Semne Si Simptome Prezente in Starile Avansate Si Terminale de Boala

  • Published on
    16-Jul-2015

  • View
    309

  • Download
    4

Embed Size (px)

Transcript

P1.Semne si simptome prezente in starile avansate si terminale de boala :1.1.durerea 1.2.incontinenta,caderile, imobilizarea 1.3.moartea DUREREA =este disconfortul raportat de pacient Durerea totala : -este un termen de referinta pentru pacientul aflat in stadiu terminal de boala -este subdivizata in : a.durere fizica : -de regula se refera la pacientii care sufera de cancer. -poate fi cauzata de slabiciune, tratamente suportate -cuprinde : dureri osoase , infiltrarea, compresia, distrugerea nervilor, dureri viscerale, infiltrarea tesuturilor moi, colica intestinala, limfedemul b. durerea emotionala si cea sociala : -durerea este provocata de alti factori decit cei fizici :durerea fizica genereaza anxietate si stari depresive. -cheia este proasta comunicare intre pacienti, familie, personal medical. c. durerea spirituala : -reflectind la trecut poate apare sentimentul puternic pentru lucruri sau sentimente, atitudini necorespunzatoare. Analiza durerii : -cea mai buna estimare o constituie evaluarea ei de bolnavul insusi -exista mai multe scale de evaluare a durerii Semne fiziologice ale durerii : -tahicardia -tahipnee -cresterea TA -transpiratii, paloare -pupile dilatate -tensiune musculara -greata, varsaturi Semne comportamentale : -pozitii corporale rigide -neliniste -tresariri -dinti inclestati -pumni inclestati

-plins -gemete Rolul asistentei in cazul durerii totale : -conceperea unui plan individual de tratament pentru fiecare pacient in parte -este important sa se tina cont si de parerea familei si de implicarea ei -examinarea sentimentelor si a starii spirituale si mentale ale pacientului -intocmirea unei liste cu probleme de toate tipurile, care ar putea influenta pacientul si caracterul durerii(anxietate, depresie, tensiuni familiale, griji financiare) -urmareste progresele pe toate planurile Durerea in stadiu termina este coplesitoare, continua si distructiva.Ea incetoseaza mintea si inhiba capacitatea de concentrare. INCONTINENTA Problemele de eliminare pot fi o sursa continua de neplaceri pentru pacient si il pot afecta atit fizic cit si psihologic. a. Incontinenta de urina : -poate avea ca si cauze : medicatia, infectiile, fistulele urinare, anxietatea, paralizia sfincterelor -pacientul trebuie sondat permanent -in cazul in care deficienta nu este f. mare, asistenta tb. sa aiba grija ca accesul pacientului la toaleta sa fie facil si sa nu-i provoace dureri b.Incontinenta fecala : -este rara in cazul pacientului muribund, cu exceptia cazurilor in care ea are o cauza patologica specifica in care pacientul nu-si poate controlo diareea -cauze:anumite medicamente, radioterapie, tumori pancreatice, tumori de intestin gros, etc. -presupune acces facil la toaleta -se pot folosi scutece pentru adulti CADERILE : Pot fi de ordin fizic, datorita : - slabiciunii fizice, - crize dureroase - medicatie care provoaca vertij - anxietate, ameteli Pacientul terminal trebuie supravegheat tot timpul pentru ca fragilitatea acestuia se poate solda cu fracturi, luxatii, entorse, hematoame, contuzii, afectiuni care pot complica si mai mult ultimile zile ale acestuia.

Caderile de ordin psihic : -sunt aproape la fel de grave ca si cele fizice -pot insemna si o renuntare la lupta, o grabire a sfirsitului -in aceste situatii este necesara o sustinere afectiva si psihologica din partea personalului medical si mai ales a celor apropiati, a familiei. IMOBILIZAREA : -reprezinta o diminuare sau o restrictionare a miscarilor Cauze: -alterarea centrilor nervosi(AVC) -alterarea integritatii aparatului locomotor -durerea -atrofia musculara -casexia -anxietate -cefalee marcata -anemie severa Rolul asistentei: -asigurarea alimentatiei -hidratarea pacientului -efectuarea de miscari active si pasive -prevenirea escarelor -toaleta pacientului Hidratarea i Nutriia Refuzul total al pacientului de a mnca i a bea este un stadiu firesc al strii terminale. Foamea rareori este o surs de disconfort! La cererea familiei, terapeutul tinde s instituie msuri de hidratare I.V. sau s instaleze o sond de nutriie enteral nu este necesar (nu prelungete supravieuirea, nu amelioreaz starea de nutriie i pierderea ponderal i nu face pacientul s se simt mai puternic; de asemenea, au ca efect creterea distanei emoionale fa de familie) Deshidratarea n starea terminal scade secreiile pulmonare i crete dispneea, scade debitului urinar cu diminuarea incontinenei, i minimalizeaz posibilitatea apariiei vomismentelor. Hidratarea prin metode artificiale determin disconfort i se va utiliza numai cnd pacientul se plnge de sete i nu este capabil s bea. Principii De Suport Nutritiv La Pacientul Terminal

Se evit tehnicile invazive, cum ar fi nutriia parenteral total (NPT), i administrarea parenteral a medicaiei; se va prefera o perfuzie S.C. lent de suplimentare nutriional (hipodermocliza), care combate deshidratarea. Se va promova pe ct posibil nutriia oral, ns pacientul nu va fi forat s mnnce; alimentarea forat poate accentua senzaia de grea sau crete riscul de aspiraie. Se indic controlul secreiei salivare etc. scopolamina (30-60 mg I.V./S.C.), sau hioscina hidrobromid (400-800 mg). Igiena cavitii bucale i umectarea periodic a mucoasei, cu seringa, diminu senzaia de sete i senzaiile neplcute locale. Anorexia final nu va fi combtut prin tentative de alimentaie forat; nici o medicaie disponibil actual nu este eficace n combaterea acesteia. Pacientul nu moare pentru c nu mnnc, ci nu mnnc pentru c moare Modificarea Statusului Mintal n preajma morii pacientul pare c intr ntr-o alt dimensiune, manifestat prin modificarea de scurt durat i tranzitorie a strii de contien, ce precede coma final. Aceast stare se poate manifesta prin mhnire, suferin profund, agitaie fizic (pn la punctul n care pacientul dorete s coboare din pat); dac agitaia se prelungete, pacientul manifest dispnee i trebuie sedat n mod adecvat. n acest moment, familia trebuie avertizat c aceast stare este un eveniment final, component a bolii probabil datorat hipoxiei profunde ce necesit sedare, i nu un semn de suferin fizic sau emoional, sau de refuz a morii Importana Comunicrii Un subiect important n ngrijirea terminal este realizarea unei comunicri consistente ntre membrii echipei de ngrijire, pacieni i familia acestora. Cele 6 subiecte de importan n comunicarea cu pacientul cu cancer n stare terminal sunt urmtoarele: a vorbi cu sinceritate i onestitate a fi capabil s vorbeti despre moarte a da vetile proaste ntr-o manier sensibil a asculta pacienii a ncuraja ntrebrile pacienilor

a fi sensibil la momentul cnd pacientul este pregtit s vorbeasc despre moarte Asistena Psihologic Familial naintea Morii Familia necesit un contact strns i comunicare cu medicul i personalul de ngrijire atunci cnd sfritul pacientului este aproape. Terapeuii trebuie s ndrume familia prin momentul dificil pe care membrii familiei l parcurg, cu empatie i nelepciunea experienei. Fiecare experien de moarte este unic, individualizat, i poate afecta comportamentul personalului medical de ngrijire. Cea mai frecvent ntrebare care i se pune oncologului naintea morii este: Ct timp mai are de trit pacientul? Cel mai bun rspuns este explicarea n termeni simpli a semnificaiei fiecrui semn care apare (modificrile respiratorii, modificarea culorii pielii, slbirea pulsului, starea de somnolen etc.), care poate ajuta i ghida familia n decizia asupra timpului de petrecut mpreun cu pacientul i a dorinei de a-i lua rmas-bun. Cel mai important indice al fazei terminale este rata de deteriorare clinic.

MOARTEA Criterii pentru stabilirea mortii: -incetarea definitiva a functiei cardiaca si pulmonara -incetarea totala si definitiva a functionarii creierului(moartea cerebrala) -incetarea functionarii emisferelor cerebrale(moartea corticala,starea vegetativa persistenta) Etapele mortii: -preagonia -agonia -moartea clinica -moartea cerebrala -moartea reala(biologica)