SC APAVIL SA VALCEA MANAGEMENTUL CALITATII · SC APAVIL SA VALCEA MANAGEMENTUL CALITATII "Invatatura este comoara care isi urmeaza oriunde posesorul." Proverb chinezesc 2 2 BULETINUL

SC APAVIL SA VALCEA MANAGEMENTUL CALITATII "Invatatura este comoara care isi urmeaza oriunde posesorul." Proverb chinezesc

1

1

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem

entul Calitatii .chim

.ec.Iuliana

IN ATENTIA SSO/RSIM ,

AUDITORI INTERNI

DOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE IN DOMENIUL MANAGEMENTULUI CALITATII , MEDIULUI , SSM


2

2

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

SUMAR

1.STANDARDE, PRINCIPII, DEFINIŢII 2.PREZENTAREA CERINŢELOR SR EN ISO 9001: 2008 3. PREZENTAREA CERINTELOR SR EN ISO 14001/2005 4. DE CE INTRODUCEM UN SISTEM DE MANAGEMENT AL SĂNĂTĂŢII ŞI SECURITĂŢII OCUPAŢIONALE (SMSSO

5. 60 DE AMENZI PREVAZUTE IN LEGEA 319/2006

1. STANDARDE, PRINCIPII, DEFINIŢII Necesitatea standardelor Regulamentele stabilite de către unităţile economice nu sunt acceptate de către părţile interesate care nu au fost implicate în elaborarea acestora. Regulamentele respective au la bază principii (uneori suplimentate de ghiduri) care nu au fost detaliate într-o măsură suficientă pentru a facilita implementarea lor. Regulamentele nu sunt adecvate auditului/ certificării. Standardul este calea optimă de realizare a sarcinilor sau de fabricare a produselor. Acest lucru a fost convenit prin consens între părţile interesate.

Standardele se bazează pe experienţa practică şi pe cunoştinţele ştiinţifice, sunt unanim recunoscute şi acceptate, sunt generale. Standardele sunt un cumul de bune practici, de reguli pentru toate părţile interesate. Rolul standardelor:

- fundamentare linii directoare, principii, sisteme şi tehnici de implementare;

- furnizare de instrumente de management de mediu, al calităţii şi al securităţii – sănătăţii în muncă: - auditul de mediu; - eco-etichetarea; - evaluarea performanţei de mediu; - analiza ciclului de viaţă; - auditul calităţii; - auditul securităţii – sănătăţii în muncă; - analiza riscurilor. Politica ISO în domeniul standardizării – Organizaţia internaţională de standardizare are ca cerinţă revizuirea standardelor o dată la fiecare 5 ani. Categorii de standarde pe componentele managementului integrat

A.Nucleul familiei ISO 9000 pentru sistemele

de management al calităţii: - SREN ISO 9000/2006 SMC – Principii de bază şi vocabular; - SR EN ISO 9001/2008 SMC – Cerinţe; Vizează obţinerea produsului. Set coerent de documente referitoare la sistemele de management al calităţii: mai generale; mai uşor de înţeles şi utilizat; mai bine structurate; au aplicabilitate mai extinsă; mai dinamice; focalizate pe procese;


3

3

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

focalizate pe satisfacţia clientului; focalizate pe implicare mai accentuată a conducerii. ISO 9000 : 2006 cumulează de fapt ceea ce în actuala ediţie a familiei de standarde este inclus în ISO 8402 şi în unele din standardele din seria ISO 9000. ISO 9001 : 2008 defineşte cerinţele pentru sistemul de management al calităţii necesare pentru satisfacerea clienţilor prin întrunirea cerinţelor specifice pentru produs şi poate fi folosit atunci când trebuie demonstrată capabilitatea unei organizaţii de a furniza produse şi/sau servicii conforme. Cu alte cuvinte acest standard poate fi utilizat de către o organizaţie pentru a-şi demonstra capacitatea de a satisface cerinţele clienţilor şi pentru certificarea sistemului de management al calităţii. ISO 9004 : 2010 reprezintă un ghid pentru implementarea unui sistem de management al calităţii mai dezvoltat care să asigure îmbunătăţirea continuă a performanţelor organizaţiei. De ce familia ISO 9000 ultima editie?

Pentru a trece de la modele de asigurarea calităţii la sisteme de managementul calităţii.

Pentru a demonstra că sistemul funcţionează eficient în tot întregul său.

Pentru a îndeplini aşteptările tuturor părţilor interesate.

Avantajele trecerii la familia ISO 9000 ultima editie : Eficienţa şi eficacitatea proceselor. Utilizarea optimă a resurselor. Capabilitatea de a crea valori. Fidelizarea clienţilor. Reacţii prompte la oportunităţile pieţei. Satisfacerea cerinţelor autorităţilor şi

organismelor de reglementare. De ce a fost elaborată noua familie de standarde ISO 9000 ? Pentru a ajuta toate organizaţiile, indiferent de tip, mărime şi produs furnizat să: - proiecteze; - implementeze;

- conducă eficace sistemul de management al calităţii.

Ce NU impune ISO 9001 : 2008? - Uniformitatea în structura sistemelor de

management al calităţii. - Uniformitatea documentaţiei.

Cerinţele din ISO 9001 : 2008 sunt complementare cerinţelor pentru produs. Cine utilizează ISO 9001 : 2008? - Părţile interne. - Părţile externe inclusiv cele de certificare. De ce utilizăm ISO 9001 : 2008? - Pentru evaluarea abilităţii organizaţiei de a

satisface cerinţele clientului de reglementare sau ale organizaţiei însăşi.

B. Seria ISO 14000 pentru sistemele de management de mediu:

o SREN ISO 14001/2005 SMM – Cerinţe cu ghid de utilizare; Specifică paşii pentru a nu realiza produsul neintenţionat.

o SR ISO 14004/2010 SMM – Ghid privind principiile, sistemele şi tehnicile de aplicare;

o SR ISO 14020/2002 Etichete şi declaraţii de mediu – Principii generale;

o SR ISO 14040/2007 MM – Evaluarea ciclului de viaţă – Principii şi cadru de lucru;

o SR ISO 14050/ MM – Vocabular. Cerinţele din standardul ISO 14001 permit unei organizaţii: să-şi formuleze politica, obiectivele de mediu

funcţie de prevederile legale şi de informaţiile la impacturi semnificative ale mediului.

Cerinţele se aplică acelor aspecte de mediu pe care organizaţia le poate controla şi asupra cărora se presupune că are o influenţă.


4

4

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

ISO 14001 nu stabileşte criterii specifice de performanţă în domeniul mediului. Cerinţele se aplică oricărei organizaţii care doreşte: să implementeze, să menţină şi să îmbunătăţească

un SMM; să se asigure de conformitatea cu politica de mediu

declarată; certificarea / înregistrarea SMM de un organ exterior; să realizeze o autoevaluare şi autodeclarare a

conformităţii cu prezentul standard. Scopul general al ISO 14001 este: de a susţine protecţia mediului; de a preveni poluarea; în echilibru cu necesităţile socioeconomice. Standardul are două părţi distincte: specificaţiile – descriu doar acele cerinţe ce pot fi

auditate pentru certificare / înregistrare şi/sau autodeclarare SMM;

ghidul (NU pentru certificare) – pentru sprijin în vederea implementării/îmbunătăţirii unui SMM.

Standardul ISO 14001 nu stabileşte cerinţe absolute pentru performanţa de mediu, cu excepţia angajamentului din politica de mediu de a se conforma legislaţiei şi cu excepţia principiului îmbunătăţirii continue. Standardul ISO 14001 nu conţine cerinţe pentru managementul sănătăţii şi securităţii muncii. C.Modele pentru sisteme de management de securitate şi sănătate în muncă În prezent nu există încă un standard internaţional pentru sistemele de management de securitate şi sănătate în muncă, preocupările pentru abordarea managerială în acest domeniu au existat din 1996 (BS 8800/1996 Ghid pentru sisteme de management şi securitate în muncă). SR OHSAS 18001/2008 Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale Cerinţe; Specifică paşii pentru a nu realiza produsul neintenţionat. OHSAS 18002/2009 Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale - Linii directoare pentru aplicarea OHSAS 18001;

ILO-OSH/2001 Principii directoare privind sistemele de gestiune a securităţii – sănătăţii în muncă. OHSAS 18001/2008-a fost elaborat la cererea organizaţiilor din industrie; -este utilizat ca referenţial pentru certificarea smsso; -recunoscut de organismele internaţionale de certificare; -aplicarea sa este voluntară; -compatibil cu ISO 9001 şi ISO 14001; -poate fi integrat în managementul general al organizaţiei. SR OHSAS 18001/2008 –este aplicabil oricărei organizaţii care doreşte: -să stabilească un sistem de management OH&S pentru a elimina sau minimiza riscurile pentru angajaţi şi alte părţi interesate care pot fi expuse la riscuri OH&S asociate cu activităţile sale; - să implementeze, să menţioneze şi să îmbunătăţească în mod continuu un sistem de management OH&S; - să se asigure de propria conformitate cu politica sa OH&S declarată; - să demonstreze această conformitate şi altora; - să obţină certificarea/înregistrarea sistemului său de management OH&S de către o organizaţie internă sau - să elaboreze o autodeterminare şi o declaraţie a conformităţilor cu specificaţii OH&S. SR OHSAS 18001 tratează sănătatea şi securitatea ocupaţională şi nu securitatea produselor şi serviciilor. D. Standarde de evaluare a organizaţiei: SR EN ISO 19011/2003 Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calităţii şi/sau de mediu;


5

5

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

SR EN ISO 14031/MM – Evaluarea performanţei de mediu - Ghid Un standard din familia ISO 9000/ ISO 14000 reprezintă un minim ce trebuie asigurat, pe baza lui construindu-se întregul “sistem de sisteme” creat, în principal pe documentele metodologice, pe domenii specifice. Dacă analizăm cele trei referenţiale şi echivalenţa între cerinţele smc – smm – smssm, observăm că: - ISO 14001/2005 este (numai) aliniat cu ISO 9001/2008; - ISO 14001 şi OHSAS 18001 sunt puse de acord până la detaliu (numerotaţie, titlu, capitol, subcapitol); - ISO 14001 şi OHSAS 18001 nu menţionează în mod explicit manualul sistemului respectiv de management; - ISO 9001/2008 abordează procese, în vreme ce ISO 14001 şi OHSAS 18001 se ocupă cu activităţi, elemente de sistem, nu cu procese, cum face ISO 9001/2008; - pe linia calităţii, procesele generează produse intenţionate, destinate unui client; - pe linia mediului, aspectele de mediu (procese, produse) generează produse neintenţionate (deşeuri), care la rândul lor, produc impacturi asupra mediului care nu sunt dorite de vreun client şi pe care comunitatea va trebui să le accepte; - pe linia securităţii – sănătăţii în muncă, factorii de risc

asociaţi elementelor sistemului de muncă generează rezultatele numite accidente, incidente, boli profesionale, care, nici ele, nu sunt dorite.

Conformarea cu standardele asigură: - încrederea internă a managementului în realizarea

demersului pentru calitate, mediu, securitate şi sănătate în muncă;

- încrederea externă a partenerilor cu privire la cele mai bune practici recunoscute.

Conformarea cu standardele poate fi certificată de o terţă parte, ceea ce duce la o credibilitate crescută. Certificarea după ISO va trebui să urmărească într-un viitor apropiat în mod deosebit, nu atât prezenţa

documentelor şi a înregistrărilor cerute de aceste standarde, ci partea invizibilă pentru publicul larg şi anume, procedurile de analiză cantitativă a întregii activităţi economice a organizaţiei şi felul în care acestea operează în contextul respectiv. Nu există un referenţial pentru sistemul de management integrat la domeniile de bază, calitate, mediu, securitate şi sănătate în muncă, după care să se poată face auditarea şi certificarea, din acest motiv se folosesc referenţialele specifice: SR EN ISO 9001/2008 Sisteme de management al calităţii – CERINŢE; SR EN ISO 14001/2005 Sisteme de management de mediu – CERINŢE ŞI GHID DE UTILIZARE; SR OHSAS 18001/2008 Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale – CERINTE; Cele trei documente de referinţă au în comun anumite principii ale sistemului de management, cum ar fi abordarea bazată pe proces a activităţii şi îmbunătăţirea continuă.

2.PREZENTAREA CERINŢELOR SR EN ISO 9001 : 2008 0. Introducere

- Abordare bazată pe proces; - Relaţia cu ISO 9004; - Compatibilitatea cu alte sisteme

de management. 1. Domeniu de aplicare 2. Referinţe normative


6

6

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

3. Termeni şi definiţii 4. Sistem de management al calităţii 5. Responsabilitatea managementului 6. Managementul resurselor 7. Realizarea produsului 8. Măsurare, analiză şi îmbunătăţire Notă: în text s-a preluat numerotarea capitolelor din SR EN ISO 9001 / 2008. (01) GENERALITATI Adoptarea unui SMC este o decizie strategică a

organizaţiei Proiectarea şi implementarea sunt influenţate de: - diverse necesităţi; - obiectivele specifice; - produsele furnizate; - procesele utilizate; - mărimea şi structura organizaţiei. ISO 9001/2008 NU impune uniformitatea în structura

sistemelor / uniformitatea documentaţiei Cerinţele SMC sunt complementare cerinţelor pentru

produs Poate fi utilizat de părţile interne, externe ISO 9001/2008 este utilizat pentru a evalua abilitatea

organizaţiei de a satisface cerinţele: Clientului De reglementare Organizaţiei (O2) ABORDAREA BAZATĂ PE PROCES Stabilirea descrierii procesului: accent pe o viziune transversală utilizând eficace

resursele, răspunzând nevoilor clienţilor. Controlul proceselor:

- descriere, măsurarea eficacităţii, identificarea riscurilor.

Categorii de procese: conducere realizare produse / servicii suport

De ce procesele? Pentru că procesele sunt generatoare de valoare adăugată şi organizaţia există pentru a adăuga valoarea. Ce este un proces? Ansamblu de activităţi corelate sau interactive care transformă elementele de intrare în elemente de ieşire. Ce derivă din procese? Atribuţiile managerului derivă din procese corelate şi în interacţiune. Zici proces, zici management. Toată filozofia managementului calităţii ţine de managementul proceselor. Ce se înţelege prin management? Să elaboreze / actualizeze obiective şi să deruleze ciclul PDCA continuu. Management înseamnă să stabileşti obiective, apoi să te concentrezi pe îndeplinirea lor. Managementul se exprimă prin obiective. MQ = managementul tuturor proceselor din organizaţie ne cere să măsurăm şi să îmbunătăţim eficienţa. MQ = se realizează prin conducerea proceselor. Ce se consideră “abordare bazată pe proces” a managementului calităţii? - Aplicarea unui sistem de procese într-o

organizaţie; - Identificarea elementelor proceselor; - Interacţiunile dintre procese; - Conducerea proceselor . Avantajele abordării bazate pe proces. - asigurarea controlului pe parcursul derulării proceselor; sistemului de procese; combinării şi interacţiunii proceselor.


7

7

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

Ce trebuie făcut în cazul abordării bazate pe proces? - Inţelegerea şi satisfacerea cerinţelor. - Considerarea proceselor în funcţie de valoarea

adăugată. - Urmărirea proceselor ca performanţă şi eficacitate. - Îmbunătăţirea continuă a proceselor. Cine are rolul semnificativ în definirea cerinţelor? - Clienţii. Ce presupune monitorizarea satisfacerii clientului? - Evaluarea informaţiilor referitoare la percepţia

clientului privind îndeplinirea cerinţelor sale de către organizaţie.

CONCEPTUL DE PROCES Intreaga activitate este realizată printr-un proces Procesul este o transformare care adaugă valoarea, dar un proces fabrică valoare doar dacă este pus în corelare – interacţiune cu celelalte procese. Reţeaua de procese dintr-o organizaţie. - Orice organizaţie există în scopul realizării unei

activităţi prin care se adaugă valoare. - Este important să se identifice principalele procese:

de producţie; de proiectare produs; management tehnologic; marketing; management resurse umane; instruire; planificare strategică; livrare; facturare; mentenanţă.

- Este important să se identifice principalele procese, să se simplifice şi să se acorde prioritate proceselor având în vedere obiectivele managementului calităţii.

- O organizaţie trebuie să identifice, să organizeze şi să conducă propria reţea de procese şi de interfeţe.

- Organizaţia creează, îmbunătăţeşte şi asigură cu consecvenţă calitatea în ofertele sale prin reţeaua de procese.

- Procesele complexe care pot implica mai multe funcţii ale organizaţiei – procese interfuncţionale.

- Proprietar proces – persoană responsabilă cu clarificarea interfeţelor, a responsabilităţilor, a autorităţilor de proces.

Sistemul calităţii în raport cu reţeaua de procese - Sistemul este realizat prin procese care există

în cadrul funcţiilor cât şi între acestea. - Sistemul este eficient şi trebuie ca procesele,

responsabilităţile,autorităţile, procedurile şi resursele aferente sa fie definite si derulate cu consecventa Sistemul calităţii necesită:

- coordonarea şi compatibilitatea proceselor sale componente;

- definirea interfeţelor lor. Evaluarea sistemelor calităţii prin: - analize efectuate de management - audit Procese necesare SMC

Procesul de planificare a sistemului de management al calităţii. Procesul de management al activităţilor. Procesul de ţinere sub control al documentelor. Procesul de ţinere sub control al înregistrărilor. Procesul de comunicare internă. Procesul de analiză efectuată de management. Procesul de management al resurselor. Procesul de instruire.


8

8

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

Procesul de planificare a realizării produsului. Procesul de analiză a cerinţelor referitoare la produs. Procesul de comunicare cu clienţii (cerinţe, proprietate, satisfacţie). Procesul de proiectare şi dezvoltare. Procesul de aprovizionare. Procesul de producţie. Procesul de prestare servicii. Procesul de control dispozitive de măsurare – monitorizare. Procesul de audit intern. Procesul de monitorizare proces. Procesul de monitorizare produs. Procesul de ţinere sub control a produsului neconform. Procesul de îmbunătăţire continuă a eficacităţii smc.

SISTEME DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII –CERINTE (1) DOMENIU DE APLICARE Cerinţele ISO 9001 sunt generice şi se aplică tuturor organizaţiilor. Demonstrarea abilitaţii de a furniza consecvent produse conforme - cerinţelor clientului şi cerinţelor reglementărilor aplicabile. Creşterea satisfacţiei clientului prin: aplicarea eficace a sistemului, a proceselor de

îmbunătăţire continuă; asigurarea conformităţii - cu cerinţele clientului

şi cu cerinţele reglementărilor aplicabile.

ORGANIZAŢIA NU POATE SĂ EXCLUDĂ CERINŢELE PRIVIND APTITUDINEA DE A FURNIZA UN PRODUS CONFORM - Toate cerinţele din ISO 9001 sunt obligatorii când ai

declarat că le aplici (excepţii doar din cap. 7).

- Domeniul de aplicare a SMC trebuie definit în Manual, trebuie formulat explicit.

- Termenii şi definiţiile sunt cele din ISO 9000 / 2006

(4.0) SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII 4.1. Cerinţe generale: Organizaţia trebuie: - să stabilească, să documenteze, să

implementeze şi să menţină un smc şi să-i îmbunătăţească eficacitatea;

- să conducă procesele în conformitate cu cerinţele ISO;

- să se asigure şi de controlul proceselor externe (dacă influenţează calitatea produsului).

Organizaţia (referitor la procese) trebuie: - să identifice procesele; - să determine succesiunea şi interacţiunea

proceselor; - să determine criteriile şi metodele pentru

operare şi control; - să se asigure de disponibilitatea resurselor şi

informaţiilor pentru operare şi control procese; - să monitorizeze, să măsoare şi să analizeze

procesele; - să îmbunătăţească continuu prin

implementarea acţiunilor necesare pentru realizarea rezultatelor planificate.

Procesele necesar a fi documentate se stabilesc funcţie de: - efectul asupra calităţii; - riscul pentru insatisfacţia clientului; - condiţii de reglementare; - riscuri economice; - eficienţă şi eficacitate. Documentarea proceselor:


9

9

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

- reprezentări grafice; - instrucţiuni scrise; - diagrame / scheme flux; - checklist – uri. (4.2.) CERINŢE PENTRU DOCUMENTAŢIE (4.2.1.) Generalităţi Documentaţia smc trebuie să includă:

a) declaraţii documentate ale politicii şi obiectivelor calităţii

b) un manual al calităţii c) proceduri documentate cerute de ISO

9001/2008 – (6 proceduri) d) documentele necesare organizaţiei pentru a se

asigura de - planificare; - operare; - controlul eficace ale proceselor sale. e) înregistrări cerute de ISO 9001

Notă Documentat = stabilit, scris, implementat, menţinut Amploarea documentaţiei poate diferi de la

organizaţie la alta, funcţie de: - mărimea organizaţiei - tipurile activităţilor - complexitatea proceselor şi a interacţiunilor - competenţa personalului

PROCEDURA Descrie modul în care este pusă în aplicare o

politică prin intermediul unui proces. Descrie partea standard a unui proces. Descrie un proces real din organizaţie. Descrie modul de management al procesului

respectiv. Evidenţiază clar intrările şi ieşirile procesului. Evidenţiază interacţiunile şi interfeţele dintre

acţiunile care alcătuiesc procesul (cine, ce, de la cine/cui).

Procedura descrie calea, fluxul de activităţi şi resurse corelate sau care interacţionează.

Instrumentul fundamental pentru a face management de proces este PDCA.

Procedura trebuie structurată după paşii metodologici PDCA.

Procedura nu se referă la obiective. Procesul se referă la obiective prin

indicatori săi de performanţă. Proces = procedură + obiective.

Pentru furnizarea documentaţiei managementul va considera: - cerinţele contractuale de la clienţi şi alte părţi

interesate; - standardele internaţionale, naţionale,

regionale şi ale sectoarelor industriale; - cerinţele relevante legale şi reglementate; - deciziile organizaţiei; - sursele de informare externă relevante pentru

dezvoltarea competenţelor organizaţiei; - informaţiile referitoare la necesităţile şi

aşteptările părţilor interesate. (4.2.2.) Manualul Calităţii – trebuie să includă: - domeniul de aplicare al smc inclusiv justificări

pentru excluderi; - proceduri documentate ale smc sau o referire

la acestea; - descrierea interacţiunilor dintre procesele smc

– cartografia proceselor; - angajamentul direcţiei. (4.2.3.) Controlul documentelor Se referă la reguli aplicabile. Trebuie stabilită o procedură documentată. 4.2.4. Controlul înregistrărilor Trebuie stabilită o procedură (obligatoriu) documentată, care să asigure:

Lizibilitatea Disponibilitatea


10

10

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

Identificarea rapidă Depozitarea Recuperarea Protecţia Durata de păstrare Durata de valabilitate

GENERAREA, UTILIZAREA SI CONTROLUL DOCUMENTATIEI- criterii de eficienţă şi eficacitate – funcţionalitatea (ca viteză de procesare) uşurinţa utilizării resursele necesare politici şi obiective cerinţe actuale şi viitoare referitoare la

gestionarea cunoştinţelor benchmarking-ul sistemelor de documentaţie interfeţele utilizate de clienţii şi furnizorii

organizaţiei precum şi de alte părţi interesate Accesul la documentaţie este asigurat pentru personalul organizaţiei şi pentru alte părţi interesate, pe baza politicii de comunicare a organizaţiei.

5. RESPONSABILITATEA MANAGEMENTULUI 5.1. Angajamentul managementului; 5.2. Orientare către client; 5.3. Politica în domeniul calităţii; 5.4. * Planificare; 5.5. * Responsabilitate, autoritate, comunicare; 5.6. Analiza efectuată de management.

(5.1) Angajamentul managementului (direct angajat) Managementul de la cel mai înalt nivel trebuie să-şi asume angajamentul pentru: - comunicarea importanţei satisfacerii cerinţelor

clientului şi a respectării cerinţelor legale şi de reglementare;

- stabilirea politicii în domeniul calităţii; - stabilirea obiectivelor calităţii; - analize efectuate de management .

(5.2) Orientare către client (management implicat) Managementul de la cel mai înalt nivel se va asigura că: - Cerinţele clienţilor sunt determinate şi îndeplinite pentru a spori satisfacţia clientului. (5.3) Politica în domeniul calităţii Managementul de la cel mai înalt nivel se va asigura că politica sa în domeniul calităţii: - este adecvată scopului organizaţiei; - include angajamentul pentru confirmarea cu cerinţele şi pentru îmbunătăţirea continuă a eficacităţii smc (a performanţei); - furnizează un cadru adecvat pentru stabilirea şi analiza obiectivelor calităţii; - este comunicată, înţeleasă şi implementată în organizaţie; - este revizuită pentru continua adecvare. Politica nu mai face parte obligatoriu din manual, este indicată ca document distinct al smc, deci revizia şi actualizarea se face cu uşurinţă. Politica calităţii trebuie stabilită în deplină corelaţie cu celelalte politici şi cu viziunea, strategia organizaţiei. Stabilirea politicii calităţii va ţine cont de: - Tipul îmbunătăţirilor de aplicat; - Nivelul îmbunătăţirilor de aplicat; - Nivelul dorit / aşteptat pentru satisfacţia clientului; - Dezvoltarea personalului organizaţiei; - Resursele necesare. (5.4) * Planificare (5.4.1) Obiectivele calităţii Managementul de la cel mai înalt nivel se va asigura că obiectivele calităţii sunt stabilite inclusiv cele necesare îndeplinirii cerinţelor de produs.


11

11

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

Stabilirea se face pentru funcţiile relevante şi la nivelurile relevante ale organizaţiei (obiective specifice). Obiectivele trebuie să fie măsurabile şi consecvente cu politica din domeniul calităţii, astfel ele se pot evalua ca realizare în analizele managementului. Trebuie stabilite responsabilităţi clare pentru persoanele/funcţiile care vor fi implicate în definirea obiectivelor specifice. La stabilirea obiectivelor trebuie să se ţină cont de următoarele informaţii: -nivelul satisfacţiei clienţilor; -necesităţile organizaţiei şi ale pieţei (prezente şi viitoare); -performanţele actuale ale proceselor şi produselor; -rezultatele autoevaluărilor efectuate de organizaţie; -rezultatele relevante ale analizelor managementului; -rezultatele analizelor de benchmarking, ale concurenţei; -rezultatelor posibilităţilor de îmbunătăţire; -resursele necesare pentru atingerea obiectivelor. Obiectivele ar trebui comunicate personalului pentru ca să contribuie la îndeplinirea lor. Obiectivele trebuie analizate sistematic şi revizuite dacă este cazul. * se poate delega (5.4.2) Planificarea smc Managementul de la cel mai înalt nivel se va asigura că: - planificarea smc îndeplineşte obiectivele calităţii şi cerinţele 4.1.; - integritatea (continuitatea funcţionării) smc este menţinută şi în urma implementării unor modificări; Managementul îşi asumă responsabilitatea planificării calităţii. Planificarea trebuie să se focalizeze pe definirea proceselor necesare realizării eficace şi eficiente a obiectivelor şi a cerinţelor referitoare la calitate în conformitate cu strategia. Elementele de intrare pentru a planifica eficace şi eficient: -strategiile organizaţiei; obiectivele definite de organizaţie;

necesităţile şi aşteptările definite ale clienţilor şi ale altor părţi interesate; evaluarea cerinţelor legale şi reglementate; evaluarea datelor privind performanţa produselor; evaluarea datelor privind performanţa proceselor; aspecte rezultate din experienţe anterioare; oportunităţile indicate pentru îmbunătăţire; date referitoare la evaluarea şi reducerea riscurilor. Elementele de ieşire ale planificării calităţii organizaţiei ar trebui să definească realizarea produsului şi procesele suport: - necesarul de abilităţi şi cunoştinţe ale organizaţiei; - responsabilitatea şi autoritatea pentru implementarea planurilor de îmbunătăţire a proceselor; - resursele necesare (financiare, infrastructura); - indicatorii pentru evaluarea realizării îmbunătăţirii performanţei organizaţiei; - necesităţile pentru îmbunătăţire, metode, instrumente; - necesităţile de documentaţie şi înregistrări. Managementul trebuie să analizeze sistematic elementele de ieşire pentru a se asigura de eficacitatea şi eficienţa proceselor organizaţiei. (5.5)* Responsabilitate, autoritate, comunicare (5.5.1) Responsabilitate şi autoritate Rolurile, interacţiunile, responsabilităţile şi autorităţile vor fi definite şi comunicate în organizaţie, pentru a se asigura implementarea şi menţinerea smc eficient, eficace. Personalul din întreaga organizaţie ar trebui investit cu responsabilităţi şi autorităţi pentru a-i permite să contribuie la realizarea obiectivelor şi pentru a stabili implicarea, motivarea şi angajamentul acestuia.


12

12

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

(5.5.2) Reprezentantul managementului Managementul de la cel mai înalt nivel trebuie să

numească un membru care are rolul de a: - asigura că procesele smc sunt stabilite şi menţinute; - raporta realizările, nevoile de îmbunătăţire; - promova conştientizarea cerinţelor clientului în organizaţie - relaţiona cu părţile externe pe probleme de smc

Comunicarea internă - Cerinţă absolut nouă - Se recomandă o procedură Managementul de la cel mai înalt nivel ar trebui să definească şi să implementeze procese eficace şi eficiente de comunicare între diferitele funcţii din organizaţie. Se comunică: politica, cerinţele, obiectivele, realizările. Se comunică pentru a ajuta la îmbunătăţirea performanţei pentru a implica direct personalul în realizarea obiectivelor. Managementul trebuie să încurajeze activ feedback-ul. Activităţi de comunicare: - comunicarea la locurile de muncă (coordonată de management); - informări la nivelul echipelor, şedinţe de realizări; - panouri de afişare, buletine interne informative; - e-mail şi pagini web; - anchete printre angajaţi şi planuri de propuneri. (5.6) Analiza efectuată de management (5.6.1) Managementul de la cel mai înalt nivel va analiza la intervale planificate smc pentru: -continua adecvare şi eficacitatea oportunităţilor de îmbunătăţire din cadrul sistemului, a schimbărilor politicii/obiectivelor. Trebuie dezvoltată analiza efectuată de management dincolo de verificarea eficacităţii smc. Aceste analize ar trebui să constituie o bază pentru schimbul de idei noi şi evaluări ale elementelor de intrare stimulate prin leadership de top-management.

- Pentru a adăuga valoare pentru organizaţie, managementul de la cel mai înalt nivel ar trebui să controleze: Performanţa proceselor de realizare (bază) şi suport prin analize sistematice bazate pe principiile managementului calităţii. - Frecvenţa analizelor este funcţie de necesităţile organizaţiei. - Elementele de intrare ale analizei ar trebui să conducă la elemente de ieşire ce se extind dincolo de eficacitatea şi eficienţa smc, să furnizeze date utilizabile pentru planificarea îmbunătăţirii performanţelor organizaţiei. (5.6.2)Elementele de intrare ale analizei – pentru evaluarea eficacităţii şi eficienţei smc ar trebui să considere informaţii ca: - stadiul şi rezultatele obiectivelor calităţii; - stadiul şi rezultatele activităţilor de îmbunătăţire; - stadiul acţiunilor rezultate în urma analizelor efectuate de management; - rezultatele auditurilor; - feedbeck-ul privind satisfacţia părţilor interesate (participarea chiar a acestora) - factori referitori la piaţă (tehnologia, cercetarea – dezvoltarea, performanţa altora); - rezultatele benchmarking-ului; - performanţele furnizorilor; - noile oportunităţi de îmbunătăţire; - controlul neconformităţilor de produs şi proces; - evaluarea poziţiei pe piaţă şi strategii; - stadiul activităţilor de parteneriat strategic; - efectele financiare ale activităţilor referitoare la calitate; - alţi factori (financiari, sociali, condiţii de mediu, modificările de legislaţie). (5.6.3) Elemente de ieşire ale analizei


13

13

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

- Pot fi folosite ca elemente de intrare ale proceselor de îmbunătăţire. - Calendarul analizelor ar trebui să faciliteze furnizarea în timp util a datelor în contextul planificării strategice. - Elementele de ieşire selectate ar trebui comunicate

pentru a demonstra personalului modul în care procesul de analiză efectuată de management conduce la noi obiective, noi beneficii.

- Imbunătăţirea smc şi a proceselor sale. - Imbunătăţirea eficacităţii produsului în raport cu clientul. - Resursele necesare. Elementele de ieşire suplimentare pentru creşterea eficienţei includ: - obiective de performanţă pentru produse şi procese; - obiective de îmbunătăţire a performanţei organizaţiei; - evaluarea adecvării structurii şi resurselor organizaţiei; - strategii şi iniţiative pentru: marketing, produse, satisfacţia clienţilor şi a altor părţi interesate; - planuri de prevenire şi reducere a pierderilor pentru riscurile identificate; - informaţii pentru planificarea strategică, pentru necesităţile viitoare Trebuie păstrate înregistrări suficiente (pentru a permite trasabilitatea, facilita evaluarea analizelor). 6.MANAGEMENTUL RESURSELOR RESURSE UMANE (cap. 6.2-SR EN ISO 9001 / 2008) Etapele procesului : 5.1.e.Asigurarea disponibilitatii resurselor .Decizia de recrutare 6.1.Recrutare 6.2.2.b.Instruirea noului angajat 6.2.2.b.Abilitarea pe post 6.2.2.a.Identificare nevoi de competenta 6.2.2.b.Stabilire plan de instruire si instruire 6.2.2.c.Evaluarea instruirii 7.REALIZAREA PRODUSULUI (cap.7-SR EN ISO 9001/2008)

Etapele procesului : 7.2.1.Determinare cerinte produs 7.2.2.Analiza cerintelor,oferte,deviz 7.2.2.Comanda,contract 7.3.Proiectare,conceptie 7.5.Productie,furnizare servicii 7.5.1.Controlul productiei si al furnizarii serviciului + Facturare.Incasare 8.ÎMBUNĂTĂŢIREA CONTINUĂ (cap. 8 - SR EN ISO 9001 / 2008) Etapele procesului : 8.2.Monitorizare si masurare 8.3.Controlul produsului neconform 8.4.Analiza datelor 8.5.2.Actiuni corective 8.5.3.Actiuni preventive 5.6.Analiza efectuata de management

ÎNREGISTRĂRI CERUTE DE ISO 9001 : 2008 5.6.1. Analiza managementului. 6.2.2.e)Educaţie, instruire, aptitudini, experienţă. 7.1. d)Dovezi referitoare la conformitatea proceselor şi produselor cu cerinţele.


14

14

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

5.2.Rezultatele analizei cerinţelor referitoare la proces şi acţiunile care rezultă din analiză.

7.3.2. Datele de intrare ale proiectării şi dezvoltării referitoare la cerinţele pentru produs. 7.3.4. Rezultatele analizelor proiectării şi dezvoltării şi

orice acţiune necesară. 7.3.5. Rezultatele verificării proiectării şi dezvoltării şi

orice acţiune necesară. 7.3.6. Rezultatele validării proiectării şi dezvoltării şi orice

acţiune necesară. 7.4.1. Rezultatele analizei modificărilor în proiectare şi dezvoltării şi orice acţiune necesară. 7.4.1. Rezultatele evaluării furnizorilor şi orice acţiune în urma evaluării. 7.5.2. (d)Demonstrarea validării proceselor speciale (după caz). 7.5.3.Identificarea unică a produsului, atunci când trasabilitatea este specificată. 7.5.4.Proprietatea clientului care este pierdută, avariată, găsită în orice alt mod, necorespunzătoare pentru utilizare. 7.6.(a)Baza utilizată pentru etalonare sau verificarea dispozitivelor de măsură şi monitorizare. 7.5.Validitatea rezultatelor măsurătorilor atunci când echipamentul este găsit neconform. 7.6. Rezultatelor calibrărilor şi verificărilor echipamentelor de măsurare. 8.2.2.Raportarea rezultatelor auditurilor interne şi acţiunilor de urmărire 8.2.4.Identificarea persoanelor care autorizează eliberarea produsului. 8.2.Natura neconformităţilor şi orice acţiuni întreprinse ulterior, inclusiv derogările obţinute. 8.5.2. Rezultatele acţiunilor corective. 8.5.3. Rezultatele acţiunilor preventive.

3. PREZENTAREA CERINTELOR SR EN ISO 14001/2005 ISO 14001 este un standard internaţional acceptat care defineşte cerinţele pentru proiectarea, implementarea şi operarea unui Sistem de Management de Mediu (SMM). Sumarul modificărilor Ediţia din 2004 a standardului ISO 14001 are scopul de a clarifica ediţia din 1996 şi de a o alinia mai mult cu standardul ISO 9001:2000. Unele clauze nemodificate au fost rescrise pentru a alinia ISO 14001:2004 cu formatul, formularea şi aranjamentul lui ISO 9001:2000 şi de a creşte astfel compatibilitatea dintre cele două standarde. Cerinţele ISO 14001:2005 şi numărul clauzelor sunt acum mult mai bine redate în anexa A ( „Ghid de utilizare al acestui Standard Internaţional”) a standardului pentru utilizarea sa uşoară. Adiţional, Anexa B identifică similarităţile şi asocierile între ISO 9001:2008 şi ISO 14001:2005. În multe cazuri, cerinţele care statuau că o organizaţie trebuie „să stabilească şi să menţină” au fost acum schimbate în „să stabilească, să implementeze şi să menţină”. O altă schimbare generală a standardului este înlocuirea cuvântului „personal” cu „persoane care lucrează pentru sau în interesul organizaţiei”. Această distincţie


15

15

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

asigură acoperirea folosirii contractorilor externi în anumite puncte.În tabel sunt termenii şi definiţiile noi din ISO 14001:2005: Punctul Termenul Definiţia

ISO 14001:2005 3.1 Auditor Persoană cu

competenţa de a conduce un audit

3.3 Acţiune corectivă

Acţiune pentru eliminarea cauzei neconformităţii detectate

3.4 Document Informaţie şi mediul său de suport

3.14 Audit intern Proces sistematic, independent şi documentat pentru obţinerea probei auditului şi evaluarea obiectivităţii ei pentru a determina măsura în care este îndeplinit criteriul de audit al sistemului de management de mediu, setat de organizaţie

3.15 Neconformitate Neîndeplinirea (în totalitate) a unei cerinţe

3.17 Acţiune preventivă

Acţiune pentru eliminarea cauzei unei neconformităţi potenţiale

3.20 Înregistrare Document completat până la sfârşit sau care asigură mărturia unei acţiuni întreprinse

În tabelul de mai jos sunt termenii şi definiţiile care au fost modificaţi(te) în noua versiune ISO 14001:2005 (textul nou este în bold): Punctul

Termenul Definiţia ISO 14001:2005

3.2 Îmbunătăţire continuă

Proces repetat (periodic) de dezvoltare a sistemului de management de mediu în sensul obţinerii îmbunătăţirii performanţei globale de mediu în concordanţă compatibil cu politica de mediu a organizaţiei

3.7 Impact de mediu

Orice schimbare asupra mediului, oricare, adversă sau benefică, care rezultă în întregime sau parţial din activităţile, produsele sau serviciile aspectele de mediu ale organizaţiei

3.8 Sistemul de Management de Mediu (SMS)

Partea a sistemului de management al organizaţiei care include structură organizaţională, activităţi de planificare, responsabilităţi, practici, proceduri, procese şi resurse pentru dezvoltare, implementare, obţinere, revizuire şi menţinere a politicii de mediu. utilizată pentru dezvoltarea şi implementarea politicii sale de mediu şi managementul aspectelor sale de mediu.

3.9 Obiectiv de mediu

Ţel global de mediu, rezultând din politica de mediu compatibil cu


16

16

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

politica de mediu pe care o organizaţie îşi propune să-l atingă şi a cărui măsură de obţinere este cuantificată dacă acest lucru este posibil

3.10 Performanţă de mediu

Rezultate măsurabile ale sistemului de management de mediu, legate de controlul organizaţiei asupra aspectelor sale de mediu, bazate pe politica, obiectivele generale şi obiectivele specifice de mediu ale acesteia ale managementului unei organizaţii privitor la aspectele ei de mediu.

3.11 Politică de mediu

Declararea de către organizaţie a intenţiilor şi principiilor sale referitoare la performanţa globală de mediu, care furnizează cadrul de acţiune şi de stabilire a obiectivelor generale şi obiectivelor specifice de mediu ale acesteia. Intenţii globale şi direcţii ale unei organizaţii relative la performanţa sa de mediu aşa cum sunt exprimate formal de managementul de vârf.

3.12 Ţintă de mediu (obiectiv specific de mediu)

Cerinţă detaliată de performanţă, cuantificată dacă este posibil, aplicabilă ansamblului sau unei părţi a organizaţiei, ce rezultă din obiectivele generale de

3.18 Prevenirea poluării

Utilizarea unor procese, practici, tehnici, materiale produse, servicii sau energie spre a împiedica, reduce sau controla poluarea, care pot include reciclarea, tratarea, modificarea proceselor, mecanismele de control, utilizarea eficientă a resurselor şi înlocuirea materialelor (separate sau în combinaţie) crearea, emisia sau descărcarea oricărui tip de poluant sau deşeu, în sensul de a reduce impacturile adverse asupra mediului


17

17

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

Cerinţele Sistemului de Management de Mediu (SMM)

Punctul

Termenul Schimbări majore în ISO 14001:2005

4.1 Cerinţe generale

Standardul include acum o cerinţă pentru:

Îmbunătăţirea continuă a SMM

Un scop definit şi documentat pentru SMM

4.2 Politica de mediu

Politica de mediu acum trebuie să fie definită în interiorul scopului SMM. Mai mult, Politica trebuie de asemenea comunicată tuturor persoanelor care lucrează pentru – sau în sprijinul – organizaţiei.

4.3.1 Aspecte de mediu

Acum, aspectele, trebuie să fie

Punctul

Termenul Schimbări majore în ISO 14001:2005 identificate în interiorul scopului definit pentru SMM şi este cerut ca ele să fie documentate. ISO 14001:2004 de asemenea cere organizaţiilor să ia în cont aspectele de mediu când stabilesc, implementează şi menţin propriul SMM.

4.3.2 Prevederi legale şi alte cerinţe

Acum, punctul 4.3.2 statuează că o organizaţie trebuie să determine cum cerinţele legale şi alte cerinţe se aplică la aceste aspecte. Organizaţiile trebuie de asemenea să ia aceste cerinţe în cont cînd stabilesc, implementează şi menţin propriul SMM.

4.3.3 Obiective, ţinte şi program(e)

Punctul 4.3.3, înlocuieşte punctul 4.3.3 „Obiective şi ţinte” şi punctul 4.3.4, „Program(e) de Management de Mediu” din ISO 14001:1996. Ediţia nouă, revăzută şi corectată include ca cerinţă adiţională, că obiectivele şi ţintele


18

18

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

Punctul

Termenul Schimbări majore în ISO 14001:2005 trebuie să fie măsurabile, compatibile cu cerinţele legale şi cu celelalte cerinţe şi să militeze pentru o îmbunătăţire continuă

4.4.1 Resurse, roluri, responsabilitate şi autoritate

În ediţia 2004, managementul are acum ţinta ca „să garanteze disponibilitatea” resurselor în loc „să asigure resursele” în standardul din 1996. Lista resurselor necesare a fost expandată pentru a include infrastructura organizaţională. Se află de asemenea o cerinţă ca managementul reprezentativ să asigure managementul de vârf cu recomandări pentru îmbunătăţirea SMM.

4.4.2 Instruire, conştientizare şi competenţă

ISO 14001:2004 statuează că într-o organizaţie „orice persoană(e) care îndeplineşte sarcini pentru aceasta sau în sprijinul ei” trebuie să fie identificată de

Punctul


4.4.3 Comunicare La punctul 4.4.3 a fost făcută o adăugire care cere organizaţiei, ca ea să decidă să comunice cu părţile externe despre aspectele ei de mediu semnificative şi să introducă pentru comunicare


19

19

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

Punctul

Termenul Schimbări majore în ISO 14001:2005 „metodologie(ii)”- în loc de „procedee” aşa cum cerea vechiul standard.

4.4.4 Documentare (era 4.4.4 Documentarea SMM)

Punctul 4.4.4 nu a fost schimbat ca intenţie a sa, ci a fost up-datat pentru a se alinia mai bine ci ISO 9001:2000. ISO 14001:2004 cere ca documentaţia să includă:

Politica de mediu, obiective şi ţinte

Scopul SMM O descriere a

elementelor principale ale SMM, interacţiunea lor şi referiri la documentele de referinţă

Documente, inclusiv înregistrări, cerute de ISO 14001:2004

Documente, inclusiv înregistrări, determinate ca necesare

Punctul


4.4.5 Controlul documentelor

Schimbările făcute ajută la alinierea mai bună a punctului 4.4.5 al ISO 14001:2004 cu cel din ISO 9001:2000. O clarificare adiţională a fost făcută pentru a defini înregistrările ca un tip special de document care cere un control. Este identificată o nouă adăugire la cerinţe, în sensul de a asigura documentele de origine externă, necesare sistemului şi de a controla distribuirea lor .

4.4.6 Control operaţional

Acestui punct i s-au adus modificări neînsemnate. Ca şi în multe alte instanţe, termenul de „implementare” a fost adăugat la „stabilirea şi menţinerea procedurilor” pentru a clarifica acţiunile de conformitate cu ISO


20

20

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

Punctul

Termenul Schimbări majore în ISO 14001:2005 14001:2004

4.4.7 Pregătire pentru situaţii de urgenţă şi răspuns

Acestui punct i s-au adus modificări neînsemnate. Standardul revizuit clarifică o cerinţă prin aceea că statuează că în cazul apariţiei unei situaţii de urgenţă, organizaţia va răspunde în aşa fel încât să prevină sau să diminueze impacturile adverse asupra mediului.

4.5.1 Monitorizare şi măsurare

Acestui punct i s-au adus modificări neînsemnate. Cerinţa de a se asigura un echipament de monitorizare şi măsurare calibrat este folosită şi menţinută, ea a fost extinsă pentru a include un echipament de monitorizare şi măsurare calibrat sau „verificat”.

4.5.2 Evaluarea conformităţii

Această clauză a fost separată de la punctul 4.5.1 pentru a deveni un punct de sine stătător. Acesta realizează o clarificare, în timp ce adaugă cerinţe

Punctul


4.5.3 Neconformitate, acţiune corectivă şi acţiune preventivă

Revizuirea acestui punct aliniază cerinţele pentru identificarea şi corectarea neconformităţilor cu cerinţe similare din ISO 9001-2000. Sunt asigurate definiţii clare pentru acţiuni necesare de prevenire, investigare,


21

21

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

Punctul

Termenul Schimbări majore în ISO 14001:2005 identificare, evaluare, analiză şi înregistrarea neconformităţilor, acţiuni corective şi acţiuni preventive.

4.5.4 Controlul înregistrărilor (era 4.5.3 Înregistrări)

Controlul înregistrărilor a fost simplificat, rescris şi reformulat pentru o aliniere a conţinutului cu ISO 9001-2000. Înregistrările trebuie să demonstreze conformitatea cu SMM. Pentru păstrarea focusului pe continua îmbunătăţire, o nouă cerinţă a fost adăugată pentru înregistrări, pentru a demonstra „rezultatele obţinute”. Rezultatele sunt înţelese cu referinţă la reieşirile din audituri, acţiuni corective, control operaţional, programe de atingere a obiectivelor şi monitorizare.

4.5.5 Audit intern (era 4.5.4 Auditul SMM)

Pentru acest punct sunt două adăugiri cheie. Prima, revizuirea adaugă că procesul de audit intern trebuie să

Punctul


4.6 Analiza efectuată de conducere

Punctul 4.6 în ISO 14001:2004 include nişte schimbări importante care îl aduce mai aproape de ISO 9001:2000. Scopul punctului este acelaşi, dar revizuirea este mai prescriptivă. Detaliile de limbaj prescriptiv intră în procesul de analiză efectuată de management (din care unele nu sunt cuprinse în ISO 14001:1996), astfel:


22

22

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

Punctul


Rezultatele auditurilor şi evaluărilor interne ale conformităţii cu cerinţele legale şi cu alte cerinţe

Comunicarea pentru părţile externe interesate

Performanţa de mediu a organizaţiei

Măsura în care obiectivele şi ţintele au fost îndeplinite

Stadiul acţiunilor preventive şi corective

Acţiunile decurgând din analiza precedentă, efectuată de management

Circumstanţele modificate inclusiv dezvoltarea cerinţelor legale şi ale celorlalte

Punctul


cerinţe Recomandări

pentru îmbunătăţiri necesare

Rezultatele specifice ale analizei efectuate de management includ continua îmbunătăţire şi decizii şi acţiuni pentru posibile schimbări pentru:

Politica de mediu

Obiective Ţinte Alte elemente

ale sistemului CERINTE REFERITOARE LA SMM conform ISO 14001/2005 Cerinţe generale – organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină un SMM ale cărui cerinţe sunt: politica de mediu; planificarea; implementare şi funcţionare; verificarea şi acţiune corectivă; analiza efectuată de conducere. Cerinţele din standardul ISO 14001 permit unei organizaţii: să-şi formuleze politica, obiectivele de mediu

funcţie de prevederile legale şi de informaţiile la impacturi semnificative ale mediului.


23

23

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

Cerinţele se aplică acelor aspecte de mediu pe care organizaţia le poate controla şi asupra cărora se presupune că are o influenţă. ISO 14001 nu stabileşte criterii specifice de performanţă în domeniul mediului. Cerinţele se aplică oricărei organizaţii care doreşte: să implementeze, să menţină şi să îmbunătăţească

un SMM; să se asigure de conformitatea cu politica de mediu

declarată; certificarea / înregistrarea SMM de un organ exterior; să realizeze o autoevaluare şi autodeclarare a

conformităţii cu prezentul standard. Scopul general al ISO 14001 este: de a susţine protecţia mediului; de a preveni poluarea; în echilibru cu necesităţile socioeconomice. Standardul are două părţi distincte: specificaţiile – descriu doar acele cerinţe ce pot fi

auditate pentru certificare / înregistrare şi/sau autodeclarare SMM;

ghidul (NU pentru certificare) – pentru sprijin în vederea implementării/îmbunătăţirii unui SMM.

Standardul ISO 14001 nu stabileşte cerinţe absolute pentru performanţa de mediu, cu excepţia angajamentului din politica de mediu de a se conforma legislaţiei şi cu excepţia principiului îmbunătăţirii continue. Standardul ISO 14001 nu conţine cerinţe pentru managementul sănătăţii şi securităţii muncii.

4. DE CE INTRODUCEM UN SISTEM DE MANAGEMENT AL SĂNĂTĂŢII ŞI SECURITĂŢII OCUPAŢIONALE (SMSSO)? Pentru a proteja sănătatea omului şi a mediului împotriva impacturilor potenţiale ale activităţilor, proceselor sau serviciilor sale. Pentru a contribui la menţinerea şi îmbunătăţirea stării de securitatea muncii. Pentru a oferi încredere părţilor interesate referitor la faptul că:

există un angajament al conducerii privind îndeplinirea propriei politici de prevenire a riscurilor

accentul este pus pe prevenire şi NU pe acţiune corectivă

poate furniza dovada unei preocupări rezonabile privind problemele de securitatea muncii şi de conformitate cu reglementările

proiectarea echipamentelor, structurilor, sistemelor include îmbunătăţirea continuă

SMSSO vizează creşterea satisfacţiei părţilor interesate şi îmbunătăţirea performanţei de OH&S prin respectarea cerinţelor părţilor interesate şi îmbunătăţirea continuă a eficacităţii proceselor (modului de lucru).


24

24

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

Elaborarea SMSSO materializează: - principiile securitatii muncii aflate şi la baza

legislaţiei în domeniu - principiile managementul calităţii. ASIGURAREA STĂRII DE SECURITATE

- Organizarea managementului, a structurilor si a oamenilor

- Definirea sistemului de asigurare a starii de securitate

- intr-o forma scrisa - Controlul procesului prin care este efectuata

munca - Verificarea faptului ca sistemul functioneaza intr-

adevăr Principii ale sistemului de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale (cf. OHSAS 18001)

1. Angajament şi politică 2. Planificare 3. Implementare şi funcţionare 4. Verificare şi acţiune corectivă 5. Analiză şi îmbunătăţire

STRATEGIA DE SECURITATEA MUNCII Etape principale

Trecerea în revistă a elementelor de bază Inspecţii Evaluarea punctelor slabe Elaborarea soluţiilor

MANAGEMENTUL SĂNĂTĂŢII ŞI SECURITĂŢII OCUPAŢIONALE Patru principii de bază:

Prevenirea UMANĂ Măsurarea rezultatelor Definirea regulilor şi a cerinţelor:

- adaptate - clare - cunoscute - înţelese

Controlul abaterilor în raport cu regulile şi cerinţele

Metodă: Respectarea echilibrului între: tehnică;

- termen; - cost; - protecţia mediului; - calitate - …. şi SECURITATE

Un ansamblu de dispoziţii şi de măsuri tehnice, organizatorice şi administrative, ce permit:

CUNOASTEREA CONTROLUL ELIMINAREA/MINIMIZAREA

efectelor activităţii unei organizaţii asupra angajaţilor, mediului.

Caracteristici de bază ale unui sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale Precizie Organizare sistematică Realism Completitudine Cu adresare precisă fiecărui nivel de

decizie Cu înregistrare completă Integrat/integrabil Flexibil/dinamic Să asigure îmbunătăţirea continuă

12 factori de reuşită în Acţiune 1. Angajarea direcţiei pe teren 2. Angajarea personalului ierarhic 3. Organizarea conducerii şi a urmăririi 4. Definirea clară a regulilor şi rolurilor


25

25

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

5. Definirea obiectivelor şi urmărirea rezultatelor 6. Punerea în evidenţă a problemelor 7. Comunicarea şi animarea temelor de securitate şi

sănătate în muncă 8. Urmărirea asigurării stării de securitate pe teren 9. Analiza neconformităţilor şi a incidentelor 10. Instruirea şi informarea reciprocă 11. Motivarea 12. Efort continuu. Beneficiile aduse de un sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale

Costuri Riscuri Credibilitate Competitivitate Relaţia cu partenerii Motivarea personalului

4.1) Cerinţe generale Cerinţe: Stabilirea, documentarea, implementarea , menţinerea şi îmbunătăţirea continuă a unui sistem de management OH&S în conformitate cu cerinţele din capitolele 4 – OHSAS 18001/2008 - Definirea şi documentarea domeniului de aplicare al

sistemului de management OH&S Scop:

- ţinerea sub control a proceselor, sprijinirea organizaţiei în satisfacerea reglementărilor legale sau ale altor reglementări OH&S aplicabile.

Intrări proces: - toate cerinţele de implementare a SMSSO

Ieşiri proces: - SMSSO efectiv implementat şi menţinut.

(4.2.) Politica OH&S Cerinţe:

- documentarea, implementarea şi menţinerea unei politici pentru sănătate şi securitate ocupaţională autorizată de managementul de la cel mai înalt nivel, care stabileşte explicit obiectivele globale şi angajamentul pentru îmbunătăţirea performanţei de OH&S.

Politica trebuie: - să corespundă naturii şi tipurilor de riscuri

OH&S; - să includă un angajament de prevenire a

rănirilor şi a îmbolnăvirilor profesionale, şi de îmbunătăţire continuă a managementului OH&S şi a performanţelor OH&S;

- să includă un angajament de conformitate cel puţin cu legislaţia OH&S aplicabilă şi cu alte cerinţe;

- să asigure cadrul necesar pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor OH&S

- să fie documentată, implementată şi menţinută;

- să fie comunicată tuturor angajaţilor; - să fie disponibilă părţilor interesate; - să fie analizată periodic (relevanţă şi

adecvanţă). Scop:

- orientarea generală şi definirea principiilor de acţiune.

Intrări proces: - politica şi obiectivele generale, relevante; - pericolele OH&S; - cerinţe legale şi alte cerinţe inclusiv ale

părţilor interesate; - performanţa OH&S; - oportunităţile şi necesităţile de

îmbunătăţire continuă; - resurse;


26

26

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

- contribuţiile angajaţilor, contractorilor. Secvenţe proces.

- elaborare politică; - documentare, autorizare, implementare,

comunicare către toţi angajaţii; - revizuire pentru menţinere relevanţă şi

adecvanţă. Ieşiri proces:

- politică OH&S accesibilă, inteligibilă şi comunicată în toată organizaţia.

(4.3.) Planificare (4.3.1) Identificare pericol , evaluare risc şi stabilire controale (4.3.1. ) Planificare pentru identificarea pericolului,

evaluarea riscului şi controlul riscului

Cerinţe: - stabilirea, implementarea şi menţinerea procedurii

pentru identificarea continuă a pericolelor, evaluarea riscurilor şi stabilirea (implementarea) măsurilor de control necesare

- procedura trebuie să ia in considerare : activităţi de rutină şi de non- rutină (normale şi

speciale ) întregul personal inclusiv subcontractanţii şi

vizitatorii toate dotările de la locul de muncă comportamentul uman pericolele generate din afara locului de muncă pericolele create în vecinătatea locului de muncă

prin activităţi legate de locul de muncă modificări/ propuneri ale activităţilor sau ale

materialelor modificări ale SMSSO orice obligaţii legale aplicabile evaluării riscului şi

implementarea controalelor necesare

proiectarea locurilor de muncă , a proceselor , a instalaţiilor, a echipamentelor, a procedurilor operaţionale şi a organizării muncii, inclusiv adaptarea acestora la capabilităţile umane

- documentarea, actualizarea evaluărilor şi a controalelor şi considerarea lor la stabilirea obiectivelor OH&S

-organizaţia trebuie să identifice pericolele OH&S şi riscurile OH&S asociate cu modificările din organizaţie ,din smsso, or a activităţilor sale , anterior introducerii acestor modificări -organizatia trebuie să se asigure că riscurile OH&S şi controalele stabilite sunt considerate la stabilirea, implementarea şi menţinerea smsso -organizaţia trebuie să documenteze şi să actualizeze rezultatele identificării pericolelor,evaluărilor şi controalelor stabilite -la stabilirea controalelor trebuie să se ţină seama de reducerea riscurilor în această ordine :

eliminare înlocuire măsuri tehnologice semnalizare/avertizare şi /sau măsuri

administrative echipament individual de protecţie

Metodologia organizaţiei pentru identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor trebuie:

o definită în conformitate cu domeniul, cu natura şi cu programul pentru a se asigura că este mai degrabă proactivă decât reactivă

o să asigure identificarea,stabilirea prioritatilor,documentarea riscurilor ce trebuie eliminate/ţinute sub control si aplcarea controalelor


27

27

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

o să fie corelată cu experienţa de operare şi cu capabilităţile măsurilor de control riscuri

o să furnizeze elemente de intrare pentru determinarea cerinţelor pentru facilităţi, pentru identificarea nevoilor de instruire şi/sau de dezvoltare a controalelor operaţionale

o să asigure monitorizarea acţiunilor solicitate. Scop: - caracterizarea completă a tuturor pericolelor

semnificative din organizaţie în vederea stabilirii SMSSO

Intrări proces: - cerinţe legale şi alte cerinţe OH&S - politica OH&S - înregistrări ale accidentelor şi incidentelor - rezultatele auditurilor SMSSO - comunicări de la angajaţi şi de la alte părţi interesate - informaţii referitoare la cele mai bune practici, pericole

tipice, incidente şi accidente petrecute în organizaţii similare

- informaţii referitoare la facilităţile, procesele, şi activităţile organizaţiei

Secvenţe proces: - planificare evaluare de risc considerând necesităţile

de evaluare - comunicare program de m.s.s.m. - stabilire echipă de evaluatori - întrunire echipă de evaluatori şi stabilire metodă de

evaluare - stabilire plan de evaluare - evaluarea de risc considerând:

o tipul şi gravitatea consecinţelor o intensitatea expunerii, frecvenţa o rezultatele de la măsurarea nivelului factorilor

de risc şi compararea cu valorile limite de expunere profesională corespunzătoare

o analizele medicale şi compararea rezultatelor cu valorile limită biologice corespunzătoare

- întocmire raport de evaluare - întocmire plan de măsuri de prevenire - aplicare plan de măsuri de prevenire - reevaluare şi adaptare plan de măsuri Iesiri proces: - procedura documentata pentru identificarea

pericolelor, determinarea riscurilor si a nivelului lor;

- documentarea: o masurilor pentru controlul riscurilor; o obiectivelor OH&S si a actiunilor de

reducere riscuri; o cerintelor de competenta si instruire.

- inregistrările generate de cele de mai sus. (4.3.2.) Cerinţe legale şi alte cerinţe Cerinţe: - stabilirea, implementarea şi menţinerea procedurii pentru identificarea şi accesul la cerinţe legale şi alte cerinţe OH&S aplicabile; - actualizarea informaţiilor, bazei de date; - comunicarea informaţiilor relevante către

angajaţi şi părţile interesate. - organizaţiile trebuie să ia aceste cerinţe în

cont cînd stabilesc, implementează şi menţin propriul SMSSO

Scop: - promovarea conştientizării şi înţelegerii

responsabilităţilor legale; Intrări proces: - legi, hotărâri guvernamentale, reglementări,

autorizaţii; - standarde; - cele mai bune practici;


28

28

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

- cerinţe organizaţionale interne; - cerinţe ale părţilor interesate; - date privind activităţile, produse, servicii; - rezultatele proceselor de identificare pericole, de

evaluare şi de control riscuri; Secvenţe proces: - actualizare fişe de post cu cerinţele legale şi alte

cerinţe aplicabile; - întocmire registru reglementări (liste documente

interne/ externe aplicabile); - comunicarea internă a prevederilor (care, unde, către

cine); - actualizare registru reglementări; - informarea conducerii privind nivelul de respectare. Ieşiri proces: - proceduri pentru identificarea şi accesarea

informaţiei; - registru reglementări actualizat; - proceduri monitorizare implementare controale

conform noii legislaţii, raport lunar. (4.3.3.) Obiective şi program(e) Cerinţe: - stabilirea, implementarea , menţinerea şi documentarea obiectivelor pentru sănătate ocupaţională şi securitate, pentru fiecare funcţie şi nivel relevant; - obiectivele trebuie să fie măsurabile. - obiectivele trebuie să fie în concordanţă cu:

o prevederile legale şi alte cerinţe la care organizaţia subscrie;

o angajamentele faţă de prevenirea rănirilor şi a îmbolnăvirilor profesionale

o pericolele şi riscurile OH&S proprii; o opţiunile tehnologice; o cerinţele operaţionale, financiare şi de

afaceri; o punctele de vedere ale părţilor interesate;

o politica OH&S şi angajamentul pentru îmbunătăţire continuă.

- stabilirea, implementarea şi menţinerea de programe de management pentru implementarea politicii şi realizarea obiectivelor;

- programul trebuie să includă cel puţin următoarele:

o documentarea responsabilităţilor şi autorităţilor la fiecare funcţie şi nivel relevant;

o alocarea resurselor umane, financiare,

o stabilirea termenelor de realizare; o analizarea la intervale regulate şi

planificate, revizuirea în funcţie de schimbările survenite pentru a se asigura că obiectivele sunt realizate;

Scop: - realizarea politicii OH&S şi a obiectivelor

OH&S;; Intrări proces: - politica şi obiectivele relevante, generale; - politica OH&S şi angajamentul pentru

îmbunătăţire continuă; - rezultatele proceselor de identificare a

pericolelor, de evaluare şi de control riscuri; - analize ale cerinţelor legale şi alte cerinţe ,

prioritatile identificate; - opţiunile tehnologice (proiecte tehnice

viitoare); - cerinţele operaţionale, financiare şi strategi

de afaceri; - puncte de vedere ale angajaţilor şi părţile

interesate; - detalii ale proceselor de realizare a producţiei; - analize ale oportunităţilor disponibile;


29

29

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

- informaţii din consultările cu angajaţii, din activităţi proactive/reactive la locul de muncă;

- analize ale performanţei în raport cu obiectivele OH&S anterior stabilite;

- înregistrări ale neconformităţilor, accidentelor, incidentelor şi daunelor;

- rezultate ale analizei efectuate de management. - activităţi de îmbunătăţire continuă; - resurse necesare realizării obiectivelor OH&S. Secvenţe proces: - identificarea, stabilirea şi definirea priorităţilor,

considerând informaţiile interne de la cei afectaţi şi informaţiile externe;

- stabilire de către DG a priorităţilor considerând principiile generale de prevenire

- documentarea procesului de stabilire a obiectivelor OH&S;

- definirea indicatorilor; - descompunerea în obiective specifice distincte; - identificarea persoanei responsabile pentru

transmiterea obiectivelor; - comunicarea obiectivelor; - identificare diverse sarcini de implementat pentru

atingerea fiecărui obiectiv OH&S; - alocarea de responsabilităţi şi autorităţi pentru fiecare

activitate; - alocarea de resurse adecvate pentru fiecare

activitate; - identificare posibilităţi pentru atingerea obiectivelor

OH&S; - identificare pericole şi evaluare riscuri în concordanţă

cu modificările semnificative ale proceselor; - consultarea personalului privind schimbările

aşteptate; Ieşiri proces: -programul/ programele de management OH&S definite, documentate şi integrate în structurile organizatorice

existente cu obiective OH&S documentate, măsurabile pentru fiecare funcţie. (4.4.) Implementare şi funcţionare (4.4.1) Resurse, roluri, responsabilitate,

răspundere si autoritate La stabilirea structurii şi a responsabilităţilor trebuie avute în vedere atribuţiile şi modul de organizare a Comitetului de Securitate şi Sănătate în Muncă (CS.S.M.) stabilite de legislaţia în vigoare. Înfiinţarea CS.S.M. este obligatorie conform reglementărilor în vigoare, pentru unităţi cu un număr mai mare de 50 de angajaţi. Organizarea şi funcţionarea activităţii de securitate şi sănătate în muncă la nivel de întreprindere este descrisă în HG Acest tip de organizare adaptat se va utiliza la implementarea SMSSO. Implementarea SMSSO va suprapune acestei scheme o serie de aspecte: Căi şi modalităţi de comunicare; Tipuri de documente; Acţiuni de urgenţă; Mecanisme de îmbunătăţire continuă.

Managementul de vârf – răspunde pentru s.s.o. - asigură

resurse umane, financiare şi tehnologice

- numeşte reprezentanţii

Reprezentantul managementului: - asigură

implementarea şi


30

30

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

menţinerea SMSSO - raportează

managementului de vârf

-implementează şi menţine SMSSO Cerinţe:

- definirea, documentarea şi comunicarea rolurilor, responsabilităţilor şi autorităţilor personalului care conduce, efectuează şi verifică activităţile cu impact asupra OH&S;

- responsabilitatea finală revine managementului de la cel mai înalt nivel;

- numirea reprezentantului managementului cu responsabilitate specială;

- garantarea de către management a disponibilităţii resurselor esenţiale pentru stabilirea, implementarea, menţinerea şi îmbunătăţirea SMSSO;

- demonstrarea angajamentului pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei OH&S a tuturor celor responsabili de management.

- identitatea persoanei numite de managementul de vîrf trebuie să fie disponibilă tuturor persoanelor care lucrează sub controlul organizaţiei;

- persoanele aflate la locul de muncă işi asumă responsabilitatea faţă de aspectele OH&S asupra cărora au control, inclusiv respectarea cerinţelor OH&S aplicabile. Scop: - facilitarea implementării eficace a managementului

OH&S. Intrări proces: - documentaţia organizatorică; - cerinţe legale şi alte cerinţe; - rezultatele proceselor de identificare a pericolelor,

de evaluare şi de control riscuri; - obiectivele OH&S; - listă personal calificat. Secvenţe proces

- definirea responsabilităţilor managementului de la cel mai înalt nivel;

- definirea responsabilităţilor reprezentantului managementului

- definirea responsabilităţilor managementului operaţional;

- documentarea rolurilor şi responsabilităţilor; - comunicarea rolurilor şi responsabilităţilor; - asigurarea de către management a

resurselor adecvate pentru menţinerea unui loc de muncă sigur;

- furnizarea de dovezi a angajamentului managementului pentru OH&S (vizite, inspecţii, participare la investigaţii, alocare resurse pentru acţiuni corective, participare la şedinţe).

Ieşiri proces: - responsabilităţi şi autorităţi definite pentru

întreg personalul relevant; - documentarea rolurilor/responsabilităţilor în

manuale/proceduri/programe instruire; - procese de comunicare a rolurilor şi

responsabilităţilor către toţi angajaţii şi alte părţi relevante;

- sprijin pentru OH&S la toate nivelurile. (4.4.2) Competenţă, instruire şi conştientizare SR OHSAS 18001/2008 statuează că într-o organizaţie „orice persoană(e) aflată sub controlul său” trebuie să fie competentă şi trebuie păstrate înregistrari în acest sens. Aceasta a fost schimbată din „tot personalul” pentru a include contractorii locali şi alte persoane neangajate de către organizaţie care au puterea să îndeplinească o activitate care ar putea cauza un risc semnificativ -organizaţia trebuie să identifice nevoile de instruire asociate cu riscurile sale de OH&S şi cu smsso ;


31

31

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

- organizatia trebuie să asigure instruiri , să evalueze eficacitatea şi să păstreze înregistrări. Integrarea continuă a elementelor de progres în procesul de muncă este posibilă numai cu personal bine instruit. Menţinerea locului de muncă în condiţii de securitate este determinată de instruirea angajaţilor. Instruirea pe probleme de securitate şi sănătate în muncă trebuie considerată ca parte integrantă pentru îndeplinirea sarcinii de muncă şi trebuie incorporată în procedurile curente de lucru. Instruirea personalului privind s.s.m. trebuie să includă cel puţin: instructajul introductiv general, instructajul la locul de muncă şi cel periodic. Formarea personalului specializat, instruirea lucrătorilor în domeniul ssm se face în conformitate cu HG1425/2006 capitolul V art.74-100 . Cerinţe: -personalul trebuie să fie competent;

- stabilirea, elaborarea şi menţinerea de proceduri de conştientizare a angajaţilor care lucrează la fiecare funcţie şi nivel relevant;

- procedurile de instruire trebuie să ţină seama de nivelurile diferite de risc şi de responsabilităţi, abilităţi şi cunoştinţe.

- organizaţia trebuie să identifice nevoile de instruire asociate cu riscurile sale de OH&S şi cu

smsso ; - organizatia trebuie să asigure instruiri , să evalueze eficacitatea şi să păstreze înregistrări. Activităţile de conştientizare a lucrătorilor se fac cu privire la:

- importanţa conformităţii cu politica, procedurile şi cu cerinţele SMSSO;

- consecinţele OH&S reale sau posibile, ale activităţilor şi beneficiile OH&S ale performanţei individuale îmbunătăţite;

- atribuţiile şi responsabilităţile lor în realizarea conformităţii cu politica, procedurile, cerinţele SMSSO, inclusiv cu cerinţele referitoare la pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi la capacitatea de răspuns;

- consecinţele posibile ale abaterilor de la procedurile operaţionale specificate.

Scop: - asigurarea competenţei personalului în

exercitarea funcţiilor desemnate. Intrări proces:

- definirea rolurilor şi responsabilităţilor, fişa postului;

- evaluarea performanţelor angajaţilor; - rezultatele proceselor de identificare a

pericolelor, de evaluare şi de control riscuri;

- registru de reglementări; - proceduri, instrucţiuni de lucru; - politica, obiectivele şi programele OH&S.

Secvenţă proces: - stabilirea cerinţelor postului, - identificare necesităţi de instruire

dispoziţii pentru identificarea şi remedierea oricăror abateri de competenţă

identificarea sistematică a modului de conştientizare

- întocmire, analiză şi aprobare plan anual de instruire;


32

32

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

- furnizarea operativ şi sistematic a oricărei instruiri necesare;

- elaborare test, evaluarea eficacităţii instruirii; - informarea conducerii.

Ieşiri proces: - cerinţe de competenţă pentru rolurile individuale; - analiza necesităţilor de instruire; - programe de instruire pentru fiecare angajat; - ofertă cursuri; - înregistrări ale instruirii şi ale evaluări eficacităţii

instruirii (PV, certificate, decizii, contract angajare).

(4.4.3) Comunicare, participare şi consultare Cerinţe:

- stabilirea şi menţinerea de proceduri pentru ca informaţiile OH&S pertinente să fie comunicate către şi de la angajaţi şi la alte părţi interesate;

- implicarea angajaţilor şi acordurile referitoare la consultare trebuie documentate şi părţile interesate trebuie informate.

- organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină o procedură pentru:

1. participarea lucrătorilor prin: -implicare corespunzătoare în identificarea pericolelor, evaluarea riscurilor şi stabilirea controalelor -implicare corespunzătoare în investigarea incidentelor

2. consultarea contractorilor atunci cînd sunt modificări care le afectează OH&S;

-lucrătorii trebuie să fie informaţi despre acordurile lor de participare;

- organizaţia trebuie să se asigure că părţile externe relevante sunt consultate.

Angajaţii trebuie: - implicaţi în dezvoltarea şi analizarea politicii,

obiectivelor şi procedurilor de management al riscurilor;

- consultaţi acolo unde apare orice modificare care afectează sănătatea şi securitatea la locul de muncă;

- reprezentaţi în elaborare de propuneri privind s.s.m.;

- informaţii despre persoanele care-i reprezintă şi reprezentanţii managementului (CS.S.M.).

Scop: - încurajarea participării la bunele practici

OH&S şi sprijinul pentru politica şi obiectivele OH&S a tuturor celor implicaţi.

Intrări proces: - politica şi obiectivele OH&S; - documentaţia relevantă a SMSSO; - procedurile de identificare a pericolelor, de

evaluare şi de control riscuri; - definirile rolurilor şi responsabilităţilor; - rezultatele consultărilor oficiale ale

angajaţilor cu managementul; - informaţiile din activităţile de analiză şi

îmbunătăţire la locul de muncă realizate cu angajaţii;

- detalii ale programelor de instruire. Secvenţe proces:

- documentarea şi promovarea dispoziţiilor privind consultarea şi comunicarea de informaţii OH&S pertinente către şi de la angajaţi şi alte părţi interesate;

- primire informaţii şi sesizări; - identificare necesar de documente; - elaborare, analiză, aprobare şi difuzare

documente; - revizuire documente; - arhivare documente; - distrugere documente perimate.

Ieşiri proces:


33

33

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

- consultarea oficială în consiliile OH&S; - activităţi de analiză şi îmbunătăţire OH&S la loc de

muncă; - implicarea în investigaţii, inspecţii ale

reprezentanţilor angajaţilor; - informări, rapoarte, răspunsuri oficiale; - listă documente interne; - documente revizuite; - listă documente arhivate; - listă documente distruse; - panouri cu date privind performanţele OH&S,

reviste, afişe; - înregistrări în registrul de corespondenţă externă

(4.4.4) Documentaţie Principalele documente şi registre ale aspectelor esenţiale legate de ssm sunt stabilite prin legi şi acte normative, dar funcţie de necesităţile proprii ele pot fi completate de către organizaţie. Structura documentaţiei SMSSO se bazează pe ghiduri de bună practică, standarde, norme specifice şi instrucţiuni de lucru. Documentaţia sistemului SMSSO implementat se compune din următoarele elemente: Reglementări legale de s.s.m. aplicabile Politica de s.s.m. Manualul managementului de s.s.m. şi

procedurile de sistem. Procedurile operaţionale ale SMSSO. Reglementări de funcţionare, instrucţiuni de lucru. Instrucţiuni proprii de protecţia muncii şi PSI. Specificaţii tehnice, standarde de firmă, fişă

tehnice de securitate. Program de management de s.s.m. Proceduri de control, monitorizare şi evaluare Fişă post

Gradul de formalizare se stabileşte în corelaţie cu natura activităţii (privită din punct de vedere al

riscurilor), cu dimensiunea organizaţiei şi repartizarea sa teritorială. Cerinţe: - stabilirea şi menţinerea de informaţii într-un mediu adecvat pentru:

a descrie elementele esenţiale ale sm şi interacţiunea lor;

a asigura accesul la documentaţia conexă.

- documentaţia trebuie să includă: 1.politica şi obiectivele de OH&S ; 2.descrierea domeniului de aplicare al smsso; 3.o descriere a elementelor principale ale smsso, interacţiunea lor şi referiri la documentele conexe; 4.documente, inclusiv înregistrări, cerute de OHSAS 18001/2008; 5.documente, inclusiv înregistrări, determinate ca necesare de organizaţie pentru a se asigura planificarea, operarea şi controlul eficace al proceselor legate de managementul riscurilor sale OH&S. Scop

- înţelegerea corespunzătoare a SMSSO şi funcţionarea sa eficace şi eficientă;

- orientează către documentaţia asociată. Intrări proces:

- detalii privind sistemele de documentaţie şi de informaţii pentru a îndeplini cerinţele OHSAS 18001;

- responsabilităţile şi autorităţile; - informaţii referitoare la mediile locale unde

se foloseşte documentaţia/informaţia; Secvenţă proces:

- analiza necesităţilor de documentare şi informare pentru SMSSO;


34

34

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

- elaborarea documentaţiei necesară pentru susţinerea proceselor SMSSO.

Ieşiri proces: - manualul de management al s.s.m.; - registre ale documentelor/lista documentelor

principale; - proceduri, instrucţiuni de lucru.

(4.4.5) Controlul documentelor Cerinţe: - documentele cerute de smsso trebuie ţinute sub control

- stabilirea implementarea şi menţinerea unei procedurii pentru :

a aproba documentele,înainte de emitere, privind adecvarea ,

a analiza, a actualiza şi a reaproba documentele, a se asigura că sunt identificate modificarile şi

stadiul revizuirii curente ale documentelor, a se asigura că versiunile relevante ale

documentelor aplicabile sunt disponibile la utilizatori,

a se asigura că documentele rămîn lizibile şi usor de identificat

a se asigura că documentele de provenienţă externă necesare SMSSO sunt identificate şi distribuţia lor este controlată

a preveni utilizarea neintentionată a celor perimate, prin aplicarea de metode potrivite de identificare.

Scop: - asigurarea de informaţii pentru funcţionarea

SMSSO Intrări proces:

- politici - program de management de s.s.m. - program de management de mediu - structură personal SMSSO

- detalii referitoare la sistemul de documentaţie şi date ale organizaţiei pentru a susţine SMSSO şi activităţile OH&S.

Secvenţe proces: - identificare necesar documente şi stabilire

listă documente ale s.s.m. - elaborare documente şi identificarea lor

(cod, revizie, dată) - analiză şi aprobare documente - revizuire, actualizare documente (desene

instalaţii, fişe tehnice de securitate etc) - arhivare documente - distrugere documente perimate Ieşiri proces: - listă documente interne în vigoare - listă modificări actualizată - listă documente arhivate - listă documente distruse - procedura de control a documentelor

(inclusiv responsabilităţi, autorităţi) actualizată.

(4.4.6) Control operaţional Controlul operaţional asigură buna funcţionare a sistemului în achiziţionarea de bunuri şi/sau servicii pe baza criteriilor de s.s.m., comunicarea către furnizori a acestor criterii şi proiectarea locurilor de muncă din punct de vedere al s.s.m. Controlul operaţional în cadrul s.s.m. se poate exercita atât din punct de vedere al conformităţii cu cerinţele legale cât şi cu cerinţele standardului referenţial pentru SMSSO Cerinţe:

- identificarea operaţiilor şi activităţilor, asociate pericolelor identificate, atunci cînd implementarea controalelor este necesară pentru gestionarea riscului


35

35

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

- controalele pentru gestionarea riscului trebuie să includă managementul modificărilor.

- pentru operaţiile şi activităţile asociate pericolelor identificate, organizaţia trebuie să implementeze şi să menţină:

-controale operaţionale integrate în propriul smsso;

-controale asupra produselor , echipamentelor, serviciilor achiziţionate;

-controale asupra contractorilor şi a altor vizitatori. -proceduri documentate -criterii de operare precizate

Scop: - îndeplinirea politicii şi obiectivelor OH&S,

conformarea cu cerinţele legale şi alte cerinţe Intrări proces:

- politica şi obiectivele OH&S - rezultatele proceselor de identificare a pericolelor,

de evaluare şi de control riscuri - cerinţele legale şi alte cerinţe identificate şi

aplicabile Secvenţe proces:

- stabilirea criteriilor de operare - documentarea criteriilor de operare - aplicarea criteriilor de operare - verificarea periodică din punct de vedere al

adecvării şi eficacităţii - implementare modificări identificate - stabilire proceduri pentru bunuri şi servicii

achiziţionate şi comunicarea lor externă - identificarea activităţilor periculoase - identificarea materialelor periculoase - mentenanţa siguranţei instalaţiilor şi facilităţilor

Ieşiri proces: - proceduri şi instrucţiuni de lucru.

4.4.7. Pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns In scopul prevenirii şi reducerii consecinţelor evenimentelor nedorite (incendii, cutremur, inundaţii etc.) trebuie elaborate planuri de urgenţă, instrucţiuni specifice şi planuri de alarmare. Cerinţe :

- stabilirea,implementarea şi menţinerea de proceduri pentru a identifica potenţialul pentru situaţii de urgenţă şi pentru a răspunde la acestea

- organizatia trebuie să răspundă la situaţiile de urgenţă apărute şi să prevină/minimizeze eventualele consecinţe negative OH&S asociate acestor situaţii

- analizarea procedurilor de pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns

- testarea periodică, a acestora dacă este posibil.

- organizaţia trebuie , atunci cînd este necesar, să revizuiască procedurile sale de situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns, în special după testările periodice şi după apariţia unor situaţii de urgenţă; - organizaţia trebuie să ţină seama de nevoile părţilor interesate relevante atunci cînd planifică răspunsul la situaţiile de urgenţă. Scop:

- îmbunătăţirea eficacităţii capacităţii de răspuns

Intrări proces: - rezultatele proceselor de identificare a

pericolelor, de evaluare şi de control riscuri

- cerinţe legale sau alte cerinţe aplicabile


36

36

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

- experienţa din accidentele, incidentele şi situaţiile de urgenţă precedente

- experienţa organizaţiilor similare (cele mai bune practici)

- analize ale situaţiilor de urgenţă şi ale exerciţiilor practice

Secvenţă proces. - stabilire şi întocmire listă puncte critice - stabilire acţiuni preventive/de reducere a

impactului - întocmire analiză şi aprobare plan de acţiune cu

evidenţierea acţiunilor de întreprins - asigurarea echipamentului de urgenţă

corespunzător şi în cantitatea necesară - implementarea planului de acţiune - testarea periodică a capabilităţii de răspuns

conform unui program prestabilit Ieşiri proces:

- listă puncte critice - planuri şi proceduri documentate pentru situaţii de

urgenţă - lista echipamentelor de urgenţă - înregistrări ale testărilor pentru echipamentele de

urgenţă înregistrări pentru exerciţi practice, analiz (4.5.) Verificare (4.5.1.) Măsurarea şi monitorizarea performanţelor Cerinţe: -stabilirea, implementarea şi menţinerea procedurii pentru monitorizarea şi măsurarea periodică a performanţelor OH&S; -procedura trebuie să prevadă:

măsurări calitative şi cantitative , corespunzătoare necesităţilor organizaţiei

monitorizarea gradului de îndeplinire obiective de OH&S

monitorizarea eficacităţii controalelor (pentru sănătate şi securitate)

măsurări proactive ale performanţelor, care monitorizează conformitatea cu programul de management al sso, cu controalele şi criteriile operaţionale

măsurări reactive ale performanţelor pentru monitorizarea îmbolnăvirilor profesionale, incidentelor

înregistrarea de date şi rezultate de monitorizare şi de măsurare , suficiente pentru analiza ulterioara a AC şi a AP

stabilire şi menţinere proceduri de etalonare şi mentenanţă echipament de măsurare şi monitorizare performanţă ,dacă sunt asemenea echipamente (EMM);

păstrarea înregistrărilor privind etalonarea şi mentenanţa echipamentelor de monitorizare şi măsurare (EMM).

Acum aceste proceduri trebuie să NU mai prevadă şi: -masurări proactive ale performanţei, care monitorizează conformitatea cu legislaţia şi reglementările aplicabile - aceasta cerinţă se transferă la 4.5.2- Evaluarea conformării. Scop: - identificarea parametrilor cheie pentru

performanţa de OH&S. Intrări proces: - cerinţe legislative, reglementări, bune practici; - politică, obiective; - rezultatele proceselor de identificare pericole,

de evaluare şi de control riscuri; - înregistrări ale încercării şi etalonării

facilităţilor;


37

37

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

- înregistrări ale evaluarii instruirii (programe conştientizare);

Secvenţe proces: - stabilire parametri, puncte, frecvenţe de măsurare; - desemnare responsabili; - verificare/ etalonare EMM; - întocmire PO; - planificare controale; - inspectarea sistematică a locurilor de muncă, inspecţii

instalaţii, echipamente, examinări legale/ tehnice de către personalul autorizat;

- determinări ale mediului de muncă; - inspecţii ale managerilor la locul de muncă; - evaluare comportament angajaţi privind identificarea

riscurilor; - benchmarking privind bunele practici de s.s.m. din

alte organizaţii; - înregistrări rezultate; - tratare neconformităţi; - arhivare înregistrări. Ieşiri proces: - proceduri operaţionale (PO); - decizie, responsabilităţi; - program de monitorizare şi măsurători; - grafice de inspecţii, liste de verificare; - liste de verificare pentru inspecţiile echipamentelor; - standarde pentru condiţiile la locul de muncă; - liste cu dispozitive de măsurare; - scheme de etalonare şi înregistrările etalonării; - activităţi de mentenanţă şi rezultatele obţinute; - liste de verificare completate, rapoarte inspecţie.

4.5.2 Evaluarea conformării 4.5.2.1 Organizaţia trebuie : -să stabilească , să implementeze şi să menţină o procedură pentru evaluarea periodică a conformării cu cerinţele legale aplicabile şi 4.5.2.2 cu alte cerinţe la care subscrie;

-să păstreze înregistrări ale evaluărilor periodice. (4.5.3.) Investigarea incidentelor, neconformităţi, acţiuni corective şi preventive (4.5.3.1) Investigarea incidentelor Cerinţe: - stabilirea, implementarea şi menţinerea de

proceduri pentru înregistrarea, investigarea şi analizarea incidentelor pentru: determinarea deficienţelor principale

OH&S sau a altor factori de incidente; identificarea oportunităţilor de

îmbunătăţire continuă; comunicarea rezultatelor investigaţiilor identificarea necesităţilor de aplicare a

acţiunilor corective identificarea oportunităţilor de aplicare a

acţiunilor preventive - investigaţiile trebuie efectuate într-un interval de timp stabilit prin legislaţie - rezultatele investigaţiilor incidentelor trebuie

documentate şi menţinute (4.5.3.2) Neconformitati, acţiuni corective şi

preventive Cerinţe:

- stabilirea, implementarea şi menţinerea de proceduri pentru tratarea neconformităţii existente sau potenţiale şi pentru implementarea AC si AP - procedura trebuie să definească cerinţe pentru :

identificarea şi corectarea neconformităţii şi întreprinderea acţiunii necesare pentru reducerea consecinţelor


38

38

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

investigarea neconformitătii, determinarea cauzei şi întreprinderea de AC

evaluarea necesităţii AP şi implementarea acestora

înregistrarea şi comunicarea rezultatelor AC si AP care au fost întreprinse

analizarea eficacităţii AC şi AP întreprinse

- orice acţiune corectivă şi preventivă trebuie să fie corespunzătoare importanţei problemelor şi proporţională cu riscurile întâlnite; - toate acţiunile corective şi preventive trebuie analizate înainte de implementare; Scop: - prevenirea reapariţiei situaţiei; detectarea, analiza şi

eliminarea cauzelor potenţiale; Intrări proces: - proceduri; - plan de urgenţă; - rezultatele proceselor de identificare pericole, de

evaluare şi de control riscuri; - rapoarte de audit; - rapoarte referitoare la accidente, incidente şi/ sau

pericole; - rapoarte referitoare la control riscuri; - rapoarte referitoare la mentenanţă şi service. Secvenţe proces: - observare neconformităţi/ incident/ pericol; - anunţare (notificare); - coordonare cu procedurile de urgenţă; - definirea mărimii efortului de investigare; - colectarea, înregistrarea informaţiilor reale şi a

rezultatelor investigaţiilor; - analiza datelor şi stabilirea cauzelor primare ale

deficienţelor sistemului;

- stabilire şi implementare acţiuni corective şi preventive;

- verificare eficacitate acţiuni corective şi preventive întreprinse;

- raportare (dacă e cazul) imediată acţiuni corective şi preventive neîndeplinite/ depăşite;

- închidere raport de neconformitate. Ieşiri proces: - proceduri referitoare la incidente şi

neconformităţi; - registru de neconformităţi completat, inclusiv

rapoartele de neconformităţi; - rapoarte investigaţii; - înregistrări privind evaluarea eficacităţii acţiuni

corective şi preventive întreprinse. (4.5.4.) Controlul înregistrărilor Cerinţe: - stabilirea, implementarea şi menţinerea

procedurilor pentru identificarea,depozitarea, protecţia, regăsirea, păstrarea şi eliminarea înregistrărilor

- înregistrările trebuie să fie şi să rămînă: o lizibile, identificabile, trasabile; o uşor de găsit, protejate contra

distrugerii, deteriorării sau pierderii; o păstrate pe o perioadă prestabilită.

- înregistrările trebuie să demonstreze conformitatea cu cerinţele propriului smsso şi cu cerinţele acestui standard, şi pentru demonstrarea rezultatelor obţinute (cerinţă nouă ) Rezultatele sunt înţelese cu referinţă la reieşirile din audituri, acţiuni corective, control operaţional, programe de atingere a obiectivelor şi monitorizare. Scop: - demonstrarea funcţionării eficace a SMSSO în

conformitate cu cerinţele. Intrări proces:


39

39

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

- înregistrări care ar trebui menţinute: o înregistrări ale instruirilor; o rapoarte de inspecţie, de audit, ale

accidentelor/ incidentelor; o rapoarte ale testărilor medicale şi de urmărire

a stării de sănătate; o rapoarte ale exerciţiilor practice de pregătire

situaţii de urgenţă; o analize efectuate de management; o înregistrări ale proceselor de identificare

pericole, de evaluare şi de control riscuri; Secvenţe proces: - stabilirea duratei, accesului şi a modului de arhivare/

distrugere; - desemnarea autorităţii pentru distrugerea

înregistrărilor; - definirea aspectelor legate de folosirea înregistrărilor

electronice; - întocmirea, difuzarea nomenclatorului cu termene de

păstrare; - generarea înregistrărilor; - identificarea înregistrărilor; - completarea şi verificarea înregistrărilor; - colectarea şi arhivarea înregistrărilor. Ieşiri: - procedură; - înregistrări completate, păstrate corespunzător şi uşor

de regăsit (4.5.5.) Audit intern Cerinţe: - auditurile interne ale smsso trebuie efectuate la intervale planificate - auditurile interne ale smsso sunt pentru : a determina dacă smsso

este conform măsurilor planificate a fost implementat şi mentinut

corespunzător

este eficace a furniza managementului informatii

referitoare la rezultatele auditurilor -planificarea,stabilirea,implementarea şi menţinerea unui program de audit pe baza rezultatelor evaluarilor de risc si a rezultatelor auditurilor anterioare şi proceduri de auditare; -trebuie stabilită, implementată şi menţinută o procedură de audit intern care să se refere la:

responsabilitatile, competenţele şi cerinţele pentru planificarea şi efectuarea auditurilor, raportarea rezultatelor şi păstrarea înregistrărilor aferente

stabilirea criteriilor, domeniului, frecvenţei şi metodelor de audit

- auditorii trebuie selectaţi ,astfel se va asigura obiectivitatea şi imparţialitatea în procesul de audit. Angajamentul este important când se alege un auditor intern. Organizaţia trebuie să asigure că auditorul a fost eliberat de părtinire sau alte influenţe care ar afecta obiectivitatea lui.

Scop: - analiza şi evaluarea continuă a eficacităţii

SMSSO în vederea îmbunătăţirii performanţei Intrări proces: - declaraţie de politică şi obiectivele OH&S; - proceduri şi instrucţiuni de lucru; - registru de reglementări; - rapoarte de neconformităţi; - procedură de auditare; - rezultatele proceselor de identificare pericole,

de evaluare şi de control riscuri (complexitatea activităţilor şi impactul asupra lucrătorului);

- auditori (competenţi, independenţi). Secvenţe proces:


40

40

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

- întocmirea, aprobarea programului anual de audituri; - formarea echipei de auditori; - elaborarea planului de audit şi informarea celor ce vor

fi auditaţi; - desfăşurare audit:

o şedinţă deschidere; o colectare informaţii; o examinare documentaţie relevantă; o evaluări detaliate ale eficacităţii procedurilor; o determinare nivel de conformitate cu

procedurile şi cu practicile; o şedinţe intermediare; o identificare acţiuni corective; o înregistrare rezultate; o raportare clară, precisă şi completă către

toate părţile relevante – şedinţă de închidere; o elaborare plan implementare acţiuni corective

şi preventive (termene, responsabili, cerinţe); o stabilire dispoziţii de urmărire şi monitorizare

acţiuni corective şi preventive; o închidere raport de neconformitate.

Ieşiri proces: - program/ plan de audit al SMSSO; - proceduri de auditare; - rapoarte de audit; - rapoarte de neconformităţi închise; - raportări către management 4.6.Analiza efectuată de management Cerinţe: - managementul de vârf trebuie să analizeze SMSSO

pe date complete şi actualizate la intervale planificate pentru a se asigura că acesta este în permanenţă corespunzător, adecvat şi eficace;

- analiza trebuie sa includa: -evaluarea oportunitatilor de

imbunatatire a smsso

-nevoile de schimbare a smsso,inclusiv politica si obiectivele OH&S

- inregistrarile analizei trebuie pastrate - Elementele de intrare pentru analizele efectuate de management trebuie să includă :

rezultatele auditurilor interne şi evaluărilor conformării cu cerinţele legale aplicabile şi cu alte cerinţe la care organizaţia subscrie;

rezultatele participării şi consultării; comunicarea relevantă cu părţile externe

interesate, inclusiv reclamaţiile; performanţele organizaţiei de OH&S; măsura în care obiectivele au fost

îndeplinite; stadiul investigărilor incidentelor ,

acţiunilor corective şi preventive; acţiunile de urmărire de la analizele

anterioare efectuate de management modificarea circumstanţelor, inclusiv

evoluţia cerinţelor legale şi a altor cerinţe referitoare la OH&S ;

recomandări pentru îmbunătăţire. - Elementele de ieşire pentru analizele

efectuate de management trebuie: să fie consecvente cu

angajamentul organizaţiei referitor la îmbunătăţirea continuă

să includă toate deciziile şi acţiunile aflate în legătură cu posibile modificări ale :

performanţelor OH&S politicii şi obiectivelor OH&S resurselor şi altor elemente ale sistemului de SSO


41

41

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

-Elementele de ieşire relevante din analizele efectuate de management trebuie să fie disponibile pentru a fi comunicate şi consultate. Scop:

- evaluarea nivelului de implementare şi a adecvanţei SMSSO pentru realizarea politicii şi obiectivelor OH&S declarate; analiza se axează pe performanţa globală SMSSO.

Intrări proces: - statistici accidente, liste cu autorizaţii şi excepţii; - rezultate ale auditurilor; - acţiuni corective realizate; - rapoarte ale situaţiilor de urgenţă; - rapoarte ale proceselor de identificare a pericolelor,

de evaluare şi de control riscuri; - rapoarte ale managerilor operaţionali referitoare la

eficacitatea locală a sistemului; - rapoarte ale reprezentantului managementului. Secvenţe proces: - planificarea analizei considerând:

o subiectele de abordat; o participanţii, responsabilităţile; o informaţiile supuse analizei.

- elaborarea, difuzarea ordinii de zi; - desfăşurare analiză (inclusiv raportarea

reprezentantului managementului referitor la performanţa globală a SMSSO);

- elaborare, difuzare proces verbal al şedinţei de analiză (care include şi planificarea acţiunilor corective şi preventive pentru următoarea perioadă.

Ieşiri proces: - minute ale analizei; - politici şi obiective OH&S revizuite; - acţiuni corective specifice (cu termene şi

responsabilităţi); - acţiuni de îmbunătăţire specifice (cu termene şi

responsabilităţi); - termene pentru analiza acţiunilor corective;

- zone critice de considerat la planificarea auditurilor interne.

6. 60 DE AMENZI PREVAZUTE IN LEGEA 319/2006

Fapte sanctionate de lege Valoare amenda 1.Neintocmirea planului de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, sanitare, organizatorice si de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor - art.13 lit.b)

5.000 - 10.000 lei, Art.39 alin.(2)

2.Nesolicitarea autorizatiei de functionare din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in munca, inainte de inceperea oricarei activitati - art.13 lit.c)

5.000 - 10.000 lei, Art.39 alin.(2)

3.Modificarea starii de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane - art.13 lit.p)

5.000 - 10.000 lei, Art.39 alin.(2)

4.Neasigurarea echipamentelor individuale de protectie – art.13 lit.r)

5.000 - 10.000 lei, Art.39 alin.(2)

5.Nerealizarea masurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul

3.000 - 10.000 lei Art.39 alin.(3)


42

42

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor – art.13 lit.n) 6.Nerealizarea evaluarii riscurilor pentru securitatea si sanatatea in munca, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice – art.12 alin.(1) lit.a)

4.000 - 8.000 lei Art.39 alin.(4)

7.Nedeciderea asupra masurilor de protectie care trebuie luate si, dupa caz, asupra echipamentului de protectie care trebuie utilizat - art.12 alin.(1) lit.b)

4.000 - 8.000 lei Art.39 alin.(4)

8.Neadoptarea de solutii conforme prevederilor legale in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca, inca din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor de munca, precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie – art.13 lit.a)

4.000 - 8.000 lei Art.39 alin.(4)

9.Neconsemnarea pentru lucratori, in fisa postului, a atributiilor si raspunderilor ce le revin in domeniul securitatii si sanatatii in munca, corespunzator functiilor exercitate – art.13 lit.d)

4.000 - 8.000 lei Art.39 alin.(4)

10.Neelaborarea de instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca - art.13 lit.e)

4.000 - 8.000 lei Art.39 alin.(4)

11.Neasigurarea si necontrolarea cunoasterii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si de protectie stabilit, precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca, prin lucratorii desemnati, prin propria competenta sau prin servicii externe - art.13 lit.f)

4.000 - 8.000 lei Art.39 alin.(4)

12.Neinformarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare – art.13 lit.h)

4.000 - 8.000 lei Art.39 alin.(4)

13.Neluarea masurilor pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica -

4.000 - 8.000 lei Art.39 alin.(4)


43

43

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

art.13 lit.i) 14.Angajarea persoanelor care in urma examenului medical si dupa caz, a testarii psihologice a aptitudinilor, nu corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si neasigurarea controlului medical periodic/controlului psihologic periodic, ulterior angajarii – art.13 lit.j)

4.000 - 8.000 lei Art.39 alin.(4)

15.Netinerea evidentei zonelor cu risc ridicat si specific - art.13 lit.k)

4.000 - 8.000 lei Art.39 alin.(4)

16.Neasigurarea functionarii permanente a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor tehnologice - art.13 lit.l)

4.000 - 8.000 lei Art.39 alin.(4)

17.Refuzul de a prezenta documentele si de a oferi relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor - art.13

4.000 - 8.000 lei Art.39 alin.(4)

18.Refuzul de a desemna, la solicitarea inspectorului de munca lucratorii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor - art.13 lit.o)

4.000 - 8.000 lei Art.39 alin.(4)

19.Nerespectarea obligatiei de instruire a angajatilor (la angajare, la schimbarea locului de munca, la executarea unor lucrari speciale etc.) - art.20

4.000 - 8.000 lei Art.39 alin.(4)

20.Necercetarea evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca - art.29 alin.(1) lit.a)

4.000 - 8.000 lei Art.39 alin.(4)

21. Necomunicarea la ITM si asiguratorului a accidentului de munca inregistrat - art.32 alin.(2)

4.000 - 8.000 lei Art.39 alin.(4)

22.Neevaluarea riscurilor pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca - art.7 alin.(4)

3.500 - 7.000 lei Art.39 alin.(5)

23.Nerespectarea prevederilor privind

3.500 - 7.000 lei Art.39 alin.(5)


44

44

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

securitatea, sanatatea si igiena in munca, luand in considerare natura activitatilor - art.7 alin.(5) 24.Nedesemnarea unuia sau a mai multor lucratori pentru a se ocupa de activitatile de protectie si de activitatile de prevenire a riscurilor profesionale din intreprindere - art.8 alin.(1)

3.500 - 7.000 lei Art.39 alin.(5)

25.Nefolosirea serviciilor externe in cazul in care in intreprindere nu se pot organiza activitatile de prevenire si cele de protectie din lipsa personalului competent - art.8 alin.(4)

3.500 - 7.000 lei Art.39 alin.(5)

26.Neluarea masurilor privind securitatea si sanatatea lucratorilor in caz de pericol grav si iminent - art.11

3.500 - 7.000 Iei Art.39 alin.(5)

27.Neasigurarea de echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor - art.13 lit.q)

3.500 - 7.000 lei Art.39 alin.(5)

28.Neacordarea de echipament individual de protectie nou, in cazul degradarii sau al pierderii calitatilor de protectie - art.13 lit.s)

3.500 - 7.000 lei Art.39 alin.(5)

29.Necomunicarea la 3.500 - 7.000 lei

30.Necomunicarea evenimentelor urmate de incapacitate temporara de munca,invaliditate sau deces, la confirmarea acestora, asiguratorului - art.27 alin.(1) lit.b)

3.500 - 7.000 lei Art.39 alin.(5)

31.Capacitatea de lucru a lucratorilor desemnati/serviciilor externe in functie de marimea intreprinderii si/sau unitatii si/sau riscurile la care sunt expusi lucratorii - art.9

3.000 - 6.000 lei Art.39 alin.(6)

32.Neluarea masurilor necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor - art.10

3.000 - 6.000 lei Art.39 alin.(6)

33.Neacordarea gratita a alimentatiei de protectie lucratorilor care lucreaza in conditii de lucru ce impun acest lucru - art.14

3.000 - 6.000 lei Art.39 alin.(6)

34.Neacordare materiale igienico-sanitare lucratorilor - art.15

3.000 - 6.000 lei Art.39 alin.(6)

35.Neinformarea lucratorilor cu privire la riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si cu privire la masurile si

3.000 - 6.000 lei Art.39 alin.(6)


45

45

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

activitatile de prevenire si protectie atat la nivelul intreprinderii, cat si la nivelul fiecarui post de lucru si/sau fiecarei functii - art.16 36.Nedeclararea bolilor profesionale - art.34 alin.(1)

3.000 - 6.000 lei Art.39 alin.(6)

37.Neprejudicierea lucratorilor care, in cazul unui pericol grav si iminent, parasesc locul de munca si/sau o zona - art.11 alin.(2)

2.500 - 5.000 lei Art.39 alin.(7)

38.Neluarea masurilor corespunzatoare pentru ca lucratorii desemnati sau reprezentantii lucratorilor, cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor, in vederea indeplinirii atributiilor si in conformitate cu prevederile prezentei legi, sa aiba acces la:evaluarea riscurilor si masurile de protectie si informatii privind masurile din domeniul securitatii si sanatatii in munca, precum si informatii provenind de la institutiile de control si autoritatile competente in domeniu – art.17

2.500 - 5.000 lei Art.39 alin.(7)

39.Inexistenta 2.500 - 5.000 lei

40.Imputarea costului instruirii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca lucratorilor– art.21 alin.(1)

2.500 - 5.000 lei Art.39 alin.(7)

41.Nerespectarea obligatiilor privind evidenta accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru, a accidentelor usoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase, precum si a accidentelor de munca - art.12 alin.(1) lit.c)

2.000 - 4.000 lei Art.39 alin.(8)

42.Neintocmirea rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucratori - art.12 alin.(1) lit.d)

2.000 - 4.000 lei Art.39 alin.(8)

43.Neluarea masurilor pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor, cum ar fi afise, pliante, filme si diafilme cu privire la securitatea si sanatatea in munca - art.13 lit.g)

2.000 - 4.000 lei Art.39 alin.(8)

44.Neacordarea reprezentantilor

2.000 - 4.000 lei Art.39 alin.(8)


46

46

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor a unui timp adecvat, fara diminuarea drepturilor salariale, si nefurnizarea mijloacelor necesare pentru a-si putea exercita drepturile si atributiile care decurg din prezenta lege - art.18 alin.(5),(6) 45.Nedeclararea necercetarea si neinregistrarea intoxicatiei acute profesionale, cat si ca accident de munca - art.34 alin.(5)

2.000 - 4.000 lei Art.39 alin.(8)

46.Nerespectarea obligatiei de a amenaja locurile de munca tinand seama de prezenta grupurilor sensibile la riscuri specifice - art.36

2.000 - 4.000 lei Art.39 alin.(8)

47.Nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind fabricarea, transportul, depozitarea, manipularea sau utilizarea substantelor ori a preparatelor chimice periculoase si deseurilor rezultate - art.39 alin.(9) lit.a)

5.000 - 10.000 Iei Art.39 alin.(9)

lit.a)

48.Neluarea masurilor care sa previna prezenta

5.000 - 10.000 Iei Art.39 alin.(9)

49.Nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind darea in exploatare sau repunerea in functiune, partiala ori totala, a constructiilor, echipamentelor de munca noi sau reparate, precum si pentru aplicarea proceselor tehnologice - art.39 alin.(9) lit.c)

5.000 - 10.000 Iei Art.39 alin.(9)

lit.c)

50.Neintocmirea si nerespectarea documentatiilor tehnice pentru executarea lucrarilor care necesita masuri speciale de siguranta - art.39 alin.(9) lit.d)

5.000 - 10.000 Iei Art.39 alin.(9)

lit.d)

51.Nerespectarea folosirii surselor de foc deschis si fumatul la locurile de munca unde acestea sunt interzise - art.39 alin.(9) lit.e)

5.000 - 10.000 Iei Art.39 alin.(9)

lit.e)

52.Neluarea masurilor care sa previna

5.000 - 10.000 Iei Art.39 alin.(9)


47

47

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

accidentele prin electrocutare la executarea, exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor si a echipamentelor electrice - art.39 alin.(9) lit.f)

lit.f)

53. Nedelimitarea si nesemnalizarea zonelor periculoase - art.39 alin.(9) lit.j)

5.000 - 10.000 Iei Art.39 alin.(9)

lit.j)

54.Nerespectarea semnalizarii de securitate si/sau de sanatate la locul de munca- art.39 alin.(9) lit.k)

5.000 - 10.000 Iei Art.39 alin.(9)

lit.k)

55.Nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind utilizarea, intretinerea, revizia si repararea periodica a echipamentelor de munca - art.39 alin.(9) lit.m)

5.000 - 10.000 Iei Art.39 alin.(9)

lit.m)

56.Neasigurarea, nemarcarea si neintretinerea cailor de acces si de circulatie - art.39 alin.(9) lit.n)

5.000 - 10.000 Iei Art.39 alin.(9)

lit.n)

57.Neorganizarea activitatii de pastrare, intretinere si denocivizare a echipamentului individual de protectie - art.39 alin.(9) lit.p)

5.000 - 10.000 Iei Art.39 alin.(9)

lit.p)

58.Neintocmirea documentelor de

5.000 - 10.000 Iei Art.39 alin.(9)

59.Nerespectarea reglementarilor SSM privind amenajarea locurilor de munca pentru lucrul la inaltime. in spatii inchise si in conditii de izolare - art.39 alin.(9) lit.s)

5.000 - 10.000 Iei Art.39 alin.(9)

lit.s)

60.Neprezentarea de catre serviciile externe a raportului semestrial de activitate - art.40

5.000 - 10.000 Iei Art.40


48

48

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 9 /nov. 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

Documents

SC APAVIL SA VALCEA MANAGEMENTUL CALITATII · SC APAVIL SA VALCEA MANAGEMENTUL CALITATII "Invatatura este comoara care isi urmeaza oriunde posesorul." Proverb chinezesc 2 2 BULETINUL