU Are locatia stingatoare potrivite pentru incendiile posibile? Angajatii stiu sa foloseasca aceste stingatoare? Au fost reincarcate stingatoarele in ultimul an? (trebuie etichetate cu data ultimei umpleri) VARSARI SI SCURGERI

Are locatia material absorbant care sa se potriveasca cu cantitatea si tipul de agenti chimici care se pot varsa sau scurge? Echipamentul de protectie este adecvat pentru tipul de chimicale care se pot varsa? Au fost angajatii instruiti in legatura cu primele masuri ce trebuie luate in cazul unei stropiri sau imprastieri de agent chimic? Odata ce a fost stabilit un plan de actiune in caz de urgenta, trebuie verificat ca angajatii sunt instruiti si reinstruiti cu privire la urgentele ce pot aparea, la procedurile ce trebuie urmate, la aplicarea masurilor de prim ajutor sau de salvare, la utilizarea echipamentelor de interventie existente si la cunoasterea unui numar de telefon. In caz de urgenta un raspuns prompt si in cunostinta de cauza poate slava viata cuiva, procesul aflat in desfasurare, chiar insasi afacerea, precum si sume banesti considerabile.

4. Riscuri identificate la orice loc de munca -Alunecari,Impiedicari, Caderi

Stati cat mai departe de ele…. Noi nu tratam intotdeauna cu seriozitate caderile. Dar caderile sunt accidente care cauzeaza adesea raniri, prejudicii financiare si pierdere de timp. Caderile pot fi chiar fatale. Dupa accidentele rutiere, caderile ucid mai multi oameni decat orice alt tip de accident. Vatamarile suferite ca urmare a unei caderi pot include taieturi, lovituri,


15

15

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.11 IU

NIE 2013

Redactat de Sef C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


entorse si luxatii, leziuni ale spatelui si fracturi. Ce se intampla cand aluneci sau cand te impiedici? Pierderea de aderenta este cauza principala a alunecarilor la locul de munca. In general, suprafetele umede, deversarile accidentale sau pericolele datorate vremii nefavorabile ca zapada si gheata pot cauza alunecari. O impiedicare se poate produce atunci cand zona de lucru este aglomerata, cand iluminarea este slaba, sau atunci cand exista obstacole pe caile de deplasare. Probabilitatea de a aluneca sau impiedica este mai mare atunci cand va grabiti sau alergati, cand utilizati incaltaminte neadecvata sau nu acordati atentie pe unde mergeti. Ce se intampla cand cazi? Caderile apar ori de cate ori va miscati prea departe centrul vostru de greutate. Majoritatea caderilor, alunecarilor sau impiedicarilor se produc la nivelul solului, dar caderea de la inaltime prezinta un risc mult mai mare de accidentare grava. Scarile pot fi periculoase Un risc major pentru lucratori este reprezentat de scari. Pierderea de aderenta este cauza producerii majoritatii alunecarilor si caderilor pe scari si de obicei este cauzata de prezenta unor lichide si a altor fluide pe trepte. Pentru ca utilizam scarile atat de des, le acordam putina atentie la urcare sau coborare si uitam ca acestea pot fi periculoase. Purtarea incaltamintei adecvate ajuta Una dintre cele mai bune metode pentru prevenirea alunecarilor, impiedicarilor si caderilor este de a creste aderenta intre pantofi si suprafata de deplasare. Aderenta incaltamintei

variaza in functie de natura suprafetei de lucru. Cand selectati incaltamintea de protectie, trebuie sa luati in calcul cu ce conditii si / sau pericole va confruntati cel mai des la locul de munca. Pantofii cu talpa antialunecare sunt recomandati, de asemenea, atunci cand folositi scari sau schele. Asigurati-va ca incaltamintea este adecvata cu conditiile de munca. Va puteti proteja singuri impotriva accidentarilor. Amintiti-va urmatoarele reguli de siguranta pentru a evita alunecarea, impiedicarea si caderea:

1. Mergeti incet si acordati atentie la suprafata pe care pasiti.

2. Curatati imediat eventualele scurgeri de pe caile de acces.

3. Nu lasati uleiurile sa se acumuleze pe suprafata din jurul utilajelor.

4. Fiti prudent cand circulati pe suprafete netede.

5. Asigurati-va ca puteti vedea pe unde mergeti.

6. Nu transportati sarcini voluminoase care va pot restrictiona vederea asupra caii de deplasare.

7. Asigurati un iluminat adecvat al spatiului de lucru.

8. Pastrati zona de lucru curata si nu depozitati materiale pe culoarele de circulatie sau scari.

9. Aranjati mobilierul in asa fel incat sa nu interfereze cu


16

16

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.11 IU

NIE 2013

Redactat de Sef C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


culoarele de acces sau de trafic pietonal.

10. Cablurile electrice sau de date pot provoca impiedicari.

11. Fixati-le pe podea cu sisteme speciale.

12. Eliminati pericolele care duc la pierderea echilibrului pe scari, trepte si podele.

13. Raportati imediat orice conditii nesigure de deplasare, inclusiv dezlipirea mochetei, a sistemelor antialunecare de pe scari sau a balustradei de sprijin. Pavajul deteriorat, placi de podea sau gresie sparte pot provoca, de asemenea, caderi.

14. Utilizati bara de sprijin ori de cate ori urcati sau coborati scarile.

15. Nu alergati atunci cand urcati sau coborati scarile si nu sariti peste trepte.

16. Nu sariti de pe suprafetele inalte. Coborati cu atentie de pe docurile de incarcare, din utilaje sau platforme de lucru.

17. Purtati pantofi adecvati si in buna stare.

Prevenirea alunecarilor, impiedicarilor si caderilor este o sarcina care depinde de multi factori. Unul dintre cel mai important sunteti dumneavoastra. Este posibil sa nu fiti in masura de a schimba multe aspecte ale locului de munca. Cu toate acestea, puteti sa identificati pericolele, sa participati la eliminarea riscurilor si sa utilizati dispozitive si echipamente sigure. Caderile nu sunt haioase,iar prevenirea acestora este o treaba serioasa !!

5. Activitatile administrative

au Aspecte de Mediu Semnificative

ASPECT DE MEDIU (SR EN ISO 14001/2005)– element al activitatilor, produselor sau serviciilor unei organizatii care poate interactiona cu mediul. Un aspect de mediu semnificativ are sau poate avea un impact semnificativ asupra mediului. IMPACT ASUPRA MEDIULUI- Orice modificare a mediului, daunatoare sau benefica, care rezulta total sau partial din activitatile, produsele, sau serviciile unei organizatii Implementarea ISO 14001 a trecut de mult de la o simpla „moda”, la o necesitate a tuturor companiilor, indiferent de domeniul de activitate sau marimea organizatiei. Desi modul de aplicare, metodele de implementare pot fi tratate diferit in functie de problematica de mediu a fiecarei organizatii, un lucru, in mod cert, il au toate in comun, si anume Aspectele de Mediu pentru activitatile administrative, pentru ca in orice firma exista astfel de activitati. Foarte multi responsabili de mediu ai organizatiilor, considera activitatile administrative, de multe ori, ca fiind simple, neimportante din punct de vedere mediu, cu toate ca ele au un impact asupra mediului, si uneori chiar un impact semnificativ.


17

17

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.11 IU

NIE 2013

Redactat de Sef C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


De ce tinem cont atunci cand identificam si evaluam Aspectele de Mediu/(ASM) pentru o activitate administrativa ? Evident, de toate activitatile administrative desfasurate (de la utilizare echipamente birotica, printare, activitati igienico-sanitare, condus vehiculele companiei), de activitatile de curatenie, intretinere, asigurarea utilitatilor (curent, instalatii de climatizare, apa potabila) dar si de ciclul de viata a tuturor echipamentelor si infrastructurii utilizate (cladire, parcare, echipamente de birotica, mobilier, etc.). Avand toate acestea in vedere putem spune ca aspectele de mediu comune pentru marea majoritate a activitatilor administrative se impart in aspecte de mediu din activitati normale (de rutina) si aspecte de mediu din activitati anormale (non-rutina) si de urgenta. Marea majoritate din aspectele de mediu identificate vor trebui tinute sub control, prin metode definite,instructiuni, alocare de roluri si responsabilitati, alocare de resurse,pentru a asigura astfel conformarea la cerintele legale si alte cerinte precum si la politica si obiectivele de mediu ale organizatiei.

Astfel, se vor lua in considerare:

Impact mediu

Aspect de mediu in condi ii normale de func ionare

Poluare aer

- emisii de gaze arse de la centralele termice (daca exista astfel de centrale), care sunt eliberate in atmosfera ori de cate ori se utilizeaza centrala pentru apa calda sau incalzire;

-emisiile mobile de la autovehiculele folosite (existente de cele mai multe ori in activitatile administrative ale unei organizatii);

Poluare apa

-apele menajere rezultate din activitatile igienico-sanitare (toalete, spalatul mainilor, servire masa etc.) sau din activitatile de curatenie (spalat, curatat etc.); -apele pluviale – importante daca exista o parcare, ape ce spala practic autovehiculele si parcarea de eventualele scurgeri de ulei, combustibil, noxe depuse etc.

Poluare sol/aer prin generare de deseuri

-deseurile principale rezultate din activitatile administrative normale sunt: deseuri reciclabile de hartie si carton (ziare, reviste, rebuturi printare, cutii etc.); deseuri de plastic (PET-uri, folie de la diverse ambalaje); deseuri de materiale neferoase (cutii de Al de la bauturile racoritoare); deseuri menajere; deseuri periculoase (ambalaje de produse utilizate pentru curatenie).

Consum de resurse

-consumul de apa, gaz metan, curent electric, carburanti (benzina/motorina/pacura/GPL).


18

18

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.11 IU

NIE 2013

Redactat de Sef C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


6. Cele 60 de amenzi prevazute in Legea nr. 319/2006

Fapte sanctionate de lege

Valoare amenda

1.Neintocmirea planului de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, sanitare, organizatorice si de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor - art.13 lit.b)

5.000 - 10.000 lei, Art.39 alin.(2)

2.Nesolicitarea autorizatiei de functionare din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in munca, inainte de inceperea oricarei activitati - art.13 lit.c)

5.000 - 10.000 lei, Art.39 alin.(2)

3.Modificarea starii de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane - art.13 lit.p)

5.000 - 10.000 lei, Art.39 alin.(2)

4.Neasigurarea echipamentelor individuale de protectie – art.13 lit.r)

5.000 - 10.000 lei, Art.39 alin.(2)

5.Nerealizarea masurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor – art.13 lit.n)

3.000 - 10.000 lei Art.39 alin.(3)

6.Nerealizarea evaluarii riscurilor pentru securitatea si sanatatea in munca, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice – art.12 alin.(1) lit.a)

4.000 - 8.000 lei Art.39 alin.(4)

7.Nedeciderea asupra masurilor de protectie care

4.000 - 8.000 lei Art.39 alin.(4)

Impact mediu

Aspect de mediu in condi ii anormale de

func ionare i de urgen a

Poluare aer -eliberarile de freon in aer de la aparatele de aer conditionat, frigidere; -gaz metan sau gaze nearse din functionarea necorespunzatoare a centralei termice sau scapari din conductele de gaze; -incendii.

Poluare apa/sol

- incendii - ape incarcate cu materiale arse, substante folosite la stingerea incendiilor; - deversari accidentale din autovehicule (combustibil, ulei, antigel), ce pot ajunge in re eaua de canalizare sau ape de suprafa a.

Poluare sol/aer/ape prin generare de deseuri

-deseuri periculoase precum: deseuri de toner/cerneala, baterii, DEEE (calculatoare, fax, telefoane), becuri/neoane; -deseuri rezultate din activitatile de intretinere / reparatii ale cladirilor (de la deseuri industriale de constructii: caramizi, var, moloz, obiecte sanitare etc. la cabluri electrice, tevi de la instalatiile de gaz, apa, canalizare); pentru cladirile vechi se va lua in calcul si azbestul ca deseu periculos; -sticla (geamuri sparte); -deseuri rezultate din intretinerea autovehiculelor


19

19

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.11 IU

NIE 2013

Redactat de Sef C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


trebuie luate si, dupa caz, asupra echipamentului de protectie care trebuie utilizat - art.12 alin.(1) lit.b) 8.Neadoptarea de solutii conforme prevederilor legale in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca, inca din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor de munca, precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie – art.13 lit.a)

4.000 - 8.000 lei Art.39 alin.(4)

9.Neconsemnarea pentru lucratori, in fisa postului, a atributiilor si raspunderilor ce le revin in domeniul securitatii si sanatatii in munca, corespunzator functiilor exercitate – art.13 lit.d)

4.000 - 8.000 lei Art.39 alin.(4)

10.Neelaborarea de instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca - art.13 lit.e)

4.000 - 8.000 lei Art.39 alin.(4)

11.Neasigurarea si necontrolarea cunoasterii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si de protectie stabilit, precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca, prin lucratorii desemnati, prin propria competenta sau prin servicii externe - art.13 lit.f)

4.000 - 8.000 lei Art.39 alin.(4)

12.Neinformarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare – art.13 lit.h)

4.000 - 8.000 lei Art.39 alin.(4)

13.Neluarea masurilor pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica - art.13 lit.i)

4.000 - 8.000 lei Art.39 alin.(4)

14.Angajarea persoanelor care in urma examenului medical si dupa caz, a testarii psihologice a aptitudinilor, nu corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si neasigurarea controlului medical periodic/controlului psihologic periodic, ulterior angajarii – art.13 lit.j)

4.000 - 8.000 lei Art.39 alin.(4)

15.Netinerea evidentei zonelor cu risc ridicat si specific - art.13 lit.k)

4.000 - 8.000 lei Art.39 alin.(4)

16.Neasigurarea functionarii permanente a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor tehnologice - art.13 lit.l)

4.000 - 8.000 lei Art.39 alin.(4)

17.Refuzul de a prezenta documentele si de a oferi relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul controlului sau al

4.000 - 8.000 lei Art.39 alin.(4)


20

20

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.11 IU

NIE 2013

Redactat de Sef C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


efectuarii cercetarii evenimentelor - art.13 lit.m) 18.Refuzul de a desemna, la solicitarea inspectorului de munca lucratorii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor - art.13 lit.o)

4.000 - 8.000 lei Art.39 alin.(4)

19.Nerespectarea obligatiei de instruire a angajatilor (la angajare, la schimbarea locului de munca, la executarea unor lucrari speciale etc.) - art.20

4.000 - 8.000 lei Art.39 alin.(4)

20.Necercetarea evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca - art.29 alin.(1) lit.a)

4.000 - 8.000 lei Art.39 alin.(4)

21. Necomunicarea la ITM si asiguratorului a accidentului de munca inregistrat - art.32 alin.(2)

4.000 - 8.000 lei Art.39 alin.(4)

22.Neevaluarea riscurilor pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca - art.7 alin.(4)

3.500 - 7.000 lei Art.39 alin.(5)

23.Nerespectarea prevederilor privind securitatea, sanatatea si igiena in munca, luand in considerare natura activitatilor - art.7 alin.(5)

3.500 - 7.000 lei Art.39 alin.(5)

24.Nedesemnarea unuia sau a mai multor lucratori pentru a se ocupa de activitatile de protectie si de activitatile de prevenire a riscurilor

3.500 - 7.000 lei Art.39 alin.(5)

25.Nefolosirea serviciilor externe in cazul in care in intreprindere nu se pot organiza activitatile de prevenire si cele de protectie din lipsa personalului competent - art.8 alin.(4)

3.500 - 7.000 lei Art.39 alin.(5)

26.Neluarea masurilor privind securitatea si sanatatea lucratorilor in caz de pericol grav si iminent - art.11

3.500 - 7.000 Iei Art.39 alin.(5)

27.Neasigurarea de echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor - art.13 lit.q)

3.500 - 7.000 lei Art.39 alin.(5)

28.Neacordarea de echipament individual de protectie nou, in cazul degradarii sau al pierderii calitatilor de protectie - art.13 lit.s)

3.500 - 7.000 lei Art.39 alin.(5)

29.Necomunicarea la ITM a evenimentelor inregistrate - art.27 alin.(1) lit.a)

3.500 - 7.000 lei Art.39 alin.(5)

30.Necomunicarea evenimentelor urmate de incapacitate temporara de munca,invaliditate sau deces, la confirmarea acestora, asiguratorului - art.27 alin.(1) lit.b)

3.500 - 7.000 lei Art.39 alin.(5)

31.Capacitatea de lucru a lucratorilor desemnati/serviciilor externe in functie de marimea intreprinderii si/sau unitatii si/sau riscurile la care sunt expusi lucratorii - art.9

3.000 - 6.000 lei Art.39 alin.(6)


21

21

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.11 IU

NIE 2013

Redactat de Sef C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


32.Neluarea masurilor necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor - art.10

3.000 - 6.000 lei Art.39 alin.(6)

33.Neacordarea gratuita a alimentatiei de protectie lucratorilor care lucreaza in conditii de lucru ce impun acest lucru - art.14

3.000 - 6.000 lei Art.39 alin.(6)

34.Neacordare materiale igienico-sanitare lucratorilor - art.15

3.000 - 6.000 lei Art.39 alin.(6)

35.Neinformarea lucratorilor cu privire la riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si cu privire la masurile si activitatile de prevenire si protectie atat la nivelul intreprinderii, cat si la nivelul fiecarui post de lucru si/sau fiecarei functii - art.16

3.000 - 6.000 lei Art.39 alin.(6)

36.Nedeclararea bolilor profesionale - art.34 alin.(1)

3.000 - 6.000 lei Art.39 alin.(6)

37.Neprejudicierea lucratorilor care, in cazul unui pericol grav si iminent, parasesc locul de munca si/sau o zona - art.11 alin.(2)

2.500 - 5.000 lei Art.39 alin.(7)

38.Neluarea masurilor corespunzatoare pentru ca lucratorii desemnati sau reprezentantii lucratorilor, cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor, in vederea indeplinirii atributiilor si in conformitate cu prevederile prezentei legi, sa aiba acces la:evaluarea riscurilor si masurile de protectie si informatii privind masurile din

2.500 - 5.000 lei Art.39 alin.(7)

domeniul securitatii si sanatatii in munca, precum si informatii provenind de la institutiile de control si autoritatile competente in domeniu – art.17 39.Inexistenta comitetelor de securitate si sanatate in munca – art.19

2.500 - 5.000 lei Art.39 alin.(7)

40.Imputarea costului instruirii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca lucratorilor– art.21 alin.(1)

2.500 - 5.000 lei Art.39 alin.(7)

41.Nerespectarea obligatiilor privind evidenta accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru, a accidentelor usoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase, precum si a accidentelor de munca - art.12 alin.(1) lit.c)

2.000 - 4.000 lei Art.39 alin.(8)

42.Neintocmirea rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucratori - art.12 alin.(1) lit.d)

2.000 - 4.000 lei Art.39 alin.(8)

43.Neluarea masurilor pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor, cum ar fi afise, pliante, filme si diafilme cu privire la securitatea si sanatatea in munca - art.13 lit.g)

2.000 - 4.000 lei Art.39 alin.(8)

44.Neacordarea reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor a unui timp adecvat, fara diminuarea drepturilor

2.000 - 4.000 lei Art.39 alin.(8)


22

22

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.11 IU

NIE 2013

Redactat de Sef C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


salariale, si nefurnizarea mijloacelor necesare pentru a-si putea exercita drepturile si atributiile care decurg din prezenta lege - art.18 alin.(5),(6) 45.Nedeclararea necercetarea si neinregistrarea intoxicatiei acute profesionale, cat si ca accident de munca - art.34 alin.(5)

2.000 - 4.000 lei Art.39 alin.(8)

46.Nerespectarea obligatiei de a amenaja locurile de munca tinand seama de prezenta grupurilor sensibile la riscuri specifice - art.36

2.000 - 4.000 lei Art.39 alin.(8)

47.Nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind fabricarea, transportul, depozitarea, manipularea sau utilizarea substantelor ori a preparatelor chimice periculoase si deseurilor rezultate - art.39 alin.(9) lit.a)

5.000 - 10.000 Iei Art.39 alin.(9) lit.a)

48.Neluarea masurilor care sa previna prezenta peste limitele maxime admise a agentilor chimici, fizici sau biologici, precum si suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman - art.39 alin.(9) lit.b)

5.000 - 10.000 Iei Art.39 alin.(9) lit.b)

49.Nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind darea in exploatare sau repunerea in functiune, partiala ori totala, a constructiilor, echipamentelor de munca noi sau reparate, precum si

5.000 - 10.000 Iei Art.39 alin.(9) lit.c)

50.Neintocmirea si nerespectarea documentatiilor tehnice pentru executarea lucrarilor care necesita masuri speciale de siguranta - art.39 alin.(9) lit.d)

5.000 - 10.000 Iei Art.39 alin.(9) lit.d)

51.Nerespectarea folosirii surselor de foc deschis si fumatul la locurile de munca unde acestea sunt interzise - art.39 alin.(9) lit.e)

5.000 - 10.000 Iei Art.39 alin.(9) lit.e)

52.Neluarea masurilor care sa previna accidentele prin electrocutare la executarea, exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor si a echipamentelor electrice - art.39 alin.(9) lit.f)

5.000 - 10.000 Iei Art.39 alin.(9) lit.f)

53. Nedelimitarea si nesemnalizarea zonelor periculoase - art.39 alin.(9) lit.j)

5.000 - 10.000 Iei Art.39 alin.(9) lit.j)

54.Nerespectarea semnalizarii de securitate si/sau de sanatate la locul de munca- art.39 alin.(9) lit.k)

5.000 - 10.000 Iei Art.39 alin.(9) lit.k)

55.Nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind utilizarea, intretinerea, revizia si repararea periodica a echipamentelor de munca - art.39 alin.(9) lit.m)

5.000 - 10.000 Iei Art.39 alin.(9) lit.m)

56.Neasigurarea, nemarcarea si neintretinerea cailor de acces si de circulatie - art.39 alin.(9) lit.n)

5.000 - 10.000 Iei Art.39 alin.(9) lit.n)


23

23

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.11 IU

NIE 2013

Redactat de Sef C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


57.Neorganizarea activitatii de pastrare, intretinere si denocivizare a echipamentului individual de protectie - art.39 alin.(9) lit.p)

5.000 - 10.000 Iei Art.39 alin.(9) lit.p)

58.Neintocmirea documentelor de urmarire a parametrilor functionali ai echipamentelor de munca si a rapoartelor de serviciu pentru instalatiile cu regim special de exploatare - art.39 alin.(9) lit.q)

5.000 - 10.000 Iei Art.39 alin.(9) lit.q)

59.Nerespectarea reglementarilor SSM privind amenajarea locurilor de munca pentru lucrul la inaltime. in spatii inchise si in conditii de izolare - art.39 alin.(9) lit.s)

5.000 - 10.000 Iei Art.39 alin.(9) lit.s)

60.Neprezentarea de catre serviciile externe a raportului semestrial de activitate - art.40

5.000 - 10.000 Iei Art.40

7. Apa şi Salubrizarea constituie un drept al omului

Apa este un bun public şi nu un bun comercial - Invităm Comisia Europeană să propună o legisla ie de implementare a dreptului omului la apă i salubritate, după cum este recunoscut de Organiza ia Na iunilor Unite, i de promovare a asigurării cu apă i salubritate ca servicii publice de bază pentru to i. Legislaţia UE trebuie să ceară guvernelor să asigure şi să ofere tuturor cetăţenilor apă potabilă suficientă şi curată şi salubritate.

7.1.În timp ce initiative cetatenilor europeni (ICE) continuă să câ tige putere, politicienii din UE promit să nu privatizeze serviciile de apă(27 februarie 2013)

Prima ini iativă a cetă enilor europeni (ICE) de colectare a peste 1 milion de semnături salută dezbaterea politică care are loc în toată Europa pe tema apei i salubrizării.


24

24

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.11 IU

NIE 2013

Redactat de Sef C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


Impactul pozitiv de mobilizare a cetă enilor este deja resim it în multe state membre i la nivelul UE.

Comitetul pentru cetă enii al ICE observă că Michel Barnier, comisar european, a declarat că "Directiva [concesiile directivei] nu impune privatizarea apei i el recunoa te că apa este un bun comun".

Acest lucru este binevenit deoarece mul i cetă eni sunt îngrijora i de faptul că serviciile de apă ar putea fi privatizate de municipalitate, guvern sau de Comisia Europeană i nu sunt de acord cu acest lucru.

Pe un fundal de liberalizare continuă a serviciilor publice conduse de către Comisia Europeană, o declara ie publică nu este suficient de bună. Vrem să vedem angajamente concrete i de ac iune pentru a arăta clar că serviciile de apă nu vor fi liberalizate. Dezbaterea publică demonstrează că apa trebuie să fie recunoscută ca drept al omului în legea de bază a Uniunii Europene, asigurându-se că un discurs distorsionat nu poate avea loc. Serviciile de apă i de salubrizare sunt un bun comun, iar legea Uniunii Europene ar trebui să men ioneze acest lucru.

Cetă enii UE cer prin semnarea acestei ICE ca:

1. Institu iile UE i Statele Membre să fie obligate să se asigure că to i locuitorii se bucură de dreptul la apă i salubritate.

2. Alimentarea cu apă şi gestionarea resurselor de apă să nu fie supuse "normelor pieţei interne" şi ca serviciile de apă să fie scutite de liberalizare.

3. UE să- i sporească eforturile pentru a asigura accesul universal la apă şi salubritate.

Propunerile către Comisia Europeană de punere în aplicare a dreptului omului la apă şi salubrizare:

1. Folosirea dreptului omului la apă şi salubrizare în toate comunicările privind apa şi/sau salubrizarea.

2. Garantarea serviciilor de apă (sigură, curată şi accesibilă) şi salubrizare pentru toate populaţiile statelor membre ale UE.

3. Evitarea transformării serviciilor de apă în servicii comerciale prin excluderea apei din normele privind piaţa internă. Pentru ca acest lucru să fie realizat, Comisia Europeană trebuie să se angajeze :

4. Să nu liberalizeze serviciile de apă şi salubrizare.


25

25

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.11 IU

NIE 2013

Redactat de Sef C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


5. Să nu includă serviciile de apă şi salubrizare în acorduri comerciale precum AECG (Acordul economic şi comercial global).

6. Să promoveze parteneriate public-public.

7. Să consacre principiul „apa nu este un bun comercial” stabilit în Directiva-cadru privind apa în toate politicile comunitare în domeniul apei.

8. Să specifice că protecţia mediului acvatic va prevala asupra politicilor comerciale.

9. Să iniţieze programe de sprijin pentru persoanele care nu pot să-şi plătească facturile la apă, cu scopul de a preveni debranşarea utilizatorilor..

10. Să asigure că societăţile private care furnizează servicii de alimentare cu apă asigură o transparenţă şi o deschidere totale în ceea ce priveşte contractele lor (neputând să invoce confidenţialitatea comercială în acest serviciu public).

11. Promovarea participării cetăţenilor potrivit directivei cadru a apei.

12. Lărgirea accesului la serviciile de apă şi salubrizare în toată lumea, prin includerea realizării accesului universal la serviciile de apă şi salubrizare în politica UE de dezvoltare şi prin atribuirea unei ponderi mai mari în cadrul Asistenţei oficiale pentru dezvoltare (AOD)

acordate pentru îmbunătăţirea serviciilor de apă şi salubrizare.

13. Promovarea unor parteneriate public-public (parteneriate între companii de distribuţie a apei), bazate pe principiul non-profit şi pe solidaritate între companiile de distribuţie a apei şi lucrători din diferite ţări.

14. Consacrarea în legislaţie a principiului conform căruia controlul asupra apei şi resurselor de apă trebuie să rămână în mâini publice.

15. Sprijinirea companiilor de apă din EU şi din alte ţări cărora le lipseşte capitalul pentru investiţii în extinderea serviciilor de apă şi salubrizare pentru cei săraci.

16. Promovarea operatorilor de apă care direcţionează un procent din cifra de afaceri anuală către parteneriatele cu operatorii de apă din ţarile în curs de dezvoltare (cum sunt cei din Olanda şi Franţa).

17. Promovarea unui sistem de referinţă la nivel european în vederea creşterii calităţii serviciilor publice de apă.

18. Elaborarea unui cod de guvernanţă pentru companiile de distribuţie a apei în UE-27.


26

26

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.11 IU

NIE 2013

Redactat de Sef C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


1. Ce este o iniţiativă a cetăţenilor europeni (ICE)?

O Iniţiativă a cetăţenilor europeni este un nou instrument pentru democraţie participativă în Europa, care a fost disponibil de la 1 aprilie 2012. Cetăţenii pot pune o problemă pe agenda politică europeană prin intermediul unei ICE, care presupune colectarea unui milion de semnături din cel puţin şapte state diferite membre ale UE. Comisia Europeană doreşte ca cetăţenii să joace un rol mai activ în procesele politice europene.

2. Cine o organizează?

O Iniţiativă a cetăţenilor europeni trebuie să fie organizată de către cel puţin şapte persoane din şapte state diferite membre ale UE. Acest grup este numit comitetul cetăţenilor. Comitetul cetăţenilor în cazul nostru este în mare parte format din reprezentanţi ai sindicatelor din servicii publice. Federaţia Europeană a Sindicatelor din Serviciile Publice (EPSU) a militat mult timp pentru recunoaşterea dreptului omului la apă şi această ICE este un pas vital în obţinerea acestui drept consacrat în legislaţie.

3. De ce organizăm aceasta?

Noi iniţiem provocarea de a aduce "implementarea dreptului omului la apă şi salubrizare" pe agenda politică europeană. Noi vrem să demarăm o dezbatere publică şi ne dorim o schimbare a accentului politicii europene de apă. Până în prezent,

obiectivul principal al Uniunii Europene este de a crea o piaţă unică de bunuri şi servicii. Dar serviciile de apă sunt diferite. Ele sunt esenţiale pentru viaţă şi apa este o resursă naturală limitată. Apa nu este o marfă, ci un bun public care trebuie protejat, nu deschis pentru concurenţă. Dreptul omului trebuie să fie esen ial în politica de apă, nu concurenţa sau definitivarea pieţei interne. Guvernele sunt obligate să furnizeze aceste servicii. Aceasta este, de asemenea, ceea ce a convenit Organizaţia Naţiunilor Unite după mai mulţi ani de discuţii. Guvernele trebuie să implementeze aceste drepturi şi să nu lase aceste servicii forţelor pieţei.

4. Cine poate semna?

Toţi cetăţenii care au dreptul de a vota într-unul din cele 27 de state membre UE pot semna această ICE.

5. De ce ar trebui să semnez?

Pentru că sunteţi de acord cu cel puţin unul dintre obiectivele pe care le abordăm în această ICE:

Toţi cetăţenii din UE ar trebui să aibă garantate servicii de apă şi salubrizare. În acest moment, mai există aproximativ 2 milioane de persoane în Europa care nu au apă sau salubrizare corespunzătoare. Există, de asemenea, multe persoane cu venituri mici, care sunt


27

27

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.11 IU

NIE 2013

Redactat de Sef C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


ameninţate cu deconectarea, pentru că nu îşi pot permite să îşi plătească facturile.

Comisia Europeană ar trebui să îşi oprească impulsul său constant de liberalizare a serviciilor de apă şi salubrizare. Încurajarea pieţii de a furniza aceste servicii înseamnă că cei care îşi pot permite mai mult ar putea obţine servicii mai bune şi cei care îşi pot permite mai puţin vor primi servicii mai rele. "Nu sunt bani, nu este apă", iată ce înseamnă o piaţă pentru serviciile de apă. Dar apa şi salubrizarea sunt un drept al omului. Este o obligaţie şi o responsabilitate a Guvernului de a furniza aceste servicii pentru toţi oamenii.

La nivel mondial, 800 milioane de oameni nu au încă acces la apă şi peste 2 miliarde de oameni nu au acces la salubrizare. Europa poate şi trebuie să facă mai mult pentru a se asigura că şi în alte părţi ale lumii oamenii se pot bucura de dreptul uman la apă şi salubrizare.

6. Cine sunt organizaţiile din spatele acestei ICE?

Această ICE este susţinută de Federaţia Europeană a Sindicatelor din Serviciile Publice (EPSU). EPSU reprezintă 275 de sindicate şi peste 8 milioane de lucrători în toate tipurile de servicii publice din Europa. Alte organizaţii europene sau internaţionale care sprijină iniţiativa includ Reţeaua Europeană Anti-sărăcie (EAPN),

Alianţa Europeană pentru Sănătate Publică (EPHA), Biroul European de Mediu (EEB),

Femeile din Europa pentru un Viitor Comun (WECF) şi Internaţionala Serviciilor Publice, organizaţia soră a EPSU la nivel global. La nivel naţional, există mai multe organizaţii care sprijină această ICE. Puteţi vedea logo-urile lor în partea de jos a paginii principale a acestui site.

7. Unde pot să semnez această ICE?

Puteţi semna online pe site-ul http://www.right2water.eu/ , cât şi pe hârtie. Când pagina securizată de semnare este deschisă, puteţi descărca un formular pentru a semna în limba dvs. pe pagina „About”. Dacă nu completaţi toate câmpurile, semnătura dvs. nu va fi valabilă pentru această ICE.

8. Când pot să semnez?

Se poate semna pana in octombrie 2013. Puteţi semna doar pentru dvs. şi va trebui să vă asiguraţi că toate câmpurile sunt completate, în caz contrar, semnătura dvs. nu va fi valabilă.

9. Ce este dreptul omului la apă? Ce înseamnă aceasta?

Dreptul omului la apă şi salubrizare înseamnă că toţi oamenii au dreptul de a avea apă curată şi salubrizare sigură. Trebuie să fie disponibile, accesibile, la preţuri rezonabile şi acceptabile pentru


28

28

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.11 IU

NIE 2013

Redactat de Sef C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


oameni. Aceste criterii pot varia de la ţară la ţară şi chiar în interiorul unei ţări. Aceasta înseamnă că guvernele sunt responsabile de a se asigura că aceste servicii sunt livrate tuturor. Acest lucru a fost convenit de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în 2010.

Guvernele trebuie să implementeze aceste drepturi şi să nu lase aceste servicii forţelor pieţei.

10. De ce este important dreptul omului la apă şi salubrizare?

Cel mai important aspect al dreptului omului la apă este că acesta dă putere oamenilor. Apa şi salubrizarea, ca drepturi, nu mai sunt chestiuni de caritate pe care un guvern le poate da sau lua înapoi. Acestea sunt drepturi ale omului pe care oamenii le pot revendica. Statele devin mai responsabile şi, odată ce oamenii ştiu că au acest drept, întreaga dinamică se schimbă, deoarece ei responsabilizează autorităţile.

11. De ce doriţi servicii garantate de apă în UE?

Guvernele trebuie să îşi îndeplinească obligaţia de a furniza servicii de apă şi salubrizare tuturor.

Cu toate acestea, uneori guvernele cred că pieţele vor oferi aceste servicii şi le lasă forţelor pieţei. Dar aceasta schimbă numai modul în care sunt furnizate serviciile. Implementarea dreptului omului la apă şi

salubrizare înseamnă că guvernele trebuie să se asigure că aceste servicii sunt disponibile, accesibile, acceptabile şi la un preţ rezonabil pentru toţi oamenii.

Ele pot face asta numai prin asigurarea /garantarea acestui lucru prin lege.

12. De ce vă opuneţi liberalizării?

Susţinătorii unei abordări de piaţă promit mereu servicii mai ieftine şi mai bune. Aceasta este o poveste inventată de companiile care fac cele mai mari profituri pe o piaţă. Realitatea arată că aceasta înseamnă: servicii mai bune şi mai ieftine pentru bogaţi şi servicii mai scumpe şi mai rele pentru săraci. Pentru serviciile de apă acest lucru este inacceptabil. Concurenţa înseamnă că companiile de apă trebuie să investească în marketing, publicitate şi în însăşi concurenţă, deci toţi aceşti bani nu pot fi investiţi în serviciile pe care ele trebuie să le presteze.

13. Excludeţi companiile private?

Este o obligaţie a Guvernului de a furniza apă şi salubrizare oamenilor săi. Guvernele decid cum vor organiza serviciile lor. În majoritatea ţărilor, serviciile sunt furnizate de companii publice, în unele ţări de către companii private. Nu contează atâta timp cât acestea oferă servicii de bună calitate.


29

29

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.11 IU

NIE 2013

Redactat de Sef C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


Noi vrem apă şi salubrizare de calitate pentru toţi. Serviciile de apă sunt servicii publice. Acest lucru înseamnă că trebuie să fie disponibile, la preţuri rezonabile, acceptabile şi accesibile pentru toţi. Scopul principal al companiilor private este de a obţine profit şi acest lucru le face să se concentreze pe furnizarea unui serviciu acolo unde acesta este cel mai profitabil şi pentru cei care îşi pot permite mai mult. Aceasta duce la neglijarea zonelor unde serviciile de apă nu sunt profitabile şi a celor care au cele mai mari necesităţi.

14. Aveţi ca scop anularea privatizării?

Noi vrem o schimbare de accent şi o modificare în abordarea faţă de serviciile de apă şi salubrizare în politica europeană. Apa şi salubrizarea sunt servicii esenţiale pentru viaţă şi pentru îndeplinirea tuturor drepturilor omului. Prin urmare, Comisia Europeană ar trebui să se concentreze pe asigurarea cu apă şi salubrizare a tuturor cetăţenilor din Europa şi să adopte o abordare bazată pe drepturi în loc de actuala abordare bazată pe piaţă. Dreptul uman trebuie să fie esen ial în politica de apă, nu concurenţa sau definitivarea pieţei interne. Guvernele au, de asemenea, obligaţia de a proteja resursele de apă pentru generaţiile viitoare. Avem mai multe propuneri concrete privind modul în care UE şi statele membre pot îndeplini obligaţiile ce le revin, a se vedea ”Despre”.

15. Credeţi că serviciile de apă trebuie să fie gratuite?

Toată lumea ştie sau ar trebui să ştie că trebuie bani pentru a produce apă potabilă (curată şi sigură) şi salubrizare, precum şi pentru a o transporta şi pentru a o livra. Dreptul omului înseamnă că apa şi salubrizarea trebuie să fie accesibile pentru toţi. În unele ţări, serviciile de apă sunt plătite prin impozitare, în altele prin taxe sau prin intermediul unei combinaţii. Ceea ce vom promova noi sunt tarife sociale. Cu cât mai mult utilizăm, cu atât e mai mare preţul pe m3. Aşa este corect şi în conformitate cu principiile justiţiei şi solidarităţii sociale. Aceasta va încuraja oamenii să fie înţelepţi şi să nu irosească apa preţioasă (potabilă) pentru stropirea grădinii sau curăţarea maşinii. Aceasta înseamnă, de asemenea, că oamenii obişnuiţi nu trebuie să plătească factura pentru utilizatorii mari industriali sau agricoli, care extrag sau poluează resursele de apă şi fac şi mai dificil pentru companiile de apă de a produce apă potabilă.

16. Ajută dreptul omului la apă pe cei săraci şi persoanele care nu sunt conectate la un sistem?

Noi suntem pentru cheltuieli publice mai mari pentru a extinde acordarea


30

30

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.11 IU

NIE 2013

Redactat de Sef C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


serviciilor de apă şi salubrizare celor săraci. Dreptul omului la apă obligă guvernele să se asigure că toată lumea are apă (curată, sigură, la preţuri rezonabile, accesibilă) şi salubrizare. Aceasta este opusul unei abordări bazate pe piaţă care cere ca oamenii să plătească mai întâi pentru accesul la serviciu. Nu poţi cere celor săraci să plătească în avans pentru conectarea la un sistem de apă. Punerea dreptului omului pe primul plan îi ajută pe cei săraci, pe când o piaţă a apei nu. Există o mulţime de dovezi pentru aceasta.

17. Cine coordonează această Iniţiativă?

Sindicatele serviciilor publice coordonează această campanie în fiecare ţară. Puteţi găsi datele de contact ale fiecăruia dintre coordonatori făcând clic pe butonul "Despre" în partea de sus a acestei pagini.

18. Pe cine pot contacta să mă ajute la colectarea semnăturilor?

Contactaţi coordonatorul naţional. Faceţi clic pe butonul "despre" şi vedeţi lista de coordonatori din fiecare ţară. Puteţi aborda, de asemenea, una dintre cele cinci federaţii: EAPN, EEB, EPHA, WECF sau EPSU pentru mai multe informaţii.

19. Cum va ajuta semnătura mea?

Scopul nostru este de a atinge trei obiective prin această ICE: apă şi salubrizare

garantate pentru toţi în cele 27 state membre ale UE, împiedicarea liberalizării serviciilor de apă şi accesul universal la apă şi salubrizare. Desigur, acest lucru nu poate fi realizat numai cu 1 milion de semnături, dar această ICE este primul pas pentru a ajunge pe agenda politică europeană şi pentru a o face să se adeverească.

21. Ce credeţi că poate face UE pentru a obţine accesul universal la apă şi salubrizare?

UE poate face ca realizarea accesului universal la apă şi salubrizare să fie parte a politicii sale de dezvoltare. Din nou, aceasta este o chestiune de accent. Este mai important ca oamenii să aibă apă bună şi salubrizare decât dacă politica comercială a unei ţări este în favoarea comerţului cu Europa. UE poate face mai multe fonduri disponibile pentru îmbunătăţirea serviciilor de apă şi salubrizare şi UE poate promova parteneriatele public-public: de exemplu, cooperare în loc de concurenţă. Avem mai multe propuneri practice pe care le puteţi vedea în "Despre”.


31

31

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.11 IU

NIE 2013

Redactat de Sef C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


23. Cine este în comitetul cetăţenilor?

Sunt 33 de persoane în comitetul cetăţenilor ce provin din toate cele 27 de state membre ale UE.

24. Care este baza legală pentru a cere Comisiei Europene să acţioneze?

ICE trebuie să fie de competenţa Comisiei Europene. Competenţele Comisiei Europene sunt descrise în Tratatul privind (funcţionarea) Uniunea Europeană (TFUE), cunoscut sub numele de Tratatul de la Lisabona. ICE noastră se referă la articolul 14 (privind serviciile de interes general) şi articole 209 şi 210 (privind cooperarea pentru dezvoltare) din tratat.

Documents

SC APAVIL SA VALCEA MANAGEMENTUL CALITATII · - Compatibilitatea cu alte sisteme de management. 1. Domeniu de aplicare 2. Referinţe normative 3. Termeni şi definiţii 4. Sistem