SC APAVIL SA VALCEA MANAGEMENTUL CALITATII · SC APAVIL SA VALCEA MANAGEMENTUL CALITATII “ Invăţându-l pe altul il faci mai bogat, fără ca tu să devii mai sărac“ Proverb

SC APAVIL SA VALCEA MANAGEMENTUL CALITATII “ Invăţându-l pe altul il faci mai bogat, fără ca tu să devii mai sărac“ Proverb Indian

1

1

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.10 M

AR

TIE 2013 R

edactat de Sef CM

C , Iuliana C

hitu R

edactat de Sef Birou M

anagementul C

alitatii .chim.ec.Iuliana

IN ATENTIA

SSO/RSIM

AUDITORI INTERNI

DOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE


2

2

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.10 M

AR

TIE 2013 R

edactat de Sef CM

C , Iuliana C

hitu R


anagementul C


SUMAR

1. ISO 26000 – RESPONSABILITATEA

SOCIALĂ

2. ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI UTILE ÎN IMPLEMENTAREA PROIECTELOR POS MEDIU.

3. LEGISLATIA SI TERMINOLOGIA

SPECIFICA EPURARII APELOR (CF. HG NR .188 / 2002 MODIFICATA SI COMPLETATA CU HG NR.352/ 2005 )

4. MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE

APA POTABILA SI CANALIZARE IN ATENTIA ORGANISMULUI INTERNATIONAL DE STANDARDIZARE

5. POLITICA SOCIALA SI DE MEDIU

APLICATA DE CATRE BERD IN RELATIA CU CLIENTII SAI

6. COMPORTAMENTUL LA LOCUL DE

MUNCA: REGULI DE CARE TREBUIE SA TII CONT

7. ISO 9001 EXPLICAT

7.1.Tipuri de neconformitati 7.2.Ind.de performanta.Exemple. 7.3.Obiectivele calitatii 7.4.Plan si planificare 7.5.Plan de instruire 7.6.Fisa postului 7.7.Evaluarea performantei

1. ISO 26000 –

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ. Lansat în noiembrie 2010, standardul ISO 26000, Linii directoare referitoare la responsabilitatea socială, a fost adoptat sau este pe cale de a fi adoptat de cel puţin 53 de state din lume. Un studiu recent a arătat amploarea interesului pe care standardul l-a suscitat şi rapiditatea cu care el s-a impus şi a fost difuzat în întreaga lume. În mai puţin de un an, standardul ISO 26000, disponibil acum în 18 limbi, a devenit una dintre iniţiativele cele mai importante şi mai larg acceptate în lume în domeniul responsabilităţii sociale. ISO 26000 este remarcabil din mai multe puncte de vedere. În primul rând, el reprezintă rodul lucrărilor celui mai mare grup de lucru din întreaga istorie a ISO, care a cuprins peste 450 de experţi şi 210 observatori din 99 de state membre ale ISO şi 42 de organizaţii internaţionale.


3

3

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.10 M

AR

TIE 2013 R

edactat de Sef CM

C , Iuliana C

hitu R


anagementul C


Standardul a pus sistemul ISO la încercare, incluzând un număr de părţi interesate care nu a fost niciodată atins în procesele operaţionale. Rezultatul este absolut remarcabil: ISO 26000 reprezintă iniţiativa cea mai importantă şi cea mai larg acceptată în lume în ceea ce priveşte responsabilitatea socială. Anchetă referitoare la ISO 26000 În septembrie şi octombrie 2011, la aproximativ un an de la publicarea ISO 26000, ISO a realizat o anchetă în rândul tuturor membrilor săi. Obiectivul a fost de a evalua propagarea mondială a ISO 26000, de a şti cum este utilizat standardul şi de a vedea ce mai poate face ISO pentru a promova, difuza şi utiliza standardul. Ancheta a fost transmisă unui număr de 162 de membri şi membri corespondenţi ai ISO. Din cele 66 de răspunsuri primite, aproximativ 80% indică faptul că standardul este deja adoptat sau va fi adoptat curând ca standard naţional. Datorită acestei anchete, am aflat că la ora actuală standardul este disponibil în cel puţin 18 limbi. În Europa, din 29 de membri care au răspuns, 25 au declarat că au adoptat standardul ISO 26000 ca standard naţional. Standardul a câştigat rapid teren în America de Sud şi este încurajator de notat interesul pe care îl suscită în Orientul Mijlociu, ţinând seamă de evenimentele recente care s-au petrecut în unele părţi din această regiune. Ancheta s-a referit şi la activităţile de promovare şi vânzare. În acest sens, am notat numărul impresionant de instrumente, iniţiative, articole, teze de doctorat, workshop-uri şi seminarii pe care standardul le-a ocazionat şi pe care membrii ISO din întreaga lume le-au transmis. În schimb, în ceea ce priveşte vânzările, mai mulţi membri au semnalat că le este dificil să se pronunţe asupra unei cifre din cauza includerii standardului în numeroase licenţe de utilizare şi în diferite tipuri de oferte grupate şi din cauza distribuirii sale gratuite sau a publicării sale în documentaţia de sprijin

pregătită pentru seminarii (date care scapă statisticilor). Potrivit informaţiilor primite, totalul de vânzări estimat – actualmente, singura cifră disponibilă – ar fi de ordinul a 10 000 de standarde, cifră aproximativ identică cu cea a standardelor puse la dispoziţie în mod gratuit ! Mai multe state au solicitat, în remarcile lor, diferite sfaturi cu privire la modul de a îmbunătăţi comunicarea, cu privire la integrarea practică şi la implementare, şi au cerut sfaturi specifice pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Printre sugestii: elaborarea de către ISO a unor instrumente noi sau a unor sfaturi cu privire la aceste probleme şi, mai ales, utilitatea de a promova mai bine workshop-urile regionale şi formările în domeniul ISO 26000, organizate în diferite state. Primul an impresionant Concluzia anchetei se referă din nou la difuzarea impresionantă a ISO 26000 în acest prim an. Amploarea interesului pe care îl suscită deja standardul la nivel mondial nu încetează să crească, chiar dacă mai rămân încă multe de făcut. Trebuie să încurajăm organizaţiile să adopte principiile responsabilităţii sociale, pe baza unei logici de dezvoltare durabilă. Noul standard ISO 26000, care se bucură de un succes sigur, are de jucat un rol important în conducerea schimbării şi un potenţial enorm în edificarea unei lumi mai bune. Esenţialul despre ISO 26000 ISO 26000 propune linii directoare, nu este un standard care să fie utilizat în scopuri de certificare. El poate fi implementat de toate tipurile de organizaţii, indiferent de mărime, de structură sau de statut juridic (private sau publice).


4

4

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.10 M

AR

TIE 2013 R

edactat de Sef CM

C , Iuliana C

hitu R


anagementul C


Standardul ISO 26000 cuprinde şapte principii: responsabilitate, transparenţă, comportament etic, recunoaştere a intereselor părţilor interesate, respectarea principiului legalităţii, luarea în calcul a standardelor internaţionale de comportament şi respectarea drepturilor omului. Problemele centrale care sunt abordate în standard sunt şi ele în număr de şapte: conducerea organizaţiei, drepturile omului, relaţiile şi condiţiile de lucru, mediul, loialitatea practicilor, probleme referitoare la consumatori şi comunităţi şi dezvoltarea locală. ISO 26000 – viziune De la publicarea sa, pe 1 noiembrie 2010, standardul ISO 26000, independent de utilizarea sa de către organizaţii, pentru a ajuta la integrarea responsabilităţii sociale în valorile şi practicile lor, a contribuit cu adevărat la propunerea unei viziuni unificate şi împărtăşite a conceptului de responsabilitate socială la nivel internaţional. La ora actuală, principalele referenţiale au încercat convergenţa cu ISO 26000. Este cazul principiilor directoare ale OCDE, care, cu ocazia revizuirii lor, în 2011, au preluat un capitol referitor la drepturile omului sau şi-au îmbogăţit capitolul lor cu privire la problemele referitoare la consumatori. Alte referenţiale importante au stabilit documente de corespondenţă cu ISO 26000. Este cazul Iniţiativei de Raportare Globală şi a Pactului Mondial. În sfârşit, Comisia Europeană şi-a revizuit recent definiţia responsabilităţii sociale a întreprinderilor, alegând o definiţie apropiată de cea a ISO 26000. Ea a confirmat caracterul multidimensional al responsabilităţii sociale, subliniind subiectele principale ale ISO 26000. Aceasta a făcut din ISO 26000 unul din cele trei referenţiale pe care le recomandă întreprinderilor europene, pentru a le ajuta să progreseze pe calea implementării responsabilităţii sociale.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus+, vol. 3, nr. 1, ianuarie 2012, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected].

2. ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI

UTILE ÎN IMPLEMENTAREA PROIECTELOR POS MEDIU.

1. Care sunt principalele dificultăţi care pot interveni în fluxul financiar al proiectului şi care pot fi preîntâmpinate din faza de planificare a proiectului? R: Indiferent de complexitatea proiectului, nu ar trebui să intervină probleme în prima fază a implementării sale.Acest lucru este favorizat de acordarea prefinantării, aspect care trebuie avut în vedere la estimarea bugetului si anticiparea activitătilor. Prefinantarea se acordă la cerere, în valoare de 30% din valoarea eligibilă a proiectului, plătibilă în două transe de câte 15%. Recuperarea acestei prefinantări se face începând cu prima Cerere de rambursare, din care se retine un procent echivalent cu


5

5

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.10 M

AR

TIE 2013 R

edactat de Sef CM

C , Iuliana C

hitu R


anagementul C


procentul în care s-a acordat prefinantarea, respectiv 30%. Această prefinantare va fi recuperată integral până la penultima Cerere de Rambursare. Organizatia trebuie să se aigure că în orice moment există resursele financiare necesare care să sustină continuitatea proiectului. Din practică s-a observat că o rezervă financiară de 7-15% spre finalul proiectului este suficientă. Un alt aspect deosebit de important, vine de faptul că rambursarea nu se poate face decât pentru plătile efectuate, si nu doar pe facturi. În practică, există situatii în care Beneficiarul a epuizat contravaloarea prefinantării încă după primele Cereri de Rambursare si se află în incapacitate de plată către furnizori pentru că plata unei Cereri de Rambursare anterioară este conditionată de depunerea unei noi Cereri de Rambursare, pentru care bineînteles,plata trebuie deasemenea efectuată. În concluzie, gestionarea cashflow-ului este extrem de importantă. Planificarea financiară trebuie făcută atât functie de necesitătile de implementare ale proiectului ,cât si functie de nevoile de numerar ale proiectului. Întocmirea planului financiar (sectiunea C.3 din formularul cererii de finantare) nu înseamnă doar împărtirea bugetului proiectului la nr. anilor de implementare. 2. Ce se întâmplă dacă, pe parcursul implementării proiectului, apar cheltuieli suplimentare faţă de bugetul iniţial al cererii de finanţare? R: Conform contractului de finantare, dacă pe parcursul implementării proiectului intervin cheltuieli suplimentare fată de cele prevăzute prin contract, Beneficiarul are obligatia să suporte aceste cheltuieli din surse

proprii, exceptie făcând situatiile în care este posibilă realocarea între liniile bugetare, dar numai în limita a 15%, în cazuri bine justificate si cu aprobarea AM.

3. Cum se rambursează cheltuielile privind planul de management dacă odată cu aprobarea acestora sunt depăşite termenele prevăzute în proiect?

R: Prin introducerea în perioada de implementare a proiectului a timpului necesar aprobării se pot evita astfel de situatii. Dacă ele totusi apar, ultima plată aferentă activitătii de elaborare a planului de management nu va fi efectuată decât după aprobarea acestuia, chiar dacă va fi eventual, necesară prelungirea contractului de finantare prin act aditional.

4. Care este perioada de timp necesară pentru returnarea contravalorii TVA în cazul solicitanţilor care fac parte din categoriile de beneficiari menţionate la art.15 din O.U.G. nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă?

R: Acordarea TVA se face odată cu rambursarea cheltuielilor eligibile, dupa depunerea, verificarea si aprobarea cererii de rambursare, în termen maxim de 55 zile lucratoare.

5. Există posibilitatea prefinanţării? În ce condiţii?


6

6

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.10 M

AR

TIE 2013 R

edactat de Sef CM

C , Iuliana C

hitu R


anagementul C


R: Prefinantarea se acordă doar pentru beneficiarii care au dreptul să primească prefinantare conform OUG nr.64/2009. Prefinantarea se acordă în transe, în procent de maximum 30% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente fiecărui an de implementare (pentru ONG-uri) sau doua transe, fiecare reprezentând 15% din valoarea eligibila a Proiectului (pentru alte categorii de beneficiari). 6. Se pot utiliza fonduri din POS Mediu pentru a realiza proiectul tehnic în condiţiile în care Studiul de Fezabilitate este deja realizat ? R: Conform pct. II.3.1 Reguli generale si specifice de eligibilitate a cheltuielilor, pentru a fi rambursată, o cheltuială trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele conditii cu caracter general: 1) să fie conformă cu prevederile contractului de finantare; 2) să fie conformă cu prevederile legislatiei nationale si comunitare; 3) activitătile propuse nu beneficiază de finantare din alte fonduri publice; 4) să fie efectiv plătită de beneficiar până la data de 31 iulie 2015; 5) să fie efectiv plătită după 1 ianuarie 2007 (în cazul cheltuielilor efectuate înainte de depunerea cererii de finantare, cu respectarea legislatiei privind achizitiile publice); 6) să fie însotită de facturi, în conformitate cu prevederile legislatiei nationale sau de alte documente contabile cu valoare probatorie, echivalentă facturilor, pe baza cărora cheltuielile să poată fi auditate si identificate; 7) se încadrează în lista cheltuielilor eligibile Axei Prioritare aferente POS-ului Mediu.

În concluzie, pentru a fi acceptate la rambursare, facturile trebuie emise doar în numele beneficiarului si doar în baza unui contract semnat între beneficiar/solicitant si prestatorul de servicii care a elaborat studiile, cu respectarea prevederilor OUG 34/2006 actualizată.

6. Terminologia si legislatia specifica epurarii apelor

(cf. HG nr.188 / 2002 modificata si completata cu HG nr.352/ 2005 ) Ape uzate urbane - ape uzate menajere sau amestec de ape uzate menajere cu ape uzate industriale şi/sau ape meteorice; Ape uzate menajere - ape uzate provenite din gospodării şi servicii, care rezultă de regulă din metabolismul uman şi din activităţile menajere; ape uzate industriale - orice fel de ape uzate ce se evacuează din incintele în care se desfăşoară activităţi industriale şi/sau comerciale, altele decât apele uzate menajere şi apele meteorice; Aglomerare umană - o zonă în care populaţia şi/sau activităţile economice sunt


7

7

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.10 M

AR

TIE 2013 R

edactat de Sef CM

C , Iuliana C

hitu R


anagementul C


suficient de concentrate pentru a face posibile colectarea apelor uzate orăşeneşti şi dirijarea lor spre o staţie de epurare sau spre un punct final de evacuare Locuitorul echivalent (l.e.) reprezintă unitatea de măsura pt. poluarea biodegradabilă şi stab. dimensiunea poluării provenită de la o aglomerare umană. Se exprimă ca media acelei poluări produsă de o persoană într-o zi – în directivă s-a fixat valoarea de 60 grame consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) pe zi. Modul de calcul al locuitorilor echivalenţi pentru o aglomerare umană este dat de raportul dintre încărcarea totală în CBO5 a apelor uzate şi valoarea de 60 g CBO5/zi corespunzătoare unui locuitor echivalent. Epurare primara - epurarea apelor uzate printr-un proces fizic şi/sau chimic care implica decantarea materiilor în suspensie sau prin alte procedee în care CBO 5 al apelor uzate influente este redus cu cel puţin 20%, iar materiile în suspensie, cu cel puţin 50%; Epurare secundarã - epurarea apelor uzate printr-un proces biologic cu decantare secundarã sau printr-un alt procedeu care permite respectarea condiţiilor prevãzute în prezentele norme tehnice; Epurare corespunzãtoare - epurarea apelor uzate prin orice proces şi/sau sistem care dupã evacuarea apelor uzate permite receptorilor sa întruneascã obiectivele relevante de calitate prevãzute în normele tehnice şi în avizele şi autorizaţiile de gospodãrire a apelor în vigoare;

Eutrofizare - imbogatirea apei în nutrienti, în special în compuşi cu azot şi/sau fosfor,

determinând o creştere accelerata a algelor şi a altor forme vegetale superioare, care conduce la o perturbare nedorita a echilibrului organismelor prezente în apa şi asupra calitãţii apei

Legislaţia românească în domeniul

apelor uzate

Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, modificată şi completată prin Directiva 98/15/EC, a fost transpusă în intregime în legislaţia românească prin Hotărârea de Guvern nr. 188 / 28.02.2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.

Având în vedere rezultatele procesului de negociere pentru aderarea la UE şi obligaţiile asumate de România prin Tratatul de Aderare (Cap. 22 – Mediu, Calitatea apei), H.G. 188/2002 a fost completată şi modificată de Hotărârea de Guvern nr. 352/21.04.2005. Astfel, au fost incluse cerinţele privind conformarea cu termenele de tranziţie negociate pentru sistemele de colectare şi staţiile de epurare, precum şi statutul de zonă sensibilă pentru România.


8

8

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.10 M

AR

TIE 2013 R

edactat de Sef CM

C , Iuliana C

hitu R


anagementul C


A fost adoptată Legea nr. 310/28.06.2004 pt. modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996 (M.O.nr.584/30.06.2004), la rândul ei modificată şi completată de Legea 112/2006 i Legea 146/2010. Aceste legi transpun prevederile Directivei Cadru privind Apa nr. 2000/60/CE. Hotărârea de Guvern nr. 352/2005 cuprinde: Anexa 1 – NTPA 011 “Norme tehnice privind colectarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti” prin care se transpun cerinţele Directivei; Anexa la normele tehnice NTPA 011 – “Planul de acţiune privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti”, în care sunt stabilite, la modul general, acţiuni, termene şi responsabilităţi pentru activităţile de implementare a Directivei; Anexa 2 – NTPA 002 “Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare”; Anexa 3 – NTPA 001 “Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptori naturali”. Planul de acţiune privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti, prezentat în anexa la normele tehnice NTPA 011 privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti, care face parte integrantă din HG nr. 352/20052, prevede termene pentru fiecare dintre activităţile de implementare. După aderarea la Uniunea Europeană, România a inclus, în Hotărârea de Guvern nr.

210/28.02.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului, prevederile cerute de articolele 15, 16, 17, 18 şi 19 referitoare la relaţiile cu Comisia Europeană privind monitoringul, raportarea, reprezentarea în Comitete şi verificarea conformării. Autorităţile competente pt. implementarea Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane sunt:

Ministerul Mediului şi Pădurilor, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Dezvoltării Regionale i Turismului, Administraţia Naţională “Apele Române” cu Administraţiile Bazinale de Apă, Garda Naţională de Mediu, Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală, Administraţia publică locală, Operatorii locali pentru servicii publice de apă şi canalizare.


9

9

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.10 M

AR

TIE 2013 R

edactat de Sef CM

C , Iuliana C

hitu R


anagementul C


4. MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE APĂ POTABILĂ ŞI CANALIZARE ÎN ATENŢIA ORGANISMULUI INTERNAŢIONAL DE STANDARDIZARE

Pe lângă protejarea sănătăţii publice, managementul eficient al serviciilor publice de apă potabilă şi canalizare reprezintă un element esenţial al managementului integrat al resurselor de apă. Atunci când sunt aplicate acestor servicii publice, practicile de management eficient vor contribui, atât cantitativ cât şi calitativ, la dezvoltarea durabilă.

Având în vedere toate aceste probleme legate de serviciile publice de apă şi canalizare, ISO (Organizaţia Internaţională de Standardizare) a elaborat trei standarde, pe baza consensului internaţional, care să conducă la îmbunătăţirea acestor servicii. Aceste trei standarde au fost adoptate ca standarde române: -SR ISO 24510:2008, Activităţi referitoare la servicii de apă potabilă şi de canalizare. Îndrumări pentru evaluarea şi îmbunătăţirea serviciilor furnizate consumatorilor -SR ISO 24511:2008, Activităţi referitoare la servicii de apă potabilă şi de canalizare. Îndrumări pentru managementul serviciilor publice de canalizare şi pentru evaluarea serviciilor de canalizare -SR ISO 24512:2008, Activităţi referitoare la servicii de apă potabilă şi de canalizare. Îndrumări pentru managementul serviciilor

publice de alimentare cu apă potabilă şi pentru evaluarea serviciilor de apă potabilă Obiectivul standardului SR ISO 24510:2008 este de a pune la dispoziţia factorilor interesaţi relevanţi îndrumări pentru evaluarea şi îmbunătăţirea furnizării serviciilor către consumatori şi instrucţiuni pentru administrarea serviciilor publice de apă, consecvente cu obiectivele centrale stabilite de autorităţile relevante şi de organizaţiile internaţionale interguvernamentale menţionate mai sus. SR ISO 24510:2008 tratează următoarele subiecte: - o descriere succintă a componentelor serviciilor legate de consumatori; - obiectivele centrale ale serviciilor, în ceea ce priveşte nevoile şi aşteptările consumatorilor; - îndrumări pentru satisfacerea nevoilor şi aşteptărilor consumatorilor; - criterii de evaluare a serviciilor pentru consumatori, în conformitate cu îndrumările furnizate; - exemple de indicatori de performanţă legaţi de criteriile de evaluare ce pot fi utilizaţi pentru evaluarea performanţei serviciilor. Dacă SR ISO 24510:2008 tratează serviciile de apă din punct de vedere al cerinţelor consumatorilor, SR ISO 24511:2008 şi SR ISO 24512:2008 tratează serviciile de apă, respectiv de canalizare din punct de vedere al managementului. SR ISO 24511:2008 şi SR ISO 24512:2008 se referă la următoarele subiecte:


10

10

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.10 M

AR

TIE 2013 R

edactat de Sef CM

C , Iuliana C

hitu R


anagementul C


-descrierea componentelor fizice/de infrastructură şi administrative/instituţionale ale serviciilor publice de apă/canalizare; -obiectivele centrale ale serviciilor publice de apă/canalizare, considerate ca având cea mai largă relevanţă internaţională; -îndrumări pentru managementul serviciilor publice de apă/canalizare; - îndrumări pentru evaluarea serviciilor de apă/canalizare, utilizând criterii de evaluare a serviciilor legate de obiective şi indicatori de performanţă legaţi de aceste criterii. În vederea evaluării şi îmbunătăţirii furnizării serviciilor către consumatori şi a asigurării unei monitorizări corespunzătoare a îmbunătăţirilor, se pot stabili mai mulţi indicatori de performanţă (IP) sau alte metode de verificare a conformării cu cerinţele. Utilizarea IP este doar unul dintre instrumentele de sprijin disponibile pentru îmbunătăţirea continuă. Factorii interesaţi pot alege IP din exemplele oferite în standardele de mai sus sau pot dezvolta alţi IP relevanţi, luând în calcul principiile descrise în standarde. Deşi nu se intenţionează ca indicatorii de performanţă daţi ca exemplu să fie consideraţi o condiţie preliminară pentru implementarea de politicii vizând apa sau pentru finanţarea proiectelor sau programelor, aceştia pot servi la evaluarea evoluţiei către scopurile politicii şi către obiectivele programelor de finanţare. Cele trei standarde sunt consecvente principiului abordării plan-do-check-act (PDCA) (planifică-realizează-verifică-acţionează): acestea propun un proces treptat, de la identificarea componentelor şi definirea obiectivelor serviciului public până la

stabilirea indicatorilor de performanţă, cu întoarcere la obiective şi la management, după evaluarea performanţelor. Implementarea acestor trei standarde este mai uşoară în organizaţiile care au deja implementate sistemele de management al calităţii în conformitate cu SR EN ISO 9001:2008 şi al mediului în conformitate cu SR EN ISO 14001:2005. Există nenumărate alte standarde europene care au fost adoptate de ASRO ca standarde române se referă la reţelele de alimentare cu apă până la sistemele de canalizare în totalitatea lor sau la componenetele acestora. Dintre acestea aş sublinia două. Un standard european complex referitor la reţelele de canalizare este SR EN 752:2008, Reţele de canalizare în exteriorul clădirilor Reţelele de canalizare fac parte din sistemul de canalizare care îndeplineşte un serviciu public. Pe scurt, acestea pot fi descrise astfel: - eliminarea apelor uzate din clădiri din motive de sănătate publică şi de igienă; - prevenirea inundaţiilor în zonele urbane; - protejarea mediului înconjurător. Sistemul de canalizare are patru funcţii succesive: colectare; transport; tratare; deversare. Dintre acestea, reţelele de canalizare asigură colectarea şi transportul apelor uzate. Iniţial, reţelele de canalizare au apărut din necesitatea de a evacua apele poluate pentru evitarea epidemiilor. Aceste erau construite în mod tradiţional pentru a colecta


11

11

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.10 M

AR

TIE 2013 R

edactat de Sef CM

C , Iuliana C

hitu R


anagementul C


şi transporta împreună toate tipurile de ape uzate, indiferent de provenienţa acestora. Acest fapt a dus la dificultăţi de gestionare a debitelor de vârf în cazul precipitaţiilor abundente şi la introducerea deversoarelor de ape mari care descărcau apele poluate în mediile receptoare acvatice de suprafaţă. Mai târziu, s-a recunoscut că reţelele separate, în care apele uzate erau separate de apele de revărsare provenite din ape meteorice, reprezintă o îmbunătăţire faţă de reţelele de tip unitar. Cu toate că cea mai mare parte din primele reţele de canalizare sunt de tip unitar, numeroase argumente pledează pentru separarea apelor uzate de apele meteorice. Efectele poluante sunt diferite şi separarea efluenţilor permite adaptarea tratamentului fiecărei componente din apele transportate şi oferă soluţii mai pertinente pentru protecţia mediului înconjurător. Acest concept este inclus în abordarea gospodăririi integrate a reţelelor de canalizare. Standardul SR EN 752 oferă un cadru pentru proiectarea, execuţia, reabilitarea, întreţinerea şi funcţionarea reţelelor de canalizare din exteriorul clădirilor. SR EN 752 este susţinut de standarde mai detaliate care cuprind investigarea, proiectarea, execuţia, organizarea şi verificarea reţelelor de evacuare şi canalizare. Acest standard european defineşte obiectivele reţelelor de canalizare a apelor din exteriorul clădirilor şi indică cerinţele de funcţionare care permit atingerea acestor obiective, ca şi principiile activităţilor strategice şi politice legate de planificare, proiectare, instalare, funcţionare, întreţinere şi reabilitare.

Standardul se aplică reţelelor de canalizare a apelor, în principal reţelelor gravitaţionale, începând din punctul în care apele uzate ies dintr-o clădire, dintr-un sistem de drenare a acoperişului sau de pe o suprafaţă pavată, până în punctul în care acestea deversează într-o staţie de epurare sau un mediu acvatic receptor. Sunt incluse şi racordurile şi canalizările situate sub clădiri, cu condiţia ca acestea să nu facă parte din reţeaua de evacuare a clădirii.

SR EN 14654-1:2006, Managementul şi controlul operaţiunilor de curăţare în reţelele de canalizare. Partea 1: Curăţarea reţelelor

Standardul european stabileşte principiile generale de management şi de control al operaţiilor de curăţare a reţelelor de canalizare, şi stabileşte cerinţele referitoare la aplicarea de programe de curăţare şi de metode de lucru.

Standardul se aplică la reţelele de canalizare exterioare clădirilor care funcţionează, în general cu curgere cu nivel liber, de la secţiunea de ieşire din clădire a reţelei interioare de canalizare sau sistemul de evacuare al acoperişului sau secţiunea care intră în rigola stradală, până la secţiunea de intrare în staţia de epurare sau punctul de evacuare în mediul receptor. Reţelele de canalizare din subsolul clădirilor sunt, de asemenea, avute în vedere, din punctul în care acestea nu fac parte din sistemul de evacuare propriu al clădirii. Standardul cuprinde aspectele managementului


12

12

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.10 M

AR

TIE 2013 R

edactat de Sef CM

C , Iuliana C

hitu R


anagementul C


operaţiilor de curăţare: elaborarea planului de curăţare, stabilirea obiectivelor, evaluarea stării reţelei de canalizare înainte de curăţare, alegerea metodelor de curăţare (hidrocurăţare, desfundare, echipamente cu acţionare la distanţă, spălare etc

5..POLITICA SOCIALA SI DE MEDIU APLICATA DE CATRE BERD IN RELATIA CU CLIENTII SAI Banca finanteaza proiecte avand potential de realizare a unor beneficii sociale si de mediu suplimentare, cum ar fi beneficii socio-economice pentru comunitatile afectate de proiect si, in cazul in care este oportun si fezabil, asigurarea accesului echitabil al partilor afectate de proiect la aceste beneficii. BERD va analiza, de asemenea, daca proiectele pot genera beneficii de natura economica, sociala sau de mediu pentru comunitatile afectate de proiectele respective. BERD va construi parteneriate cu clientii sai pentru a-i ajuta sa adauge valoare la activitatile lor, sa imbunatateasca sustenabilitatea pe termen lung si sa isi consolideze capacitatea de gestionare a aspectelor sociale si de mediu.

Plan de Masuri Sociale si de Mediu (PMSM) Luand in consideratie rezultatele evaluarii problemelor sociale si de mediu si a consultarii cu partile interesate afectate, clientul va elabora si va implementa un program de masuri si actiuni de atenuare si crestere a performantei cu privire la aspectele, impactul si oportunitatile sociale si de mediu identificate, sub forma unui Plan de Masuri Sociale si de Mediu (PMSM). Masurile si actiunile de atenuare vor fi identificate astfel incat toate etapele relevante ale proiectului (de ex. preconstructia, constructia, operarea, inchiderea, scoaterea din functiune/readucerea in situatia anterioara) sa decurga in conformitate cu legile si reglementarile aplicabile si cu Cerintele de Performanta din prezenta politica. Planul de Masuri Sociale si de Mediu trebuie sa aiba in vedere o abordare pe termen lung si o abordare pe etape si sa ia in considerare cerintele reglementative preconizate a fi aplicabile in viitor. Nivelul de detaliu si complexitate al Planului de Masuri Sociale si de Mediu si prioritatea masurilor si actiunilor identificate vor reflecta riscurile, impactul si oportunitatile legate de proiect. Planul de Masuri Sociale si de Mediu va reflecta prin documente problemele majore sociale si de mediu, masurile intreprinse pentru rezolvarea adecvata a acestora, precum si actiunile de maximizare a beneficiilor sociale sau de mediu, programul


13

13

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.10 M

AR

TIE 2013 R

edactat de Sef CM

C , Iuliana C

hitu R


anagementul C


de implementare si monitorizare si persoana/unitatea responsabila si o estimare a costurilor aferente. Clientul va informa BERD asupra modului in care vor fi suportate aceste costuri. Rezultatele preconizate vor fi definite in raport cu termenul limita stabilit in cursul evaluarii ca fiind masurabile in masura posibila, specificandu-se elemente cum ar fi indicatori de performanta, obiective sau criterii de acceptare care pot fi urmarite pe perioade definite de timp. In cazul in care operatiunile curente nu respecta in mod semnificativ cerintele de reglementare si autorizatiile existente, actiunile si programele propuse pentru aceste zone de neconformitate trebuie sa fie convenite cu autoritatile competente relevante. Avand in vedere natura dinamica a procesului de dezvoltare si implementare a proiectului, Planul de Masuri Sociale si de Mediu va lua in considerare schimbarile survenite in circumstantele proiectului, evenimentele neprevazute si rezultatele monitorizarii. Capacitatea Organizationala si Angajamentul Clientul va trebui sa stabileasca, sa mentina si sa consolideze dupa cum este cazul o structura organizationala care sa defineasca rolurile, responsabilitatile si autoritatea necesare pentru implementarea Planului de Masuri Sociale si de Mediu, precum si sistemul de gestionare aferent. Se vor desemna persoane anume din cadrul personalului, inclusiv un reprezentant al (reprezentanti ai) conducerii, stabilindu-se responsabilitati si niveluri clare .

Clientul va asigura ca salariatii care au responsabilitati directe legate de activitatile referitoare la performanta sociala si de mediu a proiectului sau a companiei, vor fi instruiti si calificati in mod corespunzator, astfel incat sa aiba cunostintele si abilitatile necesare pentru indeplinirea activitatii respective. Instruirea trebuie sa aiba in vedere si masurile si actiunile specifice necesare conform Cerintelor de Performanta aplicabile si Planului de Masuri Sociale si de Mediu (daca acesta exista), precum si metodele necesare pentru realizarea actiunilor in mod competent si eficient. Colaborarea cu contractorii Cerintele de Performanta, inclusiv cerintele specifice stabilite in Planul de Masuri Sociale si de Mediu, se vor aplica proiectului indiferent daca acesta este implementat direct de catre client sau prin intermediul contractorilor sau subcontractorilor. Este responsabilitatea clientului sa se asigure ca respectivii contractori care lucreaza la diferite locuri unde se implementeaza proiectul indeplinesc aceste cerinte. Colaborarea eficienta a contractorilor include: 1.Evaluarea riscurilor sociale si de mediu legate de contracte. Includerea Cerintelor de Performanta relevante/prevederilor Planului de Masuri Sociale si de Mediu in caietele de sarcini, dupa cum este cazul, si analizarea capacitatii potentialilor contractori de a indeplini cerintele.


14

14

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.10 M

AR

TIE 2013 R

edactat de Sef CM

C , Iuliana C

hitu R


anagementul C


2.Impunerea prin contract a obligatiei contractorilor de a aplica aceste standarde si includerea in contract a unor remedii corespunzatoare in caz de neconformitate. 3.Asigurarea faptului ca respectivii contractori au cunostintele si abilitatile necesare pentru a indeplini sarcinile aferente proiectului in conformitate cu Cerintele de Performanta si cu cerintele Planului de Masuri Sociale si de Mediu. 4.Monitorizarea modului in care contractorul respecta cerintele la care se face referire mai sus. 5.In cazul subcontractarii, trebuie sa se ceara contractorilor sa incheie aranjamente similare cu subcontractorii lor. Conditii de munca si conditii de angajare Ca cerinta minima, proiectele trebuie sa respecte: -legile nationale privind forta de munca, securitatea sociala si medicina si securitatea muncii, si -principiile si standardele stabilite in conventiile Organizatiei Internationale a Muncii cu privire la -abolirea muncii prestate de copii; -eliminarea muncii fortate; -eliminarea discriminarii legate de angajare; -libertatea de asociere si negocierea colectiva. Munca fortata Clientul nu va folosi munca fortata, care consta din orice munca sau serviciu care nu sunt efectuate in mod voluntar, care sunt impuse unui individ sub amenintarea cu forta sau cu pedeapsa. Acest termen include orice fel de munca involuntara sau impusa, cum ar fi munca angajata pe termen lung, munca obligatorie sau alte aranjamente similare de contractare a fortei de munca. Organizatiile salariatilor Clientul nu-i va descuraja pe salariati sa infiinteze organizatii ale salariatilor sau sa adere la organizatii ale salariatilor sau sa participe la negocieri colective si nu va face discriminari sau exercita represalii impotriva salariatilor care

participa sau intentioneaza sa participe la astfel de organizatii sau negocieri colective. In conformitate cu legea nationala, clientul va stabili legaturi cu astfel de organizatii ale salariatilor si le va furniza informatiile necesare pentru a purta negocieri pertinente in timp util. In cazul in care legea nationala restrictioneaza in mod semnificativ infiintarea sau functionarea organizatiilor de salariati, clientul va crea mijloace prin care sa dea posibilitatea salariatilor sa isi exprime nemultumirile si sa isi protejeze drepturile privind conditiile de munca si conditiile de angajare. Aceste mijloace nu trebuie sa fie sub influenta sau controlul clientului. Salarii, beneficii si conditii de munca Salariile, beneficiile si conditiile de munca oferite trebuie sa fie comparabile, in general, cu cele oferite de angajatori similari din zona relevanta din tara/regiunea respectiva si din sectorul in cauza. In cazul in care clientul este parte la un contract colectiv de munca sau este tinut intr-un alt fel de acesta, contractul respectiv va fi respectat. Medicina si securitatea muncii Clientul va asigura salariatilor un climat de munca sigur si sanatos, luand in considerare riscurile inerente din sectorul respectiv de activitate si clasele specifice de riscuri in zonele de operare ale clientului, inclusiv riscurile fizice, chimice, biologice si radiologice. Clientul va lua masuri pentru a preveni accidentele, vatamarile corporale si imbolnavirile care decurg din, sunt legate de sau se produc in cursul activitatii de munca, prin :


15

15

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.10 M

AR

TIE 2013 R

edactat de Sef CM

C , Iuliana C

hitu R


anagementul C


-identificarea si minimizarea, in masura in care este posibil in limite rezonabile, a cauzelor de riscuri potentiale pentru salariati; -luarea de masuri preventive si de protectie, inclusiv modificarea, inlocuirea sau eliminarea conditiilor sau substantelor periculoase; -asigurarea echipamentelor corespunzatoare pentru minimizarea riscurilor si impunerea folosirii acestora; -instruirea salariatilor si asigurarea de stimulente corespunzatoare pentru ca salariatii sa aplice si sa respecte procedurile de sanatate si securitate si sa utilizeze echipamentele de protectie; -documentatia si rapoartele referitoare la accidentele ocupationale, bolile profesionale si incidentele de munca; si masurile de prevenire a situatiilor de urgenta, de pregatire si interventie in caz de situatii de urgenta. Proiectele vor indeplini cerintele relevante ale UE privind medicina si securitatea muncii si, in cazul in care nu exista astfel de cerinte, vor respecta instructiunile relevante ale IFC privind medicina si securitatea muncii. In scopul indeplinirii cerintelor la care se face referi mai sus, clientul va mentine un sistem de management al medicinii muncii si securitatii muncii corespunzator anvergurii si naturii operatiunilor sale de afaceri si in concordanta cu bunele practici internationale. In cazul in care un client asigura cazare pentru salariati, conditiile de la locul de cazare vor fi corespunzatoare si vor satisface, cel putin, nevoile de baza ale salariatilor. In special, asigurarea de conditii de cazare va fi in conformitate cu legislatia nationala si cu bunele practici internationale in legatura cu, dar fara a fi limitate la acestea: practica de a percepe plata pentru cazare; asigurarea spatiului minim pentru

fiecare salariat; asigurarea igienizarii; facilitati de spalare a lenjeriei si pregatire a mesei si furnizarea de apa potabila; amplasarea locului de cazare fata de locul de munca; orice riscuri privind sanatatea, riscurile de incendiu sau alte pericole sau perturbari si facilitati locale; asigurarea primului ajutor si a facilitatilor medicale; si incalzirea si ventilatia. Libertatea de miscare a salariatilor la si de la locul de cazare asigurat de angajator nu va fi restrictionata in mod nejustificat. Disponibilizare Daca clientul anticipeaza disponibilizari colective conform prevederilor Articolului 1 din Directiva UE 98/59, clientul va elabora un plan de atenuare a impactului advers al relocarii, in concordanta cu legea nationala si bunele practici ale industriei respective si in baza principiilor de nediscriminare si consultare. Fara a prejudicia cerintele mai stringente ale legii nationale, astfel de consultari vor implica notificarea reprezentantilor salariatilor si, daca este cazul, notificarea autoritatilor publice relevante cu un timp rezonabil in avans in legatura cu schimbarile privind contractul de munca, astfel incat planul de disponibilizari sa poata fi examinat impreuna cu toate partile implicate in scopul de a atenua efectele adverse ale pierderii locului de munca asupra salariatilor afectati. Rezultatul consultarilor va fi reflectat in planul final de disponibilizari. Mecanism de rezolvare a reclamatiilor Clientul va pune la dispozitia salariatilor (si a organizatiilor acestora, daca exista) un mecanism de rezolvare a reclamatiilor care sa le dea posibilitatea sa semnaleze


16

16

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.10 M

AR

TIE 2013 R

edactat de Sef CM

C , Iuliana C

hitu R


anagementul C


problemele rezonabile legate de locul de munca. Clientul ii va informa pe salariati la data angajarii acestora despre existenta mecanismului de rezolvare a reclamatiilor si va asigura accesul salariatilor la acest mecanism. Mecanismul trebuie sa implice un nivel corespunzator de management si sa analizeze in mod prompt problemele ridicate, printr-un proces pertinent si transparent care sa asigure feedback pentru cei in cauza, fara nici un fel de consecinte negative pentru cei care semnaleaza problemele respective si fara nici un fel de plata. Mecanismul nu trebuie sa impiedice accesul la alte modalitati judiciare sau administrative care pot fi disponibile conform legii sau prin procedurile existente de arbitraj, sau sa se substituie mecanismelor de rezolvare a reclamatiilor prevazute in contractele colective de munca. Salariati care nu sunt angajati ai clientului In cazul salariatilor care nu sunt angajati ai clientului si care sunt implicati de client prin intermediul contractorilor sau altor intermediari sa lucreze in locatiile proiectului sau sa desfasoare activitati legate in mod direct de functiile esentiale ale proiectului, clientul: (i) se va asigura ca acesti contractori sau intermediari sunt intreprinderi respectabile si legitime; si (ii) va cere acestor contractori sau intermediari sa respecte cerintele specificate in paragrafele 6 pana la 16 si 18 de mai sus. In cazul in care clientul incheie contracte direct cu salariati care nu sunt angajati ai clientului, clientul va aplica cerintele paragrafelor 6 pana la 16 si 18 de mai sus. Lantul de Aprovizionare Impactul advers asociat unor lanturi de aprovizionare va fi avut in vedere in cazul in care costul scazut al fortei de munca este un factor important al competitivitatii articolului aprovizionat. In astfel de circumstante, clientul va lua masuri

rezonabile pentru a se informa asupra utilizarii muncii copiilor si a muncii fortate4 in Lantul de Aprovizionare in legatura cu marfuri si materiale care sunt vitale pentru functiile esentiale ale proiectului. Prevenirea si reducerea poluarii sunt elemente cheie ale unui program de dezvoltare durabila, iar proiectele finantate de BERD trebuie sa respecte bunele practici internationale in aceasta privinta. Impactul si problemele legate de activitatile poluante trebuie sa fie avute in vedere in toate activitatile economice, plecand de la efluenti si emisii la nivelul facilitatii respective, pana la impactul la nivel regional si global, daca este cazul. Sa se evite sau, in cazul in care aceasta nu este posibila, sa se minimizeze impactul advers asupra sanatatii oamenilor si asupra mediului, prin evitarea sau minimizarea poluarii cauzate in mod direct de proiecte; Sa ajute clientii sa identifice oportunitati legate de proiect pentru imbunatatirea eficientei energetice si a resurselor si reducerea deseurilor; Sa promoveze reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera asociate proiectului respectiv.


17

17

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.10 M

AR

TIE 2013 R

edactat de Sef CM

C , Iuliana C

hitu R


anagementul C


Prevenirea si reducerea poluarii Cerinte Proiectele vor trebui sa respecte cerintele relevante de mediu ale UE si legea nationala aplicabila si vor fi implementate in conformitate cu aceste legi si cerinte. Se confirma faptul ca cerintele de mediu UE privind masurile de prevenire si reducere a poluarii se bazeaza pe cele mai bune tehnici disponibile, fara a stipula utilizarea unei tehnici sau tehnologii specifice, dar luand in considerare caracteristicile tehnice ale instalatiei in cauza, localizarea sa geografica si conditiile locale de mediu, pentru a asigura un nivel inalt de protectie a mediului, in general. Prevederile Planului de Masuri Sociale si de Mediu referitoare la respectarea acestor cerinte trebuie sa tina seama de programul agreat la nivel national pentru conformarea cu legislatia UE (de ex. in tarile candidate la UE). Pentru fiecare proiect, Banca va identifica si va stabili cu clientul cerintele si instructiunile de mediu aplicabile. Prevenirea poluarii, conservarea resurselor si eficienta energetica

In decursul proiectarii, construirii, operarii si scoaterii din functiune a proiectului (ciclul de viata al proiectului) clientul va avea in vedere caracteristicile tehnice ale instalatiei in cauza, localizarea sa geografica, si conditiile de mediu locale/ambientale si va aplica tehnologiile si practicile (tehnicile) de prevenire si control al poluarii cele mai adecvate pentru a evita sau, in cazul in care evitarea nu este posibila, pentru a minimiza sau reduce impactul advers asupra sanatatii oamenilor si asupra mediului, in conditiile in care proiectul va ramane fezabil din punct de vedere tehnic si financiar si rentabil. Clientul va evita degajarea de poluanti sau, in cazul in care evitarea nu este posibila, va minimiza sau controla aceste degajari. Aceasta cerinta se aplica degajarii de poluanti datorata circumstantelor curente, neobisnuite sau accidentale care pot avea un impact local, regional, sau transfrontalier. Pe langa aceasta, clientul trebuie sa analizeze si sa includa in operatiunile sale masuri de eficienta energetica si masuri de conservare a apei si a altor resurse, in concordanta cu principiile unei productii mai nepoluante


18

18

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.10 M

AR

TIE 2013 R

edactat de Sef CM

C , Iuliana C

hitu R


anagementul C


Deseuri Clientul va evita sau minimiza generarea de deseuri periculoase si nepericuloase si va reduce nocivitatea acestora in masura in care este posibil. In cazul in care generarea de deseuri nu poate fi evitata dar este minimizata, clientul va reutiliza, recicla sau recupera deseurile, sau le va folosi ca sursa de energie; in cazul in care deseurile nu pot fi recuperate sau reutilizate, clientul le va trata, distruge si elimina intr-un mod sanatos din punct de vedere ecologic. Daca deseurile generate sunt considerate periculoase, clientul va examina alternative rezonabile din punct de vedere comercial pentru eliminarea printr-o metoda sanatoasa din punct de vedere ecologic, avand in vedere restrictiile aplicabile transportului transfrontalier al acestora. In cazul in care eliminarea deseurilor este efectuata de terte parti, clientul va recurge la contractori care sunt intreprinderi respectabile si legitime, autorizate de institutiile de reglementare competente. Utilizarea in conditii de siguranta si gestionarea substantelor si materialelor periculoase

Clientul va evita, reduce sau elimina utilizarea substantelor si materialelor periculoase si va avea in vedere utilizarea de inlocuitori mai putin periculosi ai acestor substante si materiale pentru a proteja sanatatea oamenilor si mediul de potentialul impact daunator al acestora. In cazul in care evitarea nu este posibila, clientul va avea in vedere siguranta folosirii acestora si va lua masuri corespunzatoare de gestionare a riscurilor pentru a minimiza sau controla degajarea de astfel de substante/materiale in aer, apa si/sau sol in decursul producerii, transportului, manipularii, depozitarii, utilizarii si eliminarii acestora in cadrul activitatilor proiectului. Pregatire si interventie in caz de situatii de urgenta

Clientul va fi pregatit sa actioneze in mod corespunzator in cazul defectiunilor aparute in cadrul proiectului, a accidentelor si situatiilor de urgenta, pentru a face fata riscurilor operationale si nevoii de a preveni potentialele consecinte negative ale acestora. Consideratii privind ambientul Pentru a preveni impactul advers al proiectului asupra conditiilor ambientale existente, clientul :

(i) va avea in vedere o serie de factori, inclusiv capacitatea limitata de asimilare pe care o are mediul, utilizarea existenta si viitoare a terenurilor, conditiile ambientale existente, proximitatea


19

19

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.10 M

AR

TIE 2013 R

edactat de Sef CM

C , Iuliana C

hitu R


anagementul C


proiectului de zone vulnerabile sau protejate din punct de vedere ecologic si riscul potential de impact cumulativ cu consecinte nesigure si ireversibile; si

(ii) va promova strategii de evitare sau, in cazul in care evitarea nu este posibila, de minimizarea sau reducere a emisiilor de poluanti, inclusiv strategii care sa contribuie la imbunatatirea conditiilor ambientale in cazul in care proiectul poate constitui o sursa semnificativa de emisii intr-o zona deja degradata. Aceste strategii includ, dar nu se limiteaza la evaluarea alternativelor de amplasare a proiectului si compensari ale emisiilor.

Emisii de gaze cu efect de sera Clientul va promova reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera legate de proiect intr-un mod corespunzator naturii si anvergurii operatiunilor si impactului proiectului. In cursul dezvoltarii proiectelor care se asteapta sa produca cantitati semnificative de gaze cu efect de sera sau produc in prezent cantitati semnificative de gaze cu efect de sera,6 clientul va obtine si va raporta datele necesare pentru a face posibile atat o evaluare a nivelului de baza (inainte de investitie) a emisiilor de gaze cu efect de sera cat si o estimare a emisiilor de gaze cu efect de sera dupa implementarea proiectului. Utilizarea si gestionarea pesticidelor

Clientul va elabora si va implementa o abordare de gestionare integrata a parazitilot si/sau de gestionare integrata a vectorilor pentru activitatile de gestionare a parazitilor. Programul de

gestionare integrata a parazitilor si de gestionare integrata a vectorilor va include Sanatate, siguranta si securitate la nivelul comunitatii Introducere Proiectele pot avea drept rezultat si potentiala expunere a comunitatii la impact si riscuri care decurg din schimbarile temporare sau permanente privind populatia, transportul de materii prime si materiale finite; constructia, operarea si scoaterea din functiune; accidente, defectiuni structurale si emisii de materiale periculoase. Comunitatile pot fi afectate si de impactul asupra resurselor lor naturale, a expunerii la riscul de imbolnavire si a utilizarii personalului de securitate. Nivelul de impact si de risc descrise in aceasta CP poate fi mai mare in cazul proiectelor amplasate in zone de conflict si post-conflict, sau in zone care sunt afectate de evenimente semnificative naturale sau produse de mana omului (de ex. zone predispuse la cutremure, inundatii). Obiective Obiectivele acestei CP sunt : Evitarea sau minimizarea riscurilor sauimpactului asupra sanatatii si securitatii comunitatii locale pe durata ciclului de viata al proiectului, datorate atat circumstantelor existente cat si celor neobisnuite; Asigurarea faptului ca protejarea personalului si proprietatilor aferente proiectului este efectuata in mod legal, evitandu-se si minimizandu-se riscurile privind siguranta si securitatea comunitatii. Domeniul de aplicare


20

20

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.10 M

AR

TIE 2013 R

edactat de Sef CM

C , Iuliana C

hitu R


anagementul C


Aplicabilitatea acestei CP este stabilita de Banca in cadrul procesului de evaluare a problemelor sociale si de mediu. Daca este cazul, Banca va conveni cu clientul modul in care vor fi abordate si gestionate cerintele acestei CP in cadrul Planului general de Masuri Sociale si de Mediu al clientului si/sau a sistemului de management. Prezenta CP se refera la impactul si riscurile potentiale asupra comunitatii ca urmare a activitatilor aferente proiectului, inclusiv constructia, punerea in functiune, operarea si scoaterea din functiune a acestuia. Se ia nota de faptul ca impactul potential variaza de la o etapa la alta a proiectului. Cerinte privind sanatatea si securitatea comunitatii Clientul va identifica si va evalua impactul potential si riscurile asupra sanatatii si securitatii comunitatii afectate pe durata proiectarii, constructiei, operarii si scoaterii din functiune a proiectului si va stabili masuri si planuri preventive proportionale cu impactul si riscurile identificate. Aceste masuri vor favoriza prevenirea sau evitarea impactului si riscurilor mai mult decat minimizarea si reducerea acestor. In cazul in care proiectul sau stadiul proiectului prezinta riscuri importante sau un potential impact advers asupra sanatatii si securitatii comunitatilor afectate, clientul va dezvalui informatii relevante legate de proiect pentru a da posibilitatea comunitatilor afectate si institutiilor guvernamentale competente sa inteleaga aceste riscuri si impactul potential, precum si informatii privind masurile propuse de client pentru prevenirea, atenuarea si interventia in situatii de urgenta, in functie de situatie. Informatiile furnizate pot fi prezentate in rezumat (pastrand un nivel suficient de detaliu pentru a permite partilor interesate sa inteleaga riscurile, impactul potential si masurile ce urmeaza

a fi luate) si/sau sa fie redactate astfel incat informatiile confidentiale sa fie eliminate. Clientul va prezenta rapoarte regulate (de ex. anual) privind riscurile, impactul potential si beneficiile proiectului, precum si implementarea planurilor de masuri, atat la BERD cat si comunitatii (comunitatilor) afectate, conform cerintei de informare a partilor interesate . Securitatea infrastructurii si echipamentelor Clientul va proiecta, construi, opera si scoate din functiune elementele sau componentele structurale ale proiectului in conformitate cu bunele practici internationale din domeniu si va acorda o atentie speciala expunerii potentiale la riscuri naturale, mai ales in cazul in care elementele structurale sunt accesibile membrilor comunitatii afectate sau in cazul in care avarierea acestora ar putea afecta in mod direct sau indirect comunitatea. In cazul proiectelor care utilizeaza echipamente care se deplaseaza pe drumurile publice si alte forme de infrastructura, clientul va preveni producerea de incidente si accidente legate de operarea unor astfel de echipamente. Clientul va sprijini comunitatea si institutiile guvernamentale locale si va colabora cu acestea in pregatirea masurilor de interventie eficienta in situatii de urgenta, mai ales in cazul in care participarea si colaborarea acestora sunt necesare pentru a actiona in astfel de situatii de urgenta.. Clientul va elabora documente privind activitatile, resursele si responsabilititatile


21

21

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.10 M

AR

TIE 2013 R

edactat de Sef CM

C , Iuliana C

hitu R


anagementul C


privind pregatirea pentru situatii de urgenta si interventia in astfel de situatii si va prezenta comunitatilor afectate si institutiilor guvernamentale competente informatii corespunzatoare in Planul de Masuri Sociale si de Mediu sau alt document relevant, In cadrul planului de prevenire a situatiilor de urgenta si de interventie in astfel de situatii, clientul va informa comunitatile potential afectate despre riscurile semnificative si va prezenta un rezumat al planurilor de interventie corespunzator din punct de vedere cultural. Clientul va face exercitii de prevenire si interventie conform unui program adecvat sectorului si riscului legat de proiect, dar cel putin o data pe an. Clientul va informa in mod regulat autoritatile si comunitatile locale despre schimbari ale planurilor de interventie in situatii de urgenta sau despre exercitii de simulare a interventiei in situatii de urgenta. In cadrul interventiei intr-o situatie reala de urgenta, clientul va tine legatura stransa cu serviciile de urgenta, autoritatile, mass media si comunitatea locala pentru a le informa in legatura cu situatia si cu modul in care se intervine in aceasta situatie si masurile de prevenire ale unor incidente viitoare.

6. COMPORTAMENTUL LA LOCUL DE MUNCA: REGULI DE CARE TREBUIE SA TII CONT

Nu încălca regulile de etichetă la birou. Greşelile de comportament îţi pot afecta jobul chiar dacă eşti unul dintre cei mai buni specialişti din firma ta. Atunci cand iti gasesti un loc de munca, trebuie sa faci tot posibilul sa il pastrezi, lucru ce include o conduita exemplara, un profesionalism desavarsit, dar si o vestimentatie fara cusur. Dacă devii deranjant pentru colegi, s-ar putea ca antipatia să se transfere rapid şi către şefi. Unele greseli pe care le faci la serviciu iti pot afecta reputatia sau te pot costa chiar si jobul , astfel ca este mai bine sa respecti niste reguli de eticheta daca vrei sa te feresti de belele. Deoarece lucrezi intr-o companie cu multi colegi, inseamna ca ajungi sa petreci mai mult timp cu acestia decat cu prietenii sau rudele. Tocmai de aceea, multe ore de convietuire au nevoie si de cateva reguli de eticheta. Iata care sunt regulile importante ce nu


22

22

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.10 M

AR

TIE 2013 R

edactat de Sef CM

C , Iuliana C

hitu R


anagementul C


trebuie incalcate la un loc de munca. Nu intarzia Nici la munca,nici la sedinte, nici cu termenul limita al predarii lucrarilor incredintate . Ia-ti masuri ca sa nu te numeri printre cei care nu pot respecta o ora stabilita din timp. Suntem oameni si este normal sa intarziem, o data, de doua ori ... hai de trei, dar atat. Exista si oameni care isi fac un obicei din a intarzia, iar acestia sunt in fruntea listei de concedieri. A intarzia in mod regulat este un semn clar de iresponsabilitate. O persoana care intarzie mereu nu este una careia ii pasa de locul de munca. Ai o problema si trebuie sa pleci mai devreme de la munca. Este in regula, insa nu este bine sa ai cate o problema la cateva zile. Lucreaza cu seful tau, nu impotriva lui Chiar daca seful tau nu este prima persoana cu care ai vrea sa iesi la o bere, invata sa colaborezi si sa comunici cu el. Anunta-l cand ai gresit ceva, intreaba cand ai o nelamurire sau vorbeste-i despre nemultumirile tale.Probabil ca nu sunteti personalitati compatibile si il mai injuri in gand, insa comunicarea cu seful este absolut necesara daca vrei sa-ti continui munca in companie. Discuta cu el indiferent ca ai o intrebare, o nemultumire sau o cerere. Oricat ai incerca sa-l eviti, nu-ti poti desfasura munca, decat daca ramai in legatura constanta cu el. Respecta o usa inchisa Daca un coleg sau seful a inchis usa de la birou, respecta acest gest si nu deranja decat in caz de urgenta.

Gandeste inainte sa vorbesti Daca de felul tau esti mai jovial, iar prietenii si cei din familie te stiu asa, cu colegii ar trebui sa fii putin mai retinut, mai ales daca nu sunteti foarte apropiati. De asemenea, atunci cand faci un compliment, ai mare grija la forma pe care i-o dai. S-ar putea sa sune chiar a jignire. Nu-ti impartasi problemele si opiniile prea des sau vehement Atunci cand te confrunti cu ceva ce te necajeste si simti nevoia sa spui cuiva acest lucru, incearca sa nu vorbesti totusi prea mult cu colegii despre asta. De asemenea, daca ai opinii ferme asupra unor aspecte nu este indicat sa le sustii vehement la serviciu sau chiar sa declansezi mici divergente cu colegii doar pentru ca nu au aceeasi parere ca tine. Fii solidar Daca este nevoie de un efort din partea echipei in care lucrezi pentru a termina o anumita sarcina mai repede sau una aparuta pe neasteptate, nu te eschiva in cazul in care ceilalti lucreaza mai mult si raman si peste program. Fii solidar si procedeaza si tu la fel. Pot sa vorbesc la telefon in scop personal, daca ma aflu la locul de munca? Desigur, dar...pune telefonul pe vibratii. Imagineaza-ti cum ar fi ca toata lumea sa lucreze si dintr-o data sa se auda de undeva, de pe biroul tau, melodia "Welcome to the Jungle", de la Guns'n'Roses (o piesa excelenta, de altfel, dar demna de ascultat cu alta ocazie). Nu-ti lasa telefonul pe birou sa sune în lipsa ta. Angajaţii au declarat că asta este una dintre cele mai deranjante situaţii de la job, atunci când unuia dintre colegi telefonul îi sună de foarte multe ori la birou şi foarte tare.


23

23

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.10 M

AR

TIE 2013 R

edactat de Sef CM

C , Iuliana C

hitu R


anagementul C


Nu fi zgomotos In ultima vreme, tot mai multi dintre noi lucram in spatii mari si deschise, locuri in care zgomotul se raspandeste rapid. Cand vorbesti la telefon sau cu un coleg, fii atent la cat de tare vorbesti si incearca sa pastrezi un volum minim. Si daca vorbesti despre ceva personal, iesi din birou. Colegii tai nu isi doresc sa afle toate detaliile tale intime si nici sa fie deranjati de la sarcinile lor. Nu iti aduce tot timpul copiii la munca. Asta nu inseamna ca nu trebuie sa ii aduci deloc, insa nu in fiecare saptamana. Oricat de simpatici sunt copiii, sa ii aduci foarte des la munca este deranjant pentru unele persoane, mai ales daca cel mic nu este cuminte. Nu te muta la alte birouri Daca ai ceva interesant de discutat si conversatia se prelungeste, propune sa va vedeti dupa orele de program decat sa-ti iei scaunul si sa te muti mai aproape. Colegul respectiv ar putea fi ocupat cu alte lucruri sau ai putea atrage atentia unor sefi ca pierzi timpul in loc sa-ti faci treaba. Rezolva in particular neintelegerile cu un coleg Atunci cand apare un conflict intre tine si un coleg, incercati sa discutati in alta parte, in asa fel incat ceilalti colegi sa nu asiste la discutiile voastre. Respecta proprietatile firmei Acest lucru inseamna, spre exemplu, sa nu folosesti masina firmei si in scopuri personale, fara aprobarea sefului. Evită parfumurile puternice. Este valabil nu doar pentru femei, ci şi pentru after-shave-ul folosit de bărbaţi. Chiar dacă nimeni nu îţi spune în faţă, vei fi bârfit pe la colţuri, iar colegii vor evita să stea de vorbă cu tine. Alegeti o tinuta potrivita

Sa fii eleganta la birou sau modesta la locul de munca? Sexy la "office" sau ferita de ochii ispititori ai barbatilor? Iata problema cu care doamnele se discrimineaza singure pe ele, intrucat domnii n-au probleme. Ei isi pun obisnuitul sacou sau nelipsita bluza si, eventual, daca e cazul, cravata. O regula generala nu exista, dar cateva observatii pot prinde bine . De fapt, ideea este sa fii prezentabil si curat in fiecare zi. Nu e nevoie sa afisezi zilnic cele mai trendy tinute ale tale, dar nici sa uiti sa schimbi tricoul mai multe zile la rand. In general, este bine sa respecti codul vestimentar al biroului si sa nu incerci cu tot dinadinsul sa te iesi in evidenta prin vestimentatie. Poti face asta in afara orelor de munca,.

Evitati o tinuta extravaganta

Extravaganta nu inseamna neaparat sexy. Dar, la birou, n-ai de ce sa iesi din comun cu tinuta. Pantalonii mulati, culorile stridente, croiala fistichie nu dau bine la persoanele care lucreaza cu publicul sau cu diverse autoritati. Tuturor trebuie sa le faci macar o impresie buna, daca oricum nu poti rezolva toate problemele.

Decolteul si fusta mini

Si una si alta te fac sexy. Sa fii sexy in societate e, uneori, de dorit. La birou, insa, te expui unor riscuri. Vei fi imediat comentata de colege. Din partea colegilor nu stii dinainte daca sa te astepti la bune sau la rele. Din


24

24

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.10 M

AR

TIE 2013 R

edactat de Sef CM

C , Iuliana C

hitu R


anagementul C


partea sefilor, cu atat mai putin. Regula de aur pentru fusta si decolteu este sa-ti faci un fel de medie aritmetica intre tinuta de calugarita si rochita de prima balerina din "Lacul Lebedelor".Solutia corecta este ca adevarul absolut: este la mijloc.

Excesul de accesorii

In saloanele imperiale sau regale de altadata, curtezanele se intreceau cu reginele, etalandu-si colierele, bratarile si inelele, ingramadite pe gratioasele maini, brate si gaturi. Astazi, regula accesoriilor este mult mai simpla: un singur inel (sau verigheta), o singura bratara (daca nu porti ceas) si un colier asortat cu cerceii. Pentru tinuta de birou ajunge. Mai multe, mai felurite si mai bogate merg la toaleta de Revelion.

Slapi la birou

Este comod sa porti slapi la birou si, de la o vreme, a ajuns o moda. Dar, facand nota discordanta cu ceilalti, devine neplacut pentru ei, neasteptat pentru public si enervant pentru sefi. Sa-ti pui papuci la birou este ca si cum te-ai aseza la calculator cu sortul de bucatarie, ai umbla cu manusile de menaj pe tastatura sau ai apuca mouse-ul cu clestele de servit savarine.

Ai grija la alimentele pe care le consumi la serviciu Daca nu aveti o cantina si sunteti nevoiti sa mancati cate ceva chiar in birou trebuie sa te gandesti intotdeauna si la cat de puternic este mirosul pe care il emana hrana ta (evita, spre exemplu, pestele).

Nu lăsa mizerie pe birou. Chiar dacă în multe firme, există personal de curăţenie care intră în acţiune după plecarea angajaţilor, tot nu este o soluţie să laşi debandadă pe birou. Vei fi perceput

de şefi ca o persoană dezorganizată, iar imaginea firme are de suferit dacă intră clienţi sau parteneri în birou.

Cand esti ultimul care a folosit ceva, lasa-l in conditii bune Este valabil pentru filtrul de cafea, imprimanta, xerox, obiectele de uz zilnic comun etc. Daca ti-ai facut treaba cu ceva, fa in asa fel incat cei care vin dupa tine sa nu intampine probleme din cauza ta.

7. ISO 9001 EXPLICAT 7.1.Tipuri de neconformitati

Prin definitie o neconformitate inseamna neindeplinirea unei cerinte. Standardul ISO 19011 (care sa nu uitam, este un ghid) indica doua tipuri de neconformitati: neconformitati majore si neconformitati minore.

In organizatiile pe care le-am vazut, in general gruparea pe tipuri a neconformitatilor este o problema reala. Orice fel de abatere de la cerinte este numita simplu: neconformitate .Sa vedem ce inseamna neconformitatea majora.


25

25

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.10 M

AR

TIE 2013 R

edactat de Sef CM

C , Iuliana C

hitu R


anagementul C


Putem vorbi despre o neconformitate majora in urmatoarele situatii: -problema identificata pune in pericol iminent functionarea unei cerinte a standardului de referinta (in cazul managementului calitatii vorbim de standardul ISO 9001). -problema identificata pune in pericol iminent conformitatea produsului. -problema identificata pune in pericol iminent satisfactia clientului. Asadar o astfel de neconformitate poate aduce pagube insemnate organizatiei si mai rau poate conduce la pierderea afacerii atunci cand neconformitatea nu este tratata corespunzator Neconformitatea minora este acea neconformitate care apare izolat in cadrul organizatiei dar care netratata corect poate conduce la neconformitati majore.

O situatie aparte este aceea cand cu ocazia unui audit se identifica mai multe neconformitati minore in mai multe zone ale organizatiei si aceste neconformitati minore se refera la acelasi proces ( expl: controlul documentelor, controlul inregistrarilor, trasabilitatea in sectiile de productie, etc). Cu siguranta, cumulul acestor neconformitati minore sunt vazute in ansamblu ca si o neconformitate majora. Deci in aceasta situatie, auditorul va scrie un singur raport de neconformitate mentionand ca este vorba de o neconformitate majora.

Aceste neconformitati uneori sunt denumite altfel : neconformitati critice si neconformitati necritice. Nu este gresit fie numite si in alte moduri. Important este ca ele sa fie bine

identificate si tratate in functie de importanta lor. Nu este gresit nici daca in cadrul organizatiei neconformitatile nu sunt impartite pe categorii.

Este totusi recomandat ca neconformitatile sa fie impartite asa cum ne indruma ghidul 19011 deci in neconformitati majore si minore. Cauze nu vinovati!

De foarte multe ori se intampla ca atunci cand se identifica o neconformitate cu ocazia unei inspectii, verificari, masurari sau cu ocazia auditului intern ori alta situatie, analiza cauzelor care au condus la aparitia neconformitatii se face superficial. Prima consecinta este ca se gaseste automat un vinovat si acesta fie este reinstruit fie este atentionat fie este chiar penalizat. A doua consecinta se rasfrange in toata zona relatiilor de munca si in sens negativ.

Din aceste motive, este foarte recomandat ca pentru analiza cauzelor sa se utilizeze tehnici adecvate. Premiza ca personalul este vinovat trebuie sa dispara, iar atentia trebuie sa fie indreptata spre calea care conduce la identificarea cauzelor profunde care au determinat aparitia neconformitatii.

Un astfel de algoritm al intrebarilor ce conduce la cauza (cauzele) reala poate arata astfel:


26

26

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.10 M

AR

TIE 2013 R

edactat de Sef CM

C , Iuliana C

hitu R


anagementul C


1.Exista reglementare (procedura, instructiune de lucru, standard, lege, etc) pentru procesul in care a aparut neconformitatea? Daca nu exista, inseamna ca aceasta este cauza reala. Daca exista punem urmatoarea intrebare:

2.A fost distribuita reglementarea catre responsabilii de proces? Daca nu, inseamna ca aceasta este cauza reala. Daca da, punem urmatoarea intrebare:

3.Se lucreaza conform cu reglementarea? Daca nu, inseamna ca aceasta este cauza reala. Daca da, punem urmatoarea intrebare:

4. Este corect inteleasa reglementarea? Daca nu, inseamna ca aceasta este cauza reala. Daca da, puem urmatoarea intrebare:

5.Este corect intocmita reglementarea? Daca nu, inseamna ca aceasta este cauza reala. Daca da, trecem la un alt tip de analiza.

In urmatorul tip de analiza trebuie sa luam in cosiderare toti factorii care ar fi putut perturba procesul si anume: mentenanta utilajelor, starea echipamentelor de masurare si monitorizare, calitatea materialor utilizate, mediul de lucru, incarcarea personalului, managementul procesului, etc.

Numai in situatia in care toti acesti factori sunt in ordine, putem sa spunem cu certitudine ca a fost vorba de eroare umana si numai acum se va trece la stabilirea si implementarea de actiuni corective. Una dintre cele mai cunoscute metode pentru analiza cauzelor este metoda Ishikawa .

7.2. INDICATORI DE PERFORMANTA.

EXEMPLE

Rolul principial al indicatorilor de performanta este de a ne ajuta in optimizarea proceselor. Mai jos avem alte cateva exemple de indicatori de performanta :

Pentru procesul de vanzari: a. Numar de intalniri planificate cu potentiali clienti intr-o luna b. Numar de intalniri efectuate c. Numar de cereri de oferte primite d. Numar de contracte incheiate e. Eficienta intalnirilor = b/a x100 [%] f. Eficienta totala = d/c x100 [%]

Pentru procesul de aprovizionare: a. numar de furnizori totali b. numar de furnizori evaluati c. numar de furnizori inscrisi in lista furnizorilor acceptati d. numar de furnizori noi (in ultimele 3 luni spre exemplu) e. numar de furnizori alternativi (pentru aceleasi produse sau servicii) f. costuri cu aprovizionarea g. numar de furnizori unici si evaluati h. numar de furnizori impusi de client si evaluati i. numar de furnizori de servicii prin externalizarea unor procese din organizatie si evaluati

Pentru resurse umane: a. numar de angajati b. fluctuatia de personal [%] c. numar de instruiri identificate a fi necesare d. numar de instruiri efectuate


27

27

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.10 M

AR

TIE 2013 R

edactat de Sef CM

C , Iuliana C

hitu R


anagementul C


e. media calificativelor angajatilor in urma instruirilor f. numarul de instruiri eficace

Pentru productie:

a. numar de neconformitati interne (descoperite in timpul productiei sau prestarii serviciului) b. numarul de neconformitati la client (pentru produs) c. numarul de reclamatii de la client (atat pentru produs cat si pentru servicii) d. timpi morti (neproductivi) inregistrati e. productivitatea f. consumuri energetice pe unitate de produs sau pe serviciu g. numarul de actiuni preventive stabilite h.numarul de actiuni preventive implementate i. eficacitatea actiunilor preventive j. numarul actiunilor corective planificate k.numarul actiunilor corective implementate l. eficacitatea actiunilor corective m. numarul de idei de imbunatatire venite din partea angajatilor

Urmarind cu atentie cerintele standardului de referinta si cunoscand procesele concrete din organizatie se pot stabili si alti indicatori de performanta cum ar fi limite de acceptabilitate, capabilitati ale proceselor, intervale de timp acceptate pentru anumite actiuni (nu se refera la productivitate), numar de erori datoate unor anumite echipamente, si altele.

7.3. Obiectivele calitatii

Asa cum am mai explicat obiectivele calitatii trebuie sa fie in concordanta cu politica referitoare la calitate, dar trebuie sa fie si

masurabile si totodata stabilite pentru nivelurile relevante. Stabilirea obiectivelor este foarta importanta deoarece pe langa faptul ca ele reprezinta jaloane in vederea atingerii politicii referitoare la calitate, ele vorbesc si de zonele unde trebuie cheltuite resurse.

Am vazut ca obiectivele pot fi formulate ca obiective generale si specifice. Pentru atingerea obiectivelor se cheltuie resurse si de cele mai multe ori ele sunt de tip investitie.

7.4. Plan si planificare

Observati ca managementul se bazeaza pe planificare. Nu face exceptie nici managementul calitatii. Daca suntem putin atenti vedem ca in foarte multe locuri din standard apare acest cuvant: planificare. Insasi metodologia PDCA (vezi pagina Plan Do Check Act ) incepe cu planificarea.

Este bine de stiut ca un sistem de management este cu atat mai matur cu cat este mai putin reactiv. Asta inseamna ca organizatia nu functioneaza prin reactii la evenimentele din interiorul sau exteriorul ei ci functioneaza planificat.

Nu este greu sa planificam ceva. Este greu sa ne tinem de acel plan ! A ne tine de plan inseamna a ne transpune in ipostaza de a face ceea ce planul ne spune. Dar pentru a implini obiectivul nu este suficient ! Nu este suficient


28

28

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.10 M

AR

TIE 2013 R

edactat de Sef CM

C , Iuliana C

hitu R


anagementul C


deoarece pe parcursul aplicarii planului este posibil sa apara probleme nepravazute. Din acest motiv standardul de referinta ne cere in ultimul capitol sa stabilim actiuni – care ar trebui sa faca parte tot din planificare – pentru a elimina potentialele probleme ce ar putea sa apara.....Deci planificarea se complica putin.... Pentru a face un plan cu sanse 100% de reusita este necesar sa anticipam cat mai multe probleme care ar putea sa impiedice atingerea obiectivului propus prin plan. Inca din faza incipienta, de proiectare sau dezvoltare ,dar si in alte procese- se poate aplica o metoda de prevenire a posibilelor probleme numita FMEA (Failure Mode and Effect Analysis) stabilita de Philip Crosby.

Ideea este ca indiferent de metodele pe care le aplicam pentru a face planul cat mai usor de indeplinit- fie FMEA fie alte tipuri de analiza – este imperios necesar de a cunoaste foarte bine procesele in cadrul carora facem planificarea dar si interfetele cu procesele conexe. Pe scurt, avem nevoie de multa competenta in domeniul in care se face planificarea.

A planifica inseamna a face un plan in urma caruia, prin punerea lui in practica sa atingem un scop sau obiectiv.

Observati diferenta dintre plan si planificare ! Planificarea presupune realizarea unui plan. Planul in sine este rezultatul planificarii si acest plan poate lua o multitudine de forme in functie de procesul la care se refera.

Astfel se pot planifica auditurile din organizatie, in urma acestei planificari rezultand un Program de audituri; se pot

planifica instruiri in organizatie in urma careia sa rezulte un Plan anual de instruire;se pot planifica procese tehnologice planificarea fiind materializata in Programe de monitorizare proces sau produs ;se poate planifica implementarea unei serii de actiuni preventive ceea ce inseamna scrierea unui Plan (Program) de imbunatatire, si asa mai departe.

La fel se pot scrie planuri ale calitatii care sunt instrumente foarte utile fie in procesul tehnologic fie in prestarea serviciilor, ele semanand foarte mult cu procedurile fiind insa mai structurate (tabelar sau sub forma diagramelor flux). Pentru a intelege mai bine ce este un plan al calitatii consultati standardul ISO 10005:2005 –linii directoare pentru planurile calitatii. Contine cateva pagini pe deplin lamuritoare.

7.5.Plan de instruire

In toate organizatiile unde exista un sistem de management al calitatii implementat trebuie sa existe un plan anual de instruire. Acest plan de instruire este o consecinta directa a cerintelor pentru resurse umane Observam ca planificarea contine inclusiv partea de monitorizare a stadiului instruirilor planificate. Planul va contine atat planificarea de instruiri externe cat si planificarea instruirilor interne.


29

29

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.10 M

AR

TIE 2013 R

edactat de Sef CM

C , Iuliana C

hitu R


anagementul C


Se poate deduce sursa necesitatii pentru instruiri. Prima instruire este planificata deoarece s-a implementat o noua tehnologie, a doua deoarece o cer reglementarile legale, a treia pentru ca s-au angajat trei noi persoane, a patra pentru formarea unui manager pentru calitate si a cincea pentru a se insusi modul de lucru cerut de procedura operationala.

Trebuie deasemenea estimate si resursele care vor fi folosite pentru efectuarea instruirilor, si anume in zona prevazuta rubricii pentru inregistrarea dovezilor efectuarii instruirilor si perioadele la care se monitorizeaza stadiul instruirilor planificate.

Conducerea unui astfel de plan de instruire se face in cadrul serviciului resurse umane. Se recomanda desemnarea unei persoae care sa efectueze monitorizarea stadiului instruirilor si care sa aiba grija sa replanifice acele instruiri care din diverse motive nu au avut loc, evidentiind replanificarea in plan sub o forma sau alta.

7.6.Fisa postului

Fisa postului este un document cerut prin reglementari legale. Acest document trebuie proiectat in functie de postul pe care o persoana il poate ocupa in cadrul organizatiei. Dupa stabilirea organigramei se trece la analiza posturilor din organizatie. Aceasta analiza trebuie sa aiba ca elemente de iesire exact acele lucruri care se vor scrie in fisa postului.

Cele mai importante aspecte care trebuie sa fie descrise in orice fisa de post sunt urmatoarele: 1.Cerintele pentru postul respectiv :studii, abilitati, instruiri sau specializari, experienta. Observati ca acestea sunt cerute si de standardul 9001 la capitolul ce se refera la resurse umane. 2.Pozitia din organigrama: carui post se subordoneaza, ce posturi ii sunt subordonate, care posturi sunt la nivel de conlucrare nonierarhica. Observati ca aici este vorba de comunicare. Aceasta comunicare este si cerinta a standardalui ISO 9001 de la capitolul 5. Comunicarea se intampla atat la interfata dintre procese cat si in interiorul proceselor la interfata dintre operatiile ce au loc in interiorul unui proces. 3.Responsabilitatile persoanei care ocupa postul. Aceste responsabilitati trebuie sa se refere la procesele si/sau operatiile care se deruleaza in cadrul postului respectiv si la interfetele acestora cu alte procese sau/si operatii, fie din zona ierarhica superioara, inferioara sau nonierarhica. Deoarece intr-un sistem de management al calitatii se lucreaza cu documente de tip proceduri, instructiuni de lucru si inregistrari, reglementari legale, alte reglementari, un mod foarte elegant de a completa acest capitol in fisa postului este prin a face referiri la acele documente care sunt specifice si necesare pentru acel post. 4.Autoritatea persoanei care ocupa postul. In acest capitol se vor enumera autoritatile pe care le are ocupantul


30

30

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R.10 M

AR

TIE 2013 R

edactat de Sef CM

C , Iuliana C

hitu R


anagementul C


postului, autoritati care se refera la procesele si/sau operatiile care se deruleaza in cadrul postului si care sunt in stransa legatura cu competentele, abilitatile, instruirea si experienta celui care ocupa postul. Este recomandat ca in fisa postului, la acest capitol, pe langa referirile la documente sa se scrie cele mai importante autoritati ale ocupantului postului. Tot ce tine de sanatate si securitate ocupationala, de situatii de urgenta, de acordarea primului ajutor, de regulamentul de ordine interioara, de diverse alte reglementari legale, standarde pentru procese suport, bune maniere, si orice ar mai putea exista intr-o organizatie, nu trebuie sa incarce fisa postului. Se pot face daca este cazul referiri scurte la aceste lucruri insa ele cu siguranta au un grad ridicat de redundanta deoarece se regasesc in alte locuri sub semnatura ocupantului postului- spre exemplu pe fisa individuala de SSM. 7.7..Evaluarea performantei

Evaluarea performantei personalului poate fi efectuata intr-o multitudine de moduri care pot fi alese in functie de natura domeniului de activitate al organizatiei, de marimea acesteia, de nivelul tehnologic, de complexitatea proceselor, de cultura organizationala si de alti factori.

Am ales cateva criterii care se pot aplica teoretic oricarui tip de organizatie diferenta fiind suportata de subcriteriile care vor fi luate in considerare.

1.Cunoaşterea postului: Se va evalua masura in care intelege si

respecta principiile de baza, si procedurile specifice postului. 2.Calitatea muncii: Se va evalua acuratetea şi relevanta rezultatelor, indiferent de volumul de munca. 3.Cantitatea muncii: Se va evalua volumul de munca si timpul in care isi indeplineste sarcinile 4.Initiativa: Se evalueaza contributia cu idei si solutii, masura in care dezvolta şi pune in aplicare ideile sau metodele noi. 5.Maturitatea profesionala: Se va evalua increderea care i se poate acorda, constiinciozitatea, nivelul de supraveghere necesar. 6.Adaptabilitatea: Se evalueaza abilitatea de a planifica şi organiza munca in situaţii noi sau in schimbare, de a reactiona prompt in situatii de urgenta si de a se conforma noilor proceduri. 7.Munca in echipa: Se evalueaza modul in care abordeaza munca şi interactioneaza cu colegii; disponibilitatea de a accepta responsabilitati suplimentare si efectul asupra moralului celorlalti. 8.Judecata si bun simt: Se evalueaza capacitatea de a aplica bunul simţ, de a gandi in mod inteligent şi de a lua decizii logice. Este foarte recomandat ca evaluarea sa fie transparenta. Pentru fiecare calificativ acordat fiecarui criteriu trebuie sa existe justificari credibile si verificabile.

Documents

SC APAVIL SA VALCEA MANAGEMENTUL CALITATII · SC APAVIL SA VALCEA MANAGEMENTUL CALITATII “ Invăţându-l pe altul il faci mai bogat, fără ca tu să devii mai sărac“ Proverb