Economia si statul .

Economia si statul .

Cuprins:

STATUL SI ECONOMIAn cadrul economiei de piata contemporane statul are un rol extrem de important, el intervenind n economie, att n mod direct, actionnd ca un agent economic, ct si n mod indirect, prin asigurarea cadrului economico-juridic n care se desfasoara activitatile economice. In principiu, o economie cu concurenta perfecta - unde schimbul bunurilor la pretul pietei realizeaza alocarea resurselor - permite obtinerea cantitatii maxime de bunuri utile in raport cu resursele de care dispune societatea. Dar piata, in realitate, prezinta uneleimperfectiuni(monopolul, externalitati, bunuri publice), la care se adauga inflatia, somajul si repartitia inegala a veniturilor.Pentru a inlatura imperfectiunile mecanismului pietei, natiunea adauga la mana invizibila a pietei, mana vizibila a statului.

Instrumentele politicii economice a statului

Cresterea interventiei publice, pentru a remedia imperfectiunile pietei, a antrenat o sporire importanta a rolului statului in viata economica. Cresterea rolului statului a dus la sporirea influentei sale in viata economica, atat in ceea ce priveste marimea partii din venitul national destinata transferurilor si suplimentarea veniturilor persoanelor in dificultate, cat si in privinta reglementarii, respectiv, a controlului legal asupra activitatii economice.

Interventia statului in activitatea economica nu a fost continua; urmand ciclul afacerilor, guvernele au facut doi pasi inainte si unul inapoi pe drumul unei interventii publice mai importante.

In economiile moderne, statul se implica in toate sferele vietii economice.Instrumentelepe care le utilizeaza pentru a influenta activitatea economica privata se impart in trei mari categorii:

IMPOZITELE,

CHELTUIELILE

REGLEMENTARILE SAU MASURI DE CONTROL

4

IMPOZITELE,care reduc veniturile contribuabililor si, prin urmare, cheltuielile private(firmele s indivizii cumpara mai putin pentru investitii si consum),furnizand mai multe resurse sectorului public(pentru crearea de bunuri publice). Sistemul fiscal poate fi utilizat pentru descurajarea unor activitati (fumatul, consum de alcool etc.), prin aplicarea unor impozite si taxe mai ridicate, si la incurajarea altora prin aplicarea unor cote reduse de impozite.

In raport cu obiectul impozitarii (persoanele sau tranzactiile), impozitele se impart in doua grupuri mari:impozite directesiimpozite indirecte. Impozitele directesunt acelea in cazul carora contribuabilul este persoana. Cel mai important impozit direct esteimpozitul pe venit,care variaza in functie de marimea si sursa venitului si 939j99j de alte diferite caracteristici stabilite de lege. Firmele platesc si ele impozite pe veniturile lor (impozit direct) intrucat, din punct de vedere juridic, firma este o persoana (juridica), iar din punct de vedere economic, este proprietatea actionarilor, astfel ca un impozit pentru o intreprindere este o taxa pentru ei.Impozitul globalperceput fiecarei persoane este, de asemenea, un impozit direct.

Marimea impozitului este determinata derata impozitului,care exprima procentul din baza de impozitare. Este important sa se faca distinctie intre rata medie si rata marginala.Rata medie a impozitului pe veniteste raportul dintre impozitul platit de o persoana si venitul acesteia.Rata marginala a impozituluiexprima impozitul pe care o persoana trebuie sa-l plateasca pentru o unitate suplimentara de venit. Impozitele indirectesunt cele percepute pe o tranzactie si sunt platite de un individ in virtutea asocierii sale cu tranzactia. Cele mai importante impozite indirecte sunt acelea pevanzareaproduselor fabricate in mod curent. Aceste taxe sunt numitetaxe de consum, atunci cand sunt impuse fabricantilor sitaxe de vanzare, atunci cand sunt impuse pe vanzarea bunurilor de la comerciant la consumator.In prezent, majoritatea tarilor aplica o taxa comprehensiva pe toate tranzactiile, numitataxa pe valoarea adaugata(TVA). Valoarea adaugata reprezinta valoarea pe care o firma o adauga in virtutea activitatii sale. TVA este impozit indirect deoarece depinde de valoarea productiei si vanzarilor si nu de venitul propriu al vanzatorului.

2. CHELTUIELILE,ce stimuleaza firmele sau lucratorii sa produca anumite bunuri sau servicii(tancuri, servicii educationale, justitie etc)si permite transferurile de la buget(prestatii sociale)care asigura venituri pentru o parte a populatiei. Acestea sunt,in primul rand,cheltuieli exhaustivecare se produc atunci cand guvernul cumpara serviciile factorilor de productie si le utilizeaza pentru a produce bunuri si servicii in sectorul public. Prin multiplele lor utilizari, cheltuielile exhaustive sunt un instrument de umplere a golurilor in ceea ce furnizeaza piata libera.

In al doilea rand, cheltuielile guvernamentale constau inplati de transfer, care sunt plati ce nu implica nici o contributie la activitatea economica curenta. Pensii, ajutoare de somaj, plati pentru asistenta sociala si altele de acelasi fel, sunt plati de transfer. Ele transfera puterea de cumparare a productiei de la cei care furnizeaza banii (contribuabili) catre cei care ii primesc.Principalul scop al platilor de transfer este de a modifica distributia veniturilor.

3. REGLEMENTARILE SAU MASURI DE CONTROL,care dau sau nu dau voie oamenilor sa desfasoare anumite activitati economice. Regulile si reglementarile sunt instrumente eficace pentru redresarea esecurilor pietei. Guvernele utilizeaza regulile, atat pentru cadrul in care opereaza piata, cat si pentru a modifica functionarea pietelor libere.Regulilese refera la activitatile economice. Orele intre care sunt deschise magazinele, regulile in care functioneaza diferite sindicate, interzicerea discriminarii intre serviciile prestate de barbati si femei, a vanzarii si consumului de bauturi alcoolice de catre copii, a drogurilor, prostitutiei, obligatia de incheiere a unor asigurari pentru pagubele produse cu autoturismul si altele, sunt exemple de reguli pentru desfasurarea activitatii economice.

Functiile statului

Inca din epoca lui Platon, filosofii au dezbatut rolul statului, iar oamenii politici au elaborat conceptii diferite referitoare la stat. O privire generala incepe cu o analiza arolului normativ al statului, adica studiul tipului defunctii economice pe care statul trebuie sa si le asume. Intr-o economie mixta, moderna, statul indeplineste patru functii:

stabilirea cadrului legal de desfasurare a activitatii economice;

alocarea resurselor pentru imbunatatirea eficientei;

repartitia venitului intr-un mod cat mai echitabil;

stabilizarea economiei prin politici de crestere.

Prima functie a statului, adica determinarea cadrului legal,se concretizeaza in fixarea regulilor pietei. Aceste reguli se refera la definirea proprietatii, legile privind contractele si falimentul, obligatiile mutuale ale lucratorilor si firmelor, reglementari privind relatiile dintre membrii societatii.

Chiar daca cadrul legal conditioneaza comportamentul economic,majoritatea legilor adoptate de stat nu au nimic de a face cu o analiza economica in termeni de costuri beneficii. Mai mult, unele legi vin din epoca romana, altele din traditia nationala, iar originea unor legi moderne se gaseste in rationamentul utilitarist sau sunt expresia unor idei politice de data recenta.

Oricare ar fi sursa legilor, cadrul legal influenteaza puternic activitatea economica. Firmele sunt responsabile de actiunile si produsele lor, de securitatea produselor si a locurilor de munca.

Stabilirea cadrului legal al activitatii economice

Economia contemporana din tarile dezvoltate este o economie de piata si oamenii considera ca piata este capabila sa rezolve operativ probleme microeconomice. Dar, uneori, guvernul este indreptatit sa nu tina seama de deciziile cu privire la repartitie care rezulta din jocul fortelor pietei.

Pentru ca mana invizibila a concurentei perfecte sa asigure alocarea eficienta a resurselor, se cere realizarea unor premise:

a)toate bunurile sunt produse in conditii de eficienta de firme perfect concurentiale;

b)bunurile sunt perfect divizibile si consumul unei parti din acestea de catre un individ reduce cantitatea aflata la dispozitia altor indivizi;

c)nu exista externalitati;

d)fiecare persoana are acces egal la resursele umane si naturale, are sanse egale in toate domeniile si poate exercita orice activitate.

11

Daca sunt indeplinite aceste conditii, piata ar putea da nastere la o productie si repartitie a productiei nationale perfect eficiente si echitabile si nu ar fi necesara interventia statului.

Chiar si in acest caz,daca exista diviziune a muncii si daca ar functiona corespunzator mecanismul preturilor,statul ar avea un rol important de jucat.

Sunt necesare justitia si politia pentru a garanta respectarea contractelor; comportamentul nonfraudulos si nonviolent si a legislatiei privind proprietatea.

Acesta constituie cazul unuilaissez-faire cu o interventie minima a statuluisi ar putea fi efectiv in sistem bun daca conditiile ideale ar fi respectate.

In realitate fiecare din conditiile ideale sunt intr-o anumita masura incalcate. Exista mari diferente datorita mostenirii si istoriei sociale, intre aptitudini, sanse si noroc. Anumite grupuri sunt victime ale unor discriminari sistematice. Unele tipuri de productie nu pot fi puse in aplicare in mod eficient decat in mari unitati care sunt incompatibile cu concurenta perfecta.Piata nu este ideala, ea are limite.

Modul in care aceste limite ale pietei pot duce la necesitateainterventiei statuluise poate prezenta astfel:

Discriminarea pe piata muncii. Cand anumite grupuri sunt excluse de la activitati foarte bine remunerate, statul poate decide luarea unor masuri de inlaturare a actiunilor discriminatorii si a barierelor intre grupuri care le face a nu fi egale.

Esecul concurentei perfecte. Cand monopolurile practica intelegeri pentru a reduce rivalitatea sau pentru a determina firmele concurente sa-si inceteze activitatea, statul poate aplica politici antitrust sau de reglementare.

Existenta unor externalitati semnificative. Acestea se pot manifesta sub forma de prea multa poluare sau prea putina investitie in cunoastere. In asemenea situatii, statul trebuie sa controleze emisiunile poluatorilor si, respectiv, sa sustina cercetarea stiintifica fundamentala.

Este evident ca statul se confrunta cu multe probleme ce implica alocarea de resurse.